Sunteți pe pagina 1din 54

luni, 22 mai 2017

Cuprins
§ Curs 1 – ...................................................................................................................................................... 1

§ Curs 2 – ...................................................................................................................................................... 7

§ Curs 3 – ...................................................................................................................................................... 8

§ Curs 4 – .................................................................................................................................................... 15

§ Curs 5 – .................................................................................................................................................... 22

§ Curs 6 – .................................................................................................................................................... 22

§ Curs 7 – .................................................................................................................................................... 25

§ Curs 8 – .................................................................................................................................................... 31

§ Curs 9 – .................................................................................................................................................... 38

§ Curs 10 – .................................................................................................................................................. 48

§ Curs 11 – .................................................................................................................................................. 48

Examen : 25 mai – sociologie juridică de la 8 la 9.


Colocviu scris, tip-grilă, între 18 și 20 de grile
Grile pe baza suportului de curs și pe baza cursului vorbit
Pregătire pentru colocviu: suport de curs (nu există un manual) pentru cei care studiază la ID
18 mai – prelegere în domeniul sociologiei juridice de un profesor din Polonia

Structură materie
 Identificare curente sociologice
 Raportul drept-societate, individ, stat – societate
 Metodologia în domeniul sociologiei juridice
 Conflictul social – violența. Distincție delincvență juvenilă, criminalitate, infracționalitate
 Controlul social
 Comunicarea în societate în general
 Rolul sociologiei dreptului în actele normative (prelegere)

1
luni, 22 mai 2017
§ Curs 1 – Relația drept-societate, distincție fenomene juridice, fenomene
sociale
Omul este o ființă socială, dotată cu rațiune și conștiință, motiv pentru care el trăiește în societate,
neputând trăi în mod izolat, însă această societate a fost privită dintr-o perspectivă evolutivă pentru că
orimele forme de societate au fost organizate în structuri mai mici(familia, ginta), ulteori acestea au evoluat
(apariția statului), ajungând să locuiască în societatea umană (poate fi raportată la teritoriul unui stat sau al
unui continent- UE sau la teritoriul întregii lumi -ONU)
Din această perspectivă, nu existau forme de organizare socială. Pe parcursul evoluției societății au
apărut forme de organizare socială, prin intermediul normelor. Fie că acestea au fost religioase, juridice sau
morale, organizarea s-a realizat prin aceste norme. == normativitate
Cele mai importante norme sociale sunt normele juridice, așadar dreptul constituie o modalitate
organizatorică a societății, norma juridică având, din această perspectivă un rol primordial, față de restul
nromelor.
Normele juridice au un rol conducător pentru că au prevalență față de restul normelor sociale, forța
lor juridică fiind diferită, iar ceea ce le diferențiază este forța de constrângere a statului. Aceste norme
juridice pot fi aduse la îndeplinire prin intermediul agenților statali, iar în caz de nerespectare apar
sancțiunile.

Relația drept – societate


Relație foarte complexă care poate fi abordată din diferite perspective, putându-se accentua sau
minimaliza anumite aspecte.
În sociologie juridică, majoritatea autorilor apreciază că în această relație trebuie să avem în vedere
două teorii principale :
1. Dreptul constituie oglinda societății – teza oglinzii – care asigură identitatea dreptului cu societatea.
Această relație drept-societate a evoluat, iar
2. Cea de-a doua teză este asigurarea socială
Interconexiunile care se realizează între 3 elemente pentru definirea relației societate-drept:
 obicei – consimțământ,
 moralitate – rațiune,
 dreptul pozitiv.

Teoriile au încercat să stabilească raportul drept-morală, să arate de ce are dreptul rol permisiv
sau altele au caracter permisiv și să identifice relațiile, legăturile dintre drept și societate.

2
luni, 22 mai 2017
Teza oglinzii
Ideea conform căreia dreptul este oglinda societății – autorii în domeniul sociologiei juridice au
identificat anumite idei care au fost văzute idei centrale pentru întreaga lor activitate.
Aceștia au apreciat că orice sistem de drept se află în strânsă legătură cu ideile, scopurile și
idealurile din societate.
Alți autori au apreciat că dreptul este acela care reflectă climatul cultural, social, economic și
politic al societății de la un moment dat.
Alți autori au apreciat că dreptul unei societăți reflectă modelul de viață și de moralitate al acesteia
– așadar influența moralei care poate fi acceptată de o comunitate, dar pe de altă parte și noile idei morale
apărute.
Pe de altă parte s-a apreciat că sistemele juridice nu pot să existe în cadrul unui vid cultural care să
fie atemporal, aspațial, lipsit de context.
Aceste sisteme juridice reflectă ce se întâmplă în societățile lor, sistemele juridice luând forma
acestora.

Dreptul are funcția de a asigura ordinea socială


În literature de specialitate s-a apreciat că dreptul este cel care stabilește modalitatea în care se
asigură implementarea regulilor sociale, pe de o parte, iar pe de altă parte, dreptul este cel care rezolvă
conflictele prin diferite modalități (amiabile - negociere, arbitraj, tranzacție SAU contencioase – prin
autoritățile statale
Hans Kelsen – cu privire la această funcție a dreptului – el constituie forță constrângătoare.
Pe de altă parte, Ellning ? a preciat că dreptul este o putere de comandă.(norme cu caracter
imperativ care trebuie să fie respectate)
Jenkins (prin anii 80) a apreciat că relația drept-societate constituie un truism universal, de
necontestat, astfel încât în literatura juridică nu mai sunt necesare argumente care să fundamentele această
relație.

Relația drept societate


Văzută ca o conexiune tripartită :
- Obiceiul /cutuma – consmțământ
- Moralitatea/ morala – rațiunea care influențează (ambele)
- Dreptul pozitiv
Dreptul pozitiv – totalitea normelor juridice aflate în vigoare la un moment dat.
Aceste norme sunt emise și aplicate de către o autoritate instituționalizată.

3
luni, 22 mai 2017
Avem pe de o parte parlamentele care emit norme juridice (sau Guverne), iar pe de altă parte alte
autorități însărcinate cu aplicarea dreptului – enforcementul dreptului – administrația.
Pe măsură ce societatea a evoluat, cutuma, obiceiul, moralitatea au devenit norme juridice, ca sursă
a dreptului

Obicei – consimțământ
Obiceiurile reprezentau acele practici care erau acceptate la nivel universal de către societate(grup
social mai mic sau mai mare care are afinități)
Blackstone spunea că numele de common low nu reprezenta altceva decât obiceiul rezultat din
consimțământul universal al întregii comunități, între obicei și consimțământ existând o legătură
indestuctribilă.
Atât juriștii romani cât și moderni spuneau că existența acestor norme cutumiare rezultau din
consimțământul tacit al poporului, exprimat și materializat prin aplicarea îndelungată a practicii respective.
Astfel, dreptul pozitiv (influența acestora două) devine obligatoriu și devine efectiv datorită acelui caracter
consensual exprimat d ecătre popor, acordul tuturor pentru aplicarea obiceiului.

Moralitate – rațiune
Din această perspectivă, un rol important au jucat teoriile dreptului natural care au ajuns la
concluzia că dreptul pozitiv, care este conform cu normele de morală și cu rațiunea este o bligatoriu întrucât
așa este just sau drept în raport cu voința omului?
În literatura sociologică s-au dezvoltat o serie de idei importante în explicarea relației moralitate –
rațiune și influența acestora în crearea dreptului pozitiv
S-a apreciat că prin instuționalizare (prin intermediul aparatului statal) dreptul pozitiv se dezvoltă
și separă dintr-o stare primordială, văzută ca un amestec între morală și obicei.
Normele de morală, normele cutumiare coexistau, iar din această stare primordială, la început a
apărut dreptul pozitiv, ulteori dreptul pozitiv căpătând o oarecae independență.
Pe de altă parte Haber Mas? Aprecia că dreptul pozitiv este rezultatul civilizației, pe măsură ce
societatea evoluează, dreptul realizează organizarea societății?
Alți autori au apreciat că moralitatea și rațiunea constiuie sursele dreptului pozitiv, exemplu:
codificarea diferitelor practici în codurile civile – NCC – codificarea instituției teoriei impreviziuinii –
darea în plată, legea privind conversia creditelor în franci, contractele de adeziune (de obicei)
Montesquieu arăta că principiile morale constituie drept, iar vizavi de rațiune, aprecia că dreptul
în general reprezintă rațiunea umană.

4
luni, 22 mai 2017
Aceste realții nu sunt accidentale, ele servesc unui scop comun, adică acela de a asigura un anumit
standard de calitate, astfel încât să legitimeze dreptul pozitiv, și pe de altă parte aceste elemente oferă
posibilitatea criticării dreptului pozitiv și al relației stabilite între dreptul pozitiv și societate.
Pe de altă parte, aceste două elemente trebuie văzute ca două elemente diferite care vin să
legitimeze dreptul pozitiv și să îi asigure o anumită
În sistemul de common-law în care se practică uzanțele, Blackstone arăta că acest sistem reflectă
rezultatul obiceiurilor apărute după consensul societății la un moment dat, cât și conformitatea cu
moralitatea, care moralitate constiuie o colecție veche de practici care au ca scop desăvârșirea rațiunii.
Această relație dintre elemente nu este unidirecțională.
Dreptul și moralitatea ar avea aceeași origine. În vechiul testament existau cele 10 porunci, ele
regăsindu-se și în Vechiul Testament ca norme religioase, dar se găsesc și în normele de drept pozitiv sub
forma infracțiunilor(omor, furt).
Pe parcursul evoluției societății normele juridice s-au separat de normele morale, religioase etc prin
intermediul forței coercitive.
Spre exemplu, noțiunile de ”ius”, ”droit”, „fas”, desemnau în același timp normele de morală, dar
și regulile juridice, dar ulterior aceste elemente s-au diferențiat, în diferite limbi apărând termeni distincți.
Toate cele 3 elemente au fost considerate diferite tipuri de ordini normative, normele de obicei au
creat o anumită ordine normativă (în common law), moralitatea a desfășurat un ansamblu de norme morale
care au fost concretizate în aceste coduri de conduită.
Relațiile dintre cele 3 componente pot fi pe de o parte paralele, dar pot fi și interdepente între ele
În perioada contemporană, această schema nu mai este valabilă, pentru că au apărut diferiți factori.

Perioada modernă
 Obicei –-- consimțământ
 Moralitate --– rațiune care influențează
 Drept pozitiv
 Prin profesioniști
Relația drept-societate a fost alterată pe parcursul evoluției, constatându-se în interiorul elementului
obicei- consimțământ și a moralității – rațiune o distanțare și s-a realizat o interpunere a profesioniștilor,
rezultând dreptul pozitiv.
Pe de o parte, observăm diferența, schimbarile, relațiile interne în cadrul elementului obicei-
consimțământ, prin înlăturarea obiceiului și o acordare a unei importanțe rațiunii în detrimentul moralității
și o interpunere a profesioniștilor între consimțămând și rațiune față de dreptul pozitiv

5
luni, 22 mai 2017
Profesioniștii pot influența relația dintre drept și societate, teza oglinzii nu-și mai găsește
valabilitatea în această perioadă.
Se constată o ma mare independență a dreptului pozitiv, în sensul că obiceiul și moralitatea nu
mai sunt văzute ca sursă a acesteia.
Montesquieu arăta că în cazul în care în societate se dezvoltă relații economice simple, ele pot fi
reglementate prin intermediul normelor determinate de obicei/cutumă și moralitate. (reguli nescrise date de
principii morale)
În cazul în care avem de-a face cu tranzacții economice complicate(mai ales datorită creării
multinaționalelor, globalizarea), nu mai sunt suficiente regulile nescrise, de morală, ci fiind nevoie de reguli
detaliate care să stabilească modul de organizare și funcționare internă a acestor corporații.
Al doilea factor îl constituie dreptul administrativ și rolul tot mai mare pe care acesta îl joacă.
Acesta cuprinde pe de o parte, activități de reglementare, spre exemplu în domeniul protecției
consumatorului, în standardele de calitate ale alimentelor, în domeniul comunicațiilor, transporturilor care
pot altera relația drept pozitiv – obicei- moralitate.
Majoritatea deciziilor luate din domeniul administrativ sunt luate de profesioniști care își urmăresc
atingerea politicii publice pe care au stabilit-o, identificat-o la nivel de conducere, guvernamental, iar pe de
altă parte ele pot avea și o componentă politică.

6
luni, 22 mai 2017

§ Curs 2 –
Ce este?
 Se ocupa de studiul societatii omenesti
 Se ocupa de formele de convietuire umana
 S-a manifestat mult in plan speculativ
 Studiaza evolutia sociala

Cum a evoluat o institutie in timp (familia, proprietatea)

 Augustus Compte utilizeaza in 1839 termenul de “sociologie”

Istoricul sociologiei juridice


 Stiinta de granita intre drept si sociologie
 Aristotel, Platon, Cicero, Montesqieu au analizat corespondenta legilor cu lumea
 Mult timp sociologii au respins dreptul, iar juristii au ignorat sociologia
 Dupa 1920 apar primele studii de sociologie juridica
 Juristii ies din tipare si accepta nevoia de sociologie
 In 1892 D. Anziloti utilizeaza termenul de sociologie juridica
 In 1913 E. Erlich vorbeste de dreptul viu
 M. Djuvara pledeaza pentru o sociologie juridica
 E. Sperantia spune ca dreptul este conditia vietii sociale
 Montesqieu spune ca sociologia juridica este o disciplina de contact

Sociologia juridica sau sociologia dreptului?


