Sunteți pe pagina 1din 11

RASPUNDEREA PENALA

Raspunderea persoanei fizice

- E cea mai severa forma de raspundere juridical.


- Premisa: dovedirea existentei fiecarui elemente al rap jur de confl, cont si tras infr.
- Raspundere pentru fapta prorprie: instigatorul si complicele raspund pentru faptele proprii,
independent de fapta autorului.
- Prez de nevinovatie: sunt necesare probe mai presus de orice indoiala rezonabila cu privire la
vinovatia subiectului
- Probele nu pot reprezenta unic temei al sentintei daca nu sunt prezentate in
contradictorialitate: jud nu poate justifica sentinta doar pe urmarirea penala.
- Probele trebuie sa fie exclusive si determinante.
- De regula: pedeapsa, masuri educative sau masura de siguranta.
- Exemple de urmari: dizolvarea pj, limitarea lliberatii pf inclusiv in cazul neimputabilitati
(internare medicala a iresponsabilului).
- In mod exceptional, protejarea societatii in fata unui pericol poate reprezenta temei al
raspunderii penale, deci nu doar infractiunea.
Astfel, avem exemplul masurilor de siguranta si faptul ca complicele si instigatorul raspund doar
pentru ce au facut ei, nu pentru infractiunea autorului.
- Posibile solutii ale procesului, daca se constata ca fapta exista, e infractiune si e sav de inculpat:
1. Renuntare la aplicarea pedepsei
2. amanarea aplicarii pedepsei
3. Condamnare
- Masurile educative nu se suspenda si nu se renunta, se palica mereu, indiferent de gravitatea
faptei. Scopul lor e repararea educatiei deficitare.
- Desi exista cause de inlaturare a raspunderii penale, procesul poate continua la cererea
acuzatului, care nu pierde beneficiul de nepedepsire daca il pierde.
- Institutii fundamentale: infractiunea, raspunderea si sanctiunile.
- Principala problema este vinovatia.
- In lipsa caracterului nejustificat al faptei, nu avem raspundere.
- Vinovatia la inselaciune se face prin probarea intentiei de inducere in eroare a pers vat.
- Simpla existenta a unor datorii nu e suficienta.
- Cauza nu se poate solutiona in lipsa administrarii de probe nemijlocite, public si in
contradictorialitate.
- Probele trebuie sa clarifice toate aspectele problemei: calitatea subi, obi jur sau mat, sit
premise, continutul const al infr.
- Cercetarea nu se poate limita la verificarea unor aspect obiective ce tineau de constituirea de
parti civile, precum plata efectuata.
- Principiul nemijlocirii sed de judecata.
Raspunderea persoanei juridice

- Este o raspundere directa, nemijlocita, pentru fapta proprie.


- Se poate trage raspunderea pj nu doar pentur organe sau reprezentanti, ci pentru orice
persoana care e in raport de prepusenie cu pj.
- Baza raspunderii: personalitatea juridica. -> Lipsa personalitatii juridice = nu poate raspunde./ Pj
eronat consittuita nu raspunde.
- PJ poate raspunde si in temeiul imbogatirii fara justa cauza, nu doar actiunea sau inactiunea
ilicita.
- Este necesar atat ca latura obiectiva, cat si cea subiectiva sa fie imputabiule pj.
- Trebuie sa existe o forma de vinovatie.
- Nu exista conditii cu privire la pozitia ierarhica a persoanei fizice care duce la raspunderea pj.
- Situatii in care pj raspunde penal:
1. Fapte comiste in cadrul obiectului ei de activitate, conform actului constitutiv. E vorba
de activitati principale si curente.
2. Fapte comise in interesul ei, inclusiv prevenirea de prejudicii. PRivarea de libertate a
unei persoane care ar participa la o licitate poate sa fie imputata pj.
Se poate mentine raspunderea chiar daca interesul preconizat nu a fost realizat dar
fapta a fost facuta.
3. Fapte comise in numele ei, chiar si cand nu e vorba de obiectul ei de activitate sau de
interesul propriu. Trebuie verificat daca pj este in imposibilitate de a actiona in nume
propriu si daca nu cumva pf actioneaza in interesul lor personal.

