Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Referat

Disciplina: Managementul portofoliului de investiții

Experiența țărilor industrial dezvoltate privind creditarea ipotecară.

Autori: Bujor Aliona-Laura,

Anul I, grupa M_AB171

Coordonator ştiinţific: Bajura Tudor, dr., hab, prof. univ

Chişinău – 2018
Cuprins
Introducere …………………………………………………………………………………….2
Creditul ipotecar – concept, caracteristici și importanță ………………………………………3
Experiența țărilor industrial dezvoltate cu privire la creditarea ipotecară …………………….5
Concluzii ……………………………………………………………………………………..11
Bibliografie ………………………………………………………………………………….12
Anexe ………………………………………………………………………………………...13

1
Introducere
Creditul ipotecar constă dintr-un împrumut destinat achiziționării, construcției sau renovării
(modernizării) unei locuințe și se garantează tot cu locuința respectivă pentru a
se asigura obligația plății creditului rezultată în urma acestui împrumut. Acest tip de credit este
destinat mai mult tinerelor familii cu venituri medii, care nu-și pot permite achiziționarea unui
imobil din resursele proprii. Partea bună a acestui credit este că nu necesită o altă garanție decât
însă-și obiectul împumutului.
Pe piaţă există o multitudine de credite ipotecare disponibile, unele doar prin intermediul
unui broker (intermediar), în timp ce altele pot fi oferite direct de instituția financiară.
Această formă a creditului este puternic dezvoltată în ţările în care pământul este obiect de
vânzare – cumpărare. Asigurarea creditului prin imobil este considerată una din cele mai bune
forme de asigurare a creditelor. În cadrul sistemelor bancare ale diferitor ţări există bănci
comerciale specializate în domeniul creditului ipotecar. Funcţionarea acestor bănci se bazează pe
legislaţia specială, care asigură posibilitatea realizării drepturilor de proprietate gajată.
Creditul ipotecar priveşte activităţile imobliliare şi reprezintă una dintre cele mai importante
forme de credit în cadrul unei economii care cultivă, dezvoltă, sprijină şi susţine proprietatea
individuală.
În acest referat se va analiza cum s-a dezvoltat activitatea de creditare în diferite țări, și care
sunt condițiile actuale de contractare a unui astfel de împrumut. Deasemenea se va analiza
situația creditării ipotecare și în Republica Moldova, care sunt problemele existente și cum statul
încearcă să amelioreze situația.

2
1.1 Creditul ipotecar – concept, caracteristici și importanță.
Termenul "ipotecă" a apărut pentru prima dată în Grecia la începutul secolului al VI-lea î.Hr.
El a fost implicat în asigurarea răspunderii debitorului față de creditor drept garanție fiind
terenurile deținute de debitor. Este de remarcat faptul că inițial ca garanție servea identitatea
debitorului, care, în caz de neplată devenea sclavul creditorului. Pentru înregistrarea obligațiilor
debitorului, la frontiera terenului ce îi aparținea se instala un stâlp, cu o inscripție ce informa că
proprietate servește drept garanție pentru împrumutul acordat proprietarului. Pe un astfel de
pilon, numit "ipotecă" de la grecescul hypotheka - suport, sprijin erau marcate toate datoriile
proprietarului terenului.
Mai târziu, în acest scop, au început să se folosească cărți speciale, numite ipotecare. Deja în
Imperiul Roman au fost înființate instituții ipotecare, care au emis împrumuturi garantate de
proprietăți persoanelor fizice. Și în timpul domniei împăratului Antoninus Pius a fost elaborată o
lege specifică pentru bănci ipotecare, care au existat, împreună cu alte instituții de credit
specializate - Prototipurile de bănci de economii și asociațiile de economii. În viitor, instituția de
credit ipotecar a evoluat, astfel că proprietatea rămâne în posesia debitorului și creditorul are
dreptul să ceară vânzarea la licitație a obiectului ipotecii în caz de neplată.
Conform definiției uzuale, creditul ipotecar este creditul bancar acordat pe termen lung,
garantat cu un contract de ipotecă. Se acordă de regulă pentru construirea, cumpărarea sau
transformarea unei locuințe. Ipoteca se constituie asupra bunului imobiliar în cauză. Contractul
de ipotecă reprezintă un contract de garanție reală, având ca obiect un bun imobiliar. Se încheie
între debitor și creditor în scopul garantării stingerii obligației de plată asumată de debitor. În
contract se stipulează dreptul creditorului de a valorifica bunul ipotecat al debitorului în cazul în
care debitorul nu rambursează împrumutul bănesc primit, majorat cu dobânda aferentă.
Ipoteca este înregistrată în Cartea Funciară, iar locuința este folosită ca și garanție și nu poate
fi vândută până ce creditul nu este complet rambursat. Perioada de creditare este pe termen lung,
de maxim 35 ani, respectiv 420 luni. Veniturile acceptate pentru credite ipotecare sunt cele
standard acceptate de bănci: venituri din salarii, pensii, drepturi de autor, rente viagere,
dividende, chirii, activități independente, diurne personal navigant.
Tipurile de comisioane bancare percepute de bănci la credite ipotecare, sunt:
 comision de acordare credit – se achită o singură dată, la acordarea creditului;
 comision administrare credit – lunar sau anual;
 comision lunar de administrare cont current – lunar;
 comision rambursare anticipată – cel mult 1% în cazul creditelor cu dobândă fixă;