 Se utilizeaza ambele notiuni
 Totusi, sociologia juridca este un concept mai larg
 Cercetarile sociologice nu se pot opri doar la drept

Raportul dintre sociologia juridica si sociologia generala


 Sociologia juridica utilizeaza concepte din sociologia generala (societate, stat, individ,
constrangere)
 Sociologia utilizeaza institutii juridice (familie, proprietate)

7
luni, 22 mai 2017
 Sociologia ofera baza de plecare pentru drept
 Sociologia juridica se afla la confluenta dintre drept si sociologie
 Obiectul sociologiei juridice il reprezinta abordarea juridica a realitatii sociale

Sociologia juridica si stiinta dreptului


 Raporturile dintre drept si sociologia juridica sunt raporturi de coordonare
 Obiectul de studiu al sociologiei juridice este la granita dintre drept si sociologie

§ Curs 3 –
Fenomenele sociale si fenomenele juridice
Fenomenele sociale
Fenomenele sociale = reprezinta un complex, un ansamblu de fapte sociale care se afla intr-
o permanenta dinamica si intr-o permanenta interdependenta unele fata de celelalte. Sunt
diversificate si evolueaza odata cu societatea.
Prezinta o serie de particularitati care le individualizeaza:
 plasarea lor intr-un anumit context istoric, national pe un anumit teritoriu, regional sau
zonal.
 inventarierea faptelor sociale care fac parte din fenomenele sociale
Faptele sociale= (Durkein) reprezinta evenimente care sunt exterioare individului si carora el le
raspunde ca urmare a constrangerii exercitate din exterior in momentul in care aceasta intervine
 Corelatiei sau interdependentei care exista cu restul fenomenelor si proceselor sociale si
influentele care exista intre acestea

Caractristica anumitor fenomene sociale


Fenomenele demografice
Spre exemplu, cand ne gandim la demografie ne gandim la evolutia populatiei pe un anumit
teritoriu>> natalitatea, mortalitatea, migratia (astazi in zonele de conflict si deplasarea pe teritoriul
Europei), nuptialitatea/casatoria
 Constituie un fenomen al sociologiei pentru ca au o cauzalitate sociala.( Cand fac oamenii
copiii? > un factor determinant sunt conditiile economice, nivelul de educatie)
 Sunt specifice grupurilor sociale: de exemplu, migratia se realizeaza in grupuri, pornind de
la cel mai mic, familia; exodul urban,--au cauzalitate sociala

8
luni, 22 mai 2017
 Produc consecinte economico-sociale multiple: exemplu decreteii
 Sunt fenomene concret istorice

Fenomenele juridice
Toate fenomenele juridice sunt sociale, dar nu toate fenomenele sociale sunt juridice.
Fenomenele juridice = reprezinta o parte a fenomenelor sociale, ceea ce intra in categoria
fenomenelor juridice sunt categoriile si regulile juridice si toate fenomenele in care dreptul poate
fi obiect, cauza.
 Sunt acele fenomene care au ca si caracteristica prinicipala JURIDICITATEA, spre
deosebire de cele sociale.
 Sunt de o mare diversitate, existand 4 clase, in viziunea sociologului Carbonnier
Prima clasa
 Primare= care se caracterizeaza printr-o maxima generalitate si care produc efecte juridice
direct; din acestea deriva fenomenele juridice secundare.
In aceasta categorie intra:
 actul normativ, hotararea judecatoreasca, conventia internationala.
 Unii autori afirma ca sunt identice cu izvoarele formale ale dreptului: legea in sens
larg, contractul, precedentul judiciar, uzantele, cutuma, doctrina.
 judecatile particulare, dar si ordinele, conventiile si dispozitiile individuale
 Secundare= au un caracter particular si deriva din fenomenele juridice primare; sunt de
foarte mare eterogenitate;
Spre exemplu, achitarea unei amenzi ca urmare a aplicarii unei sanctiuni, aducerea la
indeplinire a unei sanctiuni impuse unui stat de catre Consiliul de securitate a ONU> aceasta
sanctiune deriva din ceva, din neindeplinirea unor obligatii conventionale
Clasa a doua
 De putere= se caracterizeaza prin materialitate, care pare sa le identifice cu mecanismul
impersonal de la care provin (stat, de exemplu)
Exemplu: ordonatele Guvernului sau decretele presedintelui pentru ca emana de la o autoritate
care exercita puterea in numele titularului unic care e poporul
 De subputere=se caracterizeaza printr-o mare subiectivitate si iau forma
comportamentelor, a reactiilor sau a starilor de spirit. Putem include:
 acele fenomene care apar ca un raspuns imediat la anumite masuri prohibitive gasite
in textele de lege: obedienta, nonobedienta, supunere, nesupunere.
 fenomenele care au un profund impact psihologic: cunoasterea, necunoasterea sau
ignorarea legii de catre beneficiar.

9
luni, 22 mai 2017
 constiinta juridica- care cuprinde conceptiile, cunostintele jruidce elementele de
psihogie juridica, dar si anumite judecati de valoare care sunt realizate de anumiti
individizi, in anumite cazuri particulare.
Clasa a treia, dupa tipul realitatii juridice care o desemneaza
 Fenomene-institutii= se refera la regulile juridice care au un obiect comun de reglementare.
Exemplu: institutia casatoriei, proprietatii, divortului, etc.
 Fenomene-caz= reprezinta o entitate juridica individuala, concreta, regelementata de
institutia juridica corespunzatoare.
Exemplu: casatoria dintre x si y, divortul dintre x si y.
La randul lor, fenomenele-caz pot fi clasificate in:
a) individuale (casatoria dintre x si y)
b) colective (casatoriile efectuate intr-un anumit an, pe un anumit teritoriu; casatoriile
efectuate pe teritoriul Romaniei in anul 2016)
Clasa a patra
 Contencioase = sunt relatiile conflictuale carora li se acorda o importanta deosebita si
metoda de solutionare a acestor raporturi sunt medierea si negocierea. In sfera dreptului,
conflictul ia forma litigiului.
Medierea presupune interventia unui tert care sa solutioneze conflictul dintre parti.
Litigiul apare in momentul neintelegerii dintre persoane care sunt susceptibile de interventia
organelor jurisdictionale.

 Necontencioase- sunt acele fenomene care se desfasoara conform intelegerii dintre parti,
conform conventiei acestora.
Fenomenele reprezentative sunt:
Contractul este legea partilor, conventia partilor, tot ceea ce guverneaza relatie dintre parti;
este rezultatul vointei partilor; daca nu ajung la o conventie, apeleaza la negociere.
Tranzactia- in momentul in care se ajunge la neintelegeri, acestea pot fi solutionate mai intai
pe cale amiabila, iar modalitatea este tranzactia, fara sa se apeleze la un tert exterior. Se
transforma in fenomen contencios daca nu se mai poate media conflictul aparut intre parti.

Gandirea sociologica
Curente

10
luni, 22 mai 2017

I. Contractualismului social
Teoria contractului social a avut o mare influenta, inca de cand a aparut.
Germenii curentului de gandire au aparut inca din antichitate, din perioada oraselor-
cetati grecesti, dar se regasesc si in Roma si in Sparta, atat din perspectiva istorico-teoretica,
dar si din perspectiva practica.
Dezvoltarea teoriei: A fost dezvoltata in perioada dezvoltarii Angliei medievale, in scoala
medievala a dreptului, reprezentata de John Locke si Thomas Hobbes. A fost definitivata de
J.J. Rousseau in“Contractul social” si de Montesqieu in “Despre spiritul legilor”.
Atentia acestor teorii ale contractualismului apreciaza ca, inainte de starea de societeate, a
existat starea naturala in care oamenii traiau izolati. Nu toti contractualistii mentionati sunt de
acord cu definirea starii naturale. De exemplu:
 pentru Thomas Hobbes starea naturala reprezenta cea mai nefericita perioada
pentru ca omul este in razboi impotriva tuturor.
 pentru J.J Rousseau aceasta stare naturala reprezinta cea mai fericita perioada, in
care omul este pentru om zeu.
Particularitatile pentru fiecare autori, modul cum se caracterizeaza starea naturala si cum
fac oamenii sa iasa din starea aceasta evolueaza:
Thomas Hobbes
Contractul social vazut ca o modalitate a omului de a iesi din starea naturala; potrivit lui,
atat corpul uman, cat si organizarea sociala sunt intelese intr-un mod mecanicist, adica se
urmareste explicitarea fenomenelor sociale prin aceleasi legi ale materiei si miscarii cu care se
explica producerea diverselor fenomene fizice. Atentia lui se indrepta spre identificarea
principalelor principii ale guvernarii.
 cea mai buna metoda de guvernare a oamenilor in starea naturala era absolutismul
monarhic care previne disolutia statalitatii. In lipsa unei astfel de guvernari, oamenii
ar trai intr-o stare naturala, intr-o stare salbatica, lipsind de autoritate orice institutie
sociala si politica. In starea naturala, fiecare om a reusit doar sa-si prezerve dreptul
la autoprezervare (dreptul de a face tot ce este posibil sa supravietuiasca, sa-si
salveze propria existenta).
 Considera ca nu exista nicio stare naturala de autoritate, decat investirea
monarhului cu aceasta autoritate prin contractul social.
 Supunerea indivizilor in fata suveranului si obedienta fata de legi sunt rezultatul
renuntarii individului la drepturile naturale, in favoarea persoanei sau grupurilor de

11
luni, 22 mai 2017
persoane care exercita puterea suverana. Singurul care isi pastreaza drepturile
naturale este monarhul, cel care elabora si emitea legea in sens larg, el era chemat
sa o aplice. Toate puterile se aflau in mainile sale sau in mainile unui grup de
persoane.
 astfel, contractul social este unul INEGAL. Individul egoist, care renunta la
drepturile naturale nu va accepta suveranitatea pe gratis, ci compensand-o la nivel
motivational. Este determinat sa renunte la drepturile sale naturale din cauza
FRICII; aflati in situatii limita, indivizii sunt rationali, urmaresc propriul interes
si, pentru a scapa de starea de razboi a tuturor impotriva tuturor, renunta la o parte
din drepturile naturale, in favoarea acestui suveran care e investit chiar de ei, sa
aplice contractul social. Din aceasta perspectiva, contractul social devine sursa
binelui, a dreptului, a moralei. Asistam la o confuziune a surselor de legitimitate:
drept, morala si echitate.

John Locke
 continua si dezvolata teoria contractualismului social
 a scris doua tratate despre guvernare
 spre deosbire de Hobbes, Locke vedea starea naturala ca starea de perfecta
libertate individualista, libera de influenta celorlalti. Starea naturala avea origine
divina si era considerata ca sursa oricarei morale, fie ca era individuala sau
publica.
 contractul social era vazut ca pact realizat intre indivizi pentru a asigura
guvernarea civila. Apare odata cu decaderea individului din starea naturala si
luptele care deriva din aceasta situatie. Proprietatea este cea care sta la baza
necesitatii contractului social, intrucat apararea acestui drept necesita guvernarea
din partea unei autoritati suverane.
 Considera ca in starea naturala, etica este una a ingrijirii, intrucat membrii
comunitatii isi asuma, in mod liber, nesiliti de cineva, sarcina comuna a ingrijirii
copiilor. In vizunea lui avem, deci, doua contracte:
a) unul social-care are in vedere etica ingrijirii
b) unul politic-care are in vedere etica retributiei
Din aceste doua contracte se naste necesitatea aparitiei contractului social si guvernarii civile,
pentru a asigura protectia proprietatii si ingrijirea comuna a membrilor comunitatii.

Montesqieu
 in “Despre spiritul legilor” definitiveaza teoria puterilor. Defineste, pe langa teoria
contactului social, legile, vorbind despre legile sociale.
 este parintele teoriei separatiei puterilor in stat si precursorul sociologiei juridice
 dupa opinia lui, exista 3 tipuri de organizare sociala:
a) republica

12
luni, 22 mai 2017
b) monarhia
c) guvernarea despotica
 Spune ca trebuie sa existe legi scoiale care sa fie in corelatie cu evolutia societatii si
spiritul natiunii. Se stabileste destul de clar relatia dintre drept si societate.