- Persoane care pot atrage raspunderea pj:


1. Organe
2. Reprezentanti
3. Prepusi
4. Orice angajat

- Fundamentul: delegarea de putere.

- Elementul subiectiv al pentru care pj raspunde trebuie sa fie diferit de al pf.


- Situatii si exemple:
1. PJ culpa pf intentie: pf comite o infract de ocrotirea mediului, pj a dat ordinele in acel
domeniu, dar nu a verificat respectarea lor si rpevenirea infr.
2. Pj intentie pf culpa: pf comite in baza unei erori de fapt culpabile infractiunea pe care pj
hotarase sa o savaraseasca.
- Astfel, pj raspunde daca:
1. Stia si a autorizat sau incurajat, expres sau tacit, realizarea infractiunii
2. A prevazut sau putea sa prevada producerea rezultatului culpabil si nu a luat masuri de
prevenire adecvate.
- Per a contrario, nu va raspunde daca nu se afla in situatiile de mai sus.
- Raspunderea pj nu exclude rasp pf care a contribuit la sav ac infr.
- Totusi, regula nu este condamanrea pf de fiecare data cand a cond pj.
- E posibil ca elementele const ale infr sa fie intrunite la unul, dar nu la altul.
Exemplu 1: nu retragi un utilaj din functiune care, desi stia pj ca e prost, iar pf l-a operat corect si
corespunzator, acesta face mare explozitiune si mor 100. Raspunde doar pj aici.
Exemplu 2: organul nu cumpara extinctoare, incendiu, mor 1000. Nu se pot identifica persoanele
care au votat pro contra, va raspunde doar pj pentru ucidere din culpa, desi organul are calitatea
de autor material al faptei sav prin omisiune.
- Cumulul raspunderii e posibil fie ca e vorba de infractiuni autonome cu raspunderi autonome,
fie ca e vorba de participatie.

Raspundera minorului

- Intalnim in legea romana atat notiunea de minor, cat si cea de copil, ambele facand referire la
cei care nu au implinit 18.
- Limitele raspunderii penale a minorilor are o serie de argumentele si fundamente neinteresante,
dar acestea sunt:
1. Cei sub 14 ani nu raspund penal deloc, operand o prezumtie absoluta de lipsa de
capacitate. Se pot lua masuri de ocrotire, care au o reglementare distincta de penal:
supravegh si plasament.
2. Cei intre 14 si 16 ani nu raspund pentru faptele comise, operand o prezumtie relativa de
lipsa de capacitate.
3. Cei peste 16 ani raspund penal, operand o prezumtie relativa de capacitate.
4. Cei peste 18 ani raspund penal, operand o prezumtie absoluta de capacitate.
- Trebuie sa existe un regim diferit de al adultilor.
- Prioritara este educatia, motiv pentru care nu se suspenda si nu se renunta la palicarea masurii
educative.
- Masurile educative si masurile de siguranta sunt sanctiuni de drept penal, deci se aplica in baza
raspunderii penale.
- Nu se confunda cu masurile de ocrotire.
- Instanta trebuie sa constate ca minorul, dincolo de orice indoiala rezonabila, a comis o
infractiune care exista.
- Nu se pot aplica minorului care a sav infr:
1. pana ala 14 ani
2. dupa 14 ani in cazul care s-a dovedit lipsa discernamantului.
- Dispozitiile se aplica si minorilor deveniti majori pentru faptele cuprinse intre 14 si 18 ani cu
proba discernamantului.
- Regula: masuri neprivative.
- Exceptia: masuri privative.

- Regula: caracterul facultativ pentru instanta al aplicarii masurilor privative


- Exceptia: caracterul obligativ pentru instanta al aplicarii masurii privative cand deja acordase
cea mai grava masura neprivativa si pe termenul maxim.