3
 comision transfer bancar – realizat din contul cumpărătorului în contul vânzătorului
pentru achitarea imobilului;
 asigurarea anuală a imobilului – tariful este stabilit de firma de asigurări agreată de
bancă;
 cheltuieli notariale – tariful este stabilit de notarul agreat de bancă.
În general, cumpărătorii de case care doresc să obțină un MCC trebuie să respecte anumite
linii directoare minime:
o Cumpărătorii nu trebuie să fi locuit într-o casă pe care o dețineau în ultimii trei ani;
o Cumpărătorii trebuie să respecte restricțiile privind veniturile și prețurile de
cumpărare;
o Cumpărătorii trebuie să utilizeze noua locuință ca reședință primară.
Unele dintre aceste restricții pot fi scoase din anumite circumstanțe. De exemplu, în urma
unui dezastru natural, guvernele locale sau locale pot ridica sau elimina limitele de venit pentru
municipalitățile afectate temporar pentru a ajuta la stimularea reamenajării.
În continuare vor fi prezentate 3 avantaje şi 3 dezavantaje ale acestui tip de credit.
Avantaje
1. Posibilitatea de a renegocia condiţiile creditului sunt mult mai lejere
Băncile comerciale vor fi mult mai dispuse de a face schimbări în contractul de creditare în
comparaţie cu alte tipuri de credit. De regulă băncile comerciale sunt mult mai receptive în
restructurarea creditelor ipotecare pentru persoanele ce nu îşi pot achita toate obligaţiile. Băncile
comerciale vor avea pierderi mari dacă clientul nu este capabil să ramburseze creditul integral, în
special în cazul creditelor ipotecare unde suma creditului este foarte mare. Clientul are
posibilitatea să schimbe condițiile contractuale numai în perioada maximă de 30 de zile restante
și pentru oricare modificări în contractul de credit se va plăti fie un comision fix, fie o cotă parte
din suma totală al creditului.
2. Imobilul achiziţionat va deveni şi gajul creditului
Unul dintre avantajele majore ale creditului ipotecar este că nu este necesară punerea în gaj a
unui imobil deja deţinut sau a oricărui bun ce are o valoare necesară pentru a putea acoperi suma
totală al creditului. Prin intermediul creditului ipotecar, ipoteca se aplică asupra bunului viitor,
apare posibilitatea de a ipoteca fie imobilul deja cumpărat, fie casa care urmează a fi construită.
În cazul imobilelor care vor fi construite, băncile vor cere documente suplimentare ce confirmă
autorizaţia de construire a clădirii. În acest caz ipoteca se aplică asupra terenului şi asupra casei
ce urmează a fi construită.
3. Posibilitatea de a cumpăra locuinţa proprie având venituri mici
4
Creditele ipotecare sunt foarte eficiente pentru persoanele ce au venituri mici, dar doresc să
devină proprietarii unei locuinţe. Majoritatea băncilor comerciale permit credite cu plăţi lunare
ce acoperă 70% din venitul lunar al familiei, deci această rată mare lunară oferă posibilitate mai
multor persoane să intre în posesia unui credit ipotecar. Aceste credite au la bază contractul de
muncă a căror sursă principală de venit o reprezintă salariul, însă băncile de asemenea pot
accepta alte surse de venit precum ar fi dividendele, dobânda, chiriile sau veniturile de peste
hotare.
Dezavantaje
1. Creditele ipotecare sunt cele mai scumpe credite de pe piaţa bancară
În comparaţie cu celelalte credite oferite de către băncile comerciale, creditele imobiliare au
cea mai mică rată a dobânzii. La prima vedere creditele ipotecare devin foarte atractive pentru
clienţii ce doresc să devină proprietarii unei locuinţe proprii, însă realitatea este cu totul altceva.
Aceste credite au o mulţime de comisioane şi costuri suplimentare ascunse ce generează costuri
adăugătoare.
2. Creditele ipotecare au dobânda nominală flotantă
Pentru că acest tip de credit este de lungă durată, rata nominală a dobânzii este flotantă. Acest
credit este dezavantajat prin faptul că băncile au dreptul să modifice rata dobânzii pentru
utilizarea creditului în funcţie de rata de refinanţare a Băncii Centrale, de rata inflaţiei, de rata
dobânzii interbancare Euribor/Libor sau de evoluţiile pieţii.
3. Creditul este pe o durată foarte lungă, chiar până la 30 de ani
Deşi unii cred că durata mare al creditului este un avantaj, totuși acesta este un dezavantaj.
Durata enormă a creditului în primul rând îl face mai scump, iar în al doilea rând în această
perioadă se pot întâmpla diverse schimbări radicale care vor influenţa asupra posibilităţii
rambursării creditului la timp. Pierderea job-ului, apariţia unei crize financiare globale sau
regionale, pierderea unui venit cheie sunt doar câteva exemple care pot schimba radical situaţia
financiară a clientului.
Această formă a creditului este puternic dezvoltată în ţările în care pământul este obiect de
vânzare – cumpărare. Asigurarea creditului prin imobil este considerată una din cele mai bune
forme de asigurare a creditelor. Creditul ipotecar priveşte activităţile imobliliare şi reprezintă una
dintre cele mai importante forme de credit în cadrul unei economii care cultivă, dezvoltă, sprijină
şi susţine proprietatea individuală.
1.2 Experiența țărilor industrial dezvoltate cu privire la creditarea ipotecară.
În țările dezvoltate, un împrumut ipotecar este foarte răspândit și reprezintă un instrument
financiar integral pentru influențarea economiei, stimularea creșterii economice și sporirea

