Sunteți pe pagina 1din 5

Beneficii ale muncii în echipă

1. Echipele pun cel mai bine în aplicare strategiile organizaţiei


2. Echipele facilitează producţia şi vânzarea produselor, precum şi furnizarea de
servicii în mod rapid şi echitabil
3. Organizaţiile învaţă mai eficient:
- chiar dacă cineva părăseşte echipa, cunoştinţele se păstrează, membrii învaţă
unul de la celălalt
- echipele promovează managementul participativ
- echipele promovează schimbările, inovaţia
- organizaţiile pot fi coordonate şi conduse mai eficient, dacă unitatea funcţională
e echipa şi nu individual
- echipele asigură integrarea şi asocierea
- creşte nivelul de implicare şi angajament şi se reduce stresul indivizilor implicaţi
în echipă
Imporanţa echipelor pentru ONG
- activităţile persoanelor se desfăşoară în echipe
- sarcinile manageriale sunt mai vizibile la nivelul echipei, cât şi al organizaţiei
Activitatea în echipe presupune ca membrii echipei să intre în relaţii personale
unii cu ceilalţi, bazate pe: cunoaştere, comunicare, competiţie şi cooperare,
acceptare/respingere, încredere/neîncredere .
Echipele în cadrul ONG
O echipă e un colectiv de persoane implicate în organizaţie care îndeplinesc
sarcini în vederea atingerii obiectivelor. Persoanele au aceleaşi obiective globale de lucru:
autonomia şi resursele necesare îndeplinirii scopurilor.
Munca împreună îi afectează semnificativ pe membrii organizaţiei, ei depind în
mare măsură unul de celălalt în mărimea performanţei. Membrii se percep unul pe altul
ca făcând parte din acelaşi grup, se susţin reciproc, lucrează independent, au roluri unice.
Într-o echipă eficientă rareori sunt mai mulţi de 10 membrii( Michael West ).
Tipuri de echipe
1. echipe de consiliere şi implicare-decizie: comitete de decizii manageriale,
cercuri de control al calităţii

1
2. echipe de servicii şi producţie: se ocupă cu obiectul de activitate al organizaţiei
3. echipe de proiectare şi dezvoltare: echipe de cercetare, de realizare a produselor
noi
4. echipe de intervenţie şi negociere: echipe sindicale de negociere, echipe de
cumpărători.
Trăsături cheie ale tipurilor de echipe: durata echipei,, accentual pus pe
dezvoltarea competenţelor.
Cum putem construi echipe eficiente?
- echipele trebuie să aibă de executat sarcini interesante
- indivizii trebuie să se simtă importanţi în cadrul echipei
- pentru a-i face pe membrii să fie importanţi pentru echipă se utilizează
strategiile de negociere şi clarificare a rolului
- examinarea atentă a îndatoririlor ficărui participant şi identificarea
obiectivelor personale şi de echipă care fac ca membrii să înţeleagă şi să demonstreze
celorlalţi contribuţia personală
- indivizii să aibă de executat sarcini individuale
- contribuţiile individuale să fie unice, indispensabile şi evaluate în
conformitate cu un standard
- trebuie să existe obiective clare, însoţite de feedback în vederea atingerii
performanţelor
Etapele dezvoltării echipei
Modelul de evoluţie al echipei lui Tuck Man presupune 5 stadii:
1. formarea
2. etapa de agitaţie
3. normarea
4. etapa de funcţionare
5. întreruperea activităţii
În etapa de formare se clarifică rolurile, mai ales rolurile de conducere a
resurselor, a aşteptărilor membrilor cu privire la activitatea echipei; în această etapă
membrii încep să se cunoască şi să se aprecieze. Cea mai importantă sarcină e stabilirea
obiectivelor.