- Cazuri in care se pot, facultativ, da masuri privative:


1. Cand:
o Minorul a mai sav o infr
o Pentru care i s-a aplicat o mas ed
o Care a fost executata
o Sau a carei executarea a inceput
o Inainte de comiterea infractiunii pentru care
o Este judecat
2. Cand:
o Minorul a comis o infractiune
o Pedepsita cf CP cu 7+ ani de inchisoare sau det pe viata.

- Cand este judecat pentru o fapta noua comisa in timpul exec unei ped nepr sau pentru o infr
concurenta anterioara, instanta are 3 variante:
1. Prel mas nepriv de lib
2. Inloc mas nepriv cu una mai grava dar tot nepriv
3. Inloc mas nepriv cu una priv de lib, facultativ sau obligatoriu.
- Masurile educative NPERIVATIVE sunt:
1. Stagiul de formare civica – program de responsabilizare cu privire la consecintele legale
si sociale la care se expune copilasul cand fura anaconda din magazin.
DURATA: MAX 4 LUNI.
PUNEREA IN APLICARE: CEL MULT 2 LUNI DE LA PUNERA IN EXECUTARE A HOTARARII
2. Supravegherea – controlarea si indrumarea minorului in viata sa zilnica pentru a asigura
frecventarea orelor, prevenirea faptelor si evitarea contactului cu anumite persoane.
DURATA: 2-6 LUNI
PUNEREA IN APLICARE: CEL MULT 1 LUNA DE LA PREZ MINORULUI CU REPREZ SAU IN
FATA JUD DE EXECUTARE.
3. Consemnarea la sf de sapt – nu iesi din casa sambata si duminica, cu exceptia situatiilor
in care treb sa participe la anumite cursuri educative.
DURATA: 1-3 LUNI
PUNEREA IN APLICARE: CEL MULT 15 ZILE DE LA PREZ MIN CU REPREZ SAU IN FATA JUD
DE EXECUTARE.
4. Asistarea zilnica – obligatia minorului de a respecta un orar si un program stab de
comisia de probatiune.
DURATA: 3 si 6 LUNI
PUNERE IN APLICARE: 1 LUNA PENTRU CONCEPEREA PROGRAMULUI/ 15 ZILE DACA
INLOCUIESTE ALTA MASURA EDUCATIVA SI 5 ZILE DE PUNERE IN APLICARE DE LA
FINALIZAREA PROGRAMULUI
- Obligatii:
1. Sa urmeze cursuri
2. Sa nu depaseasca o limita teritoriala
3. Sa nu merga in anumite locuri
4. Sa se prez la probatiune la date fixe

- Masurile educative sugereaza o perseverenta crescuta.


- Luarea unei masuri privative de lib se justifica prin:
1. Pericolul social concret (antecedente)
2. Pericolul social generic (pedeapsa legala)
3. Nerespectarea cu r-cred a oblig in leg cu mas educativa
4. Sav unei noi infr
- In aceste cazuri nu e obligatorie luarea ei.
- Totul se face in baza referatului serviciului de probatiune.
- Masurile educative privative sunt reversibile, caz in care se va dispune respectarea unei
obligatii.Si reversibilitatea e reversibila.

- Masurile educative PRIVATIVE sunt:


1. Internarea in centrul educativ
o Durata: 1-3 ani
o Daca se sav o noua infr sau e jud concurent cu alta din trecut: se prelungeste
internarea in centurl educativ, fara depasirea a 3 ani, sau se dispune plasarea in
detentie.
o Daca a fost baiat bun, dupa ispasirea a cel putin jum din durata, se poate inloc
cu aisstarea zilnica pentru restul ramas de executat, max 6 luni, daca pers nu are
18 ani sau fara nicio alta inlocuire daca are 18 ani.
o Daca minorul nu resp obligatiile sin asistarea zilnica, se revine la exec restului in
centrul de educatie.
o Cand sav o noua infr dupa ce ss-a dispus inloc ped priv cu asist, fie revii la centru
cu prelungire pana la max sau treci direct la detentie.
2. Internarea in centrul detentiv
o Regim de paza si supravegh
o Durata: 2-5 ani sau 5-15 ani daca ped ptr infr e 20 ani+ sau inch cu viata.
o Daca se sav o noua infr sau daca e un concurenta in trecut: se prelungeste fara
deapasirea maximului admis.
o Saca e interesat si face progrese evidente: inloc cu asistare zilnica ptr perioada
ramasa, dar max 6 luni daca e sub 18 ani si pur si simplu eliberare daca are 18
ani
o Daca nu respecta obligatiile impuse dupa ce i se inloc detentiunea cu asistarea
zilnica, se revine asupra inloc si sav restul ramas neexec in detentie.
o Daca sav o infr dupa inlocuire, fie executa restul ramas in detentie, fie prelungit.
o Daca are peste 18 si e bad influencer, se poate dispune executarea ped ramase
in penitenciar.

- Executarea amandurorase face asa incat sa nu fie ingradit dincolo de necesar dreptul la viata
privat si cu respectarea demnitatii umane, indifrerent de problemele financiare sau logistice,
mereu in baza unui plan educational