5
sustenabilității. Sistemul de relații ipotecare, inclusiv un element precum valorile mobiliare
ipotecare, permit atât mobilizarea resurselor de investiții, cât și utilizarea acestora în cele mai
eficiente direcții.
Tabel 1: Compararea condițiilor de creditare ipotecară pe țări, 2017.
Avans, procente din
Țara Rata dobânzii, % Perioada
sumă
China 5-7 40-50 30
Japonia 2-3 30 5-35
Germania 3-5 40 până la 40
SUA 3,5-7 30-50 15-30
Ucraina 20 80 7
Rusia 12 30 30
Sursă: https://proficomment.ru
Cele mai scăzute rate sunt oferite de băncile din Japonia, Germania, Elveția, Danemarca. Pe
acest indicatori, aceste țări sunt lideri. După cum se poate observa din tabel, China se apropie de
Statele Unite. Cel mai neconvenabil credit ipotecar este în Ucraina.
O deosebită atenție este acordată dezvoltării creditelor ipotecare în SUA, unde creditarea are
următoarele caracteristici:
 Creditele pe termen lung predomină în structura creditelor ipotecare pentru locuințe,
acordate pentru o perioadă de 15-20 de ani;
 Are loc menținerea unui nivel atractiv al ratelor dobânzilor la împrumuturile pentru
locuințe, care este sub nivelul ratei de piață cu 3-4%. Aceasta este disponibilitatea
creditării ipotecare a locuințelor pentru populație;
 Ponderea fondurilor împrumutate în valoarea imobilului achiziționat nu este mai mare de
80-90% (în funcție de programul ipotecar).
Unul dintre principalele avantaje ale creditării ipotecare a locuințelor în SUA este costul
scăzut al împrumuturilor. Această sarcină este rezolvată prin organizarea unei piețe ipotecare
secundare efective, care ajută la menținerea unei lichidități ridicate a creditelor ipotecare pentru
locuințe, precum și atragerea investitorilor netradiționali. O caracteristică specifică a pieței
ipotecare secundare din SUA este proporția ridicată a investitorilor de stat - mai mult de 90%.
Creșterea disponibilității creditării ipotecare a locuințelor în Statele Unite este facilitată de un
sistem eficient de susținere a statului. În special, se aplică următoarele instrumente de sprijin din
partea statului în acordarea de împrumuturi ipotecare pentru locuințe:
1. asigurarea de stat a împrumuturilor ipotecare pentru locuințe;
2. subvenția la rata dobânzii și beneficiile pentru împrumuturile ipotecare pentru clasele cu
venituri mici;

