NE Master Final

Ministerul Sănătăţii Mai 2018
MASTERPLAN REGIONAL DE SERVICII DE SĂNĂTATE

REGIUNEA NORD EST
DRAFT FINAL
1
CUPRINS
CAPITOLUL 1: CONTEXT NAȚIONAL, METODOLOGIE ȘI REFERINȚE INTERNAȚIONALE
................................................................................................... 5ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1. CONTEXTUL NAȚIONAL ..................................................5ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
2. METODOLOGIE ȘI ETAPE PRELIMINARE DE SUSȚINERE A ELABORĂRII
MASTERPLANULUI REGIONAL DE SERVICII DE SĂNĂTATE ......................................................... 7
2.1. ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA NE ÎN
2016 .....................................................................................................................................................7
2.2. METODOLOGIA ELABORĂRII M ASTER PLANULUI DE SERVICII DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA NORD-
EST.......................................................................................................................................................7
2.3. REPERE INTERNAȚIONALE ȘI EUROPENE ........................................................................................8
2.3.1. Servicii de medicină primară ................................................ Error! Bookmark not defined.

2.3.2. Numărul de paturi din spital și utilizarea serviciilor spitalicești .................................. 9
2.3.3. Asistența ambulatorie și chirurgia de zi.............................. Error! Bookmark not defined.
2.3.4. Îngrijirea pe termen lung ................................................................................................. 12
CAPITOLUL 2: CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII NORD-EST ȘI PRINCIPALII
CONTRIBUTORI AI MORBIDITĂȚII ...........................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ................................................................................................ 13
2. ANALIZĂ DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ .................................................................. 13
3. INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CONTRIBUTORI LA MORBIDITATE14
4. PRINCIPALELE PROVOCĂRI ÎN REGIUNEA NE ....................................................................... 15
CAPITOLUL 3: VIZIUNE ȘI DIRECȚII STRATEGICE ......................................................................... 16
1. VIZIUNE STRATEGICĂ ...................................................16ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
2. DIRECȚII STRATEGICE ................................................................................................................ 16
3. REGIUNEA NORD EST–DRUMUL CĂTRE ÎNDEPLINIREA STRATEGIEI PENTRU 2020 ....... 18
CAPITOLUL 4: MASTERPLAN REGIONAL DE SERVICII DE SĂNĂTATE DETALIAT PE NIVELE
DE ÎNGRIJIRE ....................................................................................................................................... 21
1. CONSOLIDAREA ASISTENȚEI MEDICALE PRIMARE ȘI REDISTRIBUIREA
COMPETENȚELOR MEDICILOR DE FAMILIE ................................................................................... 21
1.1. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI PRINCIPALELE DEFICITE ................................................................ 21
1.2. ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONAL ..................................................................................... 22
2. CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII COMUNITARE ....................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
2.1. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE ........................................................... 23
2.2. ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONAL ...................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
3. STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELOR ......ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
3.1. REȚEAUA DE UNITĂȚI SANITARE EXISTENTE ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU ÎNGRIJIRE BOLI ACUTE ÎN
REGIUNEA DE NE ................................................................................................................................. 26
3.2. DISTRIBUIREA PATURILOR PE SPECIALITATE ȘI NECESITĂȚILE DE REPROFILAREERROR! BOOKMARK

NOT DEFINED.
3.3. DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE ...................................................................................................... 29

3.4. PLAN OPERAȚIONAL LA NIVEL JUDEȚEAN ...................................................................................... 33
3.4.1. Județul Iași ....................................................................................................................... 33
3.4.2. Județul Bacău .................................................................................................................. 39
3.4.3. Județul Botoșani .............................................................................................................. 42
3.4.4. Județul Suceava .............................................................................................................. 44
2
3.4.5. Județul Vaslui .................................................................................................................. 46
3.4.6. Județul Neamț ................................................................................................................. 48
3.4.7. Sinteză pentru toate județele .......................................................................................... 51
4. REȚEAUA DE URGENȚĂ DIN REGIUNE ......................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.51
5. DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ
.......................................................................................................................................................52
5.1. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI PRINCIPALELE DEFICITE................................................................ 52
5.2. ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONAL ..................................................................................... 53
6. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII .. 54
6.1. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI PRINCIPALELE DEFICITE ................................................................ 54
6.2. ȚINTE REGIONALE ........................................................................................................................ 55
6.3. DEZVOLTARE ÎN VIITOR................................................................................................................. 56
6.3.1. Dezvoltarea structurilor de recuperare și îngrijire pe termen lung ............................ 56
6.3.2. Îngrijiri paliative ............................................................................................................... 57
CAPITOLUL 5: ASPECTE TRANSVERSALE ..................................................................................... 59
1. IMPLICAȚIILE PRIVIND RESURSE UMANE ............................................................................... 59
2. REEVALUAREA MECANISMELOR DE PLATĂ PENTRU DIFERIȚII FURNIZORI DE SERVICII
MEDICALE ............................................................................................................................................ 60
CAPITOLUL 6: IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE.................................................61
1. STRUCTURI DE GUVERNARE PENTRU IMPLEMENTAREA MASTERPLANULUI DE SERVICII
DE SANĂTATE ..................................................................................................................................... 61
1.1. ORGANISME RESPONSABILE DE IMPLEMENTAREA MASTERPLANULUI LA NIVEL LOCAL ȘI NAȚIONAL (§
VA FI ACTUALIZAT ÎN FUNCȚIE DE PROGRESUL ÎNREGISTRAT DE LA SFÂRȘITUL ANULUI 2017) ................... 61
1.2. PĂRȚI INTERESATE IMPLICATE – ROLURI ȘI RESPONSABILITĂȚI ....................................................... 62

1.3. IMPLICAREA AUTORITĂȚILOR LOCALE ȘI A CNAS .......................................................................... 63
1.4. PRIORITĂȚI DE INVESTIȚIE............................................................................................................. 64
2. ETAPIZARE ȘI GRAFICUL GANTT (VA FI ACTUALIZAT ÎN FUNCȚIE DE PROGRESUL
ÎNREGISTRAT DE LA SFÂRȘITUL ANULUI 2017) ............................................................................ 66
ANEXA 1: PATURI DE PSIHIATRIE LA NIVELUL REGIUNII............................................................. 72
ANEXA 2: DEFINIȚII PENTRU REABILITARE, ÎNGRIJIRI PALIATIVE ȘI PE TERMEN LUNG ....... 73
Îngrijiri paliative ............................................................................................................................ 73
Îngrijiri paliative copii .................................................................................................................. 73
Reabilitarea medicală................................................................................................................... 73
Definiția îngrijirii pe termen lung ................................................................................................ 74
ANEXA 3: OBIECTIVE NORMATIVE UTILIZATE ÎN ESTIMAREA DEFICITULUI DIN SERVICIILE
DE SĂNĂTATE ................................................................................................................................... 75
3
ABREVIERI
BC Județul Bacău
BT Județul Botoșani
CMI Cabinet medical individual
CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP Centrul Național de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică
ORL Oto-rino-laringologie
UE Uniunea Europeană
MF Medic de familie
PIB Produsul intern brut
MG Medic generalist
IS Județul Iaşi
PSI Plan Strategic Instituțional
ITL Îngrijire pe termen lung
MS Ministerul Sănătății
INSP Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecționare în Domeniul
Sanitar București
NT Județul Neamţ
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
CM Cabinet medical
PRSS Planul Regional de Servicii de Sănătate
RSM Rata Standardizată a Mortalității
SV Județul Suceava
VS Județul Vaslui
OMS Organizația Mondială a Sănătății
4
CAPITOLUL 1: CONTEXT NAȚIONAL, METODOLOGIE ȘI REFERINȚE
INTERNAȚIONALE
1. CONTEXTUL NAȚIONAL
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 reprezintă documentul de referință care propune o

agendă a transformării sectorului sanitar în vederea atingerii eficienței, calității și accesului echitabil al
pacientului la acest sistem. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 1) este de a inversa piramida
serviciilor și de a asigura în mod treptat o acoperire mai mare a nevoilor de sănătate ale populației
prin intermediul serviciilor care reprezintă baza sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în
principal pe consolidarea asistenței comunitare, a asistenței primare și a asistenței ambulatorii.
Figura 1: Viziune asupra Strategiei Naționale de Sănătate
Programul de Guvernare 2017–2020 a fost aprobat de Parlament la începutul lunii ianuarie 2017.
Acesta include un capitol dedicat politicilor de sănătate care vizează dezvoltarea unui sistem sanitar
focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor de sănătate mai aproape de cetățeni (Cf. figurii 2).
5
Figura 2: Paralelă între SNS și Planul de Guvernare - Obiectiv, zone și obiective strategice
rategia Sanitară Națională 2014-2020
Scop: Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România
S2 Servicii S3 Acțiuni încrucișate pentru un sistem sanitare
S1 Sănătate de stată sanitare previzibil și sustenabil
O1 Îmbunătățirea O2 Reducerea O3 O4 Egalitatea O5 O6 O7 Dezvoltarea
sănătății și nutriției morbidități și Reducerea accesului la Un sistem sanitar Creșterea unei infrastructuri
femeii și copilului mortalității extinderii bolilor servicii sanitare incluziv, eficienței sanitare, la nivel
urmare a netransmisibile și de înaltă calitate sustenabil și sistemului sanitar, național, regional
bolilor a poverii acestora și eficiente din previzibil, prin prin utilizarea și local, în
transmisibile și asupra populației, perspectiva implementarea tehnologiei vederea reducerii
impactul prin programe costurilor, cu politicilor moderne de inechității
acestora sanitare focalizare pe încrucișate și a comunicare și accesului la
asupra preventive grupurile programelor informare serviciile sanitare
indivizilor și vulnerabile prioritare
societății
Construirea/ modernizarea/ dotarea Dezvoltare e- Scăderea Îmbunătățirea Îmbunătățire Grupul inter-
spitalelor regionale și județene, sănătate și prețurilor planificării finanțare ministerial pentru
ambulatoriilor, secțiilor de primiri urgențe și telemedicină Dezvoltare de Îmbunătățirea Dezvoltare de noi sănătate în
secțiilor de reanimare Dezvoltare programe programelor de programe pentru cadrul tuturor
screening sanitare naționale rezidențiat diagnosticare politicilor
Dezvoltare Dezvoltare de Majorare salarii incipientă a bolilor Îmbunătățirea
programe mecanisme de Beneficii pentru netransmisibile sistemului
profilactice pentru compensare muncă în zone majore informatic
copii greu accesibile Boli rare Dezvoltarea
Dezvoltarea Debirocratizare calității
medicinei școlare acces
S1 Sănătate și infrastructură S2 Capacitate de S3 Acces la S4 Resurse S5 Finanțare S6 Capacitate
diagnosticare și medicamente umane programe instituțională
tratare sanitare
Programul de Guvernare 2017-2020 - Capitolul Sănătate
Scop: sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni
Aria strategică "Infrastructură sanitară” include toate obiectivele vizate de Programul Regional
Operațional (spitale, ambulatorii, centre comunitare integrate și unități primiri urgențe). Există un
angajament politic important în implementarea obiectivelor POR astfel cum au fost agreate cu Comisia
Europeană, și nu se intenționează modificarea acestui program.
Aria strategică "Facilități de diagnostic și tratament" include acțiuni legate de e-sănătate și

telemedicină, de dezvoltarea de programe de screening și de programe profilactice pentru copii.
Aria strategică "Resurse umane" include îmbunătățirea planificării și formării resurselor umane pentru
toate nivelurile de îngrijire, și, în special, pentru medicina de familie și asistența comunitară, precum și
stimularea activității în zone defavorizate/greu accesibile.
Aria strategică "Finanțarea programelor sanitare" include direcții legate de dezvoltarea noilor
programe de sănătate pentru bolile netransmisibile majore (sunt menționate bolile cardiovasculare) și
pentru bolile rare (incluse, de asemenea, în strategie).
Aria strategică "Capacitate instituțională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la

îmbunătățirea sistemului informatic și la dezvoltarea calității, care sunt în concordanță cu obiectivele
strategiei.
6
2. METODOLOGIE ȘI ETAPE PRELIMINARE DE SUSȚINERE A ELABORĂRII
MASTERPLANULUI REGIONAL DE SERVICII DE SĂNĂTATE
2.1. ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA NE

ÎN 2016
Pe baza liniilor directoare și de referință oferite de Strategia Națională de Sănătate, s-a elaborat în
2016 un Plan Regional de Servicii de Sănătate (PRSS) pentru Regiunea nord-est1.
Obiectivul acestui plan a fost de a dezvolta o distribuție echitabilă și eficientă a serviciilor de îngrijire în
afara și în interiorul spitalelor pentru întreaga țară, cu o distribuție adecvată între asistența medicală
primară, secundară, terțiară și pe termen lung. Planurile sprijină restructurarea rețelei actuale de
îngrijire medicală și de servicii, luând în considerare nevoile medicale ale populației, schimbările
demografice și epidemiologice, oportunitățile oferite de disponibilitatea unor proceduri mai puțin
invazive de diagnostic și tratament și trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o
abordare centrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective:
- Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale, sporind în același timp echitatea în

furnizarea de servicii;
- Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește serviciile de asistență
medicală primară și serviciile spitalicești disponibile;
- Îmbunătățirea eficacității, eficienței, productivității și rentabilității furnizării de servicii;
- Asigurarea calității și siguranței asistenței medicale;
- Dezvoltarea coordonării și complementarității între diferiții furnizori de servicii de sănătate și
sectorul social;
- Promovarea modelelor alternative pentru furnizarea serviciilor spitalicești (de exemplu
internare de zi, asistență ambulatorie, chirurgie de zi și alte servicii de îngrijire).
Planul de Servicii de Sănătate pentru Regiunea nord-est a fost aprobat prin Ordinul Ministrului
Sănătății nr. 1376/2016.
2.2. METODOLOGIA ELABORĂRII MASTERPLANULUI DE SERVICII DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA

NORD-EST
Masterplanul de servicii de sănătate pentru regiunea nord-est completează capitolul 3 al planurilor

regionale de servicii de sănătate cu informații detaliate și actuale asupra itinerariului operațional de
implementare a activităților și țintelor strategice definite pentru fiecare nivel de asistență, dar și pentru
consolidarea rețelei de furnizori de servicii de sănătate (de exemplu o viziune integrată a sectorului
sanitar în loc de fragmentarea și slaba coordonare curentă).
Metodologia de elaborare a masterplanului s-a bazat pe vizitele la fața locului în diverse unități
sanitare, întâlnirile cu autoritățile naționale și locale, precum și principalele părți interesate (inclusiv
comisiile regionale și județene), precum și pe analiza:
 Rețelei existente de furnizori de servicii de sănătate și a utilizării serviciilor (după DRG, acolo
unde este cazul);
 Căilor și fluxurilor pacienților (pentru grupurile principale) și a oportunităților pentru o
organizare mai eficientă;
 Activității spitalului/indicatorii de performanță în spital (gradul de ocupare, durata medie de
spitalizare, trimiterea de la/către fiecare spital, etc.).
 Comparațiilor cu modelele europene și internaționale (prezentate în secțiunea 2.3 de mai
jos);
 Timpului de acces la diferite niveluri de asistență medicală, inclusiv serviciile spitaliceștiși de
urgență;
1
Planurile Regionale de Servicii de Sănătate au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății, în parteneriat cu Şcoala
Naţională de Sănătate De stată, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB) și cu institutul
Național de Sănătate De stată (INSP).
7
 Sistemului de trimitere către diferitele niveluri de îngrijire/asistență.
2.3. REPERE INTERNAȚIONALE ȘI EUROPENE
Anterior stabilirii obiectivelor naționale și regionale pentru nivelurile și capacitatea serviciilor de

sănătate, este important mai întâi să comparăm situația sistemului de sănătate din România cu cel al
altor țări europene.
Elaborarea unor standarde adecvate de planificare care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor
regionale de asistență medicală ia în considerare, de asemenea, resursele umane și financiare
disponibile.
2.3.1. Servicii de medicină primară
În 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1 549 de persoane, versus un MF la 1 257 de
persoane în țările UE (Figura 3). Aceste cifre nu sugerează un deficit sever de MF la nivel național.
Aspectul problematic pentru România vizează gestionarea lipsei severe a medicilor de familie în
anumite localități.
Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100 000 persoane (disponibil în 2012 sau cât mai recent)
160.27
111.14
80.07 79.58 76.95 76.31 74.97

67.07 65.49 64.58 64.13
55.27 54.06
21.91
Sursa: OMS – Baza de date Europeană de Sănătate - 2015
Numărul mediu de prezentări în cabinetele medicale și în regim ambulatoriu (inclusiv ambulatoriile din
spitale)2 era de 4,8 pe persoană/an (date din 2013), mai scăzut decât media de la nivelul UE (6,9) și
cea de la nivelul unor țărilor cum ar fi Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7) 3. Această
situație a fost legată de subfinanțarea constantă a serviciilor de asistență medicală primară și
ambulatorie față de alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național Unic de Asigurări
Sociale de Sănătate (2016) și, în mod constant, începând cu 2005, sub 9% a fost dedicat asistenței
medicale primare, comparativ cu alocarea unui procent situat între 9-14% din cheltuielile de sănătate
totale de la nivelul altor țări europene. În 2015, medicii de familie au oferit peste 53 milioane de
consultații. Luând în considerare că 17 milioane de pacienți sunt înregistrați la medicii de familie,
media națională a fost de 3,1 consultații per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ
cu standardele internaționale, cu o medie de 10% per medic de familie din zonele urbane și de 12%
în cazul celor din zonele rurale.
La nivel european, există mai multe exemple de utilizare a mecanismelor de plată în funcție de
performanță, alături de sistemele de valorificare a taxei pe serviciu ori capitație4 pentru a motiva
medicii liber-profesioniști să îmbunătățească calitatea asistenței medicale oferite sau să își controleze
costurile:
2
Date pentru îngrijirea primară și îngrijirea amulatorie sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toate țările
și nu pot fi dezagregate.
3
Vladescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Revizuirea sistemului sanitar din România.
Sisteme sanitare în tranziție, 18(4).
4
Reforma plăților pentru servicii de asistență sanitară la nivel european pentru obținerea de plus valoare – Raport de cercetare
Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon - August 2012
8
- Estonia a introdus un sistem de plăți în funcție de calitate pentru medicii de familie în vederea
îmbunătățiri prevenției și gestionării bolilor cronice și a altor domenii prioritare, inclusiv
vaccinarea și mamografia (Koppel și colectivul, 2008);
- În 2009, în Ungaria a fost introdus un sistem de plăți per performanță pentru medicii de
familie, pe baza indicatorilor de calitate definiți de Administrația Fondului Național de Asigurări
de Sănătate (Gaál și colectivul, 2011);
- Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a recompensa medicii care își
controlează costurile. De exemplu, în Italia, stimulentele financiare sunt folosite pentru a
încuraja medicii de familie să-și asume rolul de protector al sistemului de sănătate și să ia
decizii care să utilizeze mai eficient resursele, cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și
trimiteri la consult de specialitate (Thomson și colectivul, 2011).
2.3.2. Numărul de paturi din spital și utilizarea serviciilor spitalicești
În ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spital între 2002 și 2007, urmată de reduceri
ulterioare în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne focalizat pe servicii acordate în spitalizare
continuă. În 2014 existau 6,3 paturi la 1000 de locuitori (cu 22% mai mare decât media UE15 – Figura
4), și un număr mare de internări (20,9 la 100 în 2013), cu aproximativ 18% mai mare decât media
UE15 (Figura 5).
Figura 4: Numărul total de paturi din spital la 100 000 de locuitori (2013)
SWEDEN 259.42
UNITED KINGDOM 275.78
ALBANIA 288.75
SPAIN 296.51
PORTUGAL 339.5
ITALY 342.16
NORWAY 385.81
056 EU MEMBERS BEFORE MAY 2004 497.82
055 EU 527.43
BELGIUM 625.67
ROMANIA 627.04
057 EU MEMBERS SINCE MAY 2004 638.16
FRANCE 647.72
POLAND 650.04
BULGARIA 681.64
GERMANY 827.77
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)
30.62
25.22
21.24 20.92
19.53
16.63 16.5 16.47 17.59 17.07
13.24
11.73 10.88 11.04
8.62
ALBANIA BELGIUM BULGARIA FRANCE GERMANY ITALY POLAND ROMANIA SPAIN SWEDEN UNITED 055 EU 056 EU 057 EU
PORTUGAL KINGDOM MEMBERS MEMBERS
BEFORE SINCE MAY
MAY 2004 2004
Situația este similară și în cazul paturilor de bolnavi acuți și a internărilor pentru îngrijire boli acute,
respectiv cu 16% și 17% mai mae decât media UE (Figura 6 și Figura 7).
9
Figura 6: Numărul total de paturi bolnavi acuți la 100 000 de locuitori (2013)
SWEDEN 193.97
227.93
SPAIN 228.42
229.21
ALBANIA 263.03
274.95
PORTUGAL 284.27
332.38
056 EU MEMBERS BEFORE MAY 2004 337.61
344.81
055 EU 356.1
393.73
ROMANIA 423.3
425.24
POLAND 425.49
524.25
GERMANY 533.96
0 100 200 300 400 500 600
Figura 7: Numărul de externări pacienți cu boli acute la 100 de locuitori
23.19
19.24
16.39 16.22 16.2 17.44
15.81 15.89
12.58
11.02 10.74 10.85
BELGIUM GERMANY ITALY POLAND PORTUGAL ROMANIA SPAIN SWEDEN UNITED 055 EU 056 EU 057 EU
KINGDOM MEMBERS MEMBERS
BEFORE MAY SINCE MAY
2004 2004
2.3.3. Asistența ambulatorie și chirurgia de zi
Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeași zi a crescut semnificativ în țările UE în ultimele