Cauzele care inlatura raspunderea penala


- Ele sunt: amnistia, prescriptia, impacarea, lipsa plangerii prealabile.
- Se invoca de avocat, faptuitor, procuror, instanta din oficiu in orice etapa procesuala.
- Interventia unei cauze d-asta nu inseamna ca esti nevinovat, inseamna ca nu poti fi tras la
raspundere.
- Poti cere continuarea proc pana doved ca esti ok, fara sa pierzi beneficiul de neraspundere.
- Amnistia priveste raspunderea penala per ansamblu, gratierea priveste executarea pedepsei.
- Exista presc a exec si presc a rasp.
- Diferenta fata de cauzele justificative si de neimputabilitate e ca cauzele care inl r p privesc
insasi raspunderea, obiectul actiunii penale, in timp ce ele privesc temeiul, caracterul ilicit al
faptei.
- Dif f de cauzele de nepedepsire e ca ele nu inlatura deloc raspunderea penala sau caracterul
tipic al faptei. Infr e infr.
- Dif f de cauzele de neexecutare e ca ele produc efecte doar asupra sanctiunii si nu privesc
consecintele condamnarii. Efectele amnistitiei postcond sunt similare cu ale grat, intr-adevar.
- Dif f de cauzele care inl cons cond e ca ped deja s-a exec sau s-a prescris.
- Amnistia are car penal (efecte) si car consti (emtenti/decidenti)
- E o lege organica
- Prod efecte ex tunc, inclusiv in cazul mas educ date minorilor, daca nu se prevede contrariul.
- Actele comise chiar in ziua amnistiei sunt excluse de la amnistie.
- Nu usnt iertati complicii anteriori legii daca autorul sav fapta dupa lege.
- Important e ca fapta sa fi fost comisa anterior. Judecarea no are relevanta.
- Amnistia nu atinge car penal al faptei: amenda platita nu se restituie, masurile de siguranta si
drepturile pers vat la restituire nu se sting.
- Amnistia nu constituie o restitutio in integrum.
- Criterii de stabilire a datei savarsirii infractiunii:
1. Continue: data incetarii actiunii sau inactiunii (epuizare)
2. Continuate: data savarasirii ultimei actiuni sau inactiuni (consumare)
3. De obicei: data savarsirii ultimului act (consumare)
- Amnistia nu priveste anumite segmente ale infractiunilor cu unitate legala sau naturala.
- In cazul abandonului de familie, e iertat pentru actele continue de abandon pana la data legii.
- Durata pedepsei la amnisitie este pentru faptul consumat si este cea din codul penal in forma in
care era la data intrarii in vig a legii de amnistie.
- REabilitarea e mai fac decat amnistia si nu se poate respinge ca lipsita de obi.
- Anumite masuri de sig precum confirscarea extinsa care depind ca persoana sa fi fost
condamnata sunt afectate de amnistie.
- Solutia data in caz de amnistie: incetarea procesului penal.
- Amnistia nu inlatura raspunderea civila delictuala, dar daca e o amnistie antecondamnatorie, se
va judeca la instanta civila, caci daca se va solicita asta la cea penala, judecatorulo va lasa
nesolutionata.
- Efectele amnistiei antecondamnatorii sunt ca nu se mai poate pune in miscare actiunea penala,
nu se mia poate exercita sau, daca se judeca, se dispune incetarea procesului penal.
- In caz de concurs intre o infr amnistiata si alta neamnistiata si daca s-a dispus o masura
preventiva, perioada masurii preventive ramane valabila dar se scade din pedeapsa de executat.
- Daca s-a dispus controlul judiciar pe cautiune, se dispune restituirea sumei, cu exceptia cazului n
care banii de cautiune s-au dus spre repararea pagubei.
- Beneficiarul poate cere cont procesului, etc.
- Daca mai intai a fost achitat si se critica aceasta decizie in apel, instanta de apel trebuie mai intai
sa stabileasca toate elementele privitoare la vinovatie si fapta, iar abia apoi sa aplice amnistia.
- Efectele amnistiei postcondamnatorii sunt similare cu gratierea, adica se dispune incetarea
exec ped sau a mas ed, dar ped deja executate raman executate (precum degradarea in rang
militar).
- La pluralitate:
1. Infr amnistiata nu se are in vedere in stabilirea recidivei
2. In caz de concurs, se procedeaza la descontopire, la repunerea ped in individ lor si la
inlaturarea pedepselor
- Amnistia inlatura si celelalte consecinte ale condamnarii, astfel ca infractiunea amnistiata nu se
are in vedere drept criteriu de individuallizare.
- Amnistia si gratierea pot coexista. Cand o ped e gratiata partial, amnistia priveste restul de
pedeapsa si nu se paote revoca.
- Amnistia lipseste de obiect si cererea de liberare conditionata.
- Se inlatura si alte consecinte ale condamnarii:
1. Inlaturarea executarii pedepselor accesorii si complementare
2. Impiedicarea starii de recidiva prin raportare la fapta manistiata, inclusiv daca amnistia
intervine ulterior unei condamnari in stare de recidiva, inclusiv daca e vb de infr care
constituie al doilea termen al recidivei.
3. Nu mai sunt exceptati de la beneficiul renuntarii, suspendarii sau amanarii aplicarii
pedepsei.

