Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Puterea efectiva:Pe= 62 kw
Numarul de timpi:T=4
Raportul de comprimare:ε=8.1
- umerii pistonului;
- coroziune din cauza contactului cu gazele de ardere (se fac acoperiri anticoroziune cu staniu ,
zinc). Pe manta se fac pentru a imbunatati proprietatile antifrictiune operatii de grafitare:
Descrierea solutiei:
- capul pistonului :suprafata exterioara a capului fiind MAS in 4 timpi capul este plan pentru ca
la un diametru dat suprafata este minima, primeste flux minim deci tensiuni termice si diferente
de temperatura mai mici.Fundul pistonului are o racordare larga cu regiunea port-segment cu raza
de racordare mare deoarece fundul nu este prevazut cu sistem de racire.
- nervurat cu rolul de a mari suprafata de schimb de caldura cu mediul din carter; rigidizeaza
capul deci se adopta o marime mai mica decat nenervurat.
Regiunea port-segment :pentru a feri primul segment de actiunea gazelor de ardere distanta
de la cap se alege mult mai mare. Avem 2 canale de comprimare , un canal de ungere si doua
fante pentru curgerea uleiului. Evolutia uleiului prin orificii in fundul canalului mai are rolul de a
separa regiunea port segment de manta,deci primeste un flux de caldura mai mic ,avem regim
termic scazut deci joc la rece mai mic.
Mantaua: baza mantalei este dreapta (baza tehnica de prindere si asezare).S-au prevazut sub
umeri suprafete de asezare in timpul prelucrarii. La motoarele MAS cum este si cazul nostru se fac
niste degajari pentru ca pistonul se dilata mai mult pe directia umerilor fiind mai mult material.
Umerii au alezaj concentric cu exteriorul. Apar canale de siguranta in cazul boltului flotant;
fetele frontale sunt plane, perpendiculare pe axa boltului, rigidizate prin nervuri.
Astfel ca la pistoanele de diametru mic si foarte mic se utilizeaza ca material aliajul usor pe
baza de aluminiu; la dimensiuni mari se utilizeaza o combinatie: capul din otel si restul pistonului
din aluminiu (asamblarea se face prin suruburi sau sudura cu jet de electroni);
Temperatura de turnare ( aprox. 750 °C) are o importanta foarte mare pentru aliaj ul de
aluminiu :
- daca este prea ridicata, are loc o absorbtie puternica a gazeior din
atmosfera,metalul topit se poate oxida, aparand astfel porozitati, respectiv
impuritati.
a) Structura cochiiei
Schema unei cochile este prezentata in figura 1. Ea se compune din doua parti; o parte
exterioara si una interioara ( miezuri).
Partea exterioara este alcatuità din : 1. doua semicochile care alipite formeaza o cutie
cu planul de separare ce coincide cu axa pistonului ( perpendiculare pe axa umerilor).
Acestea la extremitati au niste balamale, iar in partea opusa se afla zavorul ( mecanismul de
inchidere ).
Cochilele se fac din fontä cenusie obtinuta sau din fonta aliata termorezistenta.
Numarul aproximativ de turnari la care rezista este de 25 000.
Miezurile se pot confectiona din otel carbon de calitate sau otel termorezistent aliat cu
crom. Ele sunt preväzute cu manere sau cu o coada de "randunica" pentru mainile
mecanice.
- serpentine prin care se sufla aer comprimat pentru a mari viteza de racire
in zona "cap piston".
b) Reteaua de turnare
Reteaua de turnare este formata din una sau doua culee din care se toarna metalul
topit una sau doua maselote, care sunt de fapt rezervoare de metal topit ce trebuie sa
alimenteze forma astfel incat sa nu apara goluri ( retasuri ), in timpul solidificarii.
Acestea se inlatura prin taiere la curatarea semifabricatului.
Maselotele pot fi plasate fie in partea superioará a pistonului, fie lateral in
planul de separatie al cochiiei. Ele pot fi pe toata lungimea sau numai pe o portiune din
lungimea pistonului. Figurile a, b, c prezinta pistonul turnat cu capul in sus. Cochila
se aeaza pe un suport rotitor, pentru a se putea extrage miezurile dupa solidificare. in
aceste figuri : 1- culea;
- figura c - doua maselote dintre care una plasata lateral pe toata lungimea
pistonului. Figuriie d, e, f, g, h reprezintà situatiile in care pistonul este turnat cu
capui in jos.
- figura h - retea de turnare pentru doua pistoane in acelasi timp - are doua maselote.
Din variantele prezentate mai sus se alege cea din figura e. in figura i este reprezentata
o sectiune prin acest tip de retea de turnare.
- cu transmitere de jos in sus atunci cand sursa de caldura este in jurul baii (
cea mai favorabila, creazaa curenti ce omogenizeaza si uniformizeza
compozitia baii);
- cu transmitere combinata, apare in cazul cuptoarelor electrice cu inductie.
cuptoare cu flacara (fara creuzet) in figura 4 este exeplificat cuptorul cu creuzet ce are
componentele:
5 - capac.
