PLAN DE MARKETING

SALVAMONT VATRA DORNEI

1
 CUPRINS

1. Rezumat....................................................................................................................................................... 3
2. Justificarea potenţialului turistic al obiectivului turistic..................................................................................7
3. Analiza curentă a pieţei.............................................................................................................................. 11
4. Analiza SWOT a turismului în zonă............................................................................................................ 27
5. Stabilirea obiectivelor generale de marketing............................................................................................ 31
6. Strategii de marketing în vederea implementării obiectivelor planului de marketing..................................32
7. Plan de acţiune pentru implementarea strategiilor de marketing...............................................................39
8. Bugetul planului (corelat cu acţivităţile din planul de acţiune)....................................................................47
9. Rezultate preconizate................................................................................................................................ 48

2
 1. Rezumat

Scopul acestui plan de marketing consta in analiza mediului de marketing in care va actiona amenajarea
punctelor de Salvamont din bazinul Dornelor, in vederea valorificarii potentialului turistic complex al zonei
si promovarii zonei geografice din care face parte in randul publicului interesat.

Prin amenajarea posturilor existente de Salvamont din bazinul Dornelor si prin crearea de noi posturi se
urmareste punerea în valoare a zonelor de interes turistic din bazinul Dornelor, valorificarea potentialului
de resurse naturale ale zonei si cresterea atractivitatii turistice regionale prin modernizarea infrastructurii
de turism, cresterea numarului anual de turisti cu 10 % si creşterea siguranţei turiştilor prin reducerea
factorilor de risc în zona montană.

Prin planul de marketing sunt stabilite obiectivele pe care doreste sa le atinga prezentul proiect,
„SALVAMONT VATRA DORNEI”, precum si aspectele ce trebuie luate in considerare in procesul de
implementare a acestuia.

Prin amenajarea punctelor de Salvamont se urmareste:

 Punerea in valoarea a zonelor de interes turistic din bazinul Dornelor prin dezvolarea infrastructurii
publice de turism prin modernizarea adecvata a posturilor de Salvamont existente si prin construirea
de noi posturi de Salvamont echipate corespunzator; prin proiect vor fi desfasurate urmatoarele
activitati:
a. Pârtia PARC
- Realizarea lucrărilor de construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi
arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje);
- Realizare izolaţii, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire
- Dotare cu staţie emisie-recepţie şi accesorii
- Dotarea cu un generator electric
- Dotarea cu echipamente (echipamente de intervenţie, tărgi, atele)
b. Cabana Giumalău
- Realizarea lucrărilor de construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi
arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje);
- Realizare izolaţii, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire
- Dotarea cu staţie emisie-recepţie şi accesorii
- Dotarea cu repetor radio
- Dotarea cu un generator electric
- Dotarea cu echipamente de semnalizare pe timp de ceaţă
- Dotarea cu panouri celule fotovoltaice
- Dotarea cu echipamente (echipamente de intervenţie, 1 targă UT200, atele, alte sanitare)

c. Pârtia Veveriţa
- Dotarea cu staţie emisie-recepţie şi accesorii
- Dotarea cu echipamente (echipamente de intervenţie, 1 targă UT200 atele, alte sanitare)

3
  Atragerea in zona a unor grupuri constante si bine determinate de turisti din segmentele turismului
montan si de agrement; prin modul de organizare al acestor noi activitati turistice se va actiona
pentru repartizarea constanta a turistilor pe intreaga perioada a anului, pentru asigurarea unui grad
optim de ocupare a capacitatilor de cazare din zona, pentru reducerea efectelor nedorite legate de
sezonalitate;

 Creşterea siguranţei si increderii turiştilor prin dotarea corespunzatoare a posturilor de Salvamont

si a salvatorilor montani in desfasurarea activitatii lor curente, atat in ceea ce priveste acordarea
spijinului medical de specialitate in caz de accidente, in informarea asupra comportamentului
adecvat in activitatile desfasurate de catre turisti pe munte, cat si in informarea corecta asupra
traseelor montane si partiilor de schi practicabile din zona; prin proiect, fiecare salvator montan si
echipa de salvamonzi va beneficia de echipamentele necesare, conform cu reglementarilor legale
enuntate in HG nr. 77 /2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane
şi organizarea activităţii de salvare în munţi;