- Lipsa plangerii prealabile, retragerea ei si impacarea


- Prin lipsa plangerii prealabile inteleg:
1. Lipsa efectiva
2. Redactarea ei prin nerespectarea cond de fond is forma, inclusiv tardivitatea
- Retragerea pl pr si impac nu privesc aceleasi infr:
1. Retr opereaza la infr urmaribile prin plangere
2. Impacarea opereaza la infr urm din oficiu
- Lipsa plangerii preal este un impediment in declansarea act penale, retragera si impacarea sunt
impediment in continuarea proc penal.
- In cazul infr care necesita pl preal, e necesara formularea si mentinerea pl preal. Exceptii din
oficiu:
1. PF cu cap de ex lipsa sau restransa
2. PJ reprez de faptuitor
- Daca prin mediere nu se ajunge nicaieri, se reia proc penal.
- Plangerea preal are natura dubla, de penal material si de penal procedural.
- Plangerea preal se depunde in termen de 3 luni de la cunoastera sav faptei, fara intreurpere
sau suspendare cu exceptia medierii.
- Tardivitate = clasare
- Situatii speciale:
1. Trimiterea la organul necompetent in termen e valabila
2. Medierea suspenda termenul, nu il intrerupe. Termenul se reia de la data intocmirii
proc-vb.
3. La minori, tremenul de 3 luni curge de la data cand repr a cunoscut fapta sau de la data
numirii unui nou repre cand faptuitorul e fostul repr.
- Daca sunt mai multe persoane vatamate sau mai multi faptuitori, e suficienta o singura plangere
prealabila impotriva unui singur faptuitor pentru a ii magnetiza pe toti.
- Retragerea plangeri prealabile
- Efecte in personam nu in rem: retragerea inceteaza procesul doar fata de persoana reclamata,
nu si fata de participanti.
- Conditiile retragerii:
1. Sa vina de la cel indreptati de lege sa faca plangerea
2. Sa vinai inainte de hot definitiva
3. Sa vizeze fix actiunea penala declansata pentru infr expr prev de lege.
Retr. unei plangeri care priveste o infr de talharie nu prod ef in procesual.
4. Sa fie explicita, totala si neconditionata. Scris sau oral, cu consemnare.
- Stingerea o face organul judiciar care constata nemijlocit manifestarea de vointa formulata prin
inscrisuri autentice sau personal in fata sa.
- Retr pl preal se face de catre repr legali la lipsa de cap, de catre persoana cu aut repr la cap
restr, ori de catre procuror la oficiu.
- Impacarea
- Act bilateral
- Doar la procesele puse in miscare din oficiu
- Produce efecte dfoar inainte de citirea actului de sesizarea a instantei.
- Conditiile impacarii:
1. Trebuie sa se faca cu respectarea legii, doar la procesele din oficiu si doar cand legea
permite expres impacarea.
2. Trebuie saintervina intre vatamat si infractor sau reprezentatii lor legali, explicit, ea nu
se prezuma.
3. Trebuie sa fie totala, neconditionata si definitiva.
4. Cel tarziu pana la cititrea actului de sesizare a instantei.
- Produce efecte in personam nu in rem.
- Daca infr a fost sav de repr pj, impac treb insusita de procuror.

Impied prod rezultatului

- Def: zadarnicirea de catre faptuitor a producerii rezultatului, de bunavoie, dupa ce executarea a


fost integral realizata, inainte ca fapta sa fi fost descoperita.
Conditii:
1. Executare integrala - rezultate neproduse
2. O actiune de zadarnicare – rezultat efectiv neprodus
3. Caracter voluntar
4. Caracter eficient
5. Inainte de descoperarea faptei
6. Actele realizate pana atunci sa nu fie acte de exec calificate.
- Nu conteaza daca cheama pe cineva sa ajute.
- Furi un autobuz, il conduci pe nedrept, dupa il aduci in parcarea de unde a fost sustras: nu e
cauza de nepedepsire, ci atenuare.

Formele consumate

Infr fapt consumat

- Producerea urmarilor dorite sau acceptate de faptuitor


- E forma tipica a infr
- Distingem intre:
1. Infr formale: consumarea are loc odata cu realizarea elementului material.
2. Infr materiale: consumarea are loc dupa o perioada de timp de la realiz elem mat, fiind
insuficienta pentru a prod imediat vatamarea reglementata.

Infr fapt epuizat

- Forma derivata si atipica


- Dupa consumarea faptei se produc urmari noi: amplificarea rez initial sau continuare activitatii
infr
- Includem aici:
1. Infr continue: prelungirea in timp a actiunii sau inact ce const elem mat al infr
2. Infr continuate: sav de aceeasi pers, la dif intv de timp, in baza aceleiasi rezolutii de act
sau inact care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infr
3. Infr progresive: rezultatul se agraveaza fara interventia subi activ
4. Infr de obicei: cumularea unor acte materiale care fac fapta incriminata.

