UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
GEOGRAFIA TURISMULUI

Pelerinaj creștin în Mexic, la Guadalupe

Profesor:
Asist. univ. dr. POPESCU FLORENTINA
Student:
Jicărean Raul
Timișoara
2018
Contents
1. Introducere ........................................................................................................................................... 3
2. Evoluția turismului religios și de pelerinaj ................................................................................................ 3
3. Biserica Sfântă Maria de Guadalupe (Mexic) ............................................................................................ 4
4. Concluzii .................................................................................................................................................... 7
5. Bibliografie ................................................................................................................................................ 7

2
1. Introducere
Istoria turismul religios este la fel de vastă ca religie în sine și, în consecință, este cea mai
veche formă a turismului din lume. Turismul religios este o formă de turism prin care oamenii
călătoresc individual sau în grupuri din motive legate de religie sau spiritualitate. Turismul
religios are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicaţii de ordin spiritual. Din acest punct
de vedere nu se poate opera o distincţie clară între cei ce vizitează aceste lăcaşuri cu motive
religioase sau de altă natură, impactul pe care îl are vizitarea putând fi sau nu religios
(http://www.tourismandmore.com/tidbits/).
Manifestat de cele mai multe ori sub forma pelerinajului, el implică din partea turiștilor
un anumit nivel de instruire şi de cultură pentru a putea aprecia obiectivele din punct de vedere al
arhitecturii, al valorii şi semnificaţiilor spirituale. Scopul unui pelerinaj, dincolo de nevoia de
cunoaştere şi de placere estetica, este dorinta unei experiențe divine. Acesta este motivul ce stă la
baza păstrării pelerinajelor determinate de tradiţiile religioase (pelerinajul la Guadalupe) sau cele
legate de evenimente şi manifestări specifice (moaşte, icoane facatoare de minuni). Se manifestă
două tendinţe în călătoriile religioase: cele care au ca singur scop motivaţia turistică şi cele care
îmbină această motivaţie cu cea culturală (http://www.tourismandmore.com/tidbits/).

2. Evoluția turismului religios și de pelerinaj

Încă din primele secole ale creștinismului, oamenii au călătorit în scopuri religioase,
aceste călătorii au îmbrăcat forma pelerinajului, care a cunoscut o intensitate şi o amploare
deosebită în epoca medievală şi parțial în cea modernă
(http://www.tourismandmore.com/tidbits/).
Condițiile de desfășurare a unui pelerinaj în Evul Mediu nu erau dintre cele mai bune:
starea drumurilor era precară, siguranța călătoriei era greu de asigurat, costul călătoriei era
prohibitiv, timpul necesar parcurgerii traseului era foarte lung, iar capacităţile de primire erau
insuficient dezvoltate (spitale şi mănăstiri). Se apreciază chiar ca primul ghid turistic a fost scris
în anul 1130 de către Aimeri Picaud, un călugăr francez, era destinat să-i instruiască pe pelerini
în privința traseului cel mai puțin primejdios către Saint-Jacques-de Compostella în Spania
(http://www.tourismandmore.com/tidbits/).

3
 În 1478-1480, la sfințirea Bisericii „Frauenkirche” din München au participat 65 pelerini,
iar în cei trei ani cât au durat ceremoniile, 124.000 de credincioși au vizitat orașul. Numărul
pelerinilor s-a stabilit prin numărarea unor boabe de fasole, fiecare nou sosit trebuia să arunce un
bob într-una din urnele așezate la cele patru porți ale orașului
(http://www.descopera.ro/travelling/).
În epoca modernă, marile pelerinaje către Lourdes, Ars, Lisieux utilizează trenul său
automobilul şi apelează la structuri de primire bine definite. Din a doua jumătate a secolului al
XIX-lea se poate vorbi despre turism religios, înţeles ca posibilitate de cunoaștere a valorilor
spațiului cultural-religios căruia îi aparținem, dar şi a creațiilor altor culturi şi religii, fără ca
acest demers să fie însoţit întotdeauna de o implicare manifesta, explicită a apartenentei
religioase a turismului (http://www.descopera.ro/travelling/).

3. Biserica Sfântă Maria de Guadalupe (Mexic)

Cunoscută ca „Icoana Maicii Domnului de la Guadalupe”, venerată şi ca protectoare a

Americilor, a apărut în mod miraculos pe veşmântul (tilma) unui indian aztec convertit la
creştinism, Juan Diego, în Guadalupe, Mexic, anul 1531. Imaginea Fecioarei purtându-l pe Isus
în pântecele său a devenit cunoscută şi venerată nu doar de către locuitorii Mexicului, ci de
întreaga lume creştină (https://pelerinaje.org.ro/mexic-guadalupe).
Sfânta Fecioară Maria de la Guadalupe este singura icoană ce s-a imprimat ea însăşi în
interiorul tilmei lui Juan Diego. Portretul ei îşi păstrează în mod miraculos culorile din 1531, iar
tilma care îi serveşte drept suport îşi păstrează proprietăţile naturale. Studiile realizate pe ochii
Mariei au detectat faptul că, apropiind de ei o sursă de lumină, retina se contractă iar
îndepărtând-o se dilată din nou, exact cum se întâmplă într-un ochi viu. Temperatura fibrei de
agavă menţine o temperatură constantă de 36,6 grade asemănătoare aceleia a unui om în viaţă
(https://pelerinaje.org.ro/mexic-guadalupe).
Studii ştiinţifice nu reuşesc să descopere originea coloritului ce formează icoană, nici
modul în care a fost pictată. Oamenii de ştiinţă de la NASA au afirmat că materialul care
formează culorile nu aparţine niciunui grup de elemente cunoscute pe pământ. S-a trecut o rază
laser lateral peste ţesătură şi s-a constatat faptul că la această coloratură nu se află nici pe faţă
nici pe dos, ci culorile plutesc la o distanţă de zecimi de milimetru deasupra ţesăturii, fără a o