Creuzetul poate fi confectionat din fier sau grafit. Fierul se dizolva in Al topit si
la solidificare se formeaza compusi foarte duri cu Al sau cu Al+Si la un loc.
Acesti compusi micsoreaza propietätile mecanice ale aliajului.
1. contin elemente cu punct de topire mai mic sau egal cu cel al Al, cum ar fi Mg.
Nu apar dificultati majore, daca se elaboreaza un prealiaj poate fi turnat in stare topita in
topitura de Al. Se poate face turnarea si fara aliere.
2. contin elemente cu punct de topire mai mare decat a Al - se elaboreza
prealiaje ce se toarna in blocuri dupa care se retopesc odata cu Al. Exista trei metode
de elaborare a prealiajeior cu elemente cu punct de topire mare: topim
elementele prealijaului impreuna ( metoda ce nu se mai foloseste ); introducem bucati din
solide apartinand elementelor cu temperatura cu punct de topire mai inalt in topitura
celuilalt ( Al); introducem topitura metalului cu punct mai inalt in topitura celuilalt
material. Astfel se pastreaza 20% in stare solida, care apoi se introduce treptat odata cu
incalzirea pentru racirea baii. Pentru a evita supraincalzirea ei, incalzire ce favorizeaza
absorbtia de gaze si oxidarea ce duc la aparitia de porozitati, reducem fluiditatea la
turnare. Exemple de prealiaje folosite:
- imbatranire artificiala;
rezistenta la rupere;
limita de curgere;
rezistenta l a oboseal a;
duritatea;
Turnarea efectiva:
doua secunde, jet mare pentru a evita racirea accentuata, care la o temperatura insuficienta nu
mai poate umple bine forma peretilor subtiri ai mantalei;
- doua secunde se scade viteza jetului pentru a lasa aerul din cochlia sa iasa;
procedeul de turnare; turnarea in cochila face parte din clasa a-I-a de precizie;
<1Kg + 1 %
1-10 Kg +3%
3. Strunjirea de degrosare a alezajeior umerilor (se poate realiza pe strung sau pe o masina de
alezat); prinderea se face pe braul mantalei, centrarea dupa suprafata, exterioara a umerilor
neprelucrata si care nu se mai prelucreaza, iar strangerea se face pe suprafata capului;
4. Strunjirea de degrosare a canalelor pentru segmenti; operatia se realizeaza pe strung,
pistonul este prins de baza mantalei, strans pe capul pistonului; la productie de masa strunjirea
se face concomitent cu un dispozitiv port-cutit multiplu;
6. Proba hidraulica prin interiorul pistonului; se face pe un stand special avand grija ca gaurile
bolturilor sa fie astupate;
11. Prelucrarea gdurilor de ulei din fundul canalelor segmentilor de ungere; operatia se realizeaza
prin gaurire; la productia de masa se poate folosi o masina de alezat multiax ce prezina
avantajul prelucrarii concomitente a tuturor gaurilor;
15. Ajustarea masei pistonului; operatia se executa prin strunjire din braul interior astfel
incit masa pistonului sa se incadreze in tolerantele impuse;
17. Sortare si marcare; pistoanele se sorteaza si se marcheaza dupa alezajul boltului si masa
pistonului;
18. Control final; se verifica toate dimensiunile, calitatea suprafetelor si masa pistonului;
19. Spalare;
20. Ambalare;
21. Depozitare.
Figura 7
Figura 8
Tabelul 6
Operatia 1
Operatia 1
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza mica de rotatie si scula miscarea de
avans ( longitudinal pentru suprafata cilindrica exterioara si transversal pentru suprafata frontala); avans
si adancimi de aschiere mare;
h)Verificatoare - subler;
2.Faze
a)Prindere;
d)Control;
e)Desprins asezat;
Operatia 2
Operatia 2
1.Strunjirea de degrosare a bazei mantalei si a braului interior:
a) Sectia - prelucrari mecanice
b) Masina unealta - strung paralel
c) Suprafata de asezare - suprafata exterioara degrosata
d) Dispozitivul de prindere a piesei - dispozitiv special extensibil prins in universalul strungului
e) Scula - cutit normal de strung
f) Dispozitivul de prindere a sculei - dispozitiv port-cutit multiplu normal
al strungului
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza
mica de rotatie si scula miscarea de avans ( longitudinal pentru suprafata cilindrica interioara
si transversal pentru suprafata frontala); avans si adancimi de aschiere mari
h) Verificatoare - subler
2.Faze:
a) Prindere
b) Strunjit plan cota Φ80
c) Strunjit cilindric interior cota Φ70
d) Control
e)Desprins asezat
Operatia 3
Operatia 3
d) Desprins asezat
Operatia 4
Operatia 4
1.Strunjirea de degrosare a canalelor pentru segmenti
a) Sectia - prelucrari mecanice
b) Masina unealta - strung paralel
c) Suprafata de asezare - baza mantalei
Suprafata de strangere - suprafata capului pistonului
d) Dispozitivul de prindere a piesei - dispozitiv special extensibil prins in universalul strungului