6
3. acordarea privilegiilor fiscale pentru investitorii pieței imobiliare;
4. asigurarea pieței ipotecare secundare.
Cetățenii Statelor Unite nu sunt atât de înfricoșați de împrumuturi pe termen lung, pentru că
toată lumea este obișnuită să trăiască în datorii. Americanii iau în mod liniștit un împrumut
ipotecar pe o perioadă de 30 de ani și nu se grăbesc să-l ramburseze.
Potrivit statisticilor, în America, aproape 90% din tranzacțiile cu bunuri imobiliare
rezidențiale au loc cu ajutorul fondurilor împrumutate. Uneori băncile americane sunt prea loiale
față de debitori. De exemplu, înainte de criză, se putea obține o ipotecă chiar dacă clientul nu
avea un loc de muncă permanent și nu achita un avans.
Sectorul ipotecar din SUA a fost centrul crizelor financiare majore din ultimul secol.
Practicile de creditare nereușite în criza creditelor ipotecare naționale din anii 1930, criza
economiilor și a împrumuturilor din anii 1980 și 1990 și criza creditelor ipotecare subprime din
2007.
În Canada, compania Canada Mortgage and Housing Corporation (CMHC) este agenția
națională de locuințe a țării, oferind asigurări de împrumut ipotecar, titluri garantate cu ipotecă,
politică și programe de locuințe și cercetare în domeniul locuințelor pentru canadieni. A fost
creat de guvernul federal în 1946 pentru a aborda lipsa de locuințe postbelică a țării și pentru a
ajuta canadienii să-și obțină propriile case.
Cea mai obișnuită ipotecă din Canada este creditul ipotecar închis cu durată fixă pe cinci ani,
spre deosebire de S.U.A., unde cel mai frecvent tip de credit ipotecar este de tip deschis cu
durată fixă de 30 de ani. De-a lungul crizei financiare și recesiunii care a urmat, piața creditelor
ipotecare din Canada a continuat să funcționeze bine, parțial datorită cadrului de politică al pieței
ipotecare pe piața rezidențială, care include un regim eficient de reglementare și supraveghere
aplicabil majorității creditorilor. De la criză însă, mediul cu rată scăzută a dobânzii care a apărut
a contribuit la o creștere semnificativă a datoriei ipotecare în țară.
În aprilie 2014, Office of the Superintendent of Financial Institutions (OSFI) a lansat orientări
pentru furnizorii de asigurări ipotecare, menite de a înăspri standardele în ceea ce privește
subscrierea și gestionarea riscurilor. Într-o declarație, OSFI a menționat că orientarea șine de
utilizarea a celor mai bune practici în ceea ce priveste subscrierea de asigurare ipotecară
rezidențială, care contribuie la un sistem financiar stabil. Aceasta vine după câțiva ani de control
federal asupra CMHC, Ministrul de Finanțe Jim Flaherty a menționat public despre dorința
privatizării corporației Crown, încă din 2012.
În încercarea de a scădea prețurile imobilelor din Canada, Ottawa a introdus un stress test de
ipotecar în vigoare din 17 octombrie 2016. În cadrul acestui test, fiecare cumpărător de origine,