J.J. Rousseau
 Este cel care dezvolta si definitiveaza teoria contractului social in lucrarea “Contractul
social”
 arata ca, originea statului si a legilor exista in acest contract social.
 fiecare om e liber de la natura, insa viata sociala si coexistenta presupun renuntarea la
aceasta libertate, o renuntare partiala in favoarea celorlalti. Renutarea la libertate se
face in favoarea societatii si, astfel, ia nastere un contract social intre indivizi, care, in
mod voluntar si liber, renunta la o parte din libertate si accepta anumite reguli de
convietuire sociala, denumite legi.
 contractul social se bazeaza pe aderarea voluntara la principiile stabilite prin aceste
legi. Caracteristica de baza a contractului social este distinctia intre vointa tuturor si
vointa generala.
a) Vointa tuturor=suma tuturor vointelor individuale care urmaresc un scop propriu
b) Vointa generala= suma vointelor indivizuale ale cetatenilor, dar scopul urmarit e un
scop comun de aceasta data, acela al realizarii binelui comun, al guvernarii de catre un
anumit grup social care-si asuma sarcina guvernarii.
 Face comparatie intre corpul social si cel al unui individ.
a) capul individului in corpul/sistemul social reprezinta puterea suverana
b) sistemul nervos in corpul/sistemul social este reprezentat de magistrati
c) inima in corpul/sistemul social este reprezentata de ansamblul economic
d) membrele in corpul/sistemul social sunt reprezentate de corp

 Cea mai buna forma de guvernare= democratia directa. Rousseau, pornind de la


contractul social, pune bazele conceptului de democratie directa. Pe baza democratiei
directe se creeaza conceptul de suveranitate poopulara.
 Rousseau prefigureaza aparitia unor principii, care s-au dovedit principii
fundamentale pentru sistemele constitutionale ulterioare (care au fost idei
revolutionare cand au aparut)>>>>a) principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii
si b) libertatea sociala si politica a tuturor cetatenilor. Toate aceste idealuri expirmate
de el sunt regasite in perioada revolutiei franceza sub forma dictonului “liberte, egalite,
fraternite”(isi gasesc samburii in opera lui Rousseau).
Aceste teorii au asistat la baza unor variate curente sociologice care s-au dezvoltat ulterior,
pe care le vom exemplifica: solidarismul si orientarile normative si aplicative si de factura
contractualista.

13
luni, 22 mai 2017
II. Relationist
Provenienta: Curentul provine din scoala individualista, dezvoltata in sociologia juridica.
Definitie: Relationismul este curentul de gandire alcatuit din idei, concepte, teorii, atat de
natura juridica, cat si de natura politica, sociologica. Acest curent explica organizarea societatii si
a vietii in societate, ca suma a relatiilor dintre indivizi.
Societatea este vazuta ca o insumare a relatiilor care se stabilesc intre indivizi.
Din acest curent fac parte, in principal, sociologii de origine germana: Rudolf Stammler
George Simmel si Max Weber.
Stammler
 apreciaza ca experienta sociala se constituie din doua elemente:
a) dreptul ca forma
b) economia ca materie
In opinia lui, dreptul este o forma exterioara a vietii sociale si pare ca o conditie, in baza careia
devin posibile, atat cooperarea indivizilor in societate, cat si coexistenta lor in cadrul acestei
societati.
 Face distinctie intre materia si forma judecatilor juridice de valoare. In opinia lui, nu
poate exista un principiu juridic general valabil, care sa fie universal, dreptul fiind constituit
potrivit locului si momentului la care acesta apare, ceea ce inseamna ca dreptul are un
contiut schimbator, determinat de doi factori: timp si loc.

Simmel
 face o abordare metodologica a relationismului
 in viziunea lui, toti oamenii interactioneaza in cadrul societati, influentati de cultura
subiectiva si obiectiva.
a) Cultura obiectiva=tot ceea ce oamenii produc
Componente ale culturii obiective: mijloacele de transport, sistemele filozofice, sistemele juridice,
preceptele morale, dogmele religioase, tot ce tine de sfera intelecutala.
b) Cultura subiectiva= se refera la faptul ca oamenii au capacitatea de a produce, absoarbe
elemenetele culturii subiective; deci oamenii au capacitate creativa, in virtutea careia ei
creeaza anumite structuri sociale ca forma de intercatiune sociala. Aceste forme de
interactiune sociala prezinta o importanta deosebita, obiectul sau de studiu fiind formele
de interactiune sociala.
 constituie chiar o geometrie a relatiilor sociale si porneste de la elementul de DIADA-
relatia care se stabileste intre doi indivizi, A si B (diada poate fi considerata familia dintre
sot si sotie)
triada (3 membri)—intervine un arbitru si ideea de coalizare

14
luni, 22 mai 2017
4 membri intre care exista 6 tipuri de interactiuni sociale>>se intampla sa se creeaze
tabere si se delimiteze un lider. Pe parcurs, apar si alte structuri formale.
5 membri intre care exista 10 tipuri de relatii sociale.
( Geometria relatiilor soaciale are aplicare in drept, spre exemplu, in materie de divort)

§ Curs 4 –
Fenomenele sociale si fenomenele juridice
Fenomenele sociale
Fenomenele sociale = reprezinta un complex, un ansamblu de fapte sociale care se afla intr-
o permanenta dinamica si intr-o permanenta interdependenta unele fata de celelalte. Sunt
diversificate si evolueaza odata cu societatea.
Prezinta o serie de particularitati care le individualizeaza:
 plasarea lor intr-un anumit context istoric, national pe un anumit teritoriu, regional sau
zonal.
 inventarierea faptelor sociale care fac parte din fenomenele sociale
Faptele sociale= (Durkein) reprezinta evenimente care sunt exterioare individului si carora el le
raspunde ca urmare a constrangerii exercitate din exterior in momentul in care aceasta intervine
 Corelatiei sau interdependentei care exista cu restul fenomenelor si proceselor sociale si
influentele care exista intre acestea

Caractristica anumitor fenomene sociale


Fenomenele demografice
Spre exemplu, cand ne gandim la demografie ne gandim la evolutia populatiei pe un anumit
teritoriu>> natalitatea, mortalitatea, migratia (astazi in zonele de conflict si deplasarea pe teritoriul
Europei), nuptialitatea/casatoria
 Constituie un fenomen al sociologiei pentru ca au o cauzalitate sociala.( Cand fac oamenii
copiii? > un factor determinant sunt conditiile economice, nivelul de educatie)
 Sunt specifice grupurilor sociale: de exemplu, migratia se realizeaza in grupuri, pornind de
la cel mai mic, familia; exodul urban,--au cauzalitate sociala
 Produc consecinte economico-sociale multiple: exemplu decreteii
 Sunt fenomene concret istorice

Fenomenele juridice

15
luni, 22 mai 2017
Toate fenomenele juridice sunt sociale, dar nu toate fenomenele sociale sunt juridice.
Fenomenele juridice = reprezinta o parte a fenomenelor sociale, ceea ce intra in categoria
fenomenelor juridice sunt categoriile si regulile juridice si toate fenomenele in care dreptul poate
fi obiect, cauza.
 Sunt acele fenomene care au ca si caracteristica prinicipala JURIDICITATEA, spre
deosebire de cele sociale.
 Sunt de o mare diversitate, existand 4 clase, in viziunea sociologului Carbonnier
Prima clasa
 Primare= care se caracterizeaza printr-o maxima generalitate si care produc efecte juridice
direct; din acestea deriva fenomenele juridice secundare.
In aceasta categorie intra:
 actul normativ, hotararea judecatoreasca, conventia internationala.
 Unii autori afirma ca sunt identice cu izvoarele formale ale dreptului: legea in sens
larg, contractul, precedentul judiciar, uzantele, cutuma, doctrina.
 judecatile particulare, dar si ordinele, conventiile si dispozitiile individuale
 Secundare= au un caracter particular si deriva din fenomenele juridice primare; sunt de
foarte mare eterogenitate;
Spre exemplu, achitarea unei amenzi ca urmare a aplicarii unei sanctiuni, aducerea la
indeplinire a unei sanctiuni impuse unui stat de catre Consiliul de securitate a ONU> aceasta
sanctiune deriva din ceva, din neindeplinirea unor obligatii conventionale
Clasa a doua
 De putere= se caracterizeaza prin materialitate, care pare sa le identifice cu mecanismul
impersonal de la care provin (stat, de exemplu)
Exemplu: ordonatele Guvernului sau decretele presedintelui pentru ca emana de la o autoritate
care exercita puterea in numele titularului unic care e poporul
 De subputere=se caracterizeaza printr-o mare subiectivitate si iau forma
comportamentelor, a reactiilor sau a starilor de spirit. Putem include:
 acele fenomene care apar ca un raspuns imediat la anumite masuri prohibitive gasite
in textele de lege: obedienta, nonobedienta, supunere, nesupunere.
 fenomenele care au un profund impact psihologic: cunoasterea, necunoasterea sau
ignorarea legii de catre beneficiar.
 constiinta juridica- care cuprinde conceptiile, cunostintele jruidce elementele de
psihogie juridica, dar si anumite judecati de valoare care sunt realizate de anumiti
individizi, in anumite cazuri particulare.
Clasa a treia, dupa tipul realitatii juridice care o desemneaza

16
luni, 22 mai 2017
 Fenomene-institutii= se refera la regulile juridice care au un obiect comun de reglementare.
Exemplu: institutia casatoriei, proprietatii, divortului, etc.
 Fenomene-caz= reprezinta o entitate juridica individuala, concreta, regelementata de
institutia juridica corespunzatoare.
Exemplu: casatoria dintre x si y, divortul dintre x si y.
La randul lor, fenomenele-caz pot fi clasificate in:
c) individuale (casatoria dintre x si y)
d) colective (casatoriile efectuate intr-un anumit an, pe un anumit teritoriu; casatoriile
efectuate pe teritoriul Romaniei in anul 2016)
Clasa a patra
 Contencioase = sunt relatiile conflictuale carora li se acorda o importanta deosebita si
metoda de solutionare a acestor raporturi sunt medierea si negocierea. In sfera dreptului,
conflictul ia forma litigiului.
Medierea presupune interventia unui tert care sa solutioneze conflictul dintre parti.
Litigiul apare in momentul neintelegerii dintre persoane care sunt susceptibile de interventia
organelor jurisdictionale.

 Necontencioase- sunt acele fenomene care se desfasoara conform intelegerii dintre parti,
conform conventiei acestora.
Fenomenele reprezentative sunt:
Contractul este legea partilor, conventia partilor, tot ceea ce guverneaza relatie dintre parti;
este rezultatul vointei partilor; daca nu ajung la o conventie, apeleaza la negociere.
Tranzactia- in momentul in care se ajunge la neintelegeri, acestea pot fi solutionate mai intai
pe cale amiabila, iar modalitatea este tranzactia, fara sa se apeleze la un tert exterior. Se
transforma in fenomen contencios daca nu se mai poate media conflictul aparut intre parti.

Gandirea sociologica
Curente

III. Contractualismului social


Teoria contractului social a avut o mare influenta, inca de cand a aparut.

17
luni, 22 mai 2017
Germenii curentului de gandire au aparut inca din antichitate, din perioada oraselor-
cetati grecesti, dar se regasesc si in Roma si in Sparta, atat din perspectiva istorico-teoretica,
dar si din perspectiva practica.
Dezvoltarea teoriei: A fost dezvoltata in perioada dezvoltarii Angliei medievale, in scoala
medievala a dreptului, reprezentata de John Locke si Thomas Hobbes. A fost definitivata de
J.J. Rousseau in“Contractul social” si de Montesqieu in “Despre spiritul legilor”.
Atentia acestor teorii ale contractualismului apreciaza ca, inainte de starea de societeate, a
existat starea naturala in care oamenii traiau izolati. Nu toti contractualistii mentionati sunt de
acord cu definirea starii naturale. De exemplu:
 pentru Thomas Hobbes starea naturala reprezenta cea mai nefericita perioada
pentru ca omul este in razboi impotriva tuturor.
 pentru J.J Rousseau aceasta stare naturala reprezinta cea mai fericita perioada, in
care omul este pentru om zeu.
Particularitatile pentru fiecare autori, modul cum se caracterizeaza starea naturala si cum
fac oamenii sa iasa din starea aceasta evolueaza:
Thomas Hobbes
Contractul social vazut ca o modalitate a omului de a iesi din starea naturala; potrivit lui,
atat corpul uman, cat si organizarea sociala sunt intelese intr-un mod mecanicist, adica se
urmareste explicitarea fenomenelor sociale prin aceleasi legi ale materiei si miscarii cu care se
explica producerea diverselor fenomene fizice. Atentia lui se indrepta spre identificarea
principalelor principii ale guvernarii.
 cea mai buna metoda de guvernare a oamenilor in starea naturala era absolutismul
monarhic care previne disolutia statalitatii. In lipsa unei astfel de guvernari, oamenii
ar trai intr-o stare naturala, intr-o stare salbatica, lipsind de autoritate orice institutie
sociala si politica. In starea naturala, fiecare om a reusit doar sa-si prezerve dreptul
la autoprezervare (dreptul de a face tot ce este posibil sa supravietuiasca, sa-si
salveze propria existenta).
 Considera ca nu exista nicio stare naturala de autoritate, decat investirea
monarhului cu aceasta autoritate prin contractul social.
 Supunerea indivizilor in fata suveranului si obedienta fata de legi sunt rezultatul
renuntarii individului la drepturile naturale, in favoarea persoanei sau grupurilor de
persoane care exercita puterea suverana. Singurul care isi pastreaza drepturile
naturale este monarhul, cel care elabora si emitea legea in sens larg, el era chemat
sa o aplice. Toate puterile se aflau in mainile sale sau in mainile unui grup de
persoane.

18
luni, 22 mai 2017
 astfel, contractul social este unul INEGAL. Individul egoist, care renunta la
drepturile naturale nu va accepta suveranitatea pe gratis, ci compensand-o la nivel
motivational. Este determinat sa renunte la drepturile sale naturale din cauza
FRICII; aflati in situatii limita, indivizii sunt rationali, urmaresc propriul interes
si, pentru a scapa de starea de razboi a tuturor impotriva tuturor, renunta la o parte
din drepturile naturale, in favoarea acestui suveran care e investit chiar de ei, sa
aplice contractul social. Din aceasta perspectiva, contractul social devine sursa
binelui, a dreptului, a moralei. Asistam la o confuziune a surselor de legitimitate:
drept, morala si echitate.