FORMELE UNITATI INFRACTIONALE

Generalitati

- Forme:
1. Simpla
2. Continua
3. Continuata
4. Progresiva
5. Deviata
6. Complexa
7. De obicei
- Unitatea infractiunii ca enitate juridica este data de unitatea faptei ca entitate naturala fara ca
aceasta sa se realizeze mereu si absolut printr-o actiune sau inactiune unica.
- Unitate naturala vs unitate legala
- Unitate vs pluralitate
- Criteriile de determinare:
1. Numarul actelor de ex
2. Numarul rezolutiilor
3. Unitatea de timp pentru executare si rezultat
4. Atitudinea fata de rezultat
5. Semnif pen a actelor de ex.
- Unitatea naturala = se intemeiaza pe unitatea naturala a faptei care const elem mat al infr
- Unitatea legala = creatia legiuitorului pe baza unei pluralitati naturale de fapt sau urmare care a
necesitat o incriminare separata
- In functie de natura actiunii sau inactiunii: simpla, deviata sau continua.
- Trb stabilit clar in actul de acuzare actele imputate si momentul din care devin ele penale. Actele
de executare au semnif penala doar daca exista o lege care incrimineaza conduita.

Unitatea naturala

- Infractiunea simpla
- Elemente:
1. Latura obiectiva: o actiune sau o inact unica; o urmare unica
2. Latura subiectiva: o forma unica de vinovatie; un obiect juridic unic
- Cand comiti o infr cu modalitati alternative, comiti o singura infr: spargi usa si nu vrei sa iesi la
inv expresa -> doar o violare de domiciliu. Valabil si la rezultate alternative sau simultane in baza
unei singure actiuni. Valabil si cand intre tentativa si consumare se scurge un timp: perceperea si
primirea de mita.
- Cand comiti infr patrimoniale, daca furi uni ictu sau la interbale scurte de timp, chiar daca
subiectii pasivi sunt diferiti, e un singur furt simplu. Ex: furatul din boxa blocului.
- Cand comiti contra persoanei, se retine concurs pentru fiecare persoana vatamata.
- Cand comiti contra vietii, fie intentionat fie din culpa si mor 2+, avem untiate legala de omor
calificat.
- Cand exista acte multiple de executare, ele trebuie sa:
1. Compuna o singura actiune
2. Compuna un proces executional singular
3. Fie comise repetat si neintrerupt
4. Fie comise in baza aceleiasi rezolutii infractionale
- Mita primita de la doi in baza aceleiasi actiuni si in baza aceleiasi rez infr duce la formarea unei
singure infr.

PLURALITATEA DE INFRACTORI

- Autorul e persoana care savarseste in mod nemijlocit o fapta


- Coautori sunt cei care savarsesc in mod nemijlocit aceeasi fapta
- Instigatorul este cel care cu intentie a determinat o persoana sa savarseasca o fapta prevazuta
de legea penala.
- Complicele este cel care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte.
Complicele este si cel care promite inainte sau in timpul infractiunii, ca va tainui bunurile sau ca
va favoriza pe fatuitor, chiar daca nu se tine de cuvant.
- Coautorul, complicele si instigatorul se pedepsesc cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta
comisa, in functie de contributia fiecaruia.
- Circumstantele personale sau reale nu se rasfrand asupra participantilor.
- Circumstantele privitoare la fapta se rasfrand asupra autorlului si a particapntilor numai daca
le-au cunoscut sau le-au prevazut.
- Participantul nu se pedepseste daca denunuta inainte de descoperire sav infr astfel inscat sa nu
se poata consuma sau daca previne el insusi consumarea.
Daca actele deja realizate fac obiectul altei infr, participantul raspunde pentur acea infractiune.
- Daca cu intentiesi nemijlocit cineva face x la care y contribuie din culpa sau fara vinovatie cu
acte de executare, se pedepseste ca si cum ar fi fost facut cu intentie. Asta e participatia
improprie.
- La fel si la determinare, inlesnire sau ajutare, cu intentie la sav din culpa.
- La fel si cand acel cineva face fara vinovatie.