7
cu o reducere de până la 20% în avans, este supus unui test în care accesibilitatea împrumutatului
este judecat pe baza ratei ipotecare de 4,64%, cu o amortizare de 25 de ani, dacă dorește să
obțină un credit ipotecar de la orice creditor federal reglementat. Acest test a redus suma
aprobată cu aproape 20% pentru toți debitorii din Canada. Amortizarea maximă a creditelor
ipotecare la domiciliu a fost redusă la 30 de ani în loc de 35.
Industria ipotecară a Regatului Unit a fost, în mod tradițional, dominată de societăți
imobiliare, dar din anii '70 ponderea noii piețe a creditelor ipotecare deținute de societățile
imobiliare a scăzut substanțial. Între anii 1977 și 1987, cota a scăzut de la 96% la 66%, în timp
ce cea a băncilor și a altor instituții a crescut de la 3% la 36%. În prezent există peste 200 de
organizații financiare separate, care furnizează împrumuturi ipotecare pentru cumpărătorii de
case din Marea Britanie. Creditorii majori includ societăți de construcții, bănci, corporații
ipotecare specializate, companii de asigurări și fonduri de pensii.
În Marea Britanie, ipotecile cu rată variabilă sunt mai frecvente decât în Statele Unite, lucru
ce se datorează în parte faptului că finanțarea creditelor ipotecare se bazează mai puțin pe active
securitizate cu venit fix (cum ar fi titluri garantate cu ipotecă) decât în Statele Unite, Danemarca
și Germania și mai mult pe depozitele de economii cu amănuntul precum Australia și Spania.
Astfel, creditorii preferă creditele ipotecare cu rată variabilă celor cu rată fixă și ipotecile cu rată
fixă pe termen lung nu sunt, în general, disponibile. Cu toate acestea, în ultimii ani, fixarea ratei
ipotecii pe perioade scurte a devenit populară, iar inițial doi, trei, cinci și, ocazional, zece ani de
ipotecă pot fi modificate. Din 2007 până la începutul anului 2013 între 50% și 83% din ipotecile
noi au avut perioade inițiale fixate în acest mod.
Ratele de proprietate ale locuinței sunt comparabile cu cele din Statele Unite, însă ratele
generale de neplată sunt mai mici. Plățile anticipate în cursul unei perioade cu rată fixă sunt
frecvente, în timp ce Statele Unite au descurajat utilizarea lor. Ca și alte țări europene și restul
lumii, spre deosebire de majoritatea Statelor Unite, împrumuturile ipotecare nu sunt, de obicei,
datorii nerecurente, ceea ce înseamnă că debitorii sunt responsabili pentru eventualele deficiențe
de împrumut după blocarea pieței.
Aspectele legate de client ale sectorului ipotecar rezidențial sunt reglementate de Autoritatea
de Conduită Financiară (FCA), iar probitatea financiară a creditorilor este supravegheată de
Autoritatea de Reglementare Prudențială (PRA) care face parte din Banca Angliei. FCA și PRA
au fost înființate în 2013, cu scopul de a răspunde la criticile privind eșecurile de reglementare
evidențiate de criza financiară din 2007-2008 și consecințele acesteia
Elveția creditul ipotecar se oferă sub 1.42% de la an la an. În Elveția există o mare loialitate
și accesibilitate preferențială pentru credit. Principalele condiții pentru acestea sunt următoarele:

8
- Suma minimă a împrumutului este de 50 mii franci (moneda locală);
- Rata fixă este de la 1% până la 1,75% din valoarea brută;
- Ipoteca la o rată variabilă este completată cu o perioadă de plată restante;
- Alocări trimestriale pentru datorie.
Una dintre principalele diferențe dintre creditarea elvețiană și din elte țări este definirea unei
rate fixe. % este derivat din indicatorii medii ai 65 de instituții principale ale țării. În unele
cazuri, ratele de împrumut sunt chiar mai mici de 1%.
În țară există o oportunitate de a lua o ipotecă pe toată durata vieții. Se eliberează pentru o
perioadă de până la 100 de ani, plata datoriei este moștenită. Dacă descendenții refuză să
plătească datoria, banca ia locuința în proprietatea sa la prețul pieței. În cazul în care ultimul
termen expirat a crescut prețul, sucursala va returna o diferență debitorului și, dacă a scăzut - va
solicita suma corespunzătoare.
În Suedia de la 1 mai 2009 a, o lege privind bunurile imobile, care permițe deținerea
imobilului. Aici rata minimă pe țară este de 1,87% pe an.
Pentru a obține un împrumut pentru bunurile imobiliare în băncile locale trebuie să oferiți alte
bunuri pe cauțiune. Fără aceasta, este mult mai dificil să obțineți mijloace financiare.
Disponibilitatea garanției depinde de valoarea creditului, rata dobânzii și termenii de plată.
Condiții pentru un creditor cu ipotecă:
- Rata medie este de 2% pe an;
- Perioada maximă este de 50 de ani.
Pentru împrumutații care nu au altă proprietate, ipoteca este oferită la o rată anuală de 5-18%
pentru o perioadă de cel mult 12 ani. Suma maximă a împrumuturilor este de 85% din costul
obiectului achiziționat. Această cifră este reglementată de legislația locală.
În Republica Cehă ipotecă se oferă atât pentru locuințe gata, cât și pentru cele în construcție,
la o rată medie de 1,99% pe an. Împrumututl poate fi obținut de persoane fizice și juridice.
Fondurile pentru achiziționarea de bunuri imobiliare sunt oferite de Hypoteční banka, GE
Money, Fio Banka, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, băncile LBBW și sucursale ale Sberbank
din Rusia. Cerințele pentru clienți sunt următoarele:
- Vârsta minimă a împrumutatului este de 18 ani, vârsta maximă fiind de 67;
- Mărimea maximă a creditului - 60% pentru împrumut până la 5 milioane de coroane sau
de 50% de la 5 milioane de coroane (fonduri emise în moneda locală - CK).
În Republica Cehă, băncile pot lua în considerare veniturile tuturor membrilor familiei primite
în orice țară din lume. Principalul lucru este că toate fondurile trebuie să fie legale și
documentate.

9
Deşi in lumea occidentală creditele ipotecare sunt de zeci de ani utilizate cu succes, în
Republica Moldova acest tip de creditare a devenit posibil odată cu adoptarea legii
privind Creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, ocupă un procent mic pe piață, datorită
politicilor prudențiale ale băncilor, totuși în ultima perioadă acest procent are tendința de
creștere, datorită lansării proiectului Prima Casă, deschiderii primului centru ipotecar din
Moldova. Deasemenea și costul acestui credit s-a micșorat de la o medie de 15% la 10%. Băncile
sunt gata să acopere crediteze până la 80% din prețul imobilului.
Conform datelor prezentate pe site-ul Băncii Naționale a Moldovei, soldul creditelor acordate
pentru procurare/construcţia imobilului (pentru persoane fizice şi juridice), la 31.07.2017,
constituie 2 miliarde şi 384,5 milioane MDL.
Totuși în Republica Moldova soldul creditelor raportat la produsul intern brut scade
continuu: 42,0% în 2013, 31,0% în 2015 şi circa 27,5% în 2016.
Aceste diminuări se datorează insuficienţei garanţiei/gajului pentru obţinerea creditelor
imobiliare din partea clienţilor în proporţiile solicitate de către bancă, lipsei resurselor financiare
pentru creditare în condiţii de dobîndă atractivă, în special pentru familiile tinere care nu dispun
de locuinţă, veniturilor modeste ale solicitanţilor de credit pentru deservirea creditului imobiliar.
De accea și statul s-a orientat spre lansarea proiectului Prima casă, pentru a susține tinerele
familii.