John Locke
 continua si dezvolata teoria contractualismului social
 a scris doua tratate despre guvernare
 spre deosbire de Hobbes, Locke vedea starea naturala ca starea de perfecta
libertate individualista, libera de influenta celorlalti. Starea naturala avea origine
divina si era considerata ca sursa oricarei morale, fie ca era individuala sau
publica.
 contractul social era vazut ca pact realizat intre indivizi pentru a asigura
guvernarea civila. Apare odata cu decaderea individului din starea naturala si
luptele care deriva din aceasta situatie. Proprietatea este cea care sta la baza
necesitatii contractului social, intrucat apararea acestui drept necesita guvernarea
din partea unei autoritati suverane.
 Considera ca in starea naturala, etica este una a ingrijirii, intrucat membrii
comunitatii isi asuma, in mod liber, nesiliti de cineva, sarcina comuna a ingrijirii
copiilor. In vizunea lui avem, deci, doua contracte:
c) unul social-care are in vedere etica ingrijirii
d) unul politic-care are in vedere etica retributiei
Din aceste doua contracte se naste necesitatea aparitiei contractului social si guvernarii civile,
pentru a asigura protectia proprietatii si ingrijirea comuna a membrilor comunitatii.

Montesqieu
 in “Despre spiritul legilor” definitiveaza teoria puterilor. Defineste, pe langa teoria
contactului social, legile, vorbind despre legile sociale.
 este parintele teoriei separatiei puterilor in stat si precursorul sociologiei juridice
 dupa opinia lui, exista 3 tipuri de organizare sociala:
d) republica
e) monarhia
f) guvernarea despotica
 Spune ca trebuie sa existe legi scoiale care sa fie in corelatie cu evolutia societatii si
spiritul natiunii. Se stabileste destul de clar relatia dintre drept si societate.

19
luni, 22 mai 2017
J.J. Rousseau
 Este cel care dezvolta si definitiveaza teoria contractului social in lucrarea “Contractul
social”
 arata ca, originea statului si a legilor exista in acest contract social.
 fiecare om e liber de la natura, insa viata sociala si coexistenta presupun renuntarea la
aceasta libertate, o renuntare partiala in favoarea celorlalti. Renutarea la libertate se
face in favoarea societatii si, astfel, ia nastere un contract social intre indivizi, care, in
mod voluntar si liber, renunta la o parte din libertate si accepta anumite reguli de
convietuire sociala, denumite legi.
 contractul social se bazeaza pe aderarea voluntara la principiile stabilite prin aceste
legi. Caracteristica de baza a contractului social este distinctia intre vointa tuturor si
vointa generala.
c) Vointa tuturor=suma tuturor vointelor individuale care urmaresc un scop propriu
d) Vointa generala= suma vointelor indivizuale ale cetatenilor, dar scopul urmarit e un
scop comun de aceasta data, acela al realizarii binelui comun, al guvernarii de catre un
anumit grup social care-si asuma sarcina guvernarii.
 Face comparatie intre corpul social si cel al unui individ.
e) capul individului in corpul/sistemul social reprezinta puterea suverana
f) sistemul nervos in corpul/sistemul social este reprezentat de magistrati
g) inima in corpul/sistemul social este reprezentata de ansamblul economic
h) membrele in corpul/sistemul social sunt reprezentate de corp

 Cea mai buna forma de guvernare= democratia directa. Rousseau, pornind de la


contractul social, pune bazele conceptului de democratie directa. Pe baza democratiei
directe se creeaza conceptul de suveranitate poopulara.
 Rousseau prefigureaza aparitia unor principii, care s-au dovedit principii
fundamentale pentru sistemele constitutionale ulterioare (care au fost idei
revolutionare cand au aparut)>>>>a) principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii
si b) libertatea sociala si politica a tuturor cetatenilor. Toate aceste idealuri expirmate
de el sunt regasite in perioada revolutiei franceza sub forma dictonului “liberte, egalite,
fraternite”(isi gasesc samburii in opera lui Rousseau).
Aceste teorii au asistat la baza unor variate curente sociologice care s-au dezvoltat ulterior,
pe care le vom exemplifica: solidarismul si orientarile normative si aplicative si de factura
contractualista.

IV. Relationist
Provenienta: Curentul provine din scoala individualista, dezvoltata in sociologia juridica.

20
luni, 22 mai 2017
Definitie: Relationismul este curentul de gandire alcatuit din idei, concepte, teorii, atat de
natura juridica, cat si de natura politica, sociologica. Acest curent explica organizarea societatii si
a vietii in societate, ca suma a relatiilor dintre indivizi.
Societatea este vazuta ca o insumare a relatiilor care se stabilesc intre indivizi.
Din acest curent fac parte, in principal, sociologii de origine germana: Rudolf Stammler
George Simmel si Max Weber.
Stammler
 apreciaza ca experienta sociala se constituie din doua elemente:
c) dreptul ca forma
d) economia ca materie
In opinia lui, dreptul este o forma exterioara a vietii sociale si pare ca o conditie, in baza careia
devin posibile, atat cooperarea indivizilor in societate, cat si coexistenta lor in cadrul acestei
societati.
 Face distinctie intre materia si forma judecatilor juridice de valoare. In opinia lui, nu
poate exista un principiu juridic general valabil, care sa fie universal, dreptul fiind constituit
potrivit locului si momentului la care acesta apare, ceea ce inseamna ca dreptul are un
contiut schimbator, determinat de doi factori: timp si loc.

Simmel
 face o abordare metodologica a relationismului
 in viziunea lui, toti oamenii interactioneaza in cadrul societati, influentati de cultura
subiectiva si obiectiva.
c) Cultura obiectiva=tot ceea ce oamenii produc
Componente ale culturii obiective: mijloacele de transport, sistemele filozofice, sistemele juridice,
preceptele morale, dogmele religioase, tot ce tine de sfera intelecutala.
d) Cultura subiectiva= se refera la faptul ca oamenii au capacitatea de a produce, absoarbe
elemenetele culturii subiective; deci oamenii au capacitate creativa, in virtutea careia ei
creeaza anumite structuri sociale ca forma de intercatiune sociala. Aceste forme de
interactiune sociala prezinta o importanta deosebita, obiectul sau de studiu fiind formele
de interactiune sociala.
 constituie chiar o geometrie a relatiilor sociale si porneste de la elementul de DIADA-
relatia care se stabileste intre doi indivizi, A si B (diada poate fi considerata familia dintre
sot si sotie)
triada (3 membri)—intervine un arbitru si ideea de coalizare
4 membri intre care exista 6 tipuri de interactiuni sociale>>se intampla sa se creeaze
tabere si se delimiteze un lider. Pe parcurs, apar si alte structuri formale.

21
luni, 22 mai 2017
5 membri intre care exista 10 tipuri de relatii sociale.
( Geometria relatiilor soaciale are aplicare in drept, spre exemplu, in materie de divort)

§ Curs 5 –
SOCIALIZAREA este un fenomen complex care se petrece pe intreaga viata a individului => criteriul
modului de formare a individului:
1. Socializare formala

2. Socializare informala

FACTORII care influenteaza socializarea:


1. Formali – cea pe care o are politia, administratia, justitia– factorii care influenteaza devenirea
sociala a individului, de exemplu: incalcarea normei juridice ar consta intr-o sanctiune
contraventionala, in aceasta ipoteza ar trebui sa intervina forta coercitiva a statului, sau
administratorul cladirii in cazul fumatului de exemplu.

2. Informali – influenta mass-media, familia, scoala, grupul de prieteni pe parcursul formarii – de


exemplu forma devianta in care individul invata sa se supuna regulilor unui grup social pentru a
NU fi exclus din grup (ex: fumatul).
MOMENTUL in care se realizeaza socializarea:
1. PRIMARA – pana la 7, 8 ani => individul incearca sa se conformeze prin imitatie care joaca un
rol important pentru socializarea primara prin deprinderea unui comportament insuflat de familie.
Tot in aceasta perioada individul isi dezvolta capacitatea emotionala si afectiva, se dezvolta si
particularizeaza CONSTIINTA.

Numerosi autori afirma ca exista 4 situatii:

a. Situatia de educatie morala;

b. Invatarea cognitiva – deprinderi dobandite cara ii sunt necesare convietuirii in


societate;

c. Invatarea participativa – se dezvolta gandirea individului

d. Comunicare psihologica – individual isi dezvolta elemente de afectivitate care au un


rol deosebit in dezvoltarea morala si psihologica a individului

22
luni, 22 mai 2017
La sfarsitul acestei perioade, individul reuseste sa decida pentru sine intre ceea ce este BINE si ceea ce este
RAU.

2. SECUNDARA – invatarea sociala – dupa 7/8 ani –a normelor si valorilor pe care societatea le
considera dezirabile la un moment dat.
Aceasta etapa are loc sub spectrul neutralitatii afective, practic in aceasta perioada NU se mai
dezvolta capacitatea afectiva a individului, ea se desfasoara in institutii de invatamant, in structuri
formale. Aceasta perioada coincide cu inscrierea copilului la scoala.
CRITERIUL REALIZARII CONFORMITATII COMPORTAMENTULUI LA NORMELE SI
VALORILE DEZIRABILE DIN SOCIETATE:
1. Socializare POZITIVA – indivul se comporta conform normelor si valorilor de comportament
dintr-o societate. Comportamentul lui este in concordanta cu asteptarile pe care grupul le are fata
de individ.

2. Socializarea NEGATIVA – insusirea unui comportament specific unor grupuri marginale, din
aceasta perspectiva, ea sta la baza comportamentului deviant si delicvent.
Pe parcursul dezvoltarii, individul parcurge o ACTIUNE :
a. PARTICIPATIVA – prin actiuni repetate exerseaza anumite comportamente care ii sunt
luji necesare pt viitor;

b. Actiune de READAPTARE a individului la anumite valori dezirabile societatii si


renuntarea la alte comportamente care au fost considerate delicvente.

Resocializare= sanctiunea de reinvatare sociala prin care societatea ii impune unui individ
un comportament dezirabil diferit de cel al sau care este unul delicvent.

Nu tot ce este deviant este SI delicvent, terminologia este destul de diferita in sociologie, criminologie si
in dreptul penal.
In functie de subiectul prin care se realizeaza socializarea:
1. Cu ajutorul educatorilor DIRECTI (parinti, profesori)

2. Cu ajutorul educatorilor INDIRECTI – mass-media, biserica, literatura.

FUNCTIILE SOCIALIZARII, autori din domeniul sociologiei juridice apreciaza ca functiile socializarii
sunt realizate de:
1. favorizarea conditiilor optime pentru dezvoltarea; vietii sociale

23
luni, 22 mai 2017

2. Asigurarea stabilitatii grupurilor sociale si asigurarea normelor existente in societate;

3. Asigurarea conditiilor optime favorabile pentru continuitatea grupurilor sociale


(socializarea este un fen complex desf pe intreaga viata a indiv)

4. Coexistenta mai multor grupuri sociale in societate, ea reprezinta suma a mai multe
subsisteme.

Notiunea de STATUS – pozitia pe care un individ o ocupa la un moment dat in cadrul sistemului social
Subsistemele din care este alcatuita societatea sunt la randul lor alcatuite din indivizi.
Prin intermediul statusului se identifica individul in societate, el joaca rolul de identitate sociala a
individului, el ne arata care sunt drepturile si obligatiile individului si care sunt determinate in
conformitate cu grupul din care face parte individul, dar si cu interactiunile din afara grupului social de
apartenenta.
STATUS= totalitatea asteptarilor individului fata de ceilalti membrii din grupul de apartenenta.
STATUSURILE pot fi:
1. PRESCRISE/ ATRIBUITE: sunt dictate din exterior individului, sunt dictate de clasa
conducatoare sau sunt rezultatul unei traditii istorice din care individul face parte, ele pot fi
identificate foarte greu sau chiar deloc, de exemplu: nu ne alegem etnia, rasa, sexul cu care ne
nastem ;

2. CASTIGATE/DOBANDITE: mobilitate sociala care permite individului sa isi schimbe de mai


multe ori in timpul vietii acest status, dar care ii permite sa fie mai responsabil din punct de
vedere al alegerii. Statusul marital, sau profesional de exemplu.

In ceea ce priveste ELEMENTAL DiNAMIC al statusului, aici intra modelele comportamentale si


valorile pe care acesta le promoveaza.
Roluri care exista in societate:
1. Ideale – ajutorul sau afectiunea de care indivizii ar trebui sa le aiba unul fata de celalat in cadrul
unei casatori ;
2. Reale – cand conduita unui individ se poate indeparta de rolul ideal;
3. Prescrise - sunt stabilite de catre grupul de apartenenta ;

24
luni, 22 mai 2017
4. Interzise – sunt acele roluri care sunt stabilite tot de catre grupul de apartenenta si sunt descrise
ca fiind in contradictie cu statusul individului la un moment dat
5. Emergente – activitatea individului pe parcursul dezvoltarii sale, sunt rezultatul propriei alegeri
ale individului;

Componentele rolului:
1. sociologic – considerat ca valoare culturala sau norma si care exprima consensul la acordul
grupului care a determinat rolul respectiv ;
2. Psihologic – felul in care rolul prescris prin anumite norme orienteaza actiuniile viitoare ale
individului;
3. Individual – determina si defineste personalitatea fiecarui individ si se formeaza la contactul
dintre rolurile prescrise si cele reale .