4
atinge. Culorile plutesc în aer pe suprafaţa mantiei. Fibra de agavă, care constituie pânza icoanei,
nu poate dura mai mult de 20-30 de ani. Acum câteva secole s-a pictat o replică a icoanei pe o
pânză din fibră de agavă însă aceasta s-a dezintegrat după câteva decenii. În aproape 500 de ani
de la minune, icoana Mariei este le fel de rezistentă ca în prima zi
(https://pelerinaje.org.ro/mexic-guadalupe).
Ştiinţa nu-şi explică originea incoruptibilităţii pânzei. În 1791 s-a vărsat din greşeală acid
clorhidric în partea de sus a pânzei. În decurs de 30 de zile fără vreun tratament anume, ţesutul
afectat s-a reconstruit în mod miraculos. Stelele vizibile pe mantia Mariei reflectă configuraţia
exactă şi poziţia pe care o avea cerul Mexicului în ziua în care s-a produs minunea. La începutul
secolului al XX-lea, un om pus de guvern a ascuns o bombă de mare putere într-un aranjament
floral, pe care l-a aşezat la picioarele icoanei. Explozia a distrus totul în jur mai puţin pânza, care
a rămas în perfectă stare de conservare (https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume).
Ştiinţa a descoperit că ochii Mariei deţin cele trei efecte de refracţie a imaginii a oricărui
ochi omenesc. În ochii Mariei s-au descoperit minuscule imagini omeneşti pe care nici un artist
nu le-ar putea picta. Sunt două scene şi amândouă se repetă în ambii ochi. Unul dintre
principalele obiceiuri legate de Icoana Maicii Domnului de la Guadalupe este că femeile
însărcinate sau mamele care au născut să vină să se închine şi să-şi prezinte pruncii Fecioarei,
oferindu-i protecţiei celei care l-a primit şi l-a purtat pe Fiul lui Dumnezeu în pântecele ei
(https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume).
Papa Benedict al XIV-lea şi-a exprimat uimirea în faţa acestei. “Totul este miraculos în
acest portret ieşit din florile culese de pe un pământ complet arid şi care nu produce decât spini.
Este imprimat pe o pânză fragilă încât putem vedea prin ea. Şi totuşi nici suprema ei frumuseţe şi
nici strălucirea culorilor nu au fost deteriorate de umiditatea lacului vecin care corodează aurul,
argintul şi arama. Pentru nici o altă naţiune Dumnezeu nu a mai făcut atât de mult”
(http://ercis.ro/actualitate/).
Acest lacaș de cult reprezintă unul dintre cele mai frecventate obiective turistice, din
Mexic având o cota foarte importantă în bugetul local. Ca o comparație, la Lourdes (Franța) vin
circa şapte milioane de pelerini într-un an, iar la Guadalupe vin tot atâţi pelerini la 12 decembrie
(aniversarea propriu-zisă) de ziua sfântului Juan Diego. Astfel fără doar și poate Guadalupe
merită apelativul de cel mai venerat loc de pelerinaj marian de pe glob, iar Sfânta Fecioară de
Guadalupe apelativul de "Împărăteasa Americii" (https://www.questia.com/library/journal).

5
 Pe lângă vizitarea propriu-zisă a Basilicii din Guadalupe, pelerinii vizitează o sumedenie
de clădirile istorice și religioase importante. Pelerinajul începe cu Plaza de la Constitucion (Piața
Constituției), Catedrala Metropolitană, biserica parohiala El Sagrario La Piedra del Sol (Piatra
soarelui), Palatul Prezidențial, Plaza Santo Domingo, Palatul Inchiziției, monumentul “Ingerul
Independentei” și în cele din urmă Basilica din Guadalupe (vezi Fig.1, Fig.2.)
(http://ercis.ro/actualitate/).

Fig. 1: Destinațiile pe care pelerinii le vizitează pe parcursul pelerinajului

Fig.2. Traseul spre Basilica din Guadalupe

6
4. Concluzii
Concluzionând, turismul religios reprezintă o modalitate de atracţie pentru turisti încă din
cele mai vechi timpuri. Indiferent de orientarea religioasă sau de zeul suprem în care îşi pun
speranţa, oamenii vor cauta să fie mai aproape de Creator, de cel pe care îl venerează. Turismul
religios va continua să aducă venituri atâta timp cât speranţa şi credinţa oamenilor se va
manifesta prin pelerinaje sau călătorii cu scop religios.
Totodată, turismul religios, prin activităţile pe care le presupune aduce laolaltă oamenii,
fiind o modalitate de a intra în contact cu aproapele, nu doar cu Forţa Divină. Este un mod de a
ne împlini, de a deveni mai buni, mai intelegatori.

5. Bibliografie

https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/catedrala-nationala-mexicului-67482.html

http://www.descopera.ro/travelling/4209722-turismul-religios-pe-urmele-sfintilor
http://ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=201605137

https://pelerinaje.org.ro/mexic-guadalupe-2017/

https://www.questia.com/library/journal/1G1-228717081/religious-and-pilgrimage-tourism-
as-a-special-segment

http://www.tourismandmore.com/tidbits/religious-and-pilgrimage-tourism/