10
Concluzii
Conform studiului efectuat am observant că creditul ipotecar este cel mai răspândit în țările
dezvoltate, în top intră Elveția, Danemarka, Olanda, Australia, Luxemburg și altele. Cea mai
mică rată la acest tip de credit este oferit de Elveția, cazuri în care aceasta ajunge la 1%. După
cum arată practica, cel mai mare volum de împrumuturi ipotecare au fost înregistrate în țările
care au organizat în cadrul economiilor lor sisteme eficiente de refinanțare, în principal prin
securitizare. Utilizarea unor astfel de mecanisme la timpul lor au stimulat afluxul de așa-numiții
bani „lungi“ în sistemele bancare din diferite țări, care au crescut în mod semnificativ volumul
de credite ipotecar, lichiditatea și fiabilitatea sistemului bancar.
În plus, specificul principalelor sisteme de refinanțare este disponibilitatea piețelor, deși nu
cele mai profitabile titluri de valoare, dar puțin riscante pentru investiții, aspect care este esențial
pentru perspectivele economice pe termen lung.
Multe țări au devenit mai prudențiale în privința oferiririi creditelor ipotecare, după criza din
2008. SUA a organizat o piață secundară pentru creditele ipotecare în vederea menținerii
lichidității. Canada a stabilit un regim eficient de reglementare și supraveghere aplicabil
majorității creditorilor, a creat și un stress test pentru verificarea debitorilor.
În Marea Britanie finanțarea creditelor ipotecare se bazează mai puțin pe active securitizate cu
venit fix (cum ar fi titluri garantate cu ipotecă) decât în Statele Unite, Danemarca și Germania și
mai mult pe depozitele de economii cu amănuntul precum Australia și Spania. Astfel debitorii
pot fi finanțați la o rată variabilă.
Conform datelor oficiale ale Băncii Mondiale, în economiile dezvoltate ponderea creditelor
ipotecare în produsul intern brut înregistrează valori în limitele şi peste 100%: media în Uniunea
Europeană – 138%; Olanda – 220%; Suedia – 132%, Danemarca – 180%, Austria – 118%,
Islanda – 99%. În ţările în curs de dezvoltare, ponderea acestor credite în produsul intern brut
variază între 60% şi 100%, de exemplu: Bulgaria – 60%, Croaţia – 70%, Rusia – 60%, Turcia –
70%, Ucraina – 61%. Pe când în RM această pondere are o tendință de descreștere de la circa
42% în 2013 la 27% în 2016.
Pentru susținerea tinerelor familii a fost lansat programul Prima casă. Obiectivul principal
este să deblocheze activitatea de creditare și să impulsioneze sectorul construcțiilor, ceea ce va
avea efecte benefice asupra activității economice și creării de noi locuri de muncă.
Programul constă în facilitarea accesului populației la credite ipotecare. În acest scop, statul
garantează în prezent 40% sau 50% din împrumuturile acordate de bănci, cu condiția ca acestea
să acorde credite mai ieftine.

11
Bibliografie
1. Crawford, Allan. "The Residential Mortgage Market in Canada: A Primer
2. Soros, George (10 October 2008). "Denmark Offers a Model Mortgage Market"
3. "New mortgage guidelines push CMHC to embrace insurance basics", 2014
4. www.wikipedia.org
5. http://lex.md
6. www.bancamea.md
7. http://www.calhfa.ca.gov
8. http://documents.worldbank.org
9. www.cyberleninka.ru
10. www.magnifymoney.com
11. www.bankofengland.co.uk
12. www.ipoteka.finance

12

S-ar putea să vă placă și