Principalii agenti ai socializarii: familia, scoala, carierul sau imprejurimile, institutiile de munca.

§ Curs 6 –
Cap. Sociologie juridica
Scurt istoric
Viata sociala si viata soctietiatii au fost studiate inca din cele mai vechi timpuri. Insa,
costituirea sociologiei juridice ca stiinta autonoma a avut loc abia la sfarsitul secolului 19, incepand
cu secolul 20.
Constituirea societatii ca stiinta: legata de

 numeroasele probleme sociale din secolul 19


 de legitimarea societatii capitaliste care incepea sa se dezvolte
 precum si evolutia stiintelor sociale din acea perioada

Termenul de sociologie a fost folosit pt prima data in 1839 de catre Auguste Comte,

considerat parintele sociologiei ca stiinta.


 Potrivit lui, sociologia se ocupa de:
 studierea fenomenului social>> in general
 studierea formelor de organizare a societatii>> in particular, societate guvernata de
anumite norme institutionalizate sub forma legilor.

25
luni, 22 mai 2017

 Aprecia ca sociologia are doua componente:


 statica sociala= se refera la analiza grupurilor sociale care iau parte in societate; vizeaza
descrierea grupurilor sociale, componenta si structura lor
 dinamica sociala= aprecia ca interactiunile care au loc intre grupruile sociale, precum si
functiile pe care le indeplinesc ele si toata evolutia lor

Emile Durkheim:
Considera ca studierea societatii, in principiu sociologia, va duce la formularea unor solutii
eficiente care sa asigure functionarea normala a societatii.

 Are studii atat in ceea ce priveste sociologia in general, cat si sociologia juridica in
particular
 Pune bazele sociologiei juridice prin Teoria faptului social, aratand ca dreptul are o
natura sociala, dreptul putand fi influentat de diferite particularitati ale grupurilor sociale
din societate.
 In opinia lui, dreptul cuprinde o mare varietate de norme, reguli juridice, morale, fapte de
structura care se permanentizeaza, sunt receptate si respectate de individ si asa se
inlatura subiectivismul uman

Alt autor care analizeaza societatea si poate fi vazut ca un autor de baza este: Gurvitz Georges

 A studiat faptele sociale prin evolutia lor: modul de formare a faptelor sociale, evolutia
faptelor sociale, modul in care acestea inceteaza
 arata ca in societate exista o multitudine de norme, deci un pluralism juridic
 pune bazele teoriei pluralismului juridic> potrivit teoriei, toate regulile din societate
coexista si interactioneaza unele cu celelalte (norme sociale, juridice, profesionale,
sportive)
 arata ca aparitia acestor norme este determinata de existenta multitudinii de grupuri sociale.
 Spune ca fiecare grup social are capacitatea de a crea norme. 

Apreciaza ca coexista normele emise de stat, deci normele juridice care se bucura de
caracterul sanctionator, constrangator si alte tipuri de norme create de aceste grupuri sociale
ce exista la un moment dat intr-o societate.
Pluralismul juridic apreciaza ca se regaseste in regulile de conduita ale familiei, regulile stabilite
intre prieteni, regulile de la jocurile sportive.

Evolutia conceptului de sociologie:

26
luni, 22 mai 2017
In literatura juridica sociologica se contureaza 2 CURENTE DE GANDIRE:
1. Scoala sociologica franceza- reprezentant Durekin cu “Teoria faptului social”

Potrivit ei, societatea este anterioara si exterioara individului pentru ca i se opune acestuia
printr o serie de reguli coercitive, grupul aparand ca o realitate sui generis, nu ca o suma a
indivizilor, ei fiind de fapt produsul societatii.
2. Scoala germana- reprezentant Siemmel cu “Teoriei formelor geometrice”

In viziuna sa, sociologia apare ca o stiinta a raportului social dintre indivizi, acele interactiuni
care se stabilesc intre indivizi in cadrul grupurilor sociale (de coordoare, de subordonare, de
ierarhie) etc, alcatuind realitatea sociala.
Relatia drept si sociologie Intre drept si sociologie exista multiple interferente pentru ca sunt
stiinte ale realitatii sociale. Din sociologia, in general, s a desprins sociologia juridica care apare
la sfarsitul secolului al 19 leareprezentanti sunt Anzilocci si Eugen Ervic.
Eugen Ervic a pus bazele sociologiei drptul, subliniind necesitatea adaptarii dreptului la
realitatea sociala.
Din aceasta perspectiva, a evolutiei dreptului in raport cu evolutia sociala avem exemple:
decizia cu partidele politice in care, inclusiv CCR a facut trimitere la evolutia din 1990 pana in
2015 a numarului de membrii fondatori, spunand ca noua realitate nu mai jusifica existenta unui
grad ridicat de reprezentare pentru constituirea partidelor politice si au ajuns la concluzia ca nu
mai e nevoie sa existe 25.000 de membri care sa infiinteze un partid.
dezincriminarea unor tipuri de infractiuni
3. Scoala americana a jurispurudentei reprezentanti Edward Ross si Roscoe Pound,
doi sociologi americani

Incearca sa abordeze fenomenele juridice din perspectiva sociologiei si acorda un rol


fundamental judecatorului atat in pronuntarea unei sentinte, dar si in rolul sau de creator al
dreptului, posibilitatea acestuia de a trece peste rigiditatea dreptului pozitiv si de a-l interpreta in
mod flexibil.

Obiectul de cercetare al sociologiei juridice:

27
luni, 22 mai 2017
Numerosi cercetatori vorbesc despre problematica sociologiei juridice, unii din ei apreciand ca
obiectul de studiu/de cercetare cuprinde o varietate de relatii sociale complexe care pot fi
impartite in doua aspecte:
1. De la interior spre exterior>> relatia dintre norma si contextul social in vederea analizarii
eficientei si ineficientei normei juridice; presupune conformarea individului la regulile
juridice--sanctionari pozitive (laude, premii, acordare de gratificatii) sau incalcare normei
care atrage sanctiuni negative care constau in avertismente verbale sau scrise, mustrare,
sanctionare disciplinara.

>>Presupune rolul agentilor in societate= analiza


caracteristicilor psihilogice, sociologice
-ale corpului de magistrati, spre exemplu, a capacitatii lor profesioanale, a analizei respectarii
obiectivitatii in aplicarea dreptului (ex rolul INM- rolul la interviuri, se analizeaza latura
psihologica a candidatului, interviurile de promovare in diferite graduri pentru functiile de
conducere CSM-cand se realizeaza ancheta disciplinara; cand judecatorul se duce la CSM pentru
ca i se aduce atingere integritatii profesiei de judecator)
2. de la exterior la interior>> presupune reactia societatii fata de drept. Din aceasta
perspectiva, trebuie urmarita prin diferite cercetari, ce atitudine au cetatenii fata de normele
juridice, fata de actele si faptele agentilor dreptului (exemplu: analiza perceptiei romanilor
asupra fenomenului coruptiei)

Alti autori s-au aplicat concret in stabilirea unor domenii concrete care fac obiectul sociologiei
juridice si unii au aratat ca:

 in domeniul socilogiei juridice intra studierea crimei, vorbindu-se chiar de o sociologie


a crimei. Alti autor au apreciat ca acesta e un domeniu particular al socilogiei juridice si ca
ar trebui sa studieze incalcarea regulilor in general, nu numai incalcarea legii.
 ar trebui sa se studieze fenomenul deviant si astfel apare sociologia deviantei—orice
incalcare a normei sociale. Altii au spus ca daca sociologia se restrange la sociologia
deviantei sunt excluse anumite elemente care tin de contractul civil si sociologia juridica
ar trebui sa studieze si--- domeniul familiei>>>sa se analizeze de ce sa casatoresc oamenii,
cat dureaza o casatorie, de ce divorteaza oamenii
--- contractelor

28
luni, 22 mai 2017
 (alti autori) Jean Carbonnier spune ca obiectul trebuie sa fie toate fenomenele juridice,
care trebuie vazute intr-o interdependenta

vorbeste despre o sociologie juridica generala>> sa aiba ca obiect studierea, in abstract,


a tuturor fenomenelor juridice, pentru a formula anumite principii valabile in toate domeniile
sociale influentate de norme juridce
sociologicii juridice particulare>>> care sa vorbeasca despre sociologii in legatura cu
diferite ramuri ale dreptului:
dreptul penal-sociologia crimei
dreptul familiei-sociologia familiei
dreptul constitutional- socilogia politica, a partidelor politice

Definitii ale sociologiei juridice:


Paul Gurwitz

Sociologia juridica= acea parte a sociologiei care studiaza deplina realitate sociala a dreptului
Theodor Geiger arata ca:

Sociologia juridica= e un studiu al modului in care societatea creeaza, si pe de alta parte


conditioneaza dreptul ( sociologia materiala si culturala)>> conditiile materiale de existenta ale
normelor in general; spune ca trebuie studiat modul in care viata sociala formeza obiectul
reglementarii prin intermediul dreptului (sociolgia juridica formala)>>izvoarele formale ale
dreptului
Prof Eremia si Nicolae Popa

Sociologia juridica= stiinta care studiaza evaluarea, iar pe de alta parte reglementarea prin drept a
comportamentelor individului in societate, efectele pe care dreptul le aduce societatii.

Functiile sociolgiei:
Prof Jean Carbonnier este reprezentativ si din aceasta perspectiva.
Spune ca ea indeplineste 4 FUNCTII PRINCIPALE:
1. COGNITIVA

29
luni, 22 mai 2017
Vizeaza cunoasterea realitatii sociale a dreptului cu mijloace si instrumente care sunt
fundamentate juridic si, totodata, permite depistarea unor disfunctionalitati in aplicarea efectiva a
dreptului ( cauta sa afle realitatea sociala si disfunctionalitatile care intervin si care perturba
aplicare efectiva a legii).
2. EXPLICATIVA

Rolul sociologiei este de a depista anumite similitudini in desfasurarea fenomenelor juridice


si, pe baza lor, sa se descopere care sunt legaturi cauzale dintre fenomene, legaturi care permit
identificarea unor legi cauzale.
3. CRITICA

Presupune influenta pe care dreptul o suporta din partea societatii (influentele exterioare
dreptului)
Spre exemplu, influentele pe care diferite grupuri sociale le efectueaza in procesul decizional:
- la nivel macro-protestele
- la nivel micro- la nivelul unei intreprinderi, grevele salariale
- grupurile de lobby
4. PRACTICA

Asigura caracterul empiric, aplicativ al acestei discipline si care permite perfectionarea


jurisprudentei si a intregii legislatii. Prin studiile de sociologie juridica, putem determina cum ar
trebui sa modificam legislatia.

Metodologia sociologiei juridice


Exista un bogat instrumentar sociologic:
o METODELE= reprezinta acele tehnici specifice de cercetare, prin intermeidul carora
sunt culese datele din realitatea sociala si prin care sunt testate anumite ipoteze de la
care pleaca cercetatorul si verificate ipotezele prin intermediul normelor de diferite
feluri.
o TEHNICILE= reprezinta un ansamblu de prescriptii metodologice, de reguli, de
procedee care sa determine o actiune eficienta, atat in sfera productiei materiale, cat si

30
luni, 22 mai 2017
in sfera productiei spirituale( tehnici de calcul, sportive, de cunoastere). Tehnicile de
cercetare unt subsumate metodelor si se refera la demersul operational al fenomenelor.

Adeptii pozitivismului incerca sa testeze corelatiile dintre diferite variabile si sa cerceteze


faptele sociale pure, punand accentul pe metode canitative (strang statistici, cifre)
Adeptii subiectivismului incearca sa explice interpretarea pe care o dau subiectii realitatii
sociale (vizeza perceptia pe care o dau subeictii vietii sociale) prin utilizarea metodelor calitative
in sociologie.
Aceste metode sociologice ar putea fi clasificate in 3 TIPURI DE CERCETARE:
 Sondajul de opinie se utilizeaza date statistice si incearca sa se cuantifice diferitele
opinii in societate si sa se ierarhizeze (exemplu: sondaj asupra optiunilor politice ale
cetatenilor)
 Ancheta juridico sociologica permite identificarea opiniilor in general si, mai mult
decta atat, a opiniilor majoritare cu privire la un anumit fenomen (se urmareste mai
degraba o anumita judecata de valoare)

exemplu: ancheta sociologica care urmareste sa afle ce sa se protejeze prin constitutie, familia sau
casatoria
Cercetarea juridicio-sociologica concreta propune analiza de fapte, fenomenele sociale>>
deplasari pe teren sau observatia directa si apoi prelucrarea informatiilor obtinute si formularea
unor concluzii

§ Curs 7 –
Etapele investigatiei sociologice

Sunt importante pentru ca sunt folosite in toate tipurile de cercetare (indiferent de tip:
observare sau experiment, sondaj de opinie).
Principalele etape sunt:

31
luni, 22 mai 2017
I. Identificarea obiectivului de cercetare

Presupune:
=Stabilirea temelor de cercetare>
poate fi una singura sau mai multe, in functie de cat de ampla este investigatia.
Intre temele de cercetare ar putea fi, spre exemplu:

 documentari solicitate solicitate de diferite organe de decizie politico-juridice (Parlamentul ar


dori sa adopte anumite acte normative si ar putea sa solicite o cercetare sociologica pentru a
stabili impactul)
 investigarea modului de administrare a justitiei (penitenciarele-administrate de Administratia
Nationala a Penitenciarelor)
 investigatii realizate in privinta asistentei sociale si a asistentei privind ocrotirea minorilor
(existenta copiilor institutionalizati, adoptia in Romania-nr, procedura, evolutia celor adoptati)
 cercetari cu efectul unor expertize legale (2014--Parlamentul ar vrea sa adopte legea privind
Rosia Montana si exploatarea cu cianura a aurului din Mtii Apuseni—s-a infiintat o Comisie care
a solicitat o expertiza prin care sa se analizeze impactul asupra mediului, social, economic,
mediului inconjurator) poate sprijini juristul in demersul sau

Factori care influenteaza identificarea obiectului:

 scopul cercetarii
 metodologia pe care intentioneaza sa o utilizeze
 durata cercetarii, care poate influenta obiectivul stabilit + constisitoare
 nivelul de calificare al personalului implicat in cercetare

II. Preancheta

= identificarea ipotezelor de lucru care urmeaza a fi verificate pe parcusul cercetarii, insa trebuie
sa se extraga din multitudinea lor, doar acele care pot fi verificate
In materie legislativa, preancheta ar consta in realizarea unui experiment legislativ. (in
cazul unei reforme majore in domeniul legislativ ar testa daca solutia propusa e viabila si ar
produce rezultate viabile)

32
luni, 22 mai 2017
In plus, se mai estimeaza costul si durata de efectuare a cercetarii.

