„Balada pizdei” este o poezie cu caracter licențios aparținând unui autor român anonim, posibil colectiv.

Ea a câștigat o notorietate semnificativă prin atribuirea voit eronată a textului ei poetului român George
Topîrceanu.[1] „Balada pizdei” a fost preluată de mai multe pagini de Internet dedicate poeziei, iar
atribuirea acesteia a fost repetată în consecință.

Structura poeziei cuprinde un motto de patru versuri, un prolog de șaisprezece versuri și trei
strofe de dimensiuni diferite; fiecare dintre acestea trei descrie sexualitatea feminină
corespunzătoare unei alte categorii de vârstă, privită din punctul de vedere al înfățișării și
fiziologiei vulvei. Limbajul folosit este unul licențios, fapt deja sugerat din titlu. Istoricul literar
Ion Simuț apreciază „Balada pizdei” drept o pastișă neizbutită în stilul poetului George
Topîrceanu și conchide: „nu e necesară o competență deosebită de istoric literar pentru a face
expertiza acestui text și a stabili clar că nu aparține în niciun caz lui George Topîrceanu”.[1]

Din punct de vedere prozodic, poezia utilizează strofe inegale ca număr de versuri, cu măsuri de
șapte sau opt silabe, rimă împerecheată (uneori formată prin asonanță) și ritm trohaic. Toate
aceste trăsături aduc cu versul popular, un efect poate avut în vedere de către autor.

Simuț explică credibilitatea atribuirii prin faptul că începând din anii 1990 au circulat intens texte
licențioase scrise ori promovate de alți autori români binecunoscuți, precum poetul Mihai Eminescu și
prozatorul Ion Creangă, astfel încât existența unei „Balade a pizdei” de George Topîrceanu ar fi fost un
fapt verosimil.[1]

Regulile de asigurare, acumulare, păstrare și distribuire a mijloacelor de protecție

individuale.
Rezervele de mijloace de protecție individuală destinate lucrătorilor diferitor
organizații gospodărești, se vor completa cu măști antigaz din contul acestor
organizații. Adunarea măștilor antigaz pentru copii se va organiza în instituțiile pentru
copii.

Pentru întreaga populație ce locuiește în apropierea stațiilor electrice

atomice (30 km) se creează rezerve de preparate de iod. Extrem de important
este organizarea depozitelor de mijloace de protecție individuală. Aceste depozite
trebuie amplasate cît mai aproape de locul de muncă, de spațiile locative. În caz
de necesitate, distribuirea acestor mijloace va fi organizată în cel mai scurt timp
posibil. Este mai comod de a crea