Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ea a câștigat o notorietate semnificativă prin atribuirea voit eronată a textului ei poetului român George
Topîrceanu.[1] „Balada pizdei” a fost preluată de mai multe pagini de Internet dedicate poeziei, iar
atribuirea acesteia a fost repetată în consecință.
Structura poeziei cuprinde un motto de patru versuri, un prolog de șaisprezece versuri și trei
strofe de dimensiuni diferite; fiecare dintre acestea trei descrie sexualitatea feminină
corespunzătoare unei alte categorii de vârstă, privită din punctul de vedere al înfățișării și
fiziologiei vulvei. Limbajul folosit este unul licențios, fapt deja sugerat din titlu. Istoricul literar
Ion Simuț apreciază „Balada pizdei” drept o pastișă neizbutită în stilul poetului George
Topîrceanu și conchide: „nu e necesară o competență deosebită de istoric literar pentru a face
expertiza acestui text și a stabili clar că nu aparține în niciun caz lui George Topîrceanu”.[1]
Din punct de vedere prozodic, poezia utilizează strofe inegale ca număr de versuri, cu măsuri de
șapte sau opt silabe, rimă împerecheată (uneori formată prin asonanță) și ritm trohaic. Toate
aceste trăsături aduc cu versul popular, un efect poate avut în vedere de către autor.
Simuț explică credibilitatea atribuirii prin faptul că începând din anii 1990 au circulat intens texte
licențioase scrise ori promovate de alți autori români binecunoscuți, precum poetul Mihai Eminescu și
prozatorul Ion Creangă, astfel încât existența unei „Balade a pizdei” de George Topîrceanu ar fi fost un
fapt verosimil.[1]