III. Determinarea univerului anchetei

=identificarea populatiei care urmeaza a fi investigata


Depinde de mai multi factori, populatia putand fi mai larga sau restransa in functie de
planul calendaristic, resursele materiale detinute. (exemplu: cercetarea cunoasterii legii de catre
cetateni> cercetare in Covasna pe populatia activa)

IV. Determinarea exantionului

Universul anchetei= populatia Romaniei cu drept de vot


Esantion=ales ca sa reflecta universul anchetei in mod real

Este important sa alegem esationul in functie de scopul urmarit. In cercetarile americane,


se apreciaza ca un esantion mic poate prezenta marje destul de mari de eroare. IN functie de
marirea esantionului, se apreciaza ca avem mai multe metode :

 Esantionare aleatorie
 Esantionare pe cote
 Esantionare stratificata
 Esantionare multifazica

V. Investigarea tehnicilor de cercetare

Tehnici de cercetare=ansamblu de reguli, procedee care s eaplica in aceleasi conditii sau in conditii
diferite
Trebuie sa fie adecvata obiectivului cercetarii .

33
luni, 22 mai 2017
Tehnicile prezinta numeroase avantaje, dezanvantaje care trebuie avute in vedere de
cercetatori pentru a inlatura posibilele dezvanataje, iar cel mai bine e sa fie imbinate diferite
tehnici.

VI. Colectarea datelor


Presupune culegerea informatiilor sau sa confirme/infirme ipoteza de lucru stabilita.

VII. Analiza rezultatelor


=presupune identificarea corelatiilor dintre factorii studiati, fie prin prelucrarea statistica a datelor
(in cazul metodelor cantitative), fie prin interpretarea acelor date (in cazul metodelor calitative)

VIII. Formularea concluziilor


In cadrul acestei etape se afla daca ipoteza de la care s-a plecat este sau nu confirmata.

Metodele de cercetare sociologica

1. Analiza sociologica a jurisprudentei

= Presupune analiza fie a dosarelor (vasta), fie a hotararilor judecatoresti (mai putin vasta),
fie a culegerilor de decizii ale diferitelor instante (si mai putin vasta), inclusiv a bazelor de date
(vasta).
Se pot afla motivele care stau la baza emiterii acestor hotarari, spre exemplu despre:

 factorii care influenteaza aplicarea unei anumite pedepse pentru o anumita infractiune.
(varsta persoanei care savarseste infractiunea, varsta, apartenenta religioasa, etnia, sexul.
 tendintele manifestate in societate cu privire la incriminarea unei anumite fapte in anumite
perioade de timp (hotararile de condamnare pentru practicarea prostitutiei>>se va vedea in
ce zona se practica mai mult prostitutia, daca e sau nu sanctionata pana la final; daca
numarul infractiunilor este rezultatul unui conflict social)

34
luni, 22 mai 2017
Tehnica utilizata: analiza de continut
=din care se afla frecventa cu care apare un cuvant, o lege sau o institutie in cadrul unui anumit tip
de hotarari si, in functie de acest lucru, vedem daca legea a cazut in desuetudine (exemplu,
adulterul a fost dezincriminat pt ca nu mai era pedepsit si pentru ca societatea a evoluat), ar putea
fi luata ca justificare pentru introducerea unor noi institutii juridice in codul civil (exemplu: teoria
impreviziunii, tipul de nulitate in functie d ereaua-credinta a cocontractantului)

Scopul:

 se poate afla durata unui proces (Romania condamnata sistematic la CEDO pentru
incalcarea art. 21 din Constitutia Romaniei si art. 6 din Conventie)
 se poate afla daca solutiile pronuntate de instante sunt sau nu divergente (ne ajuta sa
identificam practica judecatoreasca neunitara)
 se pot afla tendinetele solutionarii unor procese prin folosirea unor metode alternative
(mediere)

**Atentie la erori!
--> in ipoteza in care avem un esantion restrans al hotararilor judecatoresti
***Unii autori o incadreaza in categoria observatiei indirecte si vorbesc despre cercetarea:

 documentelor juridice
 documentele nejuridice (spun ca si astfel de documente, spre exemplu cele iconografice,
monografice, etc sunt utile pentru analiza evolutiei unor institutii juridice de-a lungul
timpului)

2. Observatia
=Prespupune examinarea sistematica a fenomenelor sociale, conform unui plan de cercetare
dinainte, stabilit pe baza perceptiei nemijlocite.
Contestata de Dimitrie Gusti
Este o metoda larg utilizata pentru ca permite observarea unor fenomene sociale care se
petrec o singura data sau care au o frecventa de producere limitata/restransa, observare imposibil
de realizat prin utilizarea altor metode.
Clasificare:

35
luni, 22 mai 2017
 In functie de gradul de implicare a observatorului:
1. Externa
= astfel efectuata, astfel inca grupul sa nu sesizeze exitstenta cercetatorului
Poate fi utilizata in ipoteza in care incadrarea cercetatorului in cadrul grupului cercetat este
greu de realizat sua chiar imposibil.
Regula este ca nu poate fi integrat in grupul de cercetare.

2. Interna
=presupune participarea anonima la activitatile de zi cu zi ale grupului de observat
Rolul cercetatorului este acela de a observa si de a retine interactiunile si conversatiile care
au loc intre membrii grupului respectiv
Cercetatorul are scopul de a cunoaste punctele de vedere ale membrilor grupului, el trebuie
sa se prezinta activ la toate sau la o parte din activitati in functie de rolul si statusul sau in grup.
Pot aparea dezavantaje: faptul ca durata observatiei poate fi foarte indelungata pentru a
avea rezultate concludente.

3. Participativa
Profesorul Ghelcea (facultatea de sociologie, UB) spune ca nu este necesara numai participarea
pasiva, ci el trebuie sa se implice activ in viata grupului respectiv. Modul in care se prezinta activ
tine si de experienta sa in realizarea observatiei participative.

 In functie de perioada:

1. Continua
=presupune observarea activitatilor unui grup social pe o anumita perioada de timp sau
se poate referi la anumite secvente comportamentale
2. Esantionata
=presupune observarea mai multor activitati ale grupului respectiv intr-un interval scurt
de timp
In literatura de specialitate, autorii au incercat sa identifice reguli necesare pentru realizarea
observatiei:
 Cunoasterea foarte buna a obiectivelor cercetarii ca sa nu apara erori in cercetare
 Stabilirea clara a tehnicilor de observare si a procedeelor de notare a faptelor observate (
sa se stabileasca criteriile in functie de cre sa se faca observatia)

36
luni, 22 mai 2017
Notele de observare ar trebui sa contina elemente minime:
-data
-ora
-durata observarii
-locul desfasurarii evenimentului
-circumstantele
-aparatele utilizate in observatie
Notele de observare nu trebuie sa fie amestecate cu remarcile, ipotezele cercetatorului si
trebuie sa redea intocmai comportamentele reale; comnetariile trebuie facute separat de notele de
cercetare ca sa nu induca in eroare pe cel ce face analiza datelor.
Dialogul desfasurarii evenimentelor trebuie sa fie redat direct.

 Observatorul trebuie sa aiba in vedere ca el insusi face parte din grupul de cercetare si este
obligat sa isi noteze inclusiv propriul sau comportament in anumite situatii determinate
 Notele de observatie ar trebui sa fie clasificate dupa anumite criterii care sa il ajute ulterior
in prelucrarea informatiei, fie pe el, fie pe echipa sa de cercetare.

3. Chestionar
=presupune o succesiune logica intre intrebari scrise si, eventual, imagini grafice care au rol de
stimuli si care se aplica de catre operatorii de ancheta sau se autoadministreaza unui numar mare
de subiecti, prealabil determinat. Raspunsurile date de subiecti sunt inregistrare in scris.
Intrebarile sunt administrate fie de operatorul extern sau se pot autoadministra, fiindu-i
trimise subiectului intrebarile.
Se aplica unui numar mare de subiecti, deci esantionul este foarte mare, insa trebuie sa fie
reprezentativ si stabilirea lui trebuie sa se realizeaze in functie de mai multe metode:
 Legea numerelor mari  care determina marimea esantionului
 Calculul probabilitatilor  care determina activitatea de selectare a subiectilor
Utilizata in mod frecvent in cadrul proceselor electorale sau in cazul stabilirii optiunilor
politice ale populatiei.

37
luni, 22 mai 2017

§ Curs 8 –
CHESTIONARUL

=presupune o succesiune logica intre intrebari scrise si, eventual, imagini grafice care au rol de
stimuli si care se aplica de catre operatorii de ancheta sau se autoadministreaza unui numar mare
de subiecti, prealabil determinat. Raspunsurile date de subiecti sunt inregistrare in scris.
Intrebarile sunt administrate fie de operatorul extern sau se pot autoadministra, fiindu-i
trimise subiectului intrebarile.
Tipurile de intrebari: autorii au realizat mai multe clasificari, dupa mai multe criterii.

Cel mai frecvent utilizate:


 Dupa natura lor:
a. cognitive
=au ca scop aflarea cunostintelor pe care cetatenii, dintr-un anumit esantion, le au despre lege.
Pot aborda chestiuni mai generale sau testatrea cunoasterii de catre cetateni a anumitor legi.
b. de opinie
=se concentreaza asupra efectuarii unor judecati de valare sau despre formularea unor opinii a
celor chestionati, pentru ca cel care face chestionarul sa stie atitudinea, interesele si motivatia celui
chestionat pe o anumita problematica de drept.
Se poate masura, inclusiv intensitatea opiniilor si nu numai opiniile propriu-zise.
c. factuale/administrative
=imbraca, de regula, forma unor formulare tip; sunt puse intrebari care vizeaza chestiuni legate de
intimitatea persoanei (varsta, sex, ocupatie, componenta familiei, hobby-uri, stare civila). Unele
din aceste chestiuni pot cunoaste intrebari legate d enivelul de cunoastere a societatii, dar sunt
foarte rare.

 De libertatea subiectului in stabilirea raspunsului:


a. inchise/precodificate
=presupun enumerarea tuturor variantelor de raspuns.

38
luni, 22 mai 2017
Inconvenientul major este ca sugereza raspunsurile si nu da o alternativa subiectului
chestionarului. Pe de alta, prezinta si o serie de avantaje numeroase: putandu-se face o statistica
foarte usor, sporesc anonimatul (de exemplu nu il poti identifica dupa scris, idei), permit
anganjarea repondentului in chestionar si in darea de raspunsuri (pentru ca e mai suor sa
incercuiesti un raspuns, decat sa formulezi unul)
b. deschise
=sunt acele chestionare in care se da posibilitatea repondentului sa-si exprime propria opinie, fara
sa ii fie limitate raspunsurile.
Pot aduce informatii suplimentare pe care cercetatorul nu le-a avut in vedere la momentul
elaborarii raspunsurilor, ca in cazul chestionarelor inchise. De regula, sunt utilizate pentru a testa
cunostintele subiectilor despre o anumita problematica ( de exemplu la admiterea in profesiile
juridice). Exista o mare libertate pentru repondent de aceasta data.
c. mixte
=in cazul acestor intrebari se realizeaza o imbinare intre raspunsurile pe care subiectul le poate
alege si posibilitatea sa completeze. (exemplu: folosite la cursuri de evaluare profesionala)

 In functie de cantitatea informatiei:


a. speciale
=sunt acele chestionare utilizate special pentru aflarea opiniei celui chestionar cu privire la O
SINGURA tema data; sunt mai rar utilizate
b. omnibus
=sunt acele chestionare care cerceteaza mai MULTE TEME; in aceste tipuri de chestionare,
cercetatorul poate sa afle care sunt interactiunile care se stabilesc intre diferite fenomene sociale
pe care el le are de cercetat.
Cercetatorul trebuie sa evite SUGESTIBILITATEA, sa aiba o buna pregatire in domeniul
administrarii chestionarelor.