2
Etapa de agitaţie- apar conflicte între indivizi şi subgrupuri; membrii nu acceptă
încercările de dominare ale conducerii. Membrii pun sub semnul întrebării relevanţa şi
posibilitatea realizării sarcinilor. Tensiunile latente ies la iveală. În acest stadiu membrii
sunt deschişi în a rezolva divergenţele. Soluţia conflictului o oferă liderul, acesta trebuie
să încurajeze aplanarea neînţelegerilor, trebuie să obţină concentrarea participanţilor
asupra obiectivelor commune, să creeze încredere, să stabilească rolurile şi modalităţile
de rezolvare a conflictului.
Normarea- are loc rezolvarea conflictelor. Membrii echipelor îşi abordează
sarcina din perspectiva unei abordări pozitive. Se stabilesc planuri şi standarde, norme,
reguli şi modul de lucru referitoare la comportamentul individual, se dezvoltă reţelele de
sprijin reciproc. Coordonatorul trebuie să permită echipei asumarea unei responsabilităţi
mai mari.
Faza de funcţionare- încep să se vadă rezultatele concentrării membrilor pe
obiective; se stabileşte o structură eficientă în cadrul căreia membrii se simt bine,
conducătorul nu e nevoit să intervină în fiecare zi. Membrii acceptă modificările în modul
de lucru impuse în scopul sporirii eficienţei. Rolul conducătorului e de a stabili sistemele
de control, evaluare şi îmbunătăţire a activităţii echipei şi a menţinerii legăturii cu
mediul în care lucrează.
Întreruperea activităţii- proiectele importante sunt întrerupte şi membrii
importanţi părăsesc grupul; unele echipe reîncep stadii anterioare, altele se dezbină
Nu toate firmele urmază schema lui Tuck Man.
Roluri în echipă
1 coordonatorul- este conducătorul: încrezător, tolerant, autoritar, dedicat
scopurilor şi obiectivelor echipei, apreciază atingeea obiectivelor şi eforturilor celorlalţi,
e suficient de tolerant pentru a-i asculta pe membrii, dar destul de ferm pentru a-i
respinge sfaturile sau eventualele sugestii nepotrivite
2 modelatorul - îi modelează pe membrii echipei prin acţiunea sa
puternic motivată de a avea succes; e provocator, puternic susţinător sau puternic
dezaprobator, afişează agresivitate în urmărirea ţelului
3 generatorul de idei- persoană introvertită, dar în acelaşi timp dominantă;
are un coeficient de inteligenţă foarte ridicat; manifestă o atitudine radicală faţă de

3
funcţionarea corectă a echipei; se preocupă în primul rând de chestiuni importante, nu de
detalii; punctele sale sunt: combativitatea, tendinţa de a nu da importanţă detaliilor
practice.
Cunoştiţe, deprinderi şi abilităţi necesare lucrului în echipă ( CDA )
I. CDA necesare fiecărui membru al echipei
A. referitoare la conflicte şi tratarea lor
 încurajarea dezbaterilor utile şi eliminarea conflictelor
 încurajarea strategiilor raţionale de abordare a conflictelor
 folosirea strategiilor de tip câştig-câştig decât a celor de tipul câştig-
pierdere
B. rezolvarea problemelor în colaborare
 implicarea şi participarea membrilor în rezolvarea problemei în orice
situaţie
 evitarea obstacolelor din calea rezolvării problemelor în echipă prin
structurarea modului de inteacţiune între membri
C. comunicarea
 încurajarea comunicării prin deschidere şi flexibilitate
 utlizarea unui stil deschis şi încurajator de comunicare
 cultivarea unor deprinderi de ascultare activă
 cultivarea unor deprinderi de decodificare a comportamentelor nonverbale
Beneficii ale relaţiilor interpersonale: comunicare; cunoaştere: eu mă văd
reflectat în ochii celorlalţi, eu mă văd după cum sunt reflectat în ochii celorlalţi; ajutor
din partea celorlalţi; învăţare.
II. CDA de autoadministrare a echipei
D. stabilirea obiectivelor şi urmărirea performanţei
 capacitatea de a stabili obiective de echipă
 capacitatea de monitoriza, evalua şi oferi feedback referitor la performanţa
echipei
E. planificarea şi coordonarea sarcinilor

4
 capacitatea de a coordona şi sincroniza sarcinile şi activităţile şi de a
distribui informaţii
 capacitatea de a-şi stabili şi asuma roluri corecte şi asumate, distribuţia
muncii între membrii
Modalităţi de distribuire a informaţiei în grup:
1. în formă verbală
 comunicare directă: conducători-membrii; membri între ei
 instrumente: şedinţa, instruirea, telefonul
2. în formă scrisă/diagrame/hărţi
 suporţi ai informaţiei: hârtia, fişierele, SMS.