 Creşterea siguranţei în deplasarea turiştilor în parcursul muntelui şi monitorizarea acestuia prin

angajarea de noi persoane calificate in cadrul Serviciului Public Salvamont Vatra Dornei cu scopul de
a reduce numărul de turişti rătăciţi, de a reduce numărul de accidente în munţi si de a reduce
numărul de accidente pe pârtiile de schi;

 atragerea membrilor comunitatii locale in desfasurarea activitatilor legate de modernizarea

posturilor existente si constructia unor noi posturi, astfel:

 implicarea activa a fortei de munca locale la desfasurarea tuturor activitatilor de

constructie si amenajare a posturilor de Salvamont;
 prin actiuni mai ferme ale autoritatilor locale, menite sa sprijine activitatea turistica care
se dezvolta la nivelul zonei si de care va beneficia intreaga comunitate: modernizarea
infrastructurii, si indeosebi cea legata de drumuri, canalizare etc sau actiunile legate de
necesitate instruirii fortei de munca locale, indeosebi a tinerilor, in noile domenii legate de
industria turismului.
 Echilibrarea numarului de turisti pe parcursul anului, prin incurajarea turismului montan in
ambele perioade ale anului, amenajand noi trasee montane si diversificarea activitatilor
turistice si sportive pentru sezonul cald, si construind noi partii pentru sporturile de iarna;
 posibilitatea ca, prin cresterea constanta a numarului de turisti, atrasi de zona montana,
multe gospodarii taranesti sa fie interesate sa dezvolte pensiuni agro turistice, care sa ofere
posibilitati sporite de cazare a turistilor la nivelul intregii zone. De asemenea, trebuie
incurajata si activitatea de construire a noi pensiuni si hoteluri. Aceasta ar reprezenta nu
numai o cerere sporita de bunuri si servicii care sa fie satisfacuta prin productia proprie la
nivel local, dar si o repartizare spatiala mai uniforma a activitatilor turistice in zona bazinul
Dornelor.

Pentru atingerea acestor obiective, va fi necesara asigurarea unor masuri si respectarea unor principii care
sa permita dezvoltarea armonioasa si durabila la nivelul obiectivului turistic si la nivelul comunitatii locale,
dupa cum urmeaza:

4
  Dezvoltarea activitatilor de promovare si marketing pentru serviciile turistice oferite in zona
bazinul Dornelor.
In acest sens, tehnicile de promovare a zonelor de interes turistic din bazinul Dornelor sunt astfel concepute
incat sa ofere un maximum de eficienta in indeplinirea obiectivelor propuse: pachetul de servicii
informationale se adreseaza in mod diferentiat pentru fiecare categorie de turisti, caile de comunicare
catre grupurile de turisti sunt cele mai directe, iar costurile rezultate sunt implicit, cele mai reduse.

 Pastrarea caracterului nealterat al mediului inconjurator, de care sa beneficieze in mod constant

atat populatia din zona cat si viitorii turisti ai acesteia.

Aceasta ar presupune, pe de o parte, asigurarea de mijloace civilizate de desfasurare a activitatii turistice -

cai de acces, semnalizare corecta a directiilor de deplasare, canalizare, toalete ecologice, servicii de
ridicare si indepartare a gunoaielor menajere etc. - iar pe de alta parte, atentionarea si asigurarea
respectarii regulilor de pastrare a curateniei in forma cea mai larga a cuvantului, de catre turistii vizitatori.

Este bine cunoscut faptul ca turismul practicat pe scara larga si conservarea mediului natural unde este
practicat sunt notiuni de cele mai multe ori incompatibile , dar practicate intr-un mod durabil ele pot
deveni reciproc avantajoase pentru ariile respective.
Proiecte ale administratiei locale, in sensul celor descrise mai sus, orientate spre promovarea si facilitarea
activitatilor turistice, pot deveni folositoare pentru economia intregii zone bazinul Dornelor si vor creste in
mod categoric, gradul de atractivitate a acestei regiuni si pentru alte categorii de investitori.

Masurile de informare si publicitate care se vor implementa prin acest proiect vor fi in conformitate cu
Anexa II din Contractul de finantare si cu prevederile Regulamentului CE Nr 1083 / 2006 privind normele
generale asupra Fondurilor Structurale, Regulamentul CE nr 1828 / 2008 privind regulile de implementare a
Regulamentului CE nr 1083 / 2006 si a Regulamentului Nr 1080 / 2006 al Parlamentului si Consiliului privind
FEDR ce definesc masurile de informare si publicitate privind operatiunile finantate din instrumentele
structurale. Solicitnatul va organiza un dosar (în format tipărit şi/sau electronic) în care vor fi înregistrate
toate documentele şi produsele aferente activităţilor de informare şi publicitate desfăşurate

Aceasta activitate va fi compusa din urmatoarele subactivitati:

1 Conferinţă de presă la demararea proiectului - după semnarea contractului de finanţare, cu scopul

informării asupra începerii implementării proiectului la nivelul posturilor Salvamont. Derularea conferinţei
presupune închirierea unui spaţiu corespunzător în Municipiul Vatra Dornei, transmiterea invitaţiilor de
participare către beneficiarii proiectului şi presă, servicii de tip catering, distribuirea unor mape către
participanţi. Activitatea se va finaliza cu publicarea unui anunt de presă într-un cotidian naţional şi în două
cotidiene locale.
2 Anunţ de presă într-un ziar regional sau local privind începerea proiectului
3 Editarea de materiale publicitare conform Manualului de Identitate Vizuala: afişe, pliante,
brouşuri, autocolante care vor fi distribuite prin intermediul Primariei către toţi beneficiarii investitiei;
4 Montare panouri temporare - Realizarea şi montarea a 3 panouri informative, iar amplasarea lor
facandu-se conform specificaţiilor din Manualul de Identitate Vizuală. Dimensiunile panourilor trebuie să

5
corespundă dimensiunii operaţiunii şi trebuie să fie suficient de vizibile astfel încât cei care trec pe lângă
ele să le poată citi şi să înţeleagă natura proiectului.
5 Montare placi comemorative permanentă – Se vor monta 2 plăci comemorative, câte una pentru
fiecare punct Salvamont construit/amenajat/dotat. Activitatea se va realiza la sfârştul perioadei de
implementare.
6 Informări lunare asupra stadiului proiectului pe site-ul Primăriei
7 Anunţ de presă într-un ziar regional sau local privind finalizarea proiectului

Activităţile de informare şi publicitate care se vor desfăşura pentru asigurarea vizibilităţii proiectului sunt
următoarele:

Nr. Activitatea de informare şi publicitate Durata estimată/ Perioada Costuri

estimate

1 Organizarea unei conferinţe de presă, după

semnarea contractului de finanţare, cu
scopul informării asupra începerii
implementării proiectului. Derularea
conferinţei presupune închirierea unui spaţiu Luna 1 (dupa semnarea
corespunzător în Vatra Dornei, transmiterea contractului de finantare)
invitaţiilor de participare către beneficiarii
proiectului şi presă, servicii de tip catering,
distribuirea unor mape către participanţi.
8000 Ron

2 Publicarea unui anunţ de presă într-un ziar

Luna 1 (dupa semnarea
regional sau local privind începerea
contractului de finantare)
proiectului. 400 Ron

3 Editarea de materiale publicitare: afişe,

pliante, brouşuri, autocolantecare vor fi Luna 2 (dupa semnarea
distribuite prin intermediul Primariei către contractului de finantare)
beneficiari 3000 Ron

4 Realizarea şi montarea a 3 panouri

informative temporare. Dimensiunile
panourilor vor corespunde dimensiunii
Luna 3 (dupa semnarea
operaţiunii şi trebuie să fie suficient de
contractului de finantare)
vizibile astfel încât cei care trec pe lângă ele
să le poată citi şi să înţeleagă natura
proiectului 10500 Ron

5 Realizarea şi montarea a două plăci

comemorative permanente, de dimensiunea
Luna 6 (dupa semnarea
70 x 45 cm, contractului de finantare) 12140 Ron

6 Informări lunare asupra stadiului proiectului

Luna 1 - Luna 6 (dupa
pe site-ul Primăriei
semnarea contractului de
finantare) 0 Ron

7 Anunţ de presă într-un ziar regional sau local

Luna 6 (dupa semnarea 400 Ron
privind finalizarea proiectului

6
 contractului de finantare)

Urmarirea modului de realizare a obiectivelor propuse prin planul de marketing se va realiza printr-un set de
actiuni concrete, neexhaustiv, ce va putea fi completat ulterior, pe masura cresterii complexitatii
activitatilor desfasurate:

1) Stabilirea in cadrul personalului existent a unor responsabili pentru fiecare din actiunile specifice legate
de implementarea planului de marketing si constituirea unui colectiv cu atributii legate de acest obiectiv,
care sa raspunda si sa raporteze reprezentantului autorizat al Serviciului de Salvamont;

2) Delegarea de responsabilitati clare fiecaruia din membrii acestui colectiv, in legatura cu noile activitati,
suplimentare fata de activitatile curente pe care le desfasoara in cadrul unitatii;

3) Stabilirea unui plan de lucru, detaliat pe actiuni, pe intervale de timp si succesiunea acestora, menit sa
asigure obtinerea rezultatelor prevazute;

4) Stabilirea unor intalniri periodice ale grupului de lucru, in vederea analizarii modului de desfasurare a
planului de lucru, a raportului costuri- beneficii etc., inclusiv posibilitatea realizarii unor astfel de discutii
la nivel de grup in cazul existentei unor situatii de urgenta care sa necesite solutie de rezolvare rapida.

5) Posibilitatea adaptarii planului de actiune initial si gasirea de solutii pentru situatiile concrete care pot
aparea pe parcursul desfasurarii activitatilor de implementare.

6) Mentinerea dialogului permanent cu grupele de vizitatori, pentru a afla modul in care au fost satisfacute
asteptarile acestora, daca exista si alte cereri specifice si cum ar putea fi acestea acoperite.

7
 2. Justificarea potenţialului turistic al obiectivului turistic

Pontenţialul turistic natural este un factor de atractivitate esenţial. De prezenţa acestuia este legată
nemijlocit existenţa sau absenţa activităţilor turistice. În cadrul său intră componentele cadrului natural, cu
un aport diferit, în funcţie de raporturile cantitative şi calitative existente în structura sa.

Depresiunea Dornelor prezintă caractere particulare la nivelul tuturor compartimentelor cadrului natural,
care conferă posibilităţi complexe de valorificare din punct de vedere turistic. Relieful depresiunii include
altitudini medii de 800-900 m, încadrate de munţi. Geneza depresiunii – una dintre marile depresiuni din
Carpaţii Orientali - a suscitat numeroase discuţii, adesea contradictorii. Cea mai plauzibilă ipoteză este
aceea a originii mixte, tectonice şi de eroziune (I. Donisă, 1968). Se evidenţiază un profil asimetric al
depresiunii accentuat de dezvoltarea considerabilă a teraselor pe dreapta Bistriţei. Natura
împrejurimilor cât si cea a locurilor din depresiunea Dornelor este, prin peisajele unice, de o frumuseţe
rară.

În urma analizei referitoare la structurile de primire turistică şi la circulaţia turistică înregistrată în Vatra
Dornei, se observă o tendinţă pozitivă a acestei activităţi. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o turismul în
ultimii ani este pusă pe seama diversificării formelor de turism care a condus la lărgirea segmentului căruia i
se adresează staţiunea. Vatra Dornei este promovată de numeroase agenţii de turism care includ staţiunea
fie în pachetele de turism balnear, fie în ofertele lor pentru vacanţe active sau chiar team –building-uri.

În perioada 1990-1997 turismul dornean a avut un regres în ceea ce priveşte volumul investiţiilor, gradul de
ocupare a spaţiilor de cazare şi, implicit, cifra de afaceri. În perioada 1997-2002 s-a înregistrat insa o
dezvoltare ascendentă şi t o diversificare în toate componentele sale: balnear, de agrement şi de aventură.
Investiţiile private în domeniul turismului au fost de peste 300 miliarde lei, fiind făcute în noi capacităţi de
cazare, dar şi în modernizarea celor existente şi aducerea lor la standarde europene. Luând în calcul
dinamica turismului din perioada 1999-2002, se constată o creştere a capacităţii de cazare cu 15%, creşterea
numărului de turişti cu 25% şi dublarea cifrei de afaceri raportată în euro. Gradul de ocupare a spaţiilor de
cazare a fost de 70 şi 75%. O altă latură importantă a sportului dornean este vânătoarea şi pescuitul sportiv,
cadrul cinegetic al zonei fiind propice acestora.

Primăria municipiului Vatra Dornei a înfiinţat în anul 2000 Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului
şi Salvamont, in scopul realizării unei promovări eficiente a întregii staţiuni, a tuturor componentelor
turistice, precum şi pentru asigurarea securităţii turiştilor pe traseele montane şi pârtiile de schi din Vatra
Dornei.

Alte sarcini specifice serviciului de promovare a turismului sunt:

1. identificarea structurilor de primire turistică aparţinând persoanelor fizice;
2. crearea unei baze de date cuprinzând structurile de primire turistică aparţinând persoanelor fizice de pe
raza municipiului Vatra Dornei;
3. verificarea şi constatarea la fiecare locuinţă în parte a condiţiilor de confort, igienă şi starea de
întreţinere a clădirilor respective;
4. interdictia pentru persoanele particulare de a aborda turiştii în spaţii publice (gară, parcări, intersecţii);
5. eliberarea avizelor de funcţionare pentru deţinătorii particulari de spaţii pentru închiriere;
6. acordarea de asistenţă gratuită şi punerea la dispoziţia proprietarilor de structuri de primire turistice a
documentaţiei necesare omologării şi clasificării de către Ministerul Turismului.

8
În timpul sejurului se realizează sondarea opiniei turiştilor despre serviciile asigurate. Existenţa în Vatra
Dornei a instituţiilor CEFIDEC (Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare Ecologică în Carpaţi) şi
FAMD (Federaţia Agricultorilor de Munte Dorna), care au ca obiectiv principal formarea specialiştilor din
domeniul agriculturii montane, informarea agricultorilor şi răspândirea cunoştinţelor despre specificitatea
montană şi protecţia mediului în interiorul zonei de munte, elaborarea de proiecte şi programe inovatoare
privind dezvoltarea economică şi socială în această zonă, constituie un ajutor în sprijinul agroturismului şi al
promovării intereselor specifice zonei de munte.

Există trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către Serviciul de
Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. În masivul
Rarău-Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate, acestea conducând până la Hotelul
Alpin «Rarău», Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. Reţeaua de trasee
montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. Traseele sunt
amenjate şi patrulate periodic de către membrii Formaţiei Salvamont Vatra Dornei. La cerere, serviciul
public Salvamont oferă turiştilor transport şi cazare (în Vatra Dornei sau la staţia meteo din Călimani),
precum şi posibilitatea de a fi călăuziţi de către ghizi. Pentru cei care prefer parcurgerea unor trasee mai
mari de o zi, li se pot pune la dispoziţie corturi, care se amplasează în special în zonele protejate.

Pe tot cuprinsul zonei montane a judeţului există însă şi trasee turistice care nu sunt marcate
corespunzător, lipsa marcajelor reprezentând un punct slab pentru practicarea drumeţiilor montane.

În prezent, Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă.
Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate, în lungime de 800 şi 3000 m, deservite de
un telescaun, un teleschi şi un babyschi, dar şi 2 pârtii de schi fond.

Traseele principale de creastă ale munţilor Giumalău, Călimani, Suhard şi Bistriţei oferă posibilităţi
deosebite de practicare a schiului de tură. Există posibilitatea parcurgerii traseelor clasice de vară şi a
traseelor de iarnă. Majoritatea traseelor turistice din Călimani sunt foarte dificil de parcurs pe timpul iernii,
deoarece frigul şi grosimea stratului de zăpadă capătă valori destul de ridicate. Se poate practica skiul de
tură, dar numai de către rangeri, salvamontişti sau alte persoane experimentate, care deţin o bună
pregătire în domeniu şi condiţie fizică corespunzătoare. Vizitarea pe schiuri a anumitor zone a Călimanului
pe timp de iarnă se poate realiza numai prin însoţirea de către un ghid sau ranger din cadrul parcului care
cunoaşte foarte bine posibilele zone de vizitat, echipamentele necesare fiind asigurate de participanţi. În
general, pretabile desfăşurării acestui gen de ski sunt toate traseele de creastă care prezintă grade de
dificultate diferite.

In urma efectarii unei statistici la nivelul Serviciulu de Salvamont in privinta accidentelor petrecute in anul
2008 au reiesit urmatoarele rezultate:

Partia PARC - 50 de accidente pe sezon care necesită transport la spital şi 70 care se rezolvă pe loc,
raportat la un flux aproximativ de turisti de 350 turisti / ora.

PARTIA TELESCAUN – DEALU NEGRU - pe această pârtie sunt aproximativ 60 de accidente ce necesită
transport la spital şi 30 car se rezolvă local, raportat la un flux aproximativ de turisti de 400 turisti / ora.

La momentul actual, posturile de Salvamont din bazinul Dornelor nu sunt suficiente pentru a face fata
numarului de turisti in continua crestere si posibilelor accidente generate. De asemenea, dotarile posturilor
salvatorilor montani sunt sub limita minima impusa de lege, facand aproape imposibila desfasurarea in

9
conditii normale a activitatii de salvare. Totodata numarul salvamontistilor nu este sufficient pentru a
acoperi toata zona bazinului Dornelor, astfel prevenirea accidentelor fiind ingreunata.

Prin amenajarea posturilor existente de Salvamont din bazinul Dornelor si prin crearea de noi posturi se
urmareste punerea în valoare a zonelor de interes turistic din bazinul Dornelor, valorificarea potentialului
de resurse naturale ale zonei si cresterea atractivitatii turistice regionale prin modernizarea infrastructurii
de turism, cresterea numarului anual de turisti cu