In cazul chestionarelor, se aplica unui numar mare de subiecti, deci esantionul este foarte
mare, insa trebuie sa fie reprezentativ si stabilirea lui trebuie sa se realizeaze in functie de mai
multe metode:
 Legea numerelor mari  care determina marimea esantionului
 Calculul probabilitatilor  care determina activitatea de selectare a subiectilor

39
luni, 22 mai 2017
Utilizata in mod frecvent in cadrul proceselor electorale sau in cazul stabilirii optiunilor
politice ale populatiei.

Structura chestionarelor:

A. Modul de redactare al intrebarilor


S-au identificat numeroase probleme si s-a sugerat ca intrebarile sa prezinte o anumite
corelatie, interdependenta intre intrebari ca sa se asigure un fir rosu, logic al chestionarului.
Ar trebui sa se asigure intrebari de control pentru a observa daca interlocutorul mai este atent, iar
in final sunt adresate intrebari factuale, de identificare.
S-a aratat ca trebuie evitate intrebarile care ar putea genera EFECTUL DE
PRESTIGIU=deformarea realitatii, in sensul in care persoanele interogate cauta sa prezinte intr-
o imagine care le avantajeaza ( sa ascunda anumite aspecte, sa exagereze realitatea)
In momentul in care se formuleaza intrebarile, trebuie ca modul de formulare a intrebarii
sa nu-l oblige pe subiect sa dea un raspuns care e inacceptabil din punct de vedere social sau care
nu e in concordanta cu statutul sau in societate.
Trebuie ca formularea intrebarilor sa fie clara, sa fie utilizate cuvinte simple, sa se reduca
cat mia mult posibil aceste deficiente de formulare (cuvintele cu sensuri multiple), sa fie formulate
corect din punct de vedere gramatical, sa nu fie formularea foarte lunga.
Intrebarile trebuie sa fie astfel formulate ca sa ne permita sa formulam o serie de
indicatori pentru a ne canaliza cercetarea si sa analizam rezultatele.
Trebuie abut in vedere si modul de ordonare al intrebarilor; se apreciaza ca ar fi mai
bine, in literatura de specialitate, sa se realizeze o anumita dezordine a intrebarilor pentru a nu
permite subiectului sa intuiasca succesiunea lor

B. Design-ul
Se apreciaza ca, pentru a obtine cat mai multe informatii, conteaza si modul vizual in care
se prezinta chestionarul: calitatea hartiei, folosirea anumitor caractere (bolduite, chenar, mai mici,
mai mari), modul de aranjare in pagina, utilizarea pictogramelor.
C. Lungimea
De regula, se apreciaza ca raspunsul unui chestionar nu trebuie sa dureze mai mult de o
ora, daca este mai mult de atat intervine DEZINTERESUL.

40
luni, 22 mai 2017

D. Gradul de abstractizare
Ar trebui sa depinda de gradul de pregatire al subiectilor chestionarului, astfel incat, daca
cercetatorul ii cunoaste pe subiecti poate formula intrebari fara echivoc, simple sau mai complexe.
(Tema practica posibila--cercetarea relatiei dintre calitatea invatamantului universitar si sansele
absolventilor pe piata muncii)

EXPERIMENTUL
=O situatie creata artificial care ii permite cercetatorului sa reproduca o situatie reala, in conditiile
controlarii variabilelor.
 Avantajul este ca poate fi repetat de foarte multe ori.
 Dezavantaje:
- se pune problema deontologiei profesionale (experimentul cu electrosocuri)
- se desfasoara pe o perioada indelungata de timp si presupune costuri foarte mari pentru
administrarea sa

Tipologia experimentului, in literatura de specialitate se vorbeste despre 3 TIPURI:


a. de laborator
=Se foloseste in domeniul criminalisticii si in penal
Are loc intr-un mediu artificial, subiectii stiind locul, dar nu intotdeauna sunt familiarizati
cu scopul.
Cercetatorul inceaca sa creeze o situatie cat mai aproape de cea reala.
b. legislativ
=Se foloseste in sociologia juridica
Obiectul sau consta in faptul ca se reglementeaza printr-un act normativ, pe o perioada de timp
determinata, pe un anumit domeniu, legiuitorul avand posibilitatea sa testeze care sunt efectele
aplicarii regelemntarii respective. (exemplu- legea micii reforme adoptate in 2010-legiuitorul a
incercat sa testeze anumite probleme: in materie contraventionala; scaderea TVA la produsele de
panificatie a fost un succes, producatorii fiind determinati sa isi declare veniturile)
c. social
=Nu vizeaza neparat dreptul, ci stiintele sociale in general.

41
luni, 22 mai 2017
Autorii s-au pronuntat asupra etapelor pe care trebuie sa le parcurga experimentul, identificandu-
se 8 ETAPE:
1. alegerea temei de cercetare
2. alegerea variabilelor (alese acelea care sa fie capabile sa operationeze
concepteledaca...atunci> pentru a se putea masura rezultatele experimentului)
3. pretestarea variabilei alese (se realizeaza pe subiecti asemenatori cu cei care fac parte din
experimentul propriu-zis)
4. stabilirea situatiei experimentale
5. stabilirea subiectilor din grupul de control si cel experimental
6. manipularea variabilelor (se pot utiliza filme,schite, desene)
7. prelucrarea datelor experimentale (aici se realizeaza analiza statistica)
8. redactarea raportului de cercetare ( se arata rezultatele experimentului)

ANALIZA STATISTICA
*face parte din metodele cantitative
=Presupune analiza unor date, din punct de vedere statistic, care sunt relevante pentru un
anumit domeniu, scopul fiind stabilirea unor relatii de cauzalitate dintre un fenomen juridic si una
sau mai multe variabile.
In cadrul acestei metode, e importanta calitatea datelor si corelatiile care se stabilesc intre
anumite fenomen.
**Pot fi utilizate pentru stabilirea unor politici publice ale Guvernului, definitivarea unei solutii
legislative/influentarea politicii legislative.
IMPORTANT:
- trebuie sa existe certitudinea ca datele sunt corect colectate
- informatiile furnizate trebuie sa fie valabile (autoritatile care au obligatia sa transmita
informatia unei autoritati centrale sa nu exagereze, dar nici sa nu diminueze anumite
problematici)
- sa se stabileasca anumite corelatii intre factorii studiati
- trebuie sa existe o definire clara a fenomenului studiat (spre exemplu, in literatura de
sociologie a dreptului exista o problematica a definirii consumatorului de droguri)

INTERVIUL
=o tehnica de obtinere a informatiilor, prin intrebari si raspunsrui in vederea verificarii anumitor
ipoteze de lucru.
Spre deosebire de chestionar, se diferentiaza prin faptul ca raspunsurile sunt verbale.

42
luni, 22 mai 2017
Presupune formularea unor ipoteze si testarea acestora, ca urmare a culegeii informatiilor pe
parcursul interviului.
**Avantaje:
- permite o mai mare flexibilitate in obtinerea raspunsurilor
- presupune o mai mare rata de raspuns (pentru ca se adreseaza si a celor care nu stiu sa scrie
si sa citeasca)
- cercetatorul poate sa observe comportamentul non-verbal (care sa ii ofere informatii
suplimentare cercetatorului si raspunsuri spontane)
- poate fi realizata o apropiere intre intervievator si intervievat
- se bazeaza pe conversatie a unei parti sau a unui grup
**Dezavantaje:
- cost ridicat
- timp indelungat (constituire esantion+desfasurare interviu)
- factori emotionali (care pot fi pro sau contra celui intervievat)
- dificultati din partea celui care intervieveaza pentru ca nu are acces la anumite informatii
si poate fi derutat (depinde si de experienta sa)
- intrebarile nu sunt toate standardizate, iar in functie de raspunsuri el poate pune si alte
intrebari si, in acest fel, nu sunt puse aceleasi intrebari tuturor subiectilor

§ Curs 9 –
EXAMEN 25 MAI 8:00-9:00

VIOLENTA

Notiunea poate fi analizata din multiple perspective, interdisciplinar, atat de stiintele


juridice (criminologie, sociologie juridica), cat si de alte stiinte.
Violenta prezenta in toate domeniile, in ceea ce priveste viata individului, cat si viata
sociala. Se poate manifesta in forme si cu intensitati diferite, fiind implicata inclusiv in procesul
de socilaizare al individului, in formarea constiintei individuale, chiar si in functionarea
institutiilor si organizatiilor publice.
Este violenta intrinseca indivizilor? Daca da, atunci toate societatile actioneaza prin
violenta?

43
luni, 22 mai 2017
Exista o multitudine de intrebari la care diversi autori au incercat sa raspunda, o parte din ei
apreciind (Haegel) ca violenta e o componenta indisociabila conditiei umane, integrand-o in
geneza constiintei umane.
Niciunul din autori nu a reusit sa dea o definitie clara a conceptului, desi studiile au inveput
sa fie elaborate inca din inceputul sec. al 19-lea.
Violenta constituie obiect de cercetare pentru o multitudine de stiinte, atat naturale, cat si
sociale (psihiatria, sociologia, psihologia, politologia). Diversitatea a facut, insa, imposibila
prezentarea unei definitii general valabile.
Definitie propusa: In ultima instanta, a fost vazuta ca o relatie sociala ce consta intr-o actiune
exercitata de anumite entitati (indivizii luati individual, grupuri sau organizatii—>pers
juridice) asupra altor persoane in vederea obtinerii unui raspuns conform anumitor interese.
-Violenta constituie o manifestare de comportament care se exprima sub forma fortei, fiind
una din principalele componente ale agresivitatii.
-Violenta este specifica naturii umane. Se manifesta de la cea mai mica forma de grup
social (familia), putand vorbi de violenta domestica, pana la violenta manifestata in cadrul
comunitatii, a unor grupuri (grupuri de subcultura ce nu sunt vazute ca forme de violenta de grup,
dar ce cei din exterior, da)
Faptele de violenta sunt periculoase atat pentru individ, cat si pentru colectiv pentru ca
poate determina:
 Pierderi umane
 Pierderi materiale
 Agresivitate  genereaza insecuritate, teama, frica

Indivizii asupra carora se exercita violenta pot, in aceeasi masura sa raspunda cu acelasi
comportamdent violent. Tocmai datorita efectelor produse, anumiti cercetatori au incercat sa
determine cauzele violentei si tipologia formelor de violenta.
Pornind de la definitia propusa anterior s-a aratat ca violenta e o relatie SOCIALA
care cuprinde 3 ELEMENTE:
1. autorul violentei
Autorul violentei poate fi:
o persoana fizica (un individ)
o un grup de indivizi

44
luni, 22 mai 2017
2. victima violentei
Poate fi:
o o persoana fizica
o un grup de indivizi
o o societate in ansamblul sau

3. actiunea coercitiva
Autorul violentei urmareste sa obtina un anumit raspuns, manifestat sub anumite forme ( obtinerea
unei atitudini, a unui comportament, a unui bun, a unor servicii, etc)

Scopul violentei:
Pentru obtinerea puterii
Pentru obtinerea unor foloase materiale
Pentru obtinerea afectiunii
Pentru impunerea simbolurilor si valorilor ce apartin unor anumite raporturi de forta
(exemplu: situatia din Turcia)

Poate fi manifestata fie prin actiuni directe, fie prin actiuni indirecte.

In literatura sociologica de specialitate s-a incercat calificarea violentei si incadrarea


formelor de violenta in functie de efectele pe care ea le produce, incadrand-o in dihotomia pozitiv-
negativa. Incadrarea se face in functie de mai multe criterii, variabile in timp, care sunt rezultatul
unei anumite evolutii istorice si conditionate din punct de cedere social.
Unii autori au incercat sa identifice cele mai importante criterii si au aratat ca unul dintre
acestea este:

 cel care se raporteaza la interesele celor aflati in relatii de violenta.


- interesele sunt lezate= violenta negativa
- interesele sunt aparate= violenta pozitiva

 numarul celor care exercita sau asupra carora se exercita violenta:


-exercitata de un grup minoritar auspra majoritatii= violenta negativa
-exercitata de majoritate catre minoritate, ca reactie a manifestarii minoritatii= violenta
pozitiva

45
luni, 22 mai 2017

 atitudinea adoptata fata de evolutia istorica/factor purtator de progres:


-Violenta majoritatii= considerata pozitiva, purtatoare de progres
-Violenta minoritatii= considerata a fi negativa pentru ca are caracter distructiv

 atitudinii fata de ordinea naturala, fireasca a lumii:


-Atentatul impotriva ordinii= violenta negativa
-Actiuni care incearca sa pastreze ordinea naturala= violenta pozitiva

 atitudinea fata d enatura umana


-Orice actiune care afecteaza natura umana= violenta negativa
-Actiunile coercitive care urmaresc mentinerea integritatii umane= violenta pozitiva

 cadrului in care se manifesta violenta si in care se exercita


-violenta organizata/institutionalizata- apreciata ca pozitiva sau cel putin acceptata
-violenta spontana/individuala-apreciata ca negativa

-violenta legitima-pozitiva
-vioenta nelegitima-negativa

Au existat si autori care au apreciat ca nu toate formele de violenta pot fi impartite in


aceasta dihotomie pozitiv-negativ.

Cauzele violentei
Abordarile sunt diferite de la autor la autor, datorita abordarii sale interdisciplinare.