e) Scula - cutit de retezat
f) Dispozitivul de prindere a sculei - dispozitiv port-cutit multiplu special
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza mica de rotatie si
scula miscarea de avans transversal; avans si adancimi de aschiere mari
h) Verificatoare - cale
2. Faze
a) Prindere
b) Strunjit cilindric exterior cota Φ74.25
Strunjit plan cota 3.1
Strunjit cilindric exterior cota Φ78.45
Strunjit plan cota 3.5
c) Control
d) Desprins asezat
Operatia 5
Operatia 5
1.Strunjirea de semifinisare a bazei mantalei si a braului interior
a) Sectia - prelucrari mecanice
b) Masina unealta - strung paralel
c) Suprafata de asezare - suprafata exterioara degrosata
d) Dispozitivul de prindere a piesei - dispozitiv special extensibil prins in universalul strungului
e) Scula - cutit normal de strung
f) Dispozitivul de prindere a sculei - dispozitiv port-cutit multiplu normal
al strungului
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza medie de rotatie si
scula miscarea de avans (longitudinal pentru suprafata cilindrica interioara si transversal pentru
suprafata frontala); avans si adancimi de aschiere medii
h) Verificatoare -
subler 2.Faze
a) Prindere
b) Strunjit plan cota 80
e)Desprins asezat
Operatia 6
Operatia 6
1.Strunjirea de semifinisare a suprafetei cilindrice exterioare in 2 trepte de diametru si plane
a capului pistonului
a) Sectia - prelucrari mecanice
b) Masina unealta - strung paralel
c) Suprafata de asezare - suprafata interioara
Suprafata de strangere - suprafata camerei de ardere
d) Dispozitivul de prindere a piesei - dispozitiv special extensibil prins in universalul strungului
e) Scula - cutit normal de strung
f) Dispozitivul de prindere a sculei - dispozitiv port-cutit multiplu normal
at strungului
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza medie de rotatie si
scula miscarea de avans( longitudinal pentru suprafata cilindrica exterioara si transversal pentru
suprafata frontala ); avans si adancimi de aschiere medii
h) Verificatoare - subler
2.Faze
a) Prindere
b) Strunjit cilindric exterior cota Φ 88 pentru capul pistonului
Srunjit cilindric exterior cota Φ88 pentru manta
c) Control
d)Desprins asezat
Operatia 7
Operatia 8
Operatia 8
1.Strunjirea de semifinisare a canalelor pentru segmenti
a) Sectia - prelucrari mecanice
b) Masina unealta - strung paralel
c) Suprafata de asezare - baza mantalei
Suprafata de strangere - suprafata capului pistonului
d) Dispozitivul de prindere a piesei - dispozitiv special extensibil prins in universalul strungului
e) Scula - cutit de retezat
f) Dispozitivul de prindere a sculei - dispozitiv port-cutit multiplu special
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza media de rotatie si scula miscarea
de avans transversal; avans si adancimi de aschiere medii
h) Verificatoare - cale
2.Faze
a) Prindere
b) Strunjit cilindric exterior
Strunjit plan cota
Strunjit cilindric exterior
strunjit plan
c) Control
d)Desprins asezat
Operatia 9
Operatia 9
d)Desprins asezat
Operatia 10
Operatia 10
d)Desprins asezat
Operatia 11
Operatia 11
1.Strunjirea de finisare a flancurilor superioare si inferioare a canalelor segmentilor de compresie
a) Sectia - prelucrari mecanice
b) Masina unealta - strung paralel
c) Suprafata de asezare - baza mantalei
Suprafata de strangere - suprafata capului pistonului
d) Dispozitivul de prindere a piesei - dispozitiv special extensibil prins
in universalul strungului
e) Scula - cutit de retezat
f) Dispozitivul de prindere a sculei - dispozitiv port-cutit multiplu special
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza
mare de rotatie si scula miscarea de avans transversal; avans si adancimi de aschiere mici
h) Verificatoare - cale
2.Faze
a) Prindere
b) Strunjit plan cota 3
c) Control
d)Desprins asezat
Operatia 12
1.Ajustarea masei pistonului prin strunjire din braul interior
a) Sectia - prelucrari mecanice
b) Masina unealta - strung paralel
c) Suprafata de asezare - suprafata exterioara a regiunii port-segmenti
d) Dispozitivul de prindere a piesei - dispozitiv special extensibil prins in universalul strungului
e) Scula - cutit normal de strung
f) Dispozitivul de prindere a sculei - dispozitiv port-cutit multiplu
normal al strungului
g) Regim de aschiere - piesa executa miscarea principala cu viteza mare de rotatie si
scula miscarea de avans longitudinal; avans si adancimi de aschiere mici
h) Verificatoare - subler
2.Faze
a) Prindere
b) Strunjit cilindric interior cota
c) Control
d)Desprins asezat