decenii. Evoluția tehnologiilor medicale, în special răspândirea intervențiilor chirurgicale mai puțin
invazive și anestezicele mai performante au făcut posibilă această dezvoltare.
Operația de cataractă și amigdalectomia oferă exemple bune de intervenții chirurgicale de mare

volum, care în prezent, se efectuează, de regulă, în spitalizare de zi în multe țări UE.
Chirurgia de zi se utilizează acum la peste 95% din toate operațiile de cataractă, în douăsprezece țări
UE (Figura 8). Cu toate acestea, utilizarea chirurgiei de zi este încă relativ scăzută în unele țări din
Europa Centrală și de Est, cum ar fi România, Croația, Polonia și Lituania, unde aceasta reprezintă
încă mai puțin de jumătate din toate operațiile de cataractă. Deși acest lucru poate fi parțial explicat
prin limitări în ceea ce privește acoperirea cu date referitoare la activitățile ambulatorii din spitale sau
din afara spitalelor, el poate reflecta și o rambursarea mai avantajoasă în cazul spitalizării continue
sau constrângeri legate de dezvoltarea chirurgiei de zi5.
5
Sursa: OCDE – Sănătatea dintr-o privire 2016
10
Figura 8: Procentul de operații de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 și 2014
99 99 98 98 96 95 89
82 81
72
50
14
UNITED ESTONIA SPAIN SLOVENIA PORTUGAL CZECH FRANCE EU 25 GERMANY AUSTRIA HUNGARY ROMANIE
KINGDOM REPUBLIC
Sursa: Statistici sanitare OCDE 2016
Amigdalectomia reprezintă una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deși operația
se efectuează sub anestezie generală, aceasta se desfășoară în prezent ca o intervenție chirurgicală
de zi în mai multe țări, iar copiii se întorc acasă în aceeași zi. Acesta este cazul în Finlanda, Suedia,
Belgia, Olanda și Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate amigdalectomii sunt acum efectuate
în regim de chirurgie de zi (Figura 9).
Figura 9: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 și 2014
85
71 70 68
56
50 46
23 28 23 18
Sursa: Statistici sanitare OCDE 2016
Experiența legată de chirurgia de zi la nivelul Regatului Unit al Mari Britanii este descrisă într-un articol
publicat de Fundația Regală în iulie 20156:
“Comisia de audit a publicat primul raport financiar al NHS în 1990 și a identificat mai multe intervenții, inclusiv
chirurgia cataractei și colecistectomia laparoscopică, care, conform opiniei clinice, ar putea fi efectuate într-un
număr mai mare sub formă de intervenții de zi.
Raportul comisiei a apreciat că, dacă toate autoritățile din domeniul sănătății din Anglia și Țara Galilor "au
efectuat în mod constant operația în regim de spitalizare de zi, la niveluri ușor de realizat pentru fiecare dintre
cele 20 de proceduri comune, un număr suplimentar de 186 000 de pacienți ar putea fi tratați în fiecare an fără
cheltuieli majorate.
În baza acestui raport, Departamentul de Sănătate a înființat o structură dedicată efectuării operațiilor în regim de
spitalizare de zi, alocând fonduri de 15 milioane de lire sterline (21 de milioane de euro) pentru a extinde numărul
de unități dedicate intervențiilor chirurgicale de zi. Până în 2001, aproape toate structurile medicale aveau cel
puțin o unitate.
Figura 10 prezintă tendințele din Anglia din 1974 până în 2013, luând în considerare toate procedurile elective și
non-elective care au fost efectuate în regim de spitalizare de zi în fiecare an. De la un nivel scăzut de aproximativ
7% în 1974, această proporție a crescut la aproape 35% până în 2013 - o creștere a numărului de cazuri de la
aproximativ 417 000 la 6,3 milioane pe an.
6 Sursa: Chirurgie de zi: o nouă veste bună pentru NHS, John Appleby – iulie 2015
11
Tratamentul pacienților tratați în regim de spitalizare de zi costă mai puțin decât al pacienților care sunt spitalizați
peste noapte (în 2013-14, costul mediu pe zi a fost de 698 lire sterline, în timp ce un caz de internare a costat 3
375 lire sterline), proporția crescândă a activității în spitalizare de zi a contribuit la reducerea costurile totale.”
Figura 10: Proporția tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an în

spitalizare de zi: Marea Britanie 1974-2013
Surse: Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale: Statistica activități spitalicești NHS (1974-97), și Centrul de informare
Sanitară și Asistență Socială: Statistici spitalicești episodice – asistență pacienți internați, Marea Britanie, 1998/89 - 2013/14
2.3.4. Îngrijirea pe termen lung
În medie, la nivelul țărilor OCDE (2013), existau 45 paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și
cinci paturi în secțiile de ÎTL din spitale, la 1 000 de persoane cu vârsta de 65+. În 2013, Belgia
dispunea de cel mai mare număr de paturi de ÎTL, aproximativ 72 paturi în instituțiile de îngrijire pe
termen lung la 1 000 de locuitori cu vârsta 65+. Pe de altă parte, existau mai puțin de 20 de paturi la
1 000 de locuitori de 65+ în instituțiile similare sau spitalele din Italia sau Polonia. În medie, la nivelul
tuturor țărilor OCDE, s-a înregistrat o ușoară creștere a numărului de paturi ÎTL la 1 000 de locuitori cu
vârsta 65+, după anul 2000 (Figura 11). Această creștere se datorează în totalitate paturilor din
instituțiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând în medie constant.
Figura 11: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale și instituții
Sursa: Sănătatea dintr-o privire – OCDE 2015
12
CAPITOLUL 2: CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII DE NORD-EST ȘI
PRINCIPALII CONTRIBUTORI AI MORBIDITĂȚII
1. CARACTERISTICI GEOGRAFICE
Regiunea NE acoperă zona de nord-est a României și face parte din vechea regiune istorică a
Moldovei, formată din 6 județe, 46 de centre urbane, 506 de comune și 2 414 de sate (Figura 12). Cu
o suprafață de 36 850 km2 (15,4% din țară) și 3,3 m locuitori (16,4% din țară), regiunea de nord-est
este cea mai mare și cea mai populată regiune din România.
Figura 12: Harta regiunii de NE
Regiunea de nord-est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor (3
200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media națională de 7500 EUR). Contribuția la PIB-ul
național a fost de 10,24% în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două județe: Iași și Bacău.
Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporție a populației care trăiește în zonele rurale
marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populației, comparativ cu media națională de
6,2%. Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un
capital uman scăzut în mod disproporționat, mai puține locuri de muncă declarate și condiții de viață
necorespunzătoare.
2. ANALIZĂ DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
Populația din regiune s-a ridicat la 3,27 milioane de locuitori în 2014. Populația în vârstă de 65+
reprezintă în prezent 16,7% din total (Tabelul 1).
13
Tabel 1: Populația regiunii de NE per județe
Grup de vârstă Bacău % Botoșani % Iași % Neamț % Suceava % Vaslui % TOTAL %
0-4 30 944 5,1 19 795 4,9 42 997 5,5 22 179 4,8 35 372 5,6 20 513 5,3 171 800 5,2
5-14 74 529 12,3 52 953 13,2 97 860 12,5 54 002 11,7 81 470 12,9 53 132 13,6 413 946 12,7
15-64 396 522 65,5 256 765 64,0 531 427 67,8 295 395 64,1 411 567 65,2 248 248 63,8 2 139 924 65,4
65-85+ 103 132 17 71 597 17,8 111 242 14,2 88 907 19,3 102 577 16,3 67 232 17,3 544 687 16,7
TOTAL 605 127 100 401 110 100 783 526 100 460 483 100 630 986 100 389 125 100 3 270 357 100
Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform ultimelor proiecții demografice, se estimează că populația regiunii NE va scădea cu cca.

2,6% în perioada 2014-2025. Populația în vârstă de 65+ va crește până la 18,9% din total în 2020 și
20,9% în 2025 (Figura 13).
Figura 13: Proiecții demografice și procentul populației cu vârsta 65+
2025 3,185,984 664,690

2024 3,195,250
2023 3,204,544
2022 3,213,864
2021 3,223,211
2020 3,232,586 610,856
2019 3,241,987
2018 3,251,416
2017 3,260,873
2016 3,270,357 544,687
Pop (total) 65 years and over
Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA și Direcției de evidența populației (2015).

Proiecții privind populația lumii
Populațiai din regiunea de nord-est este una dintre cele defavorizate din punct de vedere socio-
economic din țară. Rata relativă7 a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10%
mai mare decât media națională (25,4%) și cu 2% mai mare față de cea mai defavorizată, regiunea
sud-estică vecină (33,3%). Aproape 48% din populație este expusă riscului sărăciei de excluziune
socială (AROPE)8, cea de-a doua regiune din țară după cea sud-est (52%) și cu mult peste media
națională (40%).
3. INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CONTRIBUTORI LA

MORBIDITATE
Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2014 în regiunea de nord-est au fost reprezentate
de: boli respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli genito-urinare și
boli ale sistemului circulator9.
În 2014, cele mai mari valori ale prevalenței au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli:
bolile ischemice, hipertensive, diabetul zaharat, ciroza și alte hepatite cronice, obezitatea, boala
pulmonară obstructivă cronică și tulburările mintale (Tabelul 2). O creștere în comparație cu media
țării se constată pentru afecțiuni legate de hipertensiune, ciroză și alte hepatite cronice. În toate
județele se observă o pondere ridicată a hipertensiunii arteriale, în special în județul Neamț 15 416 la
100 000 de locuitori, mult mai ridicată comparativ cu media țării și cea a regiunii. Nivelurile ridicate de
obezitate sunt înregistrate la Iași, Neamț, Vaslui, comparativ cu media pe țară și pe regiune.
7
Date de la Institutul Național De statistică.
8
Se referă la situația persoanelor care se confruntă fie cu riscul sărăciei, fie la persoane defavorizate din punct de vedere
material sau care locuiesc într-o gospodărie cu nivel scăzut al muncii
9
Date furnizate de Direcțiile de Sănătate Publică județene.
14
Tabel 2: Prevalența principalelor boli cronice în regiunea NE în 2014
(cazuri la 100 000 de locuitori)
Regiunea
România Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui
NE
Afecțiuni legate de
11793.8 12537.1 12057.8 12005.2 12242.0 15416.1 12820.1 10559.6
hipertensiune
Boli cardiace
5734.9 5633.4 7067.3 5449.4 3614.2 6690.4 6400.3 5164.4
ischemice
Diabet 3667.7 3462.1 2955.6 2383.6 4039.2 3865.7 3957.5 2918.3
Ciroze și alte hepatite
1480.4 2274.4 2345.1 2209.4 2377.2 2047.4 1725.7 3182.5
cronice
Obezitate 2105.2 1350.6 985.7 1319.1 3018.7 2579.3 2018.7 2396.7
Sursa: SNSPMPDSB
4. PRINCIPALELE PROVOCĂRI DÎN REGIUNEA NE
Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:
- Lipsa integrării în diferitele categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară nu are
legături funcționale cu asistența medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și
prevenția nu sunt legate de îngrijirea curativă), cu un puternic impact negativ asupra
continuității îngrijirii;
- Unitățile de asistență primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de prevenție a bolii,
ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat;
- Serviciile de îngrijire comunitară sunt neadecvate și, prin urmare, incapabile să-și
îndeplinească rolul;
- Modelul de îngrijire este fragmentat, fiind bazat pe servicii specializate distincte, existând de
asemenea și o lipsă echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare integrată a îngrijirii.
Nu există stimulente pentru a încuraja o astfel de abordare integrată a furnizării de servicii;
- Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază
semnificativ în funcție de regiunile geografice, conducând la inegalități și la discriminarea
minorităților (de exemplu, populația de etnie romă).
Deși aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu
condițiile socio-economice specifice din regiunea de nord-est duce la deficiențe și mai pronunțate în
sectorul distribuiriii serviciilor de sănătate, cu două consecințe majore:
- Nevoia acută nesoluționată de servicii de sănătate, în special pentru populațiile rurale și

marginalizate;
- Inegalități severe între grupurile urbane și cele rurale, grupurile non-marginalizate și cele
marginalizate, în ceea ce privește accesul la servicii.
Un studiu10 din 2012 arată că 15,2% din populația cu vârsta de 15+ în regiunea de nord-est nu au fost
la un specialist atunci când a fost necesar (față de o medie națională de 12,8%). Întrebați despre
motivele acestei situații:
- 74,3% au indicat costuri inaccesibile;

- 7,2% au declarat că sperau ca problema de sănătate să dispară fără intervenție;
- 6,7% au indicat distanța mare până la locul tratamentului/ lipsa mijloacelor de transport.
Datorită problemelor sistemice menționate mai sus, sectorul de cerere și ofertă a sistemului de
sănătate este puternic dezechilibrat. Astfel, nevoia de asistență medicală nesoluționată din
regiunea de nord-est reprezintă o bază solidă pentru intervenție.
10 Institutul Național de Statistică (2013), Condiții de viață pentru populația din România
15
CAPITOLUL 3: VIZIUNE ȘI DIRECȚII STRATEGICE
1. VIZIUNE STRATEGICĂ
Regiunea nord-est va "reduce diferența" dintre nevoile populației și performanța sistemului de

sănătate. Serviciile centrate pe pacienți vor fi furnizate în mod eficient printr-un nou sistem de
asistență medicală regională, restructurat la nivel funcțional și structural. Datorită sistemului
îmbunătățit și a măsurilor intersectoriale, indicatorii de viață și de sănătate vor fi îmbunătățiți.
Viziunea pentru anul 2020 pentru regiunea de nord-est este în concordanță cu obiectivele și prioritățile
la nivel înalt ale Strategiei, adaptate unde este necesar la particularitățile acestei regiuni foarte
populate și relativ subdezvoltate.
Viziunea cu privire la sănătate pentru regiunea de nord-est este cea a unui sistem de sănătate cu
performanțe ridicate, reformate și restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară și comunitară
de anvergură, cu un rol eficient de prevenție, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale
raționalizată, coordonată și modernă.
În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea de nord-est se va caracteriza

prin:
Responsabilitate, astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătățit semnificativ, cu o proporție mai
redusă a nevoilor nesoluționate și a inegalității, astfel încât rezultatele în domeniul sănătății să poată fi
îmbunătățite semnificativ, atât la nivelul măsurilor generale, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi
accentuate ale mortalității și morbidității;
Echitatea și protecția financiară, o problemă deosebit de gravă în regiunea de nord-est, în care

diferențele dintre acoperirea serviciilor de sănătate și rezultatele în materie de sănătate sunt foarte
importante, atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și cele urbane și unde un procent
semnificativ din populație motivează costul drept impediment în accesarea serviciilor de sănătate;
Eficiența și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane

pentru îngrijirea primară și ambulatorie și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.
2. DIRECȚII STRATEGICE
Punerea în practică a viziunii necesită o acțiune de transformare pentru a reprograma funcționalitatea

și structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile la nivel înalt.
Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate din România ca întreg (inclusiv regiunea de nord-est)
sunt:
- Consolidarea CP și asistența comunitară prin extinderea rețelei medicilor de familie și a
furnizorilor de servicii comunitare, creșterea capacității și revizuirea legislației;
- Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de asistență ambulatorie;
- Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență
ambulatorie - spital), cât și pe orizontală (asistență primară - îngrijire comunitară - asistență
socială - promovarea sănătății și prevenția bolilor - terapie - recuperare);
- Transformarea drumului pacientului, printre altele, consolidarea rolului MF de “protector” al
asistenței medicale primare și susținerea "inversării" piramidei serviciilor de sănătate;
- Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale;
16
- Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, în ambulatoriu
și în spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și ambulatoriu.
Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile regiunii de nord-
est; o atenție deosebită a fost acordată:
- Accesului la asistență medicală în zonele rurale, deoarece în această regiune se găsește cea
mai mare parte a populației care trăiește în zonele rurale;
- Reducerii inegalității dintre județe, în special în ceea ce privește îngrijirea ambulatorie, 42%
din totalul unităților reprezintând județul Iași, și discrepanțele în ceea ce privește accesul între
zonele rurale și cele urbane;
- Asistenței comunitare pentru comunitățile mici și izolate, întrucât majoritatea comunităților
marginalizate din regiunea de nord-est se încadrează în această categorie;
- Reorganizării rețelei de spitale, dată fiind natura foarte fragmentată și starea foarte proastă a
infrastructurii spitalelor.
17
3. REGIUNEA DE NORD-EST – DRUMUL CĂTRE ÎNDEPLINIREA STRATEGIEI PENTRU 2020
SITUAȚIA CURENTĂ ASPECTE RELEVANTE ALE PLANULUI DE ACȚIUNE VIZIUNEA PENTRU 2020
ARIE STRATEGICĂ SUSȚINERE PRIMARĂ

Sănătate Indicatori slabi de sănătate în toate zonele, în comparație cu media pe Consolidarea capacității Revizuirea legislației, Indicatori de sănătate amelioraţi și rezultate în domeniul
de stată țară de spitalizare de zi, standardelor și acordurilor sănătății, cel puțin egale cu media națională
asistență ambulatorie, de finanțare pentru îngrijirea
primară și comunitară; ambulatorie și spitalizarea
de zi
Mortalitate crescută datorată bolilor cronice, mai ales a bolilor Consolidarea capacității Revizuirea legislației, Povara redusă a bolilor cronice; creșterea gradului de
cardiace diabetului, cirozei și hepatitelor cronice de spitalizare de zi, standardelor și acordurilor conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii
asistență ambulatorie, de finanțare pentru îngrijirea de prevenţie
primară și comunitară; ambulatorie și spitalizarea
de zi; Regândirea
pachetului de servicii de
îngrijire ambulatorie și CP;
Revizuirea curriculei pentru
rezidențiat în medicina de
familie pentru gestionarea
bolilor cronice.
Servicii Îngrijire primară insuficientă și inegal distribuită Recrutarea între 37-74 Stabilirea unui fond special Acoperire completă a medicilor de familie prin consolidarea
sanitare medici de familie, cu ce va fi creat pentru a rolului de furnizor de servicii
prioritizarea comunelor sprijini renovarea/echiparea
fără medic de familie cabinetelor MF; Revizuirea
pachetului de beneficii de
bază pentru a crește
receptivitatea MF
Acoperire insuficientă a îngrijirii comunitare Crearea a 30-40 de Dezvoltarea echipelor 30-40 noi centre comunitare integrate funcționale
echipe comunitare comunitare; Consolidarea
integrate, cu focalizare integrării cu centrele de
pe populația îngrijire primară
marginalizată
Capacități spitalicești inegal distribuite Înființarea unui spital Consolidarea capacității de 1 spital regional
regional asistență de urgență,
acordând prioritate spitalelor
județene; Consolidarea
capacității de îngrijire a
bolilor cronice în raport cu
nevoile de sănătate
demonstrate
18
Îngrijire ambulatorie inegal distribuită Consolidarea capacității Consolidarea capacității de Rețea de îngrijire ambulatorie care acoperă toate județele și
de îngrijire ambulatorie îngrijire ambulatorie pentru toate specializările medicale relevante
pentru principalele specializările clinice cu grad
specializări clinice în înalt de adresabilitate și
toate zonele urbane deficit ridicat; Introducerea
criteriilor normative pentru
distribuirea echipamentelor
de înaltă performanță
Proporția crescută de spitalizări care pot fi evitate Creare de facilități de Consolidarea integrării între Spitalizarea evitabilă tratată în asistență
îngrijire ambulatorie asistența medicală primară primară/ambulatorie/îngrijire pe termen lung
și cea ambulatorie;
Revizuirea acordurilor de
finanțare pentru a stimula
spitalizările de o zi
Recuperare limitată și concentrată și capacitate ÎTL Creșterea cu 25% a Dezvoltare a unei viziuni Pacienți cronici tratați în spații adecvate prin intermediul
numărului de paturi pentru furnizarea serviciilor serviciilor de îngrijire pe termen lung
pentru ÎTL și recuperare de îngrijire pe termen lung
(inclusiv nevoile legate de
forța de muncă)
Capacitate limitată și concentrată de îngrijiri paliative Elaborarea strategiei, Elaborarea și Ameliorarea suferinței și îmbunătățirea calității vieții pacienților
precum și a unui model implementarea politicilor și cu boli cronice progresive și a familiilor acestora și accesul la
integrat și coordonat reglementărilor privind servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația dorită
pentru furnizarea de serviciile, medicamentele,
îngrijiri paliative în instruirea personalului.
România Includerea îngrijirii paliative
Dezvoltarea capacităţii în curricula pentru rezidenții
de îngrijire paliativă de de la specilaizarea medicina
bază și specializată de familie și oncologie
pentru a asigura Dezvoltarea și
acoperirea necesară: implementarea modelelor de
paturi, servicii de finanțare pentru îngrijirea
ambulatoriu și echipe de paliativă de bază, serviciile
îngrijire la domiciliu. ambulatorii de îngrijiri
paliative, îngrijirea de zi,
simplificarea mecanismului
de acces pentru serviciile la
domiciliu,
Monitorizarea anuală a
dezvoltării și acoperirii
serviciilor
Măsuri Provocări structurale: guvernare slabă, lipsă Crearea unei structuri de Un cadru și o strategie clară, cu aportul și sprijinul tuturor
sistemice a capacității tehnice și coordonare insuficientă între părțile interesate management la nuvelul părților interesate
din domeniul sănătății MS pentru a monitoriza
implementarea
dezvoltăii serviciilor
sanitare
19
Utilizare redusă a instrumentelor de planificare Crearea unei structuri la Strategii sanitare planificate și coordonate
nivelul conducerii MS
pentru a supraveghea
implementarea
dezvoltării serviciilor
sanitare
Sisteme informatice de slabă calitate Crearea unei soluții Decizii luate pe bază de dovezi
electronice pentru
evaluarea și
administrarea investițiilor
MS în serviciile publice
20
CAPITOLUL 4: MASTERPLAN REGIONAL DE SERVICII DE SĂNĂTATE
DETALIAT PE NIVELE DE ÎNGRIJIRE
1. CONSOLIDAREA ASISTENȚEI MEDICALE PRIMARE ȘI REDISTRIBUIREA
COMPETENȚELOT MEDICILOR DE FAMILIE
1.1. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE
În 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică din regiunea NE a fost
de 1861, reprezentând 9,9% din numărul total al medicilor de familie la nivel național. Mai mult de
jumătate dintre aceștia (53%, n=988) au lucrat în zonele urbane și 49,6% (adică 873) au lucrat în
zonele rurale, deși proporția populației rurale în regiune reprezintă 58,4%.
Acoperirea la nivel de medici de familie în regiunea de nord-est (5,7 la 10000 de locuitori) este sub
media națională (5,9-10000 de locuitori). Cu toate acestea, există diferențe semnificative între județe,
precum și între zonele rurale și cele urbane (Figura 14). Județul Iași a înregistrat un indice de
acoperire mai bun pentru zonele urbane si rurale. Botoșani și Vaslui sunt județele cu valori mai
scăzute.
Figura 14: Numărul medicilor de familie/10 000 locuitori (2014)
11.031
8.028
7.421
7.264
6.672
6.056
5.873
5.840
5.755
5.691
5.477
5.217
4.976
4.940
4.908
4.889
4.830
4.570
4.549
4.463
4.376
4.327
4.038
3.946
ROMÂNIA REGIUNEA N- BACĂU BOTOȘANI IAȘI NEAMȚ SUCEAVA VASLUI

E
total urban rural
Sursă date: Institutul Național de Sănătate Publică
În 2014, în regiunea NE s-au înregistrat 29 de comune fără medici de familie (Tabelul 3). Toate aceste
comune sunt situate în zonele rurale. Dintre acestea, cinci comune au populații marginalizate și nu au
beneficiat de servicii de asistență primară (1 în Botoșani, 2 în Iași și 2 în Neamț). O simulare efectuată
pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea de nord-est a indicat o lipsă de peste
1000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un surplus de peste
300 de medici de familie.
Tabelul 3: Lipsa medicilor de familie din zonele rurale din regiunea de nord-est
Consultații per cap de Consultații per cap de
locuitor (medicina de locuitor (medicina de Comunități fără medic
Județ familie) familie) de familie
(zonele urbane) (zonele rurale)
Bacău 2.4 2.2 2
Botosani 3.2 2.5 5
Iași De completat De completat 2
Neamţ 4.0 2.7 2
Suceava 2.6 1.1 4
Vaslui 3.2 2.2 5

Total 20
Sursă date: CNAS, 2014
21
Mai mult, conform evaluării facilităților privind asistența medicală primară desfășurată de Oxford Policy
Management, au fost evidențiate următoarele date referitoare la numărul de cabinete de medici de
familie care necesită unele reparații11:
- 262 de cabinete ale medicilor de familie necesitau reparații de interior;

- 163 necesitau reparații ale acoperișului;
- 225 necesitau sistem de canalizare, încălzire, gaze, reamenajări;
- 204 necesitau reparații exterioare.
1.2. ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONAL
a) Numărul MF va crește cu 2%-4%, mai exact între 37 și 74 MF în plus. Acești MF vor fi în

principal ”atrași” în comunele fără MF12 și în zonele rurale, mai ales în Botoșani (unde se
înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamț și Vaslui;
Cele 21 de localități unde medicii de familie vor fi "încurajați" să lucreze cu prioritate, sunt incluse în
tabelul de mai jos:
Tabelul 4: Zone prioritate în atragerea de medici de familie

Județ Localitate Populație
1 Bacău Itesti 1 499
2 Bacău Sarata 2 220
3 Botoșani Comuna Adaseni 1 461
4 Botoșani Comuna Manoleasa 3 315
5 Botoșani Comuna Boscauti 3 494
6 Botoșani Comuna Dimacheni 1 407
7 Botoșani Comuna Vorniceni 4 417
8 Iași Comuna Costeti 1 822
9 Iași Comuna Vanatori 4 688
10 Neamț Boghicea 2 633
11 Neamț Valeni-Roman 1 539
12 Vaslui Arsura 1 619
13 Vaslui Coroiesti 2 126
14 Vaslui Malusteni 2 339
15 Vaslui Gagesti 2 002
16 Vaslui Delesti 2 460
17 Vaslui Pochidia 1 732
18 Suceava Cirlibaba 1 717
19 Suceava Cosna 1 453
20 Suceava Crucea 1 833
21 Suceava Poieni Solca 1 629
b) În două județe va fi introdus un model pilot de plată a MF bazată pe performanță. Standardele

de monitorizare și evaluare pentru acest nou mecanism de plată se vor baza pe domeniul
extins de activitate menționat mai jos.
Acest sistem de plată bazat pe performanță va fi implementat în conformitate cu următoarele

domenii de aplicare::
- Va fi un sistem recompensator (pozitiv) și nu o abordare penalizatoare (negativă);
- Obiectivele vor fi stabilite în funcție de prioritățile de sănătate publică și de programele

naționale, incuzând de exemplu:
11
Oxford Policy Management – Unitatea TA pentru management de proiect în vederea elaborării unei strategii pentru Asistență
medicală de bază – Februarie 2012
12
Vezi Anexa 2 pentru o listă a localităților din regiunea NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la
momentul implementării.
22
 Stimulente financiare pentru a încuraja MF să își asume rolul de protector al
sistemului sanitar;
 Rolul MF în eficiența programelor de screening pentru cancer în zona teritorială
(de exemplu procentul dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani
implicate în programele de screening pentru cancerul de col uterin și de sân,
procentul din populația eligibilă participantă la programul de screening pentru
cancerul colorectal);
 Angajamentul MF în administrarea pacienților cu boli cronice (de exemplu,
numărul de pacienți diabetici cu HbA1c înregistrați în ultimele 12 luni; numărul
pacienților cu tensiune arterială ridicată controlată la fiecare 6 luni);
 Respectarea programelor naționale de imunizare pentru copii și persoane în
vârstă;
 Alte criterii ce trebuie stabilte pentru îmbunătățirea calității și/sau eficienței.
Activitățile regionale de mai sus ar trebui sprijinite de reformele la nivel național:
a) Pachetul de îngrijiri medicale de bază va fi reevaulat (în acord cu Ghidul Național și concluziile
în urma discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate) pentru a crește capacitatea de
reacție a MF în ceea ce privește:
- Educația și consilierea în domeniul sănătății;

- Îngrijirea legată de perioada sarcinii, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală;
- Suplimentele nutritive;
- Servicii de planificare familială;
- Îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația în domeniul sănătății;
- Managementul și monitorizarea bolilor cronice;
- Managementul și monitorizarea bolilor asociate persoanelor vârstnice;
- Screening-ul pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerul de sân
și de col uterin);
- Evaluarea nevoilor în îngrijirea paliativă pentru pacienții cu boli progresive cronice și
furnizarea îngrijirii paliative de bază;
b) Va fi creat un fond special care să sprijine renovarea/echiparea cabinetelor MF. Acest fond va
fi subvenționat la nivel național, de autoritățile locale, precum și de partenerii tehnici și
financiari. O solicitare de candidaturi urmează a fi lansată la nivel interjudețean. Criteriile de
prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor
baza pe:
- Statutul juridic clar al clădirii cabinetului MF;

- Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere;
- Dovada faptului că investiția promovează îmbunătățirea performanței în furnizarea
serviciilor, precum și standardele de calitate;
- Impactul proiectului de investiție în ceea ce privește motivarea/stimularea MF;
- Gradul în care proiectul de investiție constituie punctul de pornire pentru reevaluarea
pachetului de servicii medicale de bază și introducerea plății pe bază de performanță
(pentru cele două județe implicate în programul pilot).
2. CONSOLIDARE ÎNGRIJIRII COMUNITARE
2.1. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE
În prezent, există 267 de asistente medicale comunitare și 55 de mediatori sanitari romi în regiunea de
nord-est. Asistentele medicale și mediatorii sanitari sunt angajați de autoritățile locale, de regulă ca
parte a departamentului de servicii sociale. Cu toate acestea, salariile asistentelor medicale
comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății.
23
În 15 comunități, asistenții medicali comunitari și/sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare
dedicate, înființate în cadrul mai multor proiecte cu finanțare externă. Legea privind asistența medicală
comunitară a fost aprobată în 2017 (OUG 18/2017). MS, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și
Ministerul Educației lucrează în prezent la un cadru comun pentru echipele și centrele de servicii
integrate. Sistemul comunitar de asistență medicală are un deficit sever de personal: : o analiză a
deficitului evidențiază necesitatea suplimentării a 1300 de asistenți comunitari și 140 de mediatori
sanitari (Tabelul 5). Iași, Vaslui și Suceava sunt județele cu nevoi mai mari atât pentru asistenții
comunitari, cât și pentru mediatorii sanitari.
Tabelul 5: Asistente medicale comunitare și mediatori sanitari din regiunea NE
Rural Urban
Necesități Necesități
Indicatori
teoretice teoretice
Situația în
Situația în 2014 conform conform
2014
Normativului Normativului
National13 National14
Număr de comunități cu populație 628 57
marginalizată
Numărul populației marginalizate 575 644 58 914
Numărul asistentelor comunitare la 2,4 + 1 231 2,5 + 92
10 000 de locuitori
Numărul de mediatori sanitari la 0,6 + 134 3,9 +8
10 000 locuitori (populație de etnie
romă estimată la 10%)
Sursa: Analiza datelor INSP
Figura 15: Necesar asistente medicale comunitare și mediatori sanitari în comune
304
243
216
185
172
111
35 29
22 23 23
7
BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI
Sursa: Analiza datelor INSP
a) Dezvoltarea unui număr minim de 30-40 de echipe comunitare integrate 15 în regiunea NE

până în 2020, în zonele cu densitate mare a populației marginalizate. Pentru crearea acestor
echipe comunitare integrate, se vor organiza două runde de depunere de propuneri.
Prima rundă va fi necompetitivă și va implica comunele listate pentru POCU. Lista comunelor
pre-selectate incluse în prima rundă de propuneri pentru regiunea NE este prezentată în
tabelul 6 de mai jos.
13
Referință: populația din 2014
14
Referință: populația din 2014
15
Legea privind asistența comunitară a fost aprobată (nr. 18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanței au
fost elaborate și vor fi supuse consultării publice, servind drept criterii pentru ghidul solicitantului.
24
Tabelul 6: Lista comunelor pre-selectate pentru prima rundă de propuneri
Specialisti
Denumire Denumirea unității COD Urban/ Grad de
Pop.
județ administrativ-teritoriale SIRUTA Rural Marginalizare
Asistent
Asistent Consilier
medical
social școlar
comunitar
1 BACAU PANCESTI 24187 3 919 Rural 4 x x x
2 BACAU BUCIUMI 26338 2 984 Rural 4 1 x x
3 BACAU PARAVA 24034 2 681 Rural 4 x x x
4 BACAU TATARASTI 25745 2 397 Rural 4 x 1 CP x
5 BACAU PARINCEA 24089 3 588 Rural 3 x x x
6 BOTOSANI MILEANCA 38321 2 726 Rural 4 1 1 x
BOTOSANI STAUCENI 35884 3 619 Rural 3 1 x x
BOTOSANI DINGENI 37057 3 033 Rural 3 1 1 x
BOTOSANI RAUSENI 38679 2 817 Rural 3 x vacant 1
BOTOSANI MANOLEASA 37958 3315 Rural 3 2 1 x
BOTOSANI STEFANESTI 39168 5314 Urban 4 x 1 1
IASI DUMESTI 96940 4 576 Rural 4 x x x
11 IASI COSTULENI 96423 4 276 Rural 4 1 x x
12 IASI SIRETEL 99101 4 130 Rural 4 x x x
13 IASI MOGOSESTI-IASI 98113 5 242 Rural 3 1 x x
14 IASI TIGANASI 99879 4 036 Rural 3 1 x x
16 NEAMT VALEA URSULUI 124885 3 874 Rural 4 x x x
17 NEAMT STANITA 124331 1 966 Rural 4 1 x x
18 NEAMT BOGHICEA 125178 2376 Rural 3 x 1 x
NEAMT MARGINENI 123175 3253 Rural 3 1 x x
20 NEAMT CANDESTI 122061 3 232 Rural 3 1 x x
22 SUCEAVA VALEA MOLDOVEI 150891 3 838 Rural 4 1 x x
23 SUCEAVA BURLA 151521 2 111 Rural 4 x x x
24 SUCEAVA PATRAUTI 149833 4 567 Rural 3 x x x
25 VASLUI IVANESTI 164393 4 495 Rural 4 1 x x
26 VASLUI VINDEREI 166770 4 025 Rural 4 1 1 x
27 VASLUI DUMESTI 163734 3 334 Rural 4 1 x x
28 VASLUI MURGENI 164981 7119 Urban 4 1 x x
29 VASLUI SOLESTI 165899 3 623 Rural 3 1 x 1
A doua rundă va fi una competitivă. Criteriile de prioritizare utilizate pentru selecția propunerilor
pentru runda a doua vor avea la bază:
Criterii principale/de bază:

- Sprijin logistic și sprijin financiar pentru costurile de funcționare ale centrelor
comunitare integrate, furnizate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata
salariilor personalului comunitar);
25
- Localități incluse în Atlasul zonelor marginalizate din mediul rural și al dezvoltării
locale;
- Localități fără medic de familie;
- Localități care cuprind cel puțin 3 sate;
- Personalul minimal disponibil pentru a asigura funcționarea centrului;
- Statutul juridic corespunzător și starea fizică a facilităților existente;
- Procentul populației rome din totalul populației din zonă.
Criterii suplimentare:
- Numărul femeilor cu vârstă reproductivă 15-49 ani;
- Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0-5 ani;
- Numărul adulților cu vârstă de 65+.
b) Atragerea și angajarea personalului din asistența comunitară (asistentă medicală comunitară
și mediator sanitar, unde este cazul) susținerea și completarea activitatății MF (în special prin
vizite în teren), precum și desfășurarea activității sub supravegherea MF. Numărul de angajați
din cadrul comunității va crește cu 20% în perioada 2017-2020. Noile recrutări vor fi alocate în
principal către:
- 30-40 noi echipe comunitare integrate (prima rundă de propuneri);
- Noile centre comunitare create cu fondurile din cadrul programului regional;
- Comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);
- Alte localități rurale cu slabă acoperire în ceea ce privește medicina de familie.
În vederea satisfacerii nevoile beneficiarilor, precum și pentru a asigura o calitate minimă a asistenței
medicale comunitare, standardizarea personalului sanitar comunitar se realizează conform
următoarelor norme: 1 asistentă medicală comunitară la 500 de persoane asistate; 1 mediator sanitar
pentru 700 de beneficiari (populație romă).
3. STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELOR
3.1. REȚEAUA DE UNITĂȚI SANITARE EXISTENTE ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU ÎNGRIJIRE BOLI
ACUTE ÎN REGIUNEA NE
Există un număr total de 71 spitale în regiunea NE: 50 de spitale pentru îngrijire boli acute (deși dețin
ÎTL/secții/paturi de recuperare) și 21 de unități pentru boli cronice (Tabelul 7). Dintre acestea:
- 44 reprezintă spitale de stat pentru îngrijire boli acute (inclusiv Spitalul Militar din Iași);
- 6 reprezintă clinici private de asistență medicală pentru boli acute;
- 9 reprezintă unități sanitare de stat de îngrijire pe termen lung/boli cronice,
- 12 reprezintă unități sanitare private ÎTL.
Tabelul 7: Rețeaua existentă de unități sanitare
Unități Unități
Spitale sanitare de sanitare
Spitale de private stat îngrijire private
stat îngrijire îngrijire boli boli cronice îngrijire boli
Spitale Boli acute Boli cronice TOTAL boli acute acute cronice TOTAL
Bacău 6 7 13 6 0 1 6 13
Botoșani 2 3 5 2 0 3 0 5
Iași 25 5 30 20 5 2 3 30
Neamț 5 2 7 5 0 1 1 7
Suceava 9 3 12 8 1 1 2 12
Vaslui 3 1 4 3 0 1 0 4
Total 50 21 71 44 6 9 12 71
Sursa: Analiza datelor MS din 2015
26
Cele 50 de spitale pentru îngrijirea bolilor acute au un total de 14 485 paturi pentru îngrijirea bolilor
acute. Spitalele/clinicile private de îngrijire a bolilor acute sunt localizate în Iași și sunt în principal
unități de spitalizare mici cu 20-40 de paturi (cu excepția Clinicii Arcadia din Iași, care are 111 paturi).
Sectorul spitalelor din România este supradimensionat și suprautilizat comparativ cu asistența

medicală primară și ambulatorie. În plus, durata medie de spitalizare este ridicată raportat la criteriile
internaționale de referință.
Actuala utilizare sporită a serviciilor de spitalizare este atribuită capacității reduse a sectorului
extraspitalicesc și, în principal, eșecului asigurării rolului de "îngrijire" a sectorului asistenței medicale
primare. Aproximativ 75% dintre cazurile spitalizate nu au fost sesizate de MF și aproximativ 50%
dintre pacienții spitalizați sunt văzuți în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În
plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că un procent semnificativ dintre
pacienții spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și/sau de MF. În medie, 7% din
spitalizări sunt evitabile.
În general, spitalele care oferă asistență medicală pentru boli acute au rate de ocupare sub 68%, în
funcție de categoria spitalului. Cu un număr total de internări pentru îngrijiri boli acute, reprezentând
681299, și un total de 4,6 milioane zile de spitalizare în 2014, aceasta înseamnă că, la momentul
actual (adică înainte de punerea în aplicare a strategiei de reconfigurare), există un exces de paturi
pentru îngrijirea bolilor acute în regiune.
Din numărul total de internări înregistrat în 2014, aproximativ 1,86% reprezintă pacienți din afara
regiunii (mai exact 12072). Pe de altă parte, 46832 internări pentru pacienții din regiunea NE au fost
înregistrate în alte regiuni (dintre acestea 21000 în spitale din București).
La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire boli acute este de 4,6 la 1 000 de locuitori.
Numărul de internări este de 20,8 la 100 de locuitori (Figura 16). Rata ridicată de internare înregistrată
în Iași este reprezentativă pentru faptul că spitalele din Iași reprezintă instituțiile de referință pentru
regiunea NE.
Figura 16: Paturi pentru îngrijire boli acute și rata de internăre per populație
Sursa: Analiza datelor MS din 2015
Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii
1950 (Suceava, Vaslui, Botoșani) și anii 1960 (Neamț, Iași, Bacău) cu pavilioane suplimentare
adăugate la structura inițială în anii 1970 și 1980. Datorită vechimii clădirilor, serviciile clinice au
evoluat de-a lungul timpului, în loc să fie planificate strategic. În cele mai multe cazuri, starea fizică,
spațiile și funcționalitatea clădirilor au o calitate proastă. Lipsa adjuvantului clinic (în special pentru
serviciile de asistență clinică) conduce la ineficiențe organizatorice. În ceea ce privește serviciile de
asistență clinică (sălile de operații, radiografie și imagistică etc.), este frecvent cazul în care serviciile
27
care trebuie să fie co-localizate nu sunt adiacente, ceea ce duce la creșterea timpului de deplasare
între locații și întârzierea furnizării de servicii.
3.2. DISTRIBUIREA PATURILOR PE SPECIALITATE ȘI NECESITĂȚILE DE REPROFILARE
Din totalul celor 14485 de paturi de îngrijire boli acute existente în regiunea NE (toate paturile incluse
din unitățile de stat, private, militare etc.), 35,8% sunt situate în județul Iași. Tabelul 8 de mai jos
prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Iași.
Tabelul 8: Procent paturi pe specialitate în regiunea NE

Număr de Număr de Paturi pe Paturi la 1000
paturi în paturi în 1000 loc. de locuitori
Iași alte județe Total Regiune județul Iași
Secție arși 15 11 26 0,01 0,02
Medicină internă 427 1 224 1 651 0,50 0,54
Dermato-venerologie 77 262 339 0,10 0,10
Afecțiuni metabolice 49 169 218 0,07 0,06
Endocrinologie 43 78 121 0,04 0,05
Gastro-enterologie 163 158 321 0,10 0,21
Cardiologie și cardiologie 537
intervențională 203 740 0,23 0,26
Chirurgie cardiovasculară 35 0 35 0,01 0,04
Neurologie 163 509 672 0,21 0,21
Psihiatrie (acută) 488 813 1 301 0,40 0,62
Pneumologie 157 534 691 0,21 0,20
Nefrologie 70 106 176 0,05 0,09
Oncologie medicală 80 220 300 0,09 0,10
Radioterapie 60 10 70 0,02 0,08
Boli infecțioase 340 467 807 0,25 0,43
Toxicologie 5 0 5 0,00 0,01
Imunologie 25 5 30 0,01 0,03
Reumatologie 130 153 283 0,09 0,17
Hematologie 72 38 110 0,03 0,09
Chirurgie generală 468 999 1 467 0,45 0,60
Chirurgie vasculară 30 13 43 0,01 0,04
Chirurgie toracică 59 16 75 0,02 0,08
Ortopedie/ Traume 144 368 512 0,16 0,18
Urologie 87 132 219 0,07 0,11
Neurochirurgie 163 47 210 0,06 0,21
Chirurgie plastică și de reconstrucție 22 89 111 0,03 0,03
ORL 136 196 332 0,10 0,17
Oftalmologie 132 148 280 0,09 0,17
Chirurgie maxilo-facială 57 15 72 0,02 0,07
Chirurgie oncologică 90 0 90 0,03 0,11
Obstetrică ginecologie 407 954 1 361 0,42 0,52
Pediatrie 795 1 022 1 817 3,10 5,64
Total 5 192 9 293 14 485 4,4 6,6
Sursa: Analiza date MS și SNSPMPDSB
28
La nivel regional, există nevoia de a reevalua numărul de paturi per specializare, ținând seama de
schimbările survenite în profilul epidemiologic al populației și de nevoile de asistență medicală care
rezultă din această evoluție. Principalele direcții strategice sunt prezentate în secțiunea 3.3. de mai
jos.
3.3. DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE
Viziunea este ca serviciile de spitalizare să abordeze în mod eficient cazurile complexe și acute și să
transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung/recuperare, după caz.
Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența și utilizarea
optimă a serviciilor.
a) Numărul de paturi pentru îngrijire boli acute din regiune va scădea până în 2020-2022,
cu o creștere concomitentă a numărului de locuri pentru spitalizare de zi. O astfel de
reducere se bazează pe:
- Scăderea numărului de internări de la 19,8 la 100 locuitori cât este în prezent la 17,5 la 100
de locuitori în 2020;
- Susținerea trecerii de la asistență medicală spitalicească la internare de zi;
- Rata de ocupare a spitalului stabilită la un minimum de 80%;
- Durata medie de ședere este stabilită la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui
sistem regional de asistență medicală mai integrat, spitalele vor primi realmente, pentru un
procent din pacienții, cazuri foarte complexe care necesită o ședere mai lungă datorită
complexității a tratamentului.
Tabelul 9: Proiecții ale capacitățlor de îngrijire boli acute (unități sanitare de stat)
2014 Obiectiv 2020
Internări în spitale 646 539 565 703
Numărul de internări la 100 locuitori 19,8 17,5
% internări de zi NA 10%
Numărul de internări de zi NA 56 570
Număr de internări 646 539 509 132
Durata medie de ședere 5.5 6,0
Numărul de zile de spitalizare 3 555 965 3 054 794
Rata de ocupare (%) 67,3 80
Număr paturi pentru internări 14 485 10 462
Număr de locuri pentru internări de zi NA 257
Total 14 485 10 719
Sursa: Analiza date MS și SNSPMPDSB
Această reducere a numărului de paturi se va realiza atât prin: (i) transformarea în totalitate a
anumitor spitale de îngrijire boli acute în ÎTL și/sau alte unități sanitare de stat (de exemplu spitale cu
specializare unică), (ii) reducerea numărului de paturi în restul spitalelor de îngrijire boli acute.
b) Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi pentru o "specializare"

pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție
deosebită:
- Scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);
- Reducerii numărului de paturi pediatrice pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade.
Dezvoltarea unui nou model, ca alternativă la spitalizarea automată, pentru
evaluarea/observarea copiilor cu simptome/boli comune (de exemplu, febră, diaree, vărsături
etc.)  Unități de ședere de scurtă durată;
29
- Consolidării capacităților de cardiologie intervențională prin crearea a trei "hub-uri" în regiune:
de ex. Iași, Bacău și Suceava.
- Actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, care include o trecere de la serviciile de internare

la asistența comunitară, precum și definirea unui plan strategic care să îmbunătățească
accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației
marginalizate, gestionarea dependențelor etc., ceea ce va duce la o scădere a numărului de
paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii și comunitare.
Strategia de sănătate mintală în România
În România există nenumărate persoane cu boli mintale. Această prevalență ridicată este cauzată parțial
de creșterea consumului de alcool, existând consumatori în principal în zonele sărace. Consumul de alcool
este printre primele 3 cauze ale bolii mintale. România ocupă locul doi în Europa din punctul de vedere al
incidenței bolilor mintale, după Estonia. De asemenea, mai multe studii citate de Organizația Mondială a
Sănătății arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau
comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.
Politica Ministerului Sănătății derivă din prioritățile majore identificate în domeniu de către OMS și UE, în
special având în vedere noua abordare UE care promovează integrarea problemelor de sănătate mintală
în toate politicile, nu numai în politica de sănătate.
Ordinul ministrului nr. 375/2006 prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de
sănătate mintală:
 Centrele de sănătate mintală este organizat distinct pentru adulți și copii, în aceeași clădire sau
în clădiri separate, și deservesc un sector psihiatric adult cu o populație cuprinsă între 100.000 și
150.000 de locuitori și un sector psihiatric pentru copii cu un număr de 200.000-4.000.000 de
locuitori;
 Centrele de sănătate mintală asigură îngrijire comunitară pentru persoanele cu tulburări psihice;
 Accesul la serviciile prestate în centrele de sănătate mintală se face direct sau prin sesizarea
medicilor de familie, a altor medici specializați sau a unităților de asistență socială;
 Centrele de sănătate mintală oferă următoarele servicii:
 servicii psihiatrice ambulatorii;

 servicii de îngrijire mobilă pentru pacienții dificil de tratat sau care refuză să se
interneze în unitățile medicale, dar care acceptă tratament sau care acoperă diverse
nevoi psihosociale care necesită deplasarea membrilor echipei terapeutice mobile;
 servicii psihiatrice de zi: terapie ocupațională, psihoterapie individuală și de grup,
precum și programe specializate de reabilitare. Aceste servicii sunt furnizate pacienților
spitalizați în centrul de zi și sunt limitate în timp până la maximum două luni după care
pacienții sunt trimiși către servicii de reabilitare sau de asistență primară;
 servicii de reabilitare: programe de terapie ocupațională, programe de reabilitare
profesională, programe de petrecere a timpului liber, programe de psiho-educație, în
funcție de specificul local;
 servicii de intervenție în situații de criză;
 servicii de îngrijire la domiciliu.
În prezent, regiunea NE are un total de 1300 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din
care 488 se află în județul Iași. În plus, în regiune există 1600 de paturi pentru afecțiuni
psihiatrice cronice (a se vedea anexa 1). Rata paturilor pentru pacienții/populația cu boli
psihiatrice este de 0,89 la 1000 de persoane. Acest raport este mai mare decât valorile de
referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1000 de persoane atât pentru
psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.
În toate țările UE, numărul paturilor de psihiatrie este în scădere, odată cu dezvoltarea
concomitentă a alternativelor la spitalizarea completă. România a adoptat aceeași cale
30
strategică, dar trecerea de la spital la serviciile comunitare este dificil de realizat deoarece
structurile aflate aproape de cetățeni care pot oferi "servicii de proximitate" (centre ambulatorii
și de sănătate mintală) nu au infrastructură adecvată, cuprind spații integrate
necorespunzătoare și nu pot contribui la implementarea programelor de promovare a sănătății
mintale, a prevenției bolilor și a intervenției timpurii, care să garanteze trecerea la un tratament
corespunzător și o îngrijire calitativă accesibilă, în special pentru persoanele dezavantajate.
În următorii cinci ani, trecerea de la paturile pentru pacienții internați cu boli psihiatrice la
asistența medicală comunitară va constitui o prioritate pentru regiune.
- Dezvoltarea diagnosticului și a capacităților de tratare în specialitatea oncologie în regiunea

NE: Conform datelor OMS, incidența cancerului în România a fost de 295,04 la 100 000 de
locuitori în 2014 (adică aproximativ 9600 cazuri noi de cancer în regiunea NE pe an).
Cancerul este, de asemenea, una dintre cele mai frecvente cauze de deces, cu 20% din
totalul deceselor. România are un RSM pentru cancerul de col uterin la femeile cu vârsta
cuprinsă între 0 și 64 de ani, de 10,4 la 100000 (de patru ori mai mare decât media UE).
În aprilie 2016, MS a elaborat primul plan de combatere a cancerului pentru perioada 2016-
2020. Acest plan include diferite măsuri cu scopul de a reduce mortalitatea și incidența
cancerului având următoarele obiective:
 Prevenția cancerului;
 Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);
 Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și a accesului populației la tratament;
 Alinarea durerii și îngrijirea paliativă.
Implicațiile acestui plan pentru regiunea NE sunt:
 Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de nivel înalt

pentru regiunea NE și dincolo de granițele regionale;
 Îmbunătățirea capacităților de diagnosticare și de tratament, Spitalul Județean
Bacău ar putea constitui un al doilea "centru de referință" pentru tratarea
cancerului, care include și unități de radioterapie;
 Facilitarea accesului populației la tratament, prin consolidarea capacităților
medicale oncologice/de chimioterapie, utilizând modele alternative la îngrijirea din
spitale (de exemplu, serviciile oferite în ambulatoriu, spitalele de zi etc.).
 Dezvoltarea standardelor pentru îngrijire paliativă susținută.
- Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor asociate vârstei înaintate, a geriatriei și a

bolilor cronice: În regiunea NE, asemenea celorlalte regiuni din România, cazurile de
îmbolnăviri asociate vârstei înaintate și gestionarea bolilor cronice vor înregistra o creștere în
deceniile următoare, aspect ce impune adaptarea modelului de îngrijire la profilurile
demografice și epidemiologice. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa
reprofilarea serviciilor necesare pentru ambele aspecte:
 La nivel de spital, trecerea de la internarea în spitale la procedurile de zi;

 La nivel județean, dezvoltarea centrelor comunitare (mecanisme de gestionare și
de plată ce urmează a fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura
continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitate financiară.
- Consolidarea rețelei regionale de gestionare a accidentului vascular cerebral și îmbunătățirea

traseului pacientului: Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice
toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de de accident vascular cerebral la
nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele de imagistică
disponibile). În stabilirea traseului pacientului, vor fi incluse toate componentele de bază:
prevenția, diagnosticarea și gestionarea accidentului vascular cerebral și a atacului ischemic
tranzitoriu, reabilitarea.
Rețeaua regională va include:
31
 1 serviciu regional neurovascular și pentru accident vascular cerebral (situat în
viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel
regional;
 În fiecare județ, pe baza previziunilor privind volumul de muncă și a timpilor de
acces necesari pentru a ajunge la serviciile din diferite zone geografice,
identificarea unităților care vor fi incluse în rețeaua regională de management al
accidentului vascular cerebral cu scanare CT disponibilă 24h, telemedicină,
utilizarea protocoalelor adecvate transmise prin intermediul serviciului de referință
regional și instruirea continuă a personalului.
 Condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;
 Structura de reabilitare în caz de accident vascular cerebral.
c) Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi, vor fi operate următoarele modificări:
- Modificări legislative privind cazurile internate în îngrijire de zi cu privire la condiții, diagnostice

și proceduri (la nivel național);
- Modificări legislative privind definirea spitalizărilor continue care pot fi evitate (la nivel
național);
- Stabilirea listei procedurilor care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi, în special în
ceea ce privește chirurgia ambulatorie (la nivel național);
- Modificări legislative privind sistemul de plăți pentru îngrijirea de zi;
- Implementarea soluțiilor TIC cu scopul îmbunătățirii sistemelor de raportare pentru a realiza
interoperabilitatea sistemului informațional din domeniul sănătății;
- Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în îngrijirea de zi.
- Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării
serviciilor de îngrijire de zi.
d) În Iași va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipamente

de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul de spital județean al Spitalului Județean
de Urgență Sf. Spiridon (1103 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va
reloca în cadrul noului spital regional16. Noul spital regional va deveni un hub pentru rețeaua
de spitale din NE pentru tratarea pacienților în stare critică și cazurile care necesită tehnologie
și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se vor baza pe priviziunile
privind volumul de muncă estimat și vor ține cont de celelalte spitale/institute terțiare existente
în Iași (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul cu
specializare pediatrică Sfânta Maria, un spital de obstetrică-ginecologie etc.).
Viitoarea structură arhitecturală a acestui nou spital va fi proiectată pentru a optimiza

funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și raționalizarea. Acest lucru se va
realiza printr-o grupare/centralizare a anumitor activități care în prezent sunt dispersate (de
exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi contracte de
management clinic, inclusiv organizarea "polilor" medicali, prin gruparea personalului și
echipamentului în diferitelel unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru
servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și turele lucrate de personal
(de exemplu, între 24-28 de paturi).
e) Rețeaua de unități sanitare de îngrijire boli acute din regiunea NE va fi organizată

conform următoarei tipologii:
- Un spital regional în Iași, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt,

oferind servicii de îngrijire cu o complexitate ridicată, cu servicii de ambulatoriu
integrate, inclusiv tehnologii avansate de diagnostic și tratament, care deservesc
întreaga regiune;
- O serie de spitale specializate sau institute terțiare specializate, localizate în special în

orașul Iași, ce vor fi parte componentă din sistemul de spitale de referință (de
16
Detaliile referitoare la personal, echipament și structurile ce urmează a fi transferate vor fi finalizate în urma discuțiilor și
consultărilor detaliate la nivel local, planificate pentru 2017.
32
exemplu institutul oncologic, spitalul de copii, spitalul de obstetrică și ginecologie
Cuza Vodă etc.);
- Noul sistem reconfigurat de asistență medicală va conduce la consolidarea celor cinci

spitale județene rămase (Bacău, Suceava, Botoșani, Neamț și Vaslui) ca spitale de
urgență. Spitalele județene din Vaslui și Botoșani au fost reabilitate și dotate cu
echipament în cadrul Programului Operațional Regional anterior (2007-2013).
- Spitalele județene vor avea roluri noi: în primul rând, vor furniza asistență medicală de
urgență avansată și opțională, precum și asistență chirugicală, inclusiv îngrijire
chirurgicală de o zi, precum și îngrijire intensivă și, în al doilea rând, vor asigura
îngrijire ambulatorie integrată cu îngrijirea spitalului și vor avea resurse avansate de
diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening
în zonele geografice aferente, în strânsă complementaritate cu indicațiile date MF.
- Spitale locale situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferind
servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, asistență medicală de
zi, investigații clinice de bază pentru diagnosticare și tratament.
f) Diferitele proiecte de renovare și dotare cu echipament vor fi demarate în spitale cu

valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. Într-o evaluare preliminară,
potențialii candidați ar putea fi Spitalul pentru copii Sfanta Maria și spitalul de Obstetrică și
ginecologie Cuza Voda din Iași. Banca Mondială va susține monitorizarea, dotarea cu sisteme
de ventilare și aparatură ultrasunete Doppler în zece spitale din regiunea NE: cele șase
spitale județene, precum și alte patru spitale din Iași, Neamț și Vaslui.
g) Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Vor fi create mijloace
centrale de management a sistemului de îngrijire regional, cu accent pe managementul
capacității și al traseului pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea zonelor de
furnizare a serviciilor de asistență medicală către centrele regionale care pot avea un impact
critic asupra problemelor majore de sănătate publică - cardiologie, îngrijire cancer, îngrijire
intensivă perinatală etc.
3.4. PLAN OPERAȚIONAL LA NIVEL JUDEȚEAN
Reducerea numărului de paturilor pentru îngrijire boli acute necesită eforturi pentru consolidarea
serviciilor comunitare, CP și ambulatorii, precum și consolidarea capacității de îngrijire reabilitară și pe
termen lung. Aceast aspect implică o secvențiere cronologică adecvată a activităților pentru a se
asigura o strânsă coordonare între restructurarea sectorului sanitar și dezvoltarea serviciilor externe și
ambulatorii.
3.4.1. Județul Iași
Situația curentă:
Număr total de paturi pentru îngrijire boli acute: 5423

Numărul total de paturi ÎTL/recuperare/îngrijire paliativă: 1676
Numărul total de paturi: 7099
28 de spitale existente în prezent: 22 de stat (20 spitale pentru îngrijiri boli acute, 1 spital pentru
bolnavi psihic conici și 1 de recuperare) și 8 private
33
Figura 17: Rețeaua de unități de spitalizare din județul Iași
Spital de stat îngrijire boli

Spital de stat-îngrijire boli
cronice/recuperare/îngrijire Spital privat
acute
paliativă
1 Spital județean de urgență
12 spitale cu mono-specializare 5 îngrijire boli acute (incusiv

Adulți (inclusiv spital clinic 1 cronic psihiatrie
câteva paturi ÎTL)
recuperare 200 paturi)
1 spital pediatric
1 spital municipal
1 spital orășenesc 1 Recuperare (spital clinic 3 spitale ITL/îngrijire paliativă

recuperare)
4 alte spitale de stat (Militar,

CFR, preventoriul TBC)
Strategie de reconfigurare propusă :
Număr total paturi îngrijire boli acute: în curs de finalizare

Număr total de paturi ÎTL /recuperare/îngrijiri paliative: în curs de finalizare
Număr total de paturi: în curs de finalizare
Număr viitor de paturi în spitale: 21 spitale de stat (17 spitale pentru îngrijiri afecțiuni acute, 1 spital de
recuperare și 1 ÎTL/unitate îngrijiri paliative și 2 unități boli mintale) și 8 spitale private.
34
Figura 18: Rețeaua viitoare de unități de spitalizare din județul Iași

acute
paliativă
1 Spital regional de urgență

2 unități sănătate mintală
(unități de internare și/sau
ambulatoriu și sau centre
9 spitale cu mono-specializare comunitare) 5 îngrijire boli acute (incusiv
Adulți câteva paturi ÎTL)
1 spital pediatric
1 Recuperare (capacitate
sporită)
1 spital municipal
1 spital orășenesc 1 spital cu mono-specializare 3 spitale ITL/îngrijire paliativă

transformat în
recuperare/îngrijire
paliativă/ITL (de exemplu
4 alte spitale de stat (Militar, Spitalul de Obstetrică Elena
CFR, preventoriul TBC) Cuza)
35
Tabelul 10: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului sanitar din județul Iași
Rata de
Număr
ocupare
paturi Număr paturi Total
Stadiu 2015
Denumire spital îngrijire îngrijire boli paturi Modificare propusă
deținere (îngrijire
boli acute cronice (2015) (2015)
boli acute)
(2015)
%
În Iași va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest
spital va prelua și rolul de spital județean al Spitalului Județean de Urgențe Sf Spiridon.
Spațiile actuale vor fi transformate în alte unități sociale.
Viitoarea structură arhitecturală a acestui nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și
Spitalul Judetean de Urgenta
De stat 1 103 0 1 103 64,24 % pentru a îmbunătăți performanța și raționalizarea. Acest lucru se va realiza printr-o grupare/centralizare a anumitor
Sf Spiridon
activități care în prezent sunt dispersate (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea
unor noi acorduri de management clinic, inclusiv organizarea "polilor" medicali, prin gruparea personalului și
echipamentului în diferitelel unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor
fi proiectate pentru a optimiza planificarea și turele lucrate de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).
Spitalul Sf Maria va rămâne principalul spital regional de referință pentru serviciile de pediatrie terțiară de înaltă
specializare din regiunea NE. Cu toate acestea, serviciile pediatrice de urgență vor fi disponibile și în viitorul spital
regional (aproximativ 55 de paturi pediatrice, inclusiv chirurgie pediatrică și UTI). Pentru a evita suprapunerea
serviciilor, un număr echivalent de paturi va fi retras din capacitatea totală a Spitalului Sf Maria (transferul acestor
paturi către viitorul spital regional).
Spital Sf Maria (Spital de copii) De stat 550 57 607 66,5% În plus, numărul actual de internări și gradul de ocupare în spitalul Sf Maria (29681 de internări - rata de ocupare
de aproximativ 65%) oferă posibilitatea revizuirii modelului de furnizare a serviciilor, ajustarea portofoliului de
activități și îmbunătățirea performanței, cereșterea numărului de cazuri de internări de zi, internări de scurtă durată
etc.);
Spitalul Sf Maria va beneficia de reabilitare, modernizare si extinderea unor spații, precum și de dotarea cu
aparatură.
Institutul de Boli Cardio- De stat
115 0 115 61,2% Nicio schimbare majoră
vasculare
De stat Modificarea profilului spitalicesc și a numărului de paturi: Portofoliul de servicii al acestui spital va fi revizuit pentru
Spitalul Clinic Parhon 165 25 190 55%
a consolida capacitatea de gestionare a bolilor nefrologice cronice și a dializei
Spitalul Obstetrică Cuza Vodă De stat 375 0 375 58% Reducerea numărului de paturi
De stat Va fi transformat într-o altă unitate sanitară (de exemplu îngrijire paliativă sau pe termen lung sau centre pentru
Spitalul Obstetrică Elena Cuza 113 0 113 44,4%
femei/copii abuzați).
De stat Spitalul cu mono-specializare să fie menținut ținând cont de particularitățile României în ceea ce privește TBC.
Pneumo-Fizio 202 108 310 64% În viitor, acest spital va fi dedicat doar managementului pacienților cu TBC. Serviciile de chirurgie toracică vor fi
transferate la noul spital regional. Procesul de reconfigurare va include, de asemenea, o scădere a numărului de
36
paturi de spitalizare, cu o creștere concomitentă a numărului de internări de zi.
De stat Procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu direcțiile strategice și obiectivele prezentate în § 3.3
Institutul Clinic Psihiatrie 487 383 870 87,6% pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor
specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.)
Boli Infecțioase De stat 300 0 300 59,4% Scăderea numărului de paturi și consolidarea serviciilor ambulatorii
Spital Clinic N Oblu De stat
291 0 291 61% Institut de îngrijire terțiară (ușoară scădere a numărului de paturi și transferul acestora către viitorul spital regional).
(Neurologie și neurochirurgie)
Spital Clinic Recuperare De stat 200 300 500 - Aceasta unitate va fi dedicată exclusiv recuperării și fizioterapiei
De stat 80 km față de Iași (1h20 cu mașina)
Spital Hirlău 97 10 107 56,1% 50 km față de Pașcani (1 ora cu mașina)
Se vor menține specializările de bază și reducerea numărului de paturi
Spital Municipal Pașcani De stat 276 94 370 63,1% Scăderea numărului de paturi pentru îngrijie boli acute - Consolidarea serviciilor amulatorii
Spital Boli Cronice Turgu De stat 0 14 14 - Va fi transformat într-un centru ambulatoriu independent (se va stabili prevederea legală)
Institutul Regional Oncologic De stat 252 20 272 85,6% Nicio schimbare majoră
Spital CFR Iași De stat 218 70 288 63,7% Nicio schimbare majoră
Spital CFR Pașcani De stat 129 14 143 52,1% Nicio schimbare majoră
De stat Spitalul cu mono-specializare va fi menținut ținând cont de particularitățile României în ceea ce privește TBC
Preventoriul TBC Deleni 150 0 150 - Scăderea numărului de paturi de spitalizare și creșterea numărului de internări de zi
Dedicat numai tratării pacienților cu TBC
Spitalul Militar De stat 175 0 175 64% Nicio schimbare majoră
Spitalul Providența Privat 35 45 80 - Nicio schimbare majoră
SC Vital Center Memory Privat 0 59 59 - Nicio schimbare majoră
Arcadia Privat 111 26 137 - Nicio schimbare majoră
Arcadia Cardio Privat 40 0 40 - Nicio schimbare majoră
Euroclinic Onco Privat 20 0 20 - Nicio schimbare majoră
SC RED Hospital Privat 0 110 110 - Nicio schimbare majoră
Assoc. Dr Micu Vasile Privat 0 29 29 - Nicio schimbare majoră
Elytis Clinica Chirugie Esculap Privat 19 72 91 - Nicio schimbare majoră
Spitalul de Psihiatrie şi pentru Specificul acestui spital este că funcționează atât în sectorul sanitar, cât și în cel al justiției.
De stat 0 240 240 -
Măsuri de Procesul de reconfigurare va fi elaborat în conformitate cu direcțiile și obiectivele strategice prezentate în § 3.3
37
Siguranţă Pădureni - Grajduri pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor
specifice pentru grupurile vulnerabile, dependența etc.).
Legătura cu justiția va fi consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și pentru
monitorizare. Mecanismul de finanțare al acestei unități trebuie, de asemenea, să fie revizuit pentru a asigura o
alocare a fondurilor atât din sectorul sănătății, cât și din cel al justiției.
5 423 1 676 7 099
Sursa situației actuale: Analiza datelor MS, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate și SNSPMPDSB
38
3.4.2. Județul Bacău
Situația curentă:
Număr total paturi îngrijire boli acute: 2391
Număr total de paturi ÎTL /recuperare/îngrijiri paliative: 789
Numărul total de paturi: 3180
13 spitale existente în prezent: 7 de stat (6 îngrijire boli acute și 1 balneo) și 6 private
Figura 19: Rețeaua de unități de spitalizare din județul Bacău

acute
paliativă
1 spital județean de
urgență
4 spitale 6 spitale ÎTL/îngrijire

1 spital balneo
municipale/orășenești paliativă
1 spital cu mono-
specializare (pneumo)
Strategia de reconfigurare propusă:

Număr total de paturi ÎTL /recuperare/îngrijire paliativă: în curs de finalizare
Număr viitor de spitale: 6 spitale de stat (4 spitale îngrijire boli acute, 2 ÎTL/Recuperare/îngrijire paliativă) și 6 spitale private.
39
Figura 20: Rețeaua viitoare de unități de spitalizare din județul Bacău

acute
paliativă
urgență
1 spital balneo
6 spitale ÎTL/îngrijire
2 spitale municipale
paliativă
1 spital municipal
transformat în unitate
1 spital cu mono- de recuperare sau ÎTL
specializare (Pneumo)
40
Tabelul 11: Scenariu propus pentru restructurarea rețelei de spitale din județul Bacău
Număr
Număr Rata de
paturi
paturi Total ocupare 2015
Stadiu îngrijire
Denumire spital îngrijire paturi (îngrijire boli Modificare propusă
deținere boli
boli acute (2015) acute)
cronice
(2015) %
(2015)
Reducerea numărului de paturi de îngrijire boli acute (Trecerea de la internare la îngrijire de zi)
De stat 1 245 70 1 315 64,6% Al doilea "hub" regional de servicii de îngrijire terțiară/specializată pentru boli acute din regiune (după Iași): de ex.
Bacau
oncologie/radioterapie; cardiologie intervențională; etc.
De stat Menținerea spitalului cu mono-specializare ținând cont de particularitățile României în ceea ce privește TBC
Spital Pneumo 85 84 169 54,2% Scăderea numărului de paturi
Dedicat numai tratării pacienților cu TBC
De stat 53 km de orașul Bacău (1 oră cu mașina)
Spital de îngrijire secundară pentru partea de sud a județului (servicii de urgență, principalele specializări medicale și
Spital Municipal Onesti 521 34 555 61,3%
chirurgicale, servicii pentru mamă și copil)
Reducerea numărului de paturi pentru îngrijire boli acute (Trecerea de la internare la îngrijire de zi)
Spital Municipal Orasenec De stat Distanța Buhusi-Bacau: 29 km
104 65 169 72,1%
Buhusi Transformare în ambulatoriu independent (se vor stabili prevederile legale)
De stat Distanța Moinesti-Bacau: 48 Km (1 oră cu mașina)
Spital Municipal Moinesti 332 58 390 63,5% Spital de îngrijire secundară pentru partea de vest a județului (servicii de urgență, principalele specializări medicale și
chirurgicale, servicii pentru mamă și copil)
De stat Distanța Comanesti-Moinesti: 11 km (15 minute cu mașina).
Spital Municipal Comanesti 104 10 114 46,2%
Spitalul din Comănești va fi transformat într-o altă unitate medicală (de ex. recuperare sau ÎTL) sau una socială.
SC POLIMED Privat 0 149 149 - Nicio modificare
SC MALP Privat 0 65 65 - Nicio modificare
Clinica Palade Privat 0 16 16 - Nicio modificare
Central Med Cronici Privat 0 40 40 - Nicio modificare
Magura Privat 0 139 139 -- Nicio modificare

Sanatoriul Balnear Slanic Privat
0 41 41 - Va fi făcut studiul de fezabilitate pentru a evalua posibilitatea creșterii numărului de paturi
Moldova
SC Munteano Privat 0 18 18 - Nicio modificare
BACAU 2 391 789 3180 -
41
3.4.3. Județul Botoșani
Situația curentă
Număr total de paturi ÎTL /recuperare/îngrijire paliativă: 513
Număr total de paturi: 2062
5 spitale de stat existente în prezent
Figura 21: Rețeaua curentă de unități de spitalizare din Botoșani

cronice/recuperare/îngrijire Spital private
acute
paliativă
1 unitate sănătate mintală

(internări și/sau ambulatoriu
1 spital județean de urgență și/sau centru comunitar)
1 pneumo Nu există spital privat în județ
1 spital municipal
1 spital de recuperare
Strategia de reconfigurare propusă = menținerea aceluiași număr de unități cu reducerea

numărului de paturi pentru îngrijire boli acute (trecere de la pacienți internați la spitalizare de
zi)
42
Tabelul 12: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unități de spitalizare din județul Botoșani
Rata de
ocupare
Număr paturi Număr paturi Total
Stadiu 2015
Denumire spital îngrijire boli îngrijire boli paturi Modificare propusă
deținere (îngrijire
acute (2015) cronice (2015) (2015)
boli acute)
%
Spitalul Judetean de
De stat 1 242 155 1 397 61,6% Reducerea numărului de paturi de spitalizare și trecerea la spitalizare de zi
Urgenta Botosani
Spital recuperare De stat 0 177 177 - Nicio modificare
De stat 34 km de Botoșani (approx. 40 minute cu mașina)
Spital de îngrijire secundară pentru partea de nord a județului cu principalele servicii medicale
Spital Municipal Dorohoi 307 0 307 65,1%
și chirurgie, urgență, servicii pentru mamă și copil.
Reducerea numărului de paturi de spitalizare și trecerea la spitalizare de zi
De stat Recuperare neurologie/accident vascular cerebral?
Sanatoriul de Trecere la servicii comunitare pentru sănătate mintală?
0 72 72 -
Neuropsihiatrie Podriga Definirea procesului de reconfigurare conform direcțiilorr strategice și țintelor prezentate la §
3.3. din planul pentru sănătate mintală (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile, etc.)
Spital Pneumo De stat 0 109 109 - Reducerea numărului de paturi
BOTOSANI 1 549 513 2062 -
43
3.4.4. Județul Suceava
Situația curentă
Număr total paturi îngrijire bolii acute: 2440
12 spitale existente în prezent: 9 de stat (8 spitale îngrijire bolii acute și 1 afecțiuni psihiatrice cronice)
și 3 private
Figura 22: Rețeaua curentă de unități de spitalizare din Suceava
Spital de stat îngrijire

Spital de stat-îngrijire boli cronice/
Spital privat
boli acute recuperare/îngrijire
paliativă
urgență 1 spital îngrijire boli
acute
1 spital afecțiuni
2 spitale cu mono- psihiatrice cronice
specializare
2 unități ÎTL + 1
îngrijire paliativă
1 spital orășenesc
Strategie de reconfigurare propusă :

Număr viitor de unități spitalicești: 8 spitale de stat (6 unități îngrijiri boli acute,1 unitate sănătate
mintală, 1 unitate ÎTL) și 3 spitale private.
Figura 23: Rețeaua viitoare de unități de spitalizare din județul Suceava
Spital de stat îngrijire

Spital de stat-îngrijire boli cronice/
Spital privat
boli acute recuperare/îngrijire
paliativă
1 spital județean de 1 unitate sănătate

urgență mintală (internare 1 spital îngrijire boli
și/sau ambulatoriu acute
și/sau centru comunitar
transformat in ÎTL + 2 unități ÎTL + 1 îngrijire
1 spital cu mono- ambulatoriu paliativă
specializare (pneumo) independent
44
Tabelul 13: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unități de spitalizare din județul Suceava
Rata de
Număr paturi Număr paturi Total ocupare 2015
Stadiu
Denumire spital îngrijire boli îngrijire boli cronice paturi (îngrijire boli Modificare propusă
deținere
acute (2015) (2015) (2015) acute)
%
De stat 1 103 55 1 158 65,8% Reducerea numărului de paturi de spitalizare și trecere la spitalizare de zi
Suceava
70 Km de Suceava (1h15 cu mașina)
Spital Municipal Campuling Spital de îngrijire secundară pentru partea de vest a județului (servicii de urgență, principalele
De stat 206 27 233 58,5%
Moldovenesc specializări medicale și chirurgicale, servicii pentru mamă și copil)
Reducerea numărului de paturi de spitalizare și trecere la spitalizare de zi
Internare boli acute psihiatrice: Activitatea va fuziona cu spitalul municipal?
Sediul actual să fie transformat în unitate pentru servicii comunitare de sănătate mintală?
Spitalul Psihiatrie Campuling De stat 70 0 70 -
Definirea procesul de reconfigurare conform direcțiilor strategice care vor fi stabilite pentru sănătatea
mintală (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile, etc.)
Spital Municipal Falticeni De stat 297 24 321 57,1% Reducerea numărului de paturi pentru pacienții internați
35 km de Suceava și 31 km de Câmpulung Moldovenesc
Spitalul Gura Humorului De stat 104 0 104 51,7% Spitalul va fi transformat într-o altă unitate medicală și sau centru social
Crearea unui centru ambulatoriu independent (se vor stabili prevederile legale)
Aprox. 37 km de Suceava (45 minute cu mașina)
Spital de îngrijire secundară pentru partea de nord a județului (servicii de urgență, principalele
Spital Municipal Radauti De stat 414 26 440 56,7%
specializări medicale și chirurgicale) - Reducerea numărului de paturi de spitalizare și trecerea la
spitalizare de zi)
20 km de Rădăuți: Unitatea va fi transformată într-un alt centru medical și/sau social, precum și un
Spital de boli cronici Siret De stat 80 0 80 -
centru ambulatoriu independent (se vor stabili prevederile legale)
44 km de Câmpulung Moldovenesc (aprox. 1 oră cu mașina)
Spital Municipal Vatra Dornei De stat 177 0 177 68,4% Va fi menținut ca spital local cu specializările medicale și chirurgicale de bază și reducerea numărului
de paturi.
Definirea procesului de reconfigurare conform direcțiilor strategice și țintelor prezentate la § 3.3. din
Spitalul Psihiatrie Cronici De stat 12 195 207 - planul pentru sănătate mintală (trecerea către servicii comunitare și ambulatorii, consolidarea
anumitor servicii pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.).
Behesda Privat 41 0 41 - Nicio modificare majoră
Spital îngrijire paliativă Ilisesti Privat 0 25 25 - Nicio modificare majoră
Top Medical Cronic Privat 0 24 24 - Nicio modificare majoră
2 504 376 2 880 -

45
3.4.5. Județul Vaslui
Situația curentă
Număr de spitale existente în prezent: 4 de stat
Figura 24: Rețeaua curentă de unități de spitalizare din Vaslui
Spital de stat îngrijire boli cronice/

Spital de stat-îngrijire boli acute
recuperare/îngrijire paliativă
urgență
1 spital boli cronice
psihiatrice
Strategie de reconfigurare propusă = menținerea aceluiași număr de unități, cu reducerea numărului de paturi pentru îngrijire boli acute (trecerea
de la internări la spitalizare de zi)
46
Tabelul 14: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unități de spitalizare din județul Vaslui
Număr Rata de
paturi ocupare
Număr paturi Total
Stadiu îngrijire 2015
N° Denumire spital îngrijire boli paturi Modificare propusă
deținere boli (îngrijire
cronice (2015) (2015)
acute boli acute)
(2015) %
Reducerea numărului de paturi de internare și trecerea la spitalizarea de
zi
Spitalul Judetean de
1 De stat 663 63,4% 160 823 Reglarea numărului de paturi per specializare în funcție de nevoi: de ex.
Urgenta Vaslui
reducerea numărului de paturi în obstetrică și creșterea capacității
(internare și ambulatoriu) de gestionarea bolilor asociate vârstnicilor și
celor cronice.
Aprox. 54 km de Vaslui (60 minute cu mașina)
Spital Municipal Spital de îngrijire secundară pentru partea de sud a județului (servicii de
2 Elena Beldiman De stat 636 65,8% 87 723 urgență, principalele specializări medicale și chirurgicale)
Barlad
Reducerea numărului de paturi de spitalizare și trecerea de la internare la
spitalizare de zi)
Aprox. 48 km de Vaslui (50 minute cu mașina)
Spital de îngrijire secundară pentru partea de est a județului (servicii de

Spital Municipal
3 De stat 226 69,4% 39 265 urgență, principalele specializări medicale și chirurgicale)
Husi
Reducerea numărului de paturi de spitalizare și trecerea de la internare la
spitalizare de zi)
Reconfigurarea procesului va fi definită conform direcțiilor strategice
Spitalulul de
4 De stat 27 - 105 132 stabilite pentru sănătate mintală (adulți, copii, dependențe, grupuri
Psihiatrie Murgeni
vulnerabile, etc.).
Vaslui 1 552 - 391 1 943
47
3.4.6. Județul Neamt
Situația curentă:
7 spitale existente în prezent: 6 de stat (5 îngrijiri acute +1 îngrijiri cronice psihiatrie) și 1 unitate privată
Figura 25: Rețeaua curentă de unități de spitalizare din Neamț

cronice/ recuperare/îngrijire Spital privat
acute
paliativă
urgență
1 spital municipal
1 spital boli cronice
1 unitate ÎTL (10 paturi)
1 spital cu mono- psihiatrie
specialitate (pneumo)
Strategia de reconfigurare propusă :

Număr total paturi îngrijire îngrijire boli acute: în curs de finalizare
Număr viitor de spitale: 6 spitale de stat (4 spitale îngrijire boli acute,1 unitate sănătate mintală, 1 unitate ÎTL) și un spital privat
48
Figura 26: Rețeaua viitoare de unități de spitalizare din Neamț

cronice/ recuperare/îngrijire Spital privat
acute
paliativă
1 spital județean de urgență

1 unitate sănătate mintală
(internare și/sau ambulatoriu
și/sau centru comunitar)
1 spital municipal
1 unitate ÎTL (10 paturi)

1 spital cu mono-specialitate
(pneumo)
1 unitate ÎTL
49
Tabelul 15: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unități de spitalizare din județul Neamț
Număr
Rata de
Număr paturi
Total ocupare 2015
paturi îngrijire
Denumire spital Stadiu deținere paturi (îngrijire boli Modificare propusă
îngrijire boli boli
(2015) acute)
acute (2015) cronice
%
(2015)
De stat Reducerea numărului de paturi de internare și trecerea la spitalizarea de zi
Spitalul Judetean de Reglarea numărului de paturi per specializare în funcție de nevoi: de ex. reducerea
816 35 851 63,7%
Urgenta Neamt numărului de paturi în obstetrică și creșterea capacității (internare și ambulatoriu) de
gestionarea bolilor asociate vârstnicilor și celor cronice.
De stat Approx. 49 km de Neamt (60 minute cu mașina)
Spital de îngrijire secundară pentru partea de est a județului (servicii de urgență,
Spital Municipal Roman 625 15 640 57,6% principalele specializări medicale și chirurgicale)
Reducerea numărului de paturi de spitalizare și trecerea de la internare la spitalizare
de zi
De stat 32 km de Neamț
Spitalul va fi transformat într-o altă unitate medicală și sau centru social (de exemplu
Spital Bicaz 31 9 40 -
ÎTL/îngrijire paliativă)
Crearea cunui centru ambulatoriu independent (se vor stabili prevederile legale)
De stat Approx. 44 km de Neamt (50 minute cu mașina)
Spital de îngrijire secundară pentru partea de est a județului (servicii de urgență,
Spitalul Targu Neamt 246 0 246 57,8% principalele specializări medicale și chirurgicale)
Reducerea numărului de paturi de spitalizare și trecerea de la internare la spitalizare
de zi
De stat Menținerea spitalului cu mono-specializare ținând cont de particularitățile României în
ceea ce privește TBC
Pneumo Bisericani 76 227 303 - Scăderea numărului de paturi
Dedicat numai tratării pacienților cu TBC (inclusiv îngrijire paliativă)
Închiderea secției de chirurgie toracică (3 paturi).
De stat Definirea procesului de reconfigurare conform direcțiilor strategice și țintelor prezentate
Spital Nicolae la § 3.3. din planul pentru sănătate mintală (trecerea către servicii comunitare și
0 124 124 -
(psihiatrie) ambulatorii, consolidarea anumitor servicii pentru copii, grupuri vulnerabile,
dependențe etc.).
Spital Palimed Privat 0 10 10 - Nicio modificare
1 794 420 2 214 -
50
3.4.7. Sinteză pentru toate județele
Viitoarea rețea regională de spitale de stat de asistență medicală boli acute va fi alcătuită din 36 de
spitale (față de 44 în prezent):
- 1 spital regional, care joacă și rolul de spital județean pentru județul Iași;
- 5 spitale județene (Bacău, Botoșani, Suceava, Vaslui and Neamț);
- 12 spitale cu mono-specializare pentru adulți, inclusiv cele șase institute de îngrijire terțiară
din Iași (versus 16 astăzi): 1 Institut oncologic, spitalul Cuza Vodă de obstetrică-ginecologie ,
1 institut de neurologie și neurochirurgie, 1 institut de cardiologie, 1 centru de nefrologie și
dializă, 5 spitale TBC, 1 spital de boli infecțioase, 1 spital de psihiatrie care deservește atât
sectorul sanitar cât și cel al justiției;
- 1 spital pediatric (Sf Maria din Iași);
- 13 spitale municipale/orășenești (versus 17 în prezent);
- 4 alte spitale de stat manageriate de alte autorități publice (de exemplu Spitalul Militar).
Mai mult decât atât
- 6 spitale psihiatrice vor fi transformate în "unități de sănătate mintală" cu paturi de spitalizare

și centre comunitare/de zi;
- 7 spitale de îngrijire boli acute vor fi transformate unități medicale și/sau sociale distincte.
4. REȚEAUA DE URGENȚĂ DIN REGIUNE
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență din
spitalul de urgență Iași (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte
spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Suceava și Bacău
sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică
față de Iași și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. Se va dezvolta în continuare potențialul de
integrare și extindere a funcționalităților telemedicinei ca răspuns la asistența medicală de urgență.
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin două surse de finanțare principale:
- Investițiile FSIE direcționate către 35 de unități de urgență, care aparțin spitalelor județene.
Lista acestor unități a fost elaborată și va fi aprobată prin Ordinul MS (vezi tabelul 19)
Tabelul 16: Rețeaua de urgență – UPU reabilitate prin POR
Unitatea medicală/UPU din spitalele pentru copii care alcătuiesc unitățile

Județ
regionale de primiri urgențe, sau care fac parte din componenta de
interes strategic a rețelei regionale de primiri urgențe
Bacău Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău

Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoșani
Botoșani
Neamt Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamț
Suceava Spitalul de Urgenţă "Sf.Ioan cel Nou" Suceava
Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui
Vaslui
Fonduri ale Băncii Mondiale: Din cele 22 de structuri de spitalizare pentru primirea a cazurilor de
urgență în regiunea nord-est (opt UPU-uri și 14 CPU-uri), în cadrul proiectului Băncii Mondiale
continuă să fie echipate zece structuri (toate cele opt UPU-uri și două CPU-uri).
51
Se va dezvolta în continuare potențialul de integrare și extindere a funcționalităților telemedicinei ca
răspuns la asistența medicală de urgență.
De asemenea, direcțiile strategice sunt:
- O mai bună integrare a nivelului de pre-spitalizare (servicii de ambulanță și servicii de urgență

furnizate de pompieri și paramedici și echipe integrate de medici de urgență ca parte a SMURD în
cadrul spitalelor de urgență prin unități și departamente de primiri urgențe);
- Creșterea capacității de intervenție, de ex. creșterea numărului de ambulanțe.
5. DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI

PARACLINICĂ
Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin renovarea/

retehnologizarea/echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent special pe județele în care
aceste unități sunt în număr limitat (adică Botoșani, Vaslui, Suceava și Neamț) sau în stare
precară. Accentul va fi pe consolidarea furnizării de servicii în specializările clinice de bază și
în specializările cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu,
reumatologie, oncologie și neurologie pediatrică).
5.1. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI PRINCIPALELE DEFICITE
În regiunea de NE, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Iași (42%), probabil ca
urmare a existenței centrului universitar, urmat de județul Suceava, cu 24% din numărul total de unități
ambulatorii din regiune. Pe de altă parte, cele mai puține unități ambulatorii sunt în județul Botoșani
(2%), urmate de județul Vaslui (8%).
În ceea ce privește tipurile de facilități din ambulatoriu, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt
predominante la nivel regional, urmate de servicii specializate în ambulatoriu și servicii integrate în
ambulatoriu. Județele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iași și Suceava, cel mai mic număr fiind
întâlnit în județul Botoșani (1), urmat de județul Vaslui (12). În ceea ce privește serviciile ambulatorii
specializate, cel mai mare număr este în județul Iași (45), urmat de Bacău (22) și Vaslui (16).
Există 42 ambulatorii integrate în regiunea nord-est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele pentru
îngrijire boli cronice), dintre care 12 au fost deja renovate/reabilitate/modernizate ca parte a
Programului Operațional Regional 2007-2013 (Figura 27). Cele mai multe ambulatorii care au primit
finanțare au fost în Iași (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciunul dintre cele trei ambulatorii integrate nu
a primit finanțare prin POR.
Figura 27: Ambulatorii integrate renovate prin Programul Operațional Regional 2007-2013
52
Județul Iași are cel mai mare număr de clinici ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și
imagistică), aceste servicii reprezentând 35,11% din totalul clinicilor ambulatorii (Tabelul 20). Clinicile
universitare specializate din Iași tratează pacienți din toate județele (Spitalul Județean de Urgență Iași,
Institutul de Boli Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, Institutul Parhon etc.) și mari clinici private.
Pacienții din toată regiunea sunt trimiși la clinicile specializate cu ambulatoriu care funcționează în
spitale și clinici private din Iași. Județul cu al doilea cel mai mare număr de clinici ambulatorii ce
funcționează în cadrul spitalelor este Bacău, cu 21,4% din numărul total de clinicile ambulatorii.
Aceste două județe reprezintă mai mult de 55% din totalul furnizorilor de servicii paraclinice
ambulatorii pentru populația din regiune. Județul cu cel mai mic număr de clinici ambulatorii este
Vaslui.
Tabelul 17: Numărul și distribuția pacienților clinicilor ambulatorii ce oferă servicii paraclinice
Număr total
JUDEȚ BC BT IS NT SV VS clinici ambulatorii
din regiunea NE
NR. 36 22 59 27 26 20 169
CLINICI
PONDERE
21.4% 13.09% 35.11% 16.07% 15.47% 11.9%
TOTALĂ 100%
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 18: Numărul de clinici ambulatorii din spitale care oferă servicii paraclinice și numărul
de clinici ambulatorii private care oferă servicii paraclinice din regiunea nord-est
JUDEȚ BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI TOTAL
CLINICI 6 4 8 2 4 2 26
AMBULATORII
SPITAL
CLINICI 30 18 51 25 22 18 143
AMBULATORII
PRIVATE
TOTAL 36 22 59 27 26 20 169
Sursa: SNSPMPDSB
În prezent, majoritatea pacienților ocolesc ambulatoriile și ajung să fie internați în spital. Pentru a
inversa această tendință, vor fi implementate patru direcții strategice.
- Reabilitarea și investițiile în echipamente: capacitatea ambulatorie va fi consolidată prin

extindere, renovare, modernizare în conformitate cu nevoile regionale de sănătate și ținând
seama de investițiile deja efectuate în cadrul POR anterior.
Pentru prioritizarea programului de investiții în sectorul ambulatoriilor, se stabilește un set de

criterii care să țină seama de următoarele aspecte:
 Județe cu deficit demonstrat;

 Ambulatorii rezultate în urma raționalizării sau reorganizării spitalului
municipal/orășenesc/comunal sau raționalizării numărului de paturi de spitalizare
continuă, urmate de transferul unor servicii către serviciile de ambulatoriu specializate;
 Județe cu număr mic de servicii ambulatorii contractate prin asigurările de sănătate
județene (măsurate prin indicatorul "rata anuală a serviciilor ambulatorii rambursate de
CNAS la 100000 de locuitori).
 Localități în care ambulatoriul este singurul serviciu de stat de acest tip;
53
 Tipul spitalului de care aparține ambulatoriul;
 Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;
 Resurse umane adecvate sunt/vor fi alocate pentru a asigura funcționarea centrului
ambulatoriu în timpul programului de lucru specific;
 Volumul de muncă existent și proiectat care justifică investiția;
 Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital;
 Investiția constă în consolidarea capacității în sfera specializărilor clinice cu deficit
major și grad ridicat de adresabilitate, în conformitate cu nevoile de sănătate
demonstrate și serviciile disponibile în zona corespunzătoare de furnizare a serviciilor;
 Planurile de conformitate și de implementare agreate cu autoritatea regională sunt
disponibile și în curs de implementare;
- Resurse umane:
 Consolidarea numărului de medici în zone clinice cu deficit major și adresabilitate

ridicată în regiune, în special în județele Botoșani și Vaslui;
 Creșterea accesibilității serviciilor ambulatorii prin promovarea unui program de lucru
prelungit și mai flexibil. Această orientare strategică va implica revizuirea contractului-
cadru național pentru prevederea unui program de lucru mai flexibil.
 Aceste măsuri ar trebui să fie completate de măsuri organizatorice: extinderea orelor
de lucru ale cabinetelor ambulatorii: revizuirea contractului-cadru național pentru a
permite un program de lucru mai flexibil.
- Pentru centrele ambulatorii paraclinice, se vor defini niveluri minime ale programului de lucru
și proceduri de bază pentru a justifica investiția (de exemplu, numărul de proceduri
preconizate pentru fiecare echipament de imagistică pe an). Principiul este acela de a limita
distribuția arbitrară a unor astfel de capacități.
Va fi luată în considerare posibilitatea de a elabora proiecte-pilot de parteneriat public-privat pentru a

dezvolta clinici de ambulatoriu care oferă servicii paramedicale complexe, în special în județele cu
acoperire redusă.
6. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII
Având în vedere insuficiența capacității de îngrijire pe termen lung, a celei paliative și a

recuperării în raport cu nevoile estimate, planul propune o creștere a îngrijirii pe termen lung, a
recuperării și îngrijirii paliative cu 25% (aproximativ 1000 de paturi) până în 2020. Majoritatea
acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor pentru îngrijire boli acute ca parte a
reconfigurării rețelei regionale de spitale.
6.1. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI PRINCIPALELE DEFICITE
Îngrijirea pe termen lung și recuperarea sunt oferite în prezent în 19 spitale pentru îngrijirr boli cronice,
precum și în secțiile specifice din spitalele de îngrijire boli acute, pentru un total de 4229 paturi.
Aproximativ 55% din aceste paturi sunt paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice, ceea ce înseamnă
că doar 1900 de paturi sunt dedicate altor tipuri de îngrijire pe termen lung și paliativ.
Județul Iași concentrează aproximativ 40% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire
cronică este în mod special subdezvoltată în județele Bacău și Suceava, care au mai puțin de 10
paturi pentru îngrijire boli cronice la 10000 de locuitori și mai puțin de 20% paturi de îngrijire boli
cronice din totalul paturilor de spital.
În ceea ce privește îngrijirea paliativă, există 10 unități care oferă astfel de servicii în regiune,
răspândite în patru județe: patru unități în Iași (mai mult de jumătate din numărul total de paturi pentru
îngrijire paliativă din regiune) și câte două în Suceava, Bacău și Iași?. Capacitatea existentă a fost
deosebit de redusă în Bacău și Suceava, adică mai puțin de 5 paturi pentru îngrijire paliativă la
100000. Nu s-au înregistrat paturi de îngrijire paliativă în județele Botoșani și Vaslui.
54
Un total de 1,3 milioane de zile de spitalizare pentru îngrijire boli cronice au fost înregistrate în regiune
în 2014. Mai mult de 52% din aceste zile de spitalizare au fost legate de psihiatrie și mai mult de 14%
de boli pneumologice-infecțioase (Figura 28). Recuperarea, îngrijirea paliativă și gestionarea
afecțiunilor asociate vârstei înaintate reprezintă un total de doar 25,2%. În ceea ce privește
morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat 40% din totalul regional (mai puțin decât
media națională 74%), în timp ce demența și afecțiunile neurologice au reprezentat 12-14% fiecare,
semnificativ mai mult comparativ cu media națională.
Figura 28: Zile de spitalizare pentru recuperare, îngrijire paliativă și îngrijire pe termen lung,
per categorie (%)
Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB
6.2. ȚINTE REGIONALE
Numărul de paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung se va dezvolta în regiune după cum
urmează:
- Recuperare/convalescență: 30 paturi la 100000 de locuitori;
- ÎTL și managementul pacienților cu vârstă înaintată: 6 paturi la 1000 de locuitori cu vârsta de
peste 65 de ani
Rata serviciilor pentru determinarea numărului de paturi pentru îngrijire paliativă, departamentele de
îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipele de îngrijire paliativă la domiciliu a fost stabilită după cum
urmează17:
Tabelul 19: Rata serviciilor de îngrijire paliativă și alocării de personal
Număr de paturi pacienți internați Număr de clinici pentru Număr de echipe de îngrijire
pentru îngrijire paliativă per număr de îngrijire paliativă în paliativă la domiciliu
locuitori ambulatoriu per număr de per număr de locuitori
locuitori
25 paturi ÎP la 1 clinică ÎP ambulatoriu la 1 echipă ÎP la domiciliu la
125,000 locuitori 60,000 locuitori 40,000 locuitori
Rată alocare personal pentru îngrijire Rată alocare personal pentru Rată alocare personal
paliativă pacienți internați îngrijire paliativă în pentru echipe de îngrijire la
ambulatoriu domiciliu
 1 doctor cu subspecialitate - ÎP la 12
paturi 1 echipa ÎP în ambulatoriu 1 echipa ÎP la domiciliu constă
 1 asistenta cu subspecialitate ÎP la 8 constă în: în:
paturi 8 per tură  1 doctor  2 doctori
 1 infirmieră la 8 paturi pe tură  1 asistentă
 1 asistent social la 25 paturi  0.5 asistent social
 4 asistente
 0.5 psihologi la 12 paturi ;  2 part-time alte tipuri de  1 psiholog
 4 - part-time - alte tipuri de personal personal  0.5 fizioterapeut
(fizioterapeut, consilier spiritual) (fizioterapeut, consilier spiritual)
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
17
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.
55
În plus față de creșterea capacităților de furnizare a serviciilor paliative, sunt stabilite și următoarele
obiective calitative18:
- Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată sub formă de servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire,
în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli cronice progresive.
- Este necesară consolidarea capacităților în sectorul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor

paliative specializate prin dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la
domiciliu, servicii ambulatorii pentru îngrijire paliative, centre de îngrijire paliativă, echipe
spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță
pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de
ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.
- Trebuie puse în aplicare protocoalele și algoritmii pentru îngrijirea paliativă iar medicamentele
esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile
la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cât și pentru cei cu alte boli
cronice progresive.
- Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirii paliative de bază și specializate în
toate unitățile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.
- Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de

date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar
rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea continuă a serviciilor în
vederea asigurării accesului consecvent la îngrijirea paliativă din România.
6.3. DEZVOLTARE ÎN VIITOR
6.3.1. Dezvoltarea structurilor de recuperare și îngrijire pe termen lung
Numărul total de locuri de recuperare și ÎP din regiune vor fi adaptate la țintele definite și vor
reprezenta un total de aproximativ 4640 paturi/locuri spitalizare de zi.
Tabelul 20: Capacități țintă de dezvoltare a structurilor de recuperare și ÎTL în regiunea NE

Recuperare ÎTL
Bacău 180 688
Botoșani 119 478
Iași 233 760
Neamț 137 590
Suceava 188 695
Vaslui 116 454
TOTAL 974 3 665
Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB
Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituții specializate, cât și în secțiile specifice din
spitalele pentru îngrijire boli acute. Dacă este cazul, consolidarea instituțiilor de recuperare și a
instituțiilor de îngrijire medicală va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de îngrijire boli acute din
regiune. O parte din clădirile redundante pentru îngrijire boli acute vor fi transformate în unități de
îngrijire pe termen lung sau de recuperare. Pentru a stabili prioritățile de dezvoltare ale acestor
unități/servicii vor fi utilizate următoarele criterii:
a) Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;
18
Sursa: Informații oferite de consultantul Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile
Regionale de Servicii – Noiembrie 2017
56
b) Dovezi conform cărora proiectul va facilita reconfigurarea numărului de paturi de spital pentru
îngrijire boli acute din zonă, și anume permițând externarea anticipată a pacienților cu
afecțiuni acute;
6.3.2. Îngrijiri paliative
Tabelul 21 de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în
regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației.
57
Tabelul 21: Servicii îngrijiri paliative regiunea de NE – Curente, necesare și analiza deficitului
Echipe curente de Echipe la

Paturi curente - număr și Paturi Amulatorii curente – Ambulator
Nord est asistență la domiciliu - domiciliu
Populație tip (furnizor de servicii) necesare Deficit număr și tip de iu necesar
număr și tip de necesare
(2015) (nu furnizori de servicii Deficit
furnizori de servicii Deficit
include (exclude
S = Stat (exclude unitățile
25 paturi la paturi 1 clinică la unitățile 1 echipa la
ONG = Organizație non - de la private)
private)
S ONG C 125,000 S ONG C 60,000 S ONG C domiciliu la
profit privat)
locuitori locuitori 40,000 locuitori
C = Societate privată
Bacău 602,399 40 0 29 120 80 0 0 0 10 10 0 2 0 15 13
Botoșani 397,151 0 0 0 80 80 0 0 0 7 7 0 0 0 10 10
Iași 787,671 327 30 213 157 -200 0 0 0 13 13 0 0 0 20 20
Neamț 457,606 26 0 40 92 66 0 0 0 8 8 0 0 0 11 11
Suceava 630,365 22 0 88 126 104 0 0 0 10 10 0 0 0 16 16
Vaslui 388,372 0 0 0 78 78 0 0 0 6 6 0 0 0 10 10
Total 3,263,564 415 30 370 653 208 0 0 0 54 54 0 2 0 82 80
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
Notă: În momentul estimării numărul de paturi suplimentare necesare, paturile din unitățile private (plătite) au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu
sunt accesibile tuturor categoriilor de populație.
Dat fiind faptul că nivelurile și standardele descrise mai sus nu vor putea fi atinse imediat, strategia pe termen scurt și mediu se stabilește după cum urmează:
- Paturi pentru îngrijiri paliative: soluționarea a 100% din diferența curentă, adică 208 paturi;
- Servicii de ambulatoriu: abordarea între 30% și 50% din decalajul actual, și anume între 17 și 27 de servicii de ambulatoriu;
- Echipe de îngrijiri paliative la domiciliu: abordarea între 15% și 30% din diferența curentă, adică între 12 și 24 de echipe de îngrijire la domiciliu.
58
CAPITOLUL 5: ASPECTE TRANSVERSALE
1. IMPLICAȚIILE PRIVIND RESURSELE UMANE
Va fi elaborat un Plan de dezvoltare privind resursele umane în vederea abordării aspectelor privitoare
la modificările necesare atât din perspectiva cantitativă cât și din perspectiva calitativă (a se vedea
sinteza din tabelul 22 infra).
Tabelul 22: Sumarul implicațiilor majore privind resursele umane

Componenta Implicații
Îngrijire primară Numărul MF va crește cu între 2% și 4%
Între 37 și 74 medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiunea NE.
Echipe de îngrijire Un minim de 30-40 echipe integrate va fi creat în regiunea nord est până
comunitare în 2023.
Numărul personalului comunitar (asistente medicale comunitare și

mediatori sanitari) va crește coform acestui obiectiv (30-40 asistente
medicale comunitare și mediatori sanitari)
Sectorul spitale Pe de altă parte, reconfigurarea strategiei are ca scop raționalizarea

numărului de paturi, pentru evitarea dublării serviciilor nejustificate și
reducerea numărului de internări. În acest context, numărul de paturi de
spital se va diminua cu aproximativ 3700 în perioada 2018-2023 prin:
- 7 spitale de ingrijire boli acute (reprezentând aproximativ 700

paturi) ce vor fi transformate în alte unități medicale sau sociale;
- 6 spitale de psihiatrie (însumând 1608 paturi) vor fi transformate
în "unități de sănătate mintală" atât cu paturi pentru internare cât
și cu centre comunitare/de zi
În general, implicațiile vor fi limitate în ceea ce privește personalul

suplimentar necesar. Dimpotrivă, din moment ce spitalele au actualmente
deficit de personal (conform capacității lor teoretice), strategia de
restructurare va oferi posibilitatea de a reechilibra situația.
În ceea ce privește noul spital regional și luând în considerare faptul că

acesta va înlocui un spital existent (prin transferul personalului existent)
implicațiile privind resursele umane vor avea în vedere în principal:
- Modificările necesare al efectivului de personal (medical,

paramedical, administrativ, mentenanță, logistică și alte servicii
tehnice, etc.);
- Nevoile de recrutare de personal clinic suplimentar pentru a putea
acoperi noile specializări medicale planificate în cadrul viitorului
spital regional (dacă este cazul);
- Dezvoltarea instruirii continue pentru toate categoriile de
personal.
Evaluarea nevoilor exacte va fi abordată în cadrul studiului de fezabilitate

pentru construirea noului spital regional din Iași.
Centre ambulatorii Predictibilitatea exactă a implicațiilor dezvoltării unor astfel de unități nu
pentru asistență este posibilă întrucât nevoile în cazul resurselor umane vor depinde de
specializată tipul de centru ambulatoriu.
Recuperarea și ÎTL Capacitatea de furnizare a serviciilor de ÎTL și paliative va crește în
regiune.
Trebuie elaborată o evaluare a resurselor umane pentru aceste trei

categorii în conformitate cu normativele naționale (a se vedea Anexa 3) și
59
cotele propuse pentru îngrijirea paliativă. (Cf. Tabel19). Această evaluare
va face parte din Planul de dezvoltare privind resursele umane.
2. REEVALUAREA MECANISMELOR DE PLATĂ PENTRU DIFERIȚII FURNIZORI DE

SERVICII MEDICALE
În 2017 a fost stabilit un grup de lucru cu misiunea de a reanaliza modelul de furnizare de servicii și
mecanismele de plată pentru diferitele niveluri ale frunizorilor de servicii de îngrijire și asistență
medicală. Acest grup de lucru lucrează în prezent la aspectele prezentate în capitolele 6 - §2 infra:
- Medicii de familie și finanțarea serviciilor medicale primare;

- Serviciile de spitalizare de zi și abulatoriu;
- Structura contractului cadru pentru spitalele de îngrijire boli acute (nu se mai bazează pe
numărul de paturi);
- Revizuirea mecanismelor de plată și a tarifelor pentru servicii de recuperare, îngrijire paliativă
și ÎTL.
60
CAPITOLUL 6: IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE
1. STRUCTURI DE GUVERNARE PENTRU IMPLEMENTAREA MASTERPLANULUI DE

SERVICII DE SĂNĂTATE
1.1. ORGANISME RESPONSABILE CU IMPLEMENTAREA MASTERPLANULUI LA NIVEL LOCAL ȘI NAȚIONAL (§

VA FI ACTUALIZAT ÎN FUNCȚIE DE PROGRESUL ÎNREGISTRAT DE LA SFÂRȘITUL ANULUI 2017)
Masterplanul regional NE include acorduri principale de management pe mai multe niveluri cu scopul
implementării după cum este prezentat în figura 30.
Figura 30: Acorduri de management la nivel național, regional și județean pentru

implementarea masterplanului privind serviciile de sănătate
La nivel național:
Coordonarea la nivel național va fi supervizată de Comisia Națională (CN) cu reprezentare

intersectorială (Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,
Ministerul Fondurilor Europene, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, Ministerul Muncii și
Justiției Sociale, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritățile de Management și Compania Națională de
Investiții) cu secretariatul în cadrul MS. Această comisie va avea rol decizional strategic și va susține
implementarea reformei din sănătate, prin medierea diferitelor părți interesate, inclusiv consiliile
județene. Va fi coordonată de MS/Secretar de Stat din cadrul MS.
Comisia va fi susținută de Grupul tehnic național (GTN), cu sediul fie în cadrul MS (Unitate Politici
Publice sau Unitate de Management Proiecte) fie în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică și
va cuprinde personal tehnic permanent ce activează în administrația sistemului sanitar și care va fi
responsabil de atenta monitorizare a implementării masterplanului. Nominalizarea acestui grup este
de asemenea în curs, capacitățile tehnice reduse ale ambelor instituții reprezentând o provocare
majoră. MS încearcă să identifice soluții sustenabile pentru extinderea capacității tehnice pe termen
mediu. În acest scop, sunt apreciate sugestiile și susținerea din partea Comisiei.
Grupurile specifice de lucru pe domenii (GSL) sunt stabilite în vederea discutării diferitelor aspecte
ce rezultă din implementarea masterplanului și dezvoltă ulterior analiza necesară și planurile
operaționale (mai precis grupul de lucru axat pe consolidarea îngrijirii primare și comunitare, grupul de
lucru axat pe restructurarea spitalelor și trecerea de la servicii de spitalizare la servicii în ambulatoriu).
Activitatea acestor grupuri se va desfășura doar la nivel național, în strânsă cooperare cu GTN și
CNM.
61
La nivel județean:
Comisiile județene sunt în curs de formare, în baza propunerilor din partea județelor. Acestea vor
include reprezentanți ale următoarelor părți interesate: Consiliul Județean, Direcția Județeană de
Sănătate Publică, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Consiliile locale.
Comisia județeană va fi susținută de un Grup tehnic județean cu sediul în cadrul Direcției Județene de
Sănătate Publică și va fi formată din personal tehnic permanent ce activează în cadrul Direcției de
Sănătate Publică, fiind este responsabilă de atenta monitorizare a implementării PRSS la nivel
județean. Colaborarea acestui grup cu consiliile județene și locale urmează a fi consolidată.
Capacitatea tehnică la nivel județean este sub necesar iar acest aspect necesită o îmbunătățire în
perioada următoare, în strânsă sinergie cu nivelul național.
Noua strategiei de descentralizare, recent aprobată de Guvern (Hotărârea de Guvern nr.

229/12.04.2017) prevede analiza posibilității transferului competențelor din sectorul sanitar la nivel
județean de la autoritatea județeană de sănătate publică la Consiliul Județean. Se presupune că MS
va face analize de impact în acestă direcție (în 90 de zile) urmând ca Guvernul să ia deciziile
ulterioare în baza rezultatelor acestor analize. În oricare dintre situații, capacitatea existentă a Direcției
de Sănătate Publică va fi menținută și dezvoltată.
La nivel regional:
Comisia regională pentru regiunea NE este în curs de nominalizare. Aceasta va include reprezentanți
ai Consiliilor Județene, Direcțiilor Județene de Sănătate Publică, Casele Județene de Asigurări de
Sănătate din regiune, reprezentanți ai Agențiilor de Dezvoltare Regională. Comisia va avea un rol
important în susținerea implementării reformei în sistemul sanitar în județele din regiune, colaborând
îndeaproape cu Comisia Națională și comisiile județene.
Suportul tehnic va fi asigurat de Grupul Tehnic Regional. Din moment ce nu există structuri regionale
pentru serviciile de sănătate, aceste grupuri regionale își vor desfășura activitatea în cadrul centrului
regional de sănătate publică după cum urmează: Centrul Regional de Sănătate Publică Iași.
Grupurile tehnice regionale vor lucra în strânsă colaborare cu grupurile tehnice județene și vor raporta
către grupurilel tehnice naționale. Capacitatea instituțională a acestora va fi de asemenea dezvoltată
în viitor.
1.2. PĂRȚI INTERESATE IMPLICATE – ROLURI ȘI RESPONSABILITĂȚI
Principalele părți interesate implicate în reforma sistemului sanitar și rolurile majore ale acestora sunt
prezentate în Tabelul 23.
Tabelul 23: Parțile interesate și rolurile în implementarea reformei din sistemul sanitar
Nivel Parte interesată Principalele roluri
Parlament Aprobarea legislației primare necesare (legi)
Guvern Aprobarea legislației secundare necesare
(hotărâri de Guvern)
Ministerul Sănătății Propuneri înaintate Guvernului sau Parlamentului
referitoare la legislație primară sau secundară și
aprobarea legislației terțiare (ordine)
Ministerul Dezvoltării Regionale și Membre în Comisia Națională cu scopul de a
Administrației Publice, Ministerul propune diferite măsuri în vederea implementării
Fondurilor Europene planurilor regionale
Ministerul Muncii și Justiției Membru în Comisia Națională
Sociale
Ministerul Finanțelor Publice Membru în Comisia Națională
Național
Autoritățile de Management a PO Membru în Comisia Națională

Casa Națională de Asigurări de Membru în Comisia Națională
Sănătate
62
Comisia Națională de Factor decizional
Management Coordonarea și etapizarea diferitelor
componente ale planurilor și organizarea
secvențierii activităților pentru asigurarea
accesibilității
Medierea cu diferite părți interesate, inclusiv
Consiliul Județean
Monitorizarea și actualizarea implementării
planurilor regionale
Grupul Tehnic Național Propune CNM indicatorii cantitativi și calitativi
relevanți, în vederea colectării tuturor indicatorilor
ce urmăresc să asigure conformitatea cu
planurile și cu planificarea
Informarea CTN, sub formă de preaviz, în
vederea abordării măsurilor corective
Monitorizarea implementării, propune măsurile
aferente pentru actualizarea programului de
activități
Regional Agenția de Dezvoltare Regională Analiza, aprobarea și contractarea diferitelor
tipuri de intervenții prin POR, POCU, etc.
Informarea imediată a CNM asupra posibilei
disfuncționalități legate de implementarea
contractelor finanțate prin diferite PO
Comisia Regională de Monitorizarea și propunerea celor mai eficiente
Management acțiuni pentru a susține implementarea planului
regional
Medierea cu diferite părți interesate la nivel
local/regional pentru a asigura cea mai bună
implementare a planului
Coordonarea și etapizarea diferitelor
componente ale planului la nivel local/regional și
organizarea secvențierii activităților pentru
asigurarea accesibilității
Județean Consiliul Județean Coordonarea Comisiei Județene de Management
(prin intermediul președintelui sau a a persoanei
desemnate de președinte)
Coordonarea activităților publice locale
Medierea cu diferite județe la nivel local
Direcția Județeană de Sănătate Atenta monitorizare a implementării planului la
Publică nivel județean
Colectarea tuturor datelor necesare cu scopul
susținerii elaborării și evaluării indicatorilor
Propune CMC toate acțiunile necesare
Comisia Județeană de Eforturi și resurse comune pentru implementarea
Management măsurilor reformei
Obținerea consensului la nivel local în vederea
implementării optime a activităților alocate în
funcție de resursele disponibile la nivel local și în
timp util
Consiliile locale Membre ale CMC
1.3. IMPLICAREA AUTORITĂȚILOR LOCALE ȘI A CNAS
Autoritățile locale au fost implicate în procesul de întocmire a Master Planurilor Regionale de Servicii
de Sănătate.
În iulie 2017 a fost organizată o conferință de presă la Iași avînd ca subiect direcțiile strategice
principale și demersul operațional.
63
În vederea implementării masterplanului, va fi aplicată următoarea metodologie:
- Desemnarea comisiilor regionale și județene în regiunea NE va fi finalizată până la (va fi

confirmat de MS);
- Urmează să aibă loc o prezentare oficială a masterplanului și a implicațiilor acestuia (va fi

confirmat de MS);
- Această prezentare oficială va fi succedată de un workshop ce va implica părțile interesate la

nivel local (Consilii Județene, CNAS, reprezentanți ai furnizorilor de servicii) în vederea
stabilirii planului de implementare a masterplanului cu accent special pe:
 Strategia de reconfigurare a spitalului;

 Consolidarea ambulatoriilor;
 Dezvoltarea capacităților de recuperare, ÎTL și îngrijire paliativă;
 Implicațiile la nivel de resurse umane;
 Nevoile de investiție.
- Cu această ocazie, vor fi identificate nevoile de asistență tehnică și suportul pentru autoritățile
locale (la nivelul ambelor aspecte: schimbarea managementului și coținutului tehnic al
masterplanului) (nu știu cum va fi asigurat acest suport)
- Pornind de la acest woekshop, comisiile regionale și județene, precum și grupurile tehnice

județene își for începe activitatea în conformitate cu obiectivul stabilit la § 1.1. supra.
- Monitorizarea de bază va fi efectuată de Comisia Națională și Grupul tehnic de lucru.
- Se va stabilii o strânsă coordonare cu CNAS pentru a se asigura coerența legăturii între

procesul de reconfigurare și furnizorii financiari (de exemplu pentru spitalele care vor fi
transformate în alte unități medicale sau sociale).
1.4. PRIORITĂȚI DE INVESTIȚIE
Pentru regiunea NE, prioritățile majore de investiție sunt:
Nivel Investiție Indicativ valoare Indicativ surse de

intervenție (mil finațare19
EUR)
1 Construirea spitalului regional din Iași 180.0 CE – BEI
2 Dezvoltarea centrelor de îngrijire în Între 2.7 și 4.2 per CE - POR
ambulatoriu centru Banca Mondială
3 Crearea a 30-40 echipe de îngrijire 2.6 CE - POR
comunitare
4 Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu Va fi stabilit CE - POR20
echipament a anumitor spitale de îngrijire Banca Mondială
boli acute (UTI și spitale cu valoare
strategică precum și a rețelei de spitale
regionale), asistență medicală de urgență,
dezvoltarea capacităților de diagnostic și
tratament din regiune (al doilea hub de
referință în Bacău)
19 Componenta de finanțare privată va fi clarificată ca urmare a dezvoltării Investiției Multianuale a MS (în

desfășurare în prezent).
20 Pentru unitățile de urgență (UPU), care face obiectul prezentei analize.
64
5 Restructurarea și reabilitarea capacităților 37.0 Banca Mondială
de îngrijire pe termen lung, îngrijire
paliativă și de recuperare
6 Crearea unui fond special de susținere a Autorități locale, nivel
Va fi stabilit
renovării/dotării cabinetelor MF național și Banca
Mondială?
Legendă: CE – Comisia Europeană; BEI – Banca Europeană de Investiții; POR – Program
Operațional Regional .
65
2. ETAPIZAREA ȘI GRAFICUL GANTT
2017 2018 2019 2020

Prioritate/Activitate
Conducere [parteneri] Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4
Pași premergători și implementarea structurilor de guvernare pentru implementarea strategiei de reconfigurare a serviciilor de sănătate la nivelurile național și regional
1. Stabilirea Comisiei Naționale MS, MDRAP, MFE, CNAS,
MMJS, MFP, Autoritățile
de Management PO,
Compania Națională de
Investiții etc.
2. Stabilirea Grupului tehnic național MS
3. Dezvoltarea planului de comunicare/informare MS, MDRAP, MFE
(cuprins, mijloace, canale de comunicare
dezbateri publice, etc.)
4. Angajamentul autorităților județene și/sau a Consilii Județene, DSP
părților interesate în ceea ce privește Județene, CJAS, Consilii
obiectivele și cuprinsul PRSS, masterplanul și Locale
stabilirea organismelor județene (comisii
județene, grupuri tehnice județene)
5. Stabilirea organismelor regionale (comisii MS, MDRAP, MFE,
regionale, grupuri tehnice regionale) Agențiile de Dezvoltare
Regională, Consilii
Județene, DSP județene,
Masterplanurile regionale de servicii de sănătate pentru regiunile NE, NV si SV
6. Recrutare AT MS
7. Draft masterplan pentru prima regiune MS + consultanți
8. Draft masterplan pentru a doua regiune MS + consultanți
9. Draft masterplan pentru a treia regiune MS + consultanți
10. Masterplanuri finale pentru cele trei regiuni MS + consultanți
11. Masterplanuri pentru cele cinci regiuni rămase MS + consultanți
ce urmează a fi dezvoltate (prioritate pentru
regiunea 8 București-Ilfov ).
Reevaluarea mecanismelor de plată pentru diferiții furnizori de servicii de asistență medicală și revizuirea contractelor-cadru în vederea stimulării modificărilor în cadrul
schemelor de furnizare
12. Stabilirea unui grup de lucru responsabil cu MS, CNAS
reevaluarea modelului de furnizare a serviciilor
și mecanismelor de plată pentru diferitele
niveluri de îngrijire și furnizorii de servicii de
sănătate
13. Stabilirea unui grup tehnic de lucru pentru a MS, CNAS
reanaliza organizarea și finanțarea serviciilor
de AMP (asistență medicală primară) în funcție
66
de obiectivele consolidării rolului de protector al
MF.
14. Finalizarea pachetului stimulentelor financiare MS, CNAS
și non-financiare pentru MF din zonele rurale;
15. Reanalizarea pachetelor de servicii care vor fi MS, CNAS
oferite de MF (mai multă receptivitate) ce
urmează să fie incluse în contract. Acest grup
tehnic de lucru este subordonat grupului de
lucru specific.
16. Stabilirea unui grup tehnic de lucru pentru a MS, CNAS
reanaliza organizarea și finanțarea
mecanismelor de plată pentru spitalele de
îngrijire boli acute (nu se mai bazează pe
numărul de paturi);
17. Lansarea ofertei de asistență tehnică a BM cu MS, CNAS
scopul reanalizării modului de organizare și
finanțare a evaluării costurilor pentru
mecanismele de plată ale spitalelor pentru
îngrijire boli acute
18. Organizare și mecanisme de plată revizuite MS, CNAS
pentru spitalele cu asistență medicală boli
acute
19. Revizuirea mecanismelor de plată pentru MS, CNAS
dezvoltarea asistenței medicale ambulatorii
inclusiv promovarea modelelor alternative
pentru furnizarea de servicii de spitalizare (de
exemplu practică clinică de zi, chirurgie de zi
etc.) program de muncă mai flexibil și tarife mai
atractive;
20. Elaborarea listei de proceduri ce vor fi MS, CNAS
desfășuratet în cadrul înternarii de zi.
21. Revizuirea mecanismelor de finanțare și MS, CNAS
tarifelori pentru ÎTL/recuperare și îngrijire
paliativă. Acest grup tehnic de lucru este
subordonat grupului de lucru specific.
22. Prezentarea de către grupul de lucru, în atenția MS, CNAS
Comisiei Naționale, a recomandărilor
referitoare la revizuirea mecanismelor de plată
și contractelor cadru pentru diferitele niveluri de
îngrijire
23. Aprobarea din partea Comisiei Naționale MS, CNAS
24. Aprobarea modificărilor legislative necesare. MS, CNAS
Contract-cadru național și norme susbsecvente
revizuite.
25. Inițierea aplicării contractelor cadru modificate MS, CNAS
și a mecanismelor de plată revizuite (de către
CNAS) pentru diferiții furnizori de servicii de
67
sănătate
26. Recrutarea asistenței tehnice pentru susținerea MS, CNAS
MS în dezvoltarea performanței AMP bazată pe
proiectul pilot din județele selectate
27. Implementarea experienței programului pilot în MS, CNAS
ceea ce privește finanțarea plății pe baza
experienței (regiunile de sud șu nord-vest)
Consolidarea serviciilor AMP
28. Actualizarea listei comunităților cu acoperire CNAS
sub nivelul optim, având în vedere atenția
specială acordată comunelor cu populație
marginalizată. Prioritizarea localităților
29. Identificarea și implementarea intervențiilor MS, CNAS
sustenabile pentru atragerea MF în serviciile de
îngrijire primară, în zonele rurale
30. Operaționalizarea fondului național pentru MDRAP, MFE, MS, CNAS
reabilitarea cabinetelor MF, a ghidului
aplicantului, a criteriilor de selecție a aplicanților
și a graficului de management.
31. Aplicarea Fondului Național pentru reabilitarea MF
cabinetelor MF și selectarea cabinetelor de
medicină de familie care vor fi susținute prin
acest fond.
32. Identificarea mecanismelor de consolidare a MS
colaborării între MF și asistența medicală
comunitară
Consolidarea asistenței comunitare
33. Stabilirea unui grup de lucru în vederea MS, MMJS, MEN

elaborării normelor metodologice pentru Legea
Asistenței Medicale Comunitare. Acest grup de
lucru va identifica mecanismele financiare
pentru atragerea și reținerea personalului de
asistență comunitară și va stabili distribuirea
clară a responsabilităților atât la nivel național
cât și la nivel local (inclusiv corespondenții
financiari necesari la nivel local pentru sprijinul
finanțării naționale). Acest grup de lucru este
subordonat Consiliului național de
management.
34. Elaborarea și aprobarea normelor și MS, MMJS, MEN
standardelor pentru funcționarea asistenței
comunitare
35. Actualizarea listei localităților prioritare MS, MMJS
(conform Atlasului)
36. Elaborarea ghidului aplicantului POR MS, MMJS, MDRAP, MFE,
AM
68
37. Implicarea comunităților și autorităților locale MS, MMJS
38. Lansarea apelului pentru aplicațiile de creare a MS, MMJS, AM
noilor echipe de asistență comunitară integrată
39. Recrutarea și instruirea personalului de MS, MMJS
asistență comunitară (asistente medicale
comunitare și mediatori sanitari)
40. Stabilirea ghidurilor practice și a protocoalelor MS, MMJS
41. Construirea mecanismelor de consolidare a MS, CNAS
colaborării între MF și asistența medicală
comunitară
Dezvoltarea asistenței ambulatorii clinice și paraclinice
42. Finalizarea analizei capacității îngrijirii MS + consultanți
ambulatorii și a infrastructurii la nivel național
43. Actualizarea listei județelor prioritare pentru MS, CNAS
reabilitarea ambulatoriilor integrate
44. Elaborarea criteriilor privind ambulatoriile MS
pentru ghidul POR
45. Lansarea ghidului în consultare publică MDRAP, MFE
46. Lansarea apelului pentru aplicanții la lucrările MDRAP, MFE
de reabilitare/modernizare/extindere/dotare a
infrastructurii ambulatoriilor înclusiv cele care
rezultă din reorganizarea/raționalizarea
spitalelor mici, ineficiente1
47. Renovarea și echiparea ambulatoriilor integrate MS + consultanți
în județele prioritare
Reconfigurarea/raționalizarea sectorului de unități de spitalizarea și dezvoltarea corelativă a ÎTL, recuperării și îngrijirii paliative
48. Revizuirea clasificării spitalelor prin MS, ANMCS
actualizarea legislației relevante
49. Recrutarea echipei de asistență tehnică pentru MS
sprijinirea MS în completarea aspectelor de
viziune națională în ceea ce privește
dezvoltarea serviciilor ÎTL/recuperare și îngrijire
paliativă incluzând:
- Analiza nevoii de personal;
- Model și organizare (inclusiv pentru
asistență la domiciliu);
- Mecanisme de finanțare (bazate pe
modelul agreat la activitatea 24 de mai
sus).
- Sistemul de trimiteri și protocoale pentru
trimiteri la nivelul de îngrijire boli acute
pentru ÎTL, îngrijire paliativă și recuperare.
50. În baza viziunii naționale, alcătuirea planului MS
operațional pentru consolidarea ÎTL/recuperării
și îngrijirii paliative, inclusiv recrutarea și/sau
instruirea forței de muncă
69
51. Reconfigurarea rețelelor spitalului regional MS, CNAS, ANMCS
incluzând:
- Implementarea Contractului-cadru național
revizuit și a mecanismelor de plată pentru
servciile din spital (Cf. activitate N°24);
- Promovarea și facilitarea dezvoltării
capacității spitalelor cu scopul furnizării
serviciilor de spitalizare de zi (de exemplu
stimulare financiară și non-financiară);
- Raționalizarea numărului de paturi pentru
îngrijire boli acute ca o consecință a
diminuării numărului de internări pentru
îngrijire boli acute (scădere cu aproximativ
20% a capacității existente de paturi pentru
îngrijire boli acute) inclusiv transfomarea
anumitor spitale cu mono-specializare și
rurare în alte unități de spitalizare de stat
(de exemplu unități de ÎTL);
- Reabilitarea și dotarea cu echipamente a
spitalelor cu importanță strategică pentru
rețeaua regională și secțiile UTI
52. Creșterea numărului de paturi de spital/locuri MS, CNAS
pentru recuperare, îngrijire paliativă, ÎTL
(+22,5% din capacitatea existentă în 2015)
Construcția a trei spitale regionale în Iași, Cluj și Craiova
53. Alcătuirea planului funcțional preliminar pentru MS + consultanți

cele trei spitale
54. Aprobarea celor trei terenuri pentru construcția MS, MDRAP, MFE
spitalelor și pașii pentru obținerea și/sau
pregătirea terenului
55. Studii de fezabilitate MS + consultanți
56. Planuri funcționale detaliate ale celor trei spitale MS + consultanți
57. Design arhitectural MS + consultanți
58. Lansarea ghidului în consultare publică
59. Lansarea și pregătirea apelului pentru aplicanți
60. Construcția și echipamentul MS, MDRAP, MFE
Consolidarea rețelei de îngrijire de urgență
61. Elaborarea criteriilor și listei de UPU-uri pentru MS

ghidul POR
62. Lansarea ghidului în consultare publică MDRAP, MFE
63. Lansarea apelului pentru aplicanți pentru
reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea
70
infrastructurii UPU-urilor 1
64. Analiza potențialului pentru integrarea și MS, MDRAP, MFE, MAI
extinderea serviciului de telemedicină cu varianta
îngrijirii de urgență și implementarea
recomandărilor făcute de experții comisiei
responsabile cu această analiză
65. Consolidarea capacităților UTI în județ și în MS, MDRAP, MFE, MAI
anumite spitale municipale
66. Creșterea capacității de intervenție (de exemplu MS, MDRAP, MFE, MAI
numărul de ambulanțe) .
71
ANEXA 1: PATURI DE PSIHIATRIE ÎN REGIUNEA NE
Situația cazurilor psihiatrice acute în regiunea de NE

Denumire spital Paturi bolipsihiatrice acute
Spitalul județean urgenta Suceava 62
Spitalul de psihiatrie Siret 8
Spitalul Psihiatrie Câmpulung 70
Spitalul județean de urgență Neamț 74
Spitalul județean de urgență Bacău 60
Spital municipal Onești 40
Spital municipal Moinești 14
Spitalul județean de urgență Botoșani 245
Spital municipal Dorohoi 25
Spitalul județean de urgență Vaslui 80
Spital municipal Huși 18
Spital municipal Rădăuți 40
Spital municipal Roman 50
Spital de psihiatrie Murgeni 27
Institutul clinic Socola 435
Spital municipal Pașcani 10
Spital Militar 13
TOTAL GENERAL 1 300
În plus, în regiune, există 1 600 de paturi pentru boli psihiatrice cronice
Detalierea numărui de paturi pentru îngrijire boli psihiatrice cronice în regiunea NE

Paturi îngrijire boli
Denumire spital
cronice psihiatrie
Spital Municipal Orășenesc Buhuși 50
Total Bacău 50
Spitalul Județean de Urgenta Botoșani 95
Spital neuro-psihiatrie Podriga 72
Total Botoșani 167
SC Vital Center Memory 59
Socola 435
Spital Militar 13
Spitalul Dr Micu Vasile 14
Spital Psihiatrie Pădureni 240
Total Iași 761
Spital Psihiatrie cronici Siret 207
Total Suceava 207
Spitalul Județean de Urgenta Vaslui 45
Spital Municipal Elena Beldiman Bârlad 85
Spital Municipal Huși 29
Spitalul Psihiatrie Murgeni 105
Total Vaslui 264
Spitalul Județean de Urgenta Neamț 35
Spital Nicolae 124
Total Neamț 159
TOTAL GENERAL 1 608
72
ANEXA 2: DEFINIȚII PENTRU REABILITARE, ÎNGRIJIRI PALIATIVE ȘI PE
TERMEN LUNG
Îngrijirea paliativă
Îngrijirea paliativă reprezintă o abordare care îmbunătățește calitatea vieții pacienților și a familiilor
acestora care se confruntă cu probleme asociate cu o boala mortală, prin prevenirea și ameliorarea
suferinței prin identificare timpurie și evaluare optimă și tratarea durerii și a altor probleme,
psihosociale și spirituale. Îngrijirea paliativă:
 asigură ameliorarea durerii și a altor simptome;

 susține viața și tratează moartea drept un proces normal;
 nu intenționează să grăbească sau să amâne moartea;
 integrează aspectele psihologice și spirituale ale îngrijirii pacienților;
 oferă un sistem de sprijin pentru a ajuta pacienții să trăiască cât mai activ posibil
până în momentul decesului;
 oferă un sistem de sprijin pentru a susține familia să facă față în timpul bolii
pacientului și în momentul decesului;
 are o abordare în echipă pentru a răspunde nevoilor pacienților și familiilor
acestora, inclusiv consiliere în cazurile de deces, dacă este indicat;
 sporește calitatea vieții și, de asemenea, poate influența pozitiv evoluția bolii;
 se aplică la începutul perioadei de îmbolnăvire, în asociere cu alte terapii
destinate să prelungească viața, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia, și
include investigațiile necesare pentru o mai bună înțelegere și gestionare a
complicațiilor clinice majore.
Îngrijirea paliativă pentru copii21
Îngrijirea paliativă pentru copii reprezintă un domeniu special, deși strâns legat de îngrijirea paliativă a
adulților. Definirea OMS privind îngrijirea paliativă adecvate pentru copii și familiile acestora este după
cum urmează; principiile se aplică și altor tulburări cronice pediatrice (OMS, 1998a):
 Îngrijirea paliativă pentru copii reprezintă grija completă față de corpul, spiritul și mintea
copilului și implică, de asemenea, susținerea familiei.
 Începe atunci când boala este diagnosticată și continuă indiferent dacă un copil primește sau
nu un tratament pentru boala respectivă.
 Furnizorii de servicii medicale trebuie să evalueze și să diminueze suferința fizică, psihologică
și socială a copilului.
 Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare multidisciplinară extinsă care include familia și
utilizează resursele comunitare disponibile; aceasta poate fi implementată cu succes chiar
dacă resursele sunt limitate.
 Se poate furniza în spații de îngrijire terțiară, în centrele comunitare de sănătate și chiar în
casele de copii.
Reabilitarea medicală22
“Procesul de ajutorare a unei persoane care a suferit o boală sau a fost rănită în vederea restabilirii
abilitățile pierdute cu scopul de a-și recâștiga complet independența. De exemplu, serviciile de
reabilitare după un accident vascular cerebral ajuta pacientul să meargă și să vorbească clar din nou.”
21
Sursa: Organizația Mondială a Sănătății – (2002)
22
Sursa: Medicinenet.com
73
Definiția îngrijirii pe termen lung23
“Îngrijirea pe termen lung reprezintă grija pentru persoanele care au nevoie de sprijin în numeroase
aspecte ale vieții pentru o perioadă prelungită de timp. În mod obișnuit, acest lucru se referă la ajutorul
pentru așa-numitele activități zilnice (AZ), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea și
coborârea din pat și, uneori, hrănirea, deseori efectuate de familie, prieteni și îngrijitori sau asistente
medicale.”
Deoarece costurile ÎTL formale pot crește rapid pentru cei care au nevoie de îngrijire, multe țări au pus
în aplicare sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri țintă
cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar
serviciile pot fi furnizate sub diverse forme sau în locații diferite, de obicei în funcție de starea
beneficiarului ce necesită îngrijire. Îngrijitorii pot avea calificări diferite, în funcție de statutul
beneficiarului ce necesită îngrijire și de acordurile instituționale ale statului, precum și de gradul de
intensitate al acordării serviciilor de îngrijire. Îngrijirea pe termen lung poate fi acordată la domiciliu, la
nivel instituțional sau în unități de îngrijire de zi, de furnizori publici, non-profit sau contra cost, cu
servicii variate de la sisteme de avertizare până la asistență personală de 24h/7zile. Beneficiarii
serviciilor pot fi obligați să plătească o parte din costul acestor servicii.
Responsabilitatea pentru îngrijirea sistemică pe termen lung poate fi centralizată într-un singur
minister sau agenție, în mod obișnuit Ministerul Sănătății sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau poate
exista o responsabilitate divizată, cu toate că deseori autoritățile de nivel inferior dețin autoritatea în
ceea ce privește furnizarea de servicii și, în unele cazuri, finanțare. Aproape o treime din țările OCDE
au sistem de guvernare descentralizată a ÎTL la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada,
Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveția, Marea Britanie și Statele Unite).
23
Sursa: OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) – Asigurarea și costul îngrijirii pe termen lung (2011)
74
ANEXA 3: OBIECTIVE NORMATIVE UTILIZATE ÎN ESTIMAREA DEFICITULUII DIN
SERVICIILE DE SĂNĂTATE
A. Îngrijire primară
a) zone urbane
a. 1 medic de familie și 2 asistente medicale cu normă întreagă la 2000 de persoane
b. 1 medic pentru școli, 1 stomatolog și 2 asistente medicale cu normă întreagă la 4 școli
b) zone rurale fără grupuri în poziții vulnerabile
a. 1 medic de familie și 1 asistentă medicală cu normă întreaga la 1000 de persoane
b. 1 medic pentru școli, 1 stomatolog și 1 asistentă medicală cu normă întreagă la 4
școli
c) zone rurale cu grupuri în poziții vulnerabile
a. 1 medic de familie și 1 asistentă medicală cu normă întreagă la 1000 de persoane
b. 1 medic pentru școli, 1 stomatolog și 1 asistentă medicală cu normă întreagă la 4
școli
c. cel puțin un centru cu funcționare permanentă
B. Îngrijire comunitară
a) zone urbane
a. 1 asistentă medicală comunitară cu normă întreagă și un mediator sanitar pentru 500
de persoane asistate
b) zone rurale fără grupuri în poziții vulnerabile
c) zone rurale cu grupuri în poziții vulnerabile
b. 1 asistentă medicală comunitară și 1 mediator sanitar pentru 250 de persoane
asistate pentru comunitățile aflate în zone cu acces dificil
Criteriile pentru definirea zonelor cu acces dificil:

- comunități rurale cu densitatea populației de <50/km 2
- condiții geografice
o altitudine >600m sau deal >15%
o Delta Dunării
o Accesul rutier este dificil pe tot parcursul anului
- Numărul de așezări (altele decât criteriile întrunite mai sus) la o distanță mai mare de 50km
față de cea mai apropiată unitate de ambulanță
- Numărul de așezări (altele decât criteriile întrunite mai sus) la o distanță mai mare de 150km
față de cea mai apropiată unitate cu paturi
C. Îngrijire ambulatorie
- 1 medic specialist cu normă întreagă și 1 asistentă medicală cu normă întreagă pentru fiecare
specializare clinică de bază24 tratată în ambulatoriu la 10000 de persoane
- 1 medic specialist cu normă întreagă și 1 asistentă medicală cu normă întreagă pentru toate
celelalte specializări clinice la 50000 de persoane
- 1 medic laborant cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți cu normă întreagă la 10000 de
persoane
- 1 medic radiolog cu normă întreagă și 1 asistent radiolog cu normă întreagă la 10000 de
persoane
- 1 specialist reabilitare și 2 asistente medicale reabilitare cu normă întreagă la 5000 de
persoane
- 1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10000 de persoane
- echipament medical (provizoriu până la defintivarea analizei detaliate bazate pe volumul de
muncă)
o 1 CT la 200,000 de persoane
o 1 RMN la 250,000 de persoane
o 1 aparat ecograf la 10,000 de persoane
24 Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală
75
D. Îngrijire paliativă
- Convalescență/recuperare: 30 de paturi la 100 000 de persoane;
- Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijiri paliative la 100000 de persoane
- ÎTL și gestionarea persoanelor în vârstă: 6 paturi la 1000 de locuitori cu vârsta de 65+
- 1 fizician cu normă întreagă și 2 asistente medicale cu normă întreagă la 40 de pacienți
existenți
- 1 echipă îngrijire la domiciliu la 20000 de persoane
76

NE Master Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NE Master Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Sănătăţii Mai 2018

MASTERPLAN REGIONAL DE SERVICII DE SĂNĂTATE

2.3.1. Servicii de medicină primară ................................................ Error! Bookmark not defined.

3.2. DISTRIBUIREA PATURILOR PE SPECIALITATE ȘI NECESITĂȚILE DE REPROFILAREERROR! BOOKMARK

3.3. DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE ...................................................................................................... 29

1.2. PĂRȚI INTERESATE IMPLICATE – ROLURI ȘI RESPONSABILITĂȚI ....................................................... 62

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 reprezintă documentul de referință care propune o

Figura 1: Viziune asupra Strategiei Naționale de Sănătate

Aria strategică "Facilități de diagnostic și tratament" include acțiuni legate de e-sănătate și

Aria strategică "Capacitate instituțională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la

2.1. ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA NE

- Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale, sporind în același timp echitatea în

2.2. METODOLOGIA ELABORĂRII MASTERPLANULUI DE SERVICII DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA

Masterplanul de servicii de sănătate pentru regiunea nord-est completează capitolul 3 al planurilor

2.3. REPERE INTERNAȚIONALE ȘI EUROPENE

Anterior stabilirii obiectivelor naționale și regionale pentru nivelurile și capacitatea serviciilor de

2.3.1. Servicii de medicină primară

80.07 79.58 76.95 76.31 74.97

Sursa: OMS – Baza de date Europeană de Sănătate - 2015

2.3.2. Numărul de paturi din spital și utilizarea serviciilor spitalicești

Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)

Sursa: OMS – Baza de date Europeană de Sănătate - 2015

Figura 7: Numărul de externări pacienți cu boli acute la 100 de locuitori

Sursa: OMS – Baza de date Europeană de Sănătate - 2015

2.3.3. Asistența ambulatorie și chirurgia de zi

Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeași zi a crescut semnificativ în țările UE în ultimele

Operația de cataractă și amigdalectomia oferă exemple bune de intervenții chirurgicale de mare

Sursa: Statistici sanitare OCDE 2016

Figura 9: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 și 2014

Sursa: Statistici sanitare OCDE 2016

Figura 10: Proporția tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an în

2.3.4. Îngrijirea pe termen lung

Figura 11: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale și instituții

Sursa: Sănătatea dintr-o privire – OCDE 2015

Figura 12: Harta regiunii de NE

2. ANALIZĂ DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ

Conform ultimelor proiecții demografice, se estimează că populația regiunii NE va scădea cu cca.

Figura 13: Proiecții demografice și procentul populației cu vârsta 65+

2025 3,185,984 664,690

Pop (total) 65 years and over

Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA și Direcției de evidența populației (2015).

3. INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CONTRIBUTORI LA

4. PRINCIPALELE PROVOCĂRI DÎN REGIUNEA NE

Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:

- Nevoia acută nesoluționată de servicii de sănătate, în special pentru populațiile rurale și

- 74,3% au indicat costuri inaccesibile;

Regiunea nord-est va "reduce diferența" dintre nevoile populației și performanța sistemului de

În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea de nord-est se va caracteriza

Echitatea și protecția financiară, o problemă deosebit de gravă în regiunea de nord-est, în care

Eficiența și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane

Punerea în practică a viziunii necesită o acțiune de transformare pentru a reprograma funcționalitatea

ARIE STRATEGICĂ SUSȚINERE PRIMARĂ

1.1. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE

ROMÂNIA REGIUNEA N- BACĂU BOTOȘANI IAȘI NEAMȚ SUCEAVA VASLUI

total urban rural

Sursă date: Institutul Național de Sănătate Publică

Vaslui 3.2 2.2 5

- 262 de cabinete ale medicilor de familie necesitau reparații de interior;

1.2. ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONAL

a) Numărul MF va crește cu 2%-4%, mai exact între 37 și 74 MF în plus. Acești MF vor fi în

Tabelul 4: Zone prioritate în atragerea de medici de familie

b) În două județe va fi introdus un model pilot de plată a MF bazată pe performanță. Standardele

Acest sistem de plată bazat pe performanță va fi implementat în conformitate cu următoarele