DIN PERSPECTIVA CERCETARII SOCIOLOGICE


Sociologii pleaca de la ideea ca violenta apare in acel proces de socializare, de invatare de
catre individ a normelor de comportament specifice la un anumit moment dat intr o societate data.
In cadrul acestui proces, individul sufera de anumite deprimari si frustrari la care
organismul uman nu ramane pasiv, ci actioneaza si manifestarile sale imbaraca forma FURIEI
si a AGRESIVITATII.

46
luni, 22 mai 2017
Frustrarea apare, asadar, ca o stare de dezechilibru afectiva datorata privatiunilor/lipsurilor
intalnite in satisfacerea necesitatilor sau placerilor sale, sociologii apreciaza ca procesul prin
care se ajunge la acest fenomen cuprinde 3 ELEMENTE:

 situatia de viata care generaza frustrarea


 starea psihica de suferinta care este provocata de privare
 reactiile comportamentale ale individului care pot fi imediate sau amanate. De obieci,
comportamentele se manifesta sub forma AGRESIVITATII, manifestata fata de anumite
persoane sau fata de anumite bunuri sau obiecte.

De unde apar aceste frustrari?


>Isi au originea in propriile inferioritati, indivizii se simt inferiori din grupul din care fac
parte
>Isi mai pot avea origine in discrepantele de status social
Freud-personalitatea umana:
ego
superego
sine
Violenta mai apare si in cazurile indivizilor bolnavi mintal. In consecinta, s-a realizat o clasificare:
o Oligofreni- comit fapte de violnta pentru ca nu au discernamant
o Dementi- comit fapte criminale pentru ca vor sa-si satisfaca dorinte elementare
o Schizofrenici- in general, comit acte de violenta asupra membrilor familiei
o Paranoici- manati in savarsirea actelor violente (omor) din cauza geloziei, persecutiei sau
ignorarii de catre colectivitatile din care fac parte
o Dizarmonici- comit fapte cu violenta datorita consumului de diferite substante care le
altereaza discernamantul (consumatori de alcool, droguri)
In aceste cazuri, asupra lor se dispun masuri medicale, nefiind incarcerati alaturi de ceilalti
infractori, fiind dispusa internarea in diferite institutii de asigurare a tratamentului necesar.
Alte actiuni care mai pot genera violenta:
 Actele de violenta conjugala
 Starile conflictuale si de stres, datorate vietii de zi cu zi
 Sexualitatea gresit orientata

Alti autori au incercat sa identifice cauzele violentei sub forma unor TEORII. Teoriile s-
au dezvoltat atat in literatura sociologica, cat si in cea a medicinei, psihiatriei, etc.

47
luni, 22 mai 2017

1. Teoria violentei innascute


Se apreciaza ca violenta este intrinseca si individul se naste cu anumite predispozitii spre
actiuni de coercitie, societatii revenindu-i rolul de a inhiba, de a canaliza, in sens pozitiv aceste
porniri violente. Toate aceste suprimari ale pornirilor violente urmandu-se a se realiza prin
procesul de socializare.

2. Teoria violentei frustare


Potrivit teoriei, individul se manifesta in mod agresiv, ca urmare a privarii sale de satisfacerea unor
necesitati imediate si chiar a satisfacerii unor placeri.

3. Violentei socializare/ Violentei invatare

4. Violentei functionalitate

§ Curs 10 –
Violenta

Una din cauzele pentru care se manifesta violenta –FRUSTRAREA


1. Violentei innascute
Potrivit autorilor care o sustin, fiinta umana se naste cu o anumita predispozitie pentru
violenta, ca exista determinari genetice care justifica violenta (de exemplu, personalitatea). Rolul
societatii este sa inhibe comportamentul acestor persoane. Are limite date de faptul ca nu se
confirma relatia dintre predispozitiile genetice si comportamentele violente.

2. Violentei frustrare
=Cand nu exista o concordanta intre nevoie si rezultatul la care se ajunge, apare o
frustrare, ce poate fi cauza violentei. Cand nu isi pot satisface nevoile, o serie de indivizi insupusi
interdictiilor, dezvolta anumite sentimente de neliniste, angoasa care determina, nu manifestarea
lor, ci instigarea alor persoane la violenta VIOLENTA MEDIATA/INDIRECTA.
48
luni, 22 mai 2017
Cauzele sale au fost explicate in mod diferit de sociologi. Unii dintre acestia au insistat
asupra:
 FACTORILOR NATURALI, cum ar fi CALITATEA RESURSELOR pentru ca exista o
disproportie intre numarul resurselor si numarul indivizilor din societate, aparand o lupta
petru procurarea resurselor EXPLICATIE FOLOSITA IN SOCIETATILE ARHAICE
 FACTORI SOCIALI- presupune o privare relativa de resurse, tradusa prin disproportia
dintre asteptarile si realizarile individului
 Violenta asociata diferitelor etape in evolutia societatii: societati arhaice (unii considera ca
sunt mai acute si se manifesta mai puternic), de tranzitie si moderne.

3. Violentei socializare/invatare
Se justifica prin procesele de socializare si influenta pe care o exercita in modul de
organizare si functionare a societatii. In literatura de specialitate s-au realizat mai multe studii,
cercetari pentru a identifica factorii favorizanti ai comportamentelor violente:
 ’70-’80 de catre sociologii americani si francezi—in perioada contemporana violenta este
determinata de disfunctii sociale, mai mult sau mai putin vizibile.
Propune mai multe solutii pentru a pune capat acestor manifestari de violenta: consolidarea
relatiilor familiale, protejarea categoriilor sociale defavorizate, controlul anumitor
institutii, etc.
Reformele in domeniul urbanizarii pot fi responsabile pentru aparitia violentei.
4. Violentei functionalitate
Care justifica aparitia prin intermediul modului de functionare al anumitor societati,
organizatii.
Violenta, din aceasta perspectiva, poate fi considerata o modalitate directa de reaizare a
scopurilor si intereselor pe care ele si le propun, chiar ca o valoare intrinseca a modalitatii lor de
functionare. (violenta birocratica, a institutiilor publice sau private)
Solutia: interventia asupra modului de organizare si functionare a societatii
STUDII VIOLENTA

#2003 pentru 1990-2002 Violenta in societatea romaneasca in perioada de tranzitie

Realizat de: Institutul National de Criminologie


Indici generali: indicii de criminalitate
 Actiunile directe: amenintare, lovire, insulta, calomnie

49
luni, 22 mai 2017
 Infractiuni care au dus atingere convietuirii sociale
Infractiunile cercetate de politie
 1990-- 7000
 2001-- 340.000 urban>rural
Crestere de 43 de ori
Concluzii generale:
 Ca urmare a schimbarilor de ordin social, cultural etc, s-au generat probleme sociale noi
(anomia si disfunctii sociale)
 Se constata o discrepanta intre veniturile diferitelor categorii sociale
 Polarizarea sociala— creste discrepanta intre bogati si saraci
 Extinderea fenomenului saraciei
 Lipsa de perspective
5 mari tipuri de infractiuni impotriva persoanei:
 Talharia
 Violul
 Vatarmarea corporala grava
 Omorul
 Tentativa de omor

§ Curs 11 –

Date statistice violenta & masuri


 Violenta indreptata impotriva femeilor
 Violenta la nivel global
 Violenta la nivel regional: asiatic, european, american
 Violenta la nivel national

Se constata adesea ca masurile nu sunt eficiente. (ordinul de restrictie introdus si in


Romania)

1/3 femei a fost batuta, fortata sa faca sex sau abuzata pe perioada vietii.
1/5 din femei arata ca au fost abuzate sexual inainte de 15 ani.

50
luni, 22 mai 2017
Anual, 500.000 de femei mor ca urmare a unei sarcini sau a unei nasteri.
Conform estimarilor, OMS mor mai multe femei> accidente + malarie  70 % din victime ucise
de partenerul de viata
Violul sistematic folosit ca arma de razboi sistematic si a determinat infectarea acestora cu HIV.
Cel putin 130 milioane de femei supuse mutilarii genitale. Alte 3 milioane de femei expuse acestei
practici periculoase.

ROMANIAviolenta impotriva femeii


2004: ¼ femei abuzata fizic sau sexual de partener
2008: in primele 5 luni au avut loc mai multe violuri urmate de moartea victimei fata de anul 2007,
peste 50 % din cazuri intamplate in mediul rural.
Multe cazuri intra in cifra neagra a criminalitatii, fara a fi raportate la politie.
Statistica Politia Romana din 2014: sesizate 20 000 de infractiuni de violenta, 28 000 de victime
(>victime decat sesizari), dintre care doar 4000 de barbati.

Forme de hartuire sexuala reticenta femeilor de a declara ca au fost victime, spre deosebire de
procentele la nivel european. La nivel european media este de 50 %, in Romania recunoscand doar
11 %.

Masurile luate pentru a limita efectele violentei in familie.


2012- modificata legislatia in domeniu si a fost introdus ordinul de protectie care permite victimei
sa solicite instantei interdicitia pentru agresor de a se apropia de aceasta la o anumita distanta sau
in anumite contexte.
Statstica de la intrarea in vigoare a legii 2012-2014: 2305 cereri solicitate, predominand zona
Moldovei + Bucuresti + Prahova.
91 % din cerereri provin din partea femeilor.
S-a mai constatat ca:
 11 % din cei care depun cererei pentru un ordin de protectie, pe parcursul procedurii isi
retrag plangerea, aratand ca se formuleaza presiuni pentru ca acesta sa se retraga.
 Procedura este indelungata: pana sa ramana definitiva hotararea judecatoreasca (1 an),
impotriva persoanei se manifesta inca violenta.

51
luni, 22 mai 2017
Prin legea 30/2016, Romania ratifica conventia Consiliului Europei, Conventia de la Istanbul care
presupunea luarea mai multor masuri pentru combaterea violentei impotriva femeilor.

Romania ar trebui sa ia urmatoarele masuri, in urma recomandarilor:


 Introducerea interdictiei pentru victima violentei de a-si retrage cererea
 Includerea in legislatia penala a incriminarii unor infractiuni specifice: mutilarea genitala,
casatoria cu forta
 Scoaterea si protejarea victimei din contextul violentei
 Crearea unor linii telefonice in care sa se anunte, in mod gratuit, actele de violenta
 Instituirea unor sanctiuni penale daca nu se respecta ordinele de protectie, nu doar amenda.
In ultimul timp, s-a dezvoltat o noua stiinta- victimologia
S-au incercat diverse clasificari ale formelor de violenta. O clasificare interesanta ar fi:
Violenta fiziologica
Include toate tipurile de violenta care se manifesta sub forma fortei si care determina un caracter
ucigator.
Violenta morala
Care priveste actele si faptele de violenta indreptate impotriva bunurilor persoanei. (distrugeri,
amenintari, santaj, lipsirea unei persoane de libertate)
Violenta politica
Folosirea fortei pentru obtinerea puterii.

Violenta directa
Se manifesta fara interpunere intre agresor si victima
Violenta indirecta
Cand agresorul transfera violenta asupra altor persoane, obiecte

Violenta ofensiva
=Manifestata de agresor
Violenta defensiva
=Apararea exercitata de victima

Violenta personala
Exercitata de catre o persoana de o persoana sau un grup de persoane

52
luni, 22 mai 2017
Violenta strcuturala
Este interpersonala (institutii)

Violenta materiala
Exercitata prin intermediul diferitelor obiecte
Violenta simbolica
Exercitata prin intermediul unor simboluri
Violenta legala
Exercitata in mod organizat, conform anumitor norme
Violenta nelegala
Exercitata in afara normelor existente

Violenta in scoala privita ca:


 violenta institutionala
Faptele de violenta exercitate in relatia profesor-elev
 violenta noninstitutionala
Apare in relatia elev-elev

CLASIFICARE:
Planul de manifestare a violentei si prejudiciul adus vitcimei
 Fizica
 Psihologica
 Verbala

Tipul de implicare a agresorului:


 Activa fizica directa
 Activa fizica indirecta
 Agresiuni active verbale directe: amenintari
 Agresiuni active verbale indirecte: calomnia (denigrare)
 Agresiuni fizice pasive indirecte: refuzul de a realiza o sarcina
 Agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi
 Agresiuni pasive verbale indirecte: negativismul

Violenta mass-media

Ce tipuri de violenta se prezinta:

53
luni, 22 mai 2017
 Violenta fizica: accidente, crime, explozii, omoruri, raniri, violente in masa, luare de
ostatici
 Violenta verbala: insulte, certuri, injurii, tipete
 Violenta psihologica: amenintarilor, umilirilor publice, culpabilizarilor, hartuire, violarea
intimitatii
 Violenta sociala: agresiuni, sinuciderile, evadarile, confruntarile intre bande, consumul de
droguri
 Violenta sexuala: viol, proxenetism
 Violenta economica: acte de coruptie, furturi, evaziuni fiscale, fraude, jafuri, distrugere de
bunuri, crima organizata, trafic de substante interzise
Violenta functionala
Manifestata prin intermediul tehnologiilor care pot duce la efecte negative distructive. 
PROTECTIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
Violenta SIMBOLICA
o Destul de raspandita
o Presupune obligarea insusirii de catre indivizi a anumitor simboluri prin intermediul
diferitelor institutii, grupuri formale, mass media, aparate de propaganda
o Exemplu: stat de drept, separatia puterilor in stat, familia traditionala  termeni prin care
oamenii pot fi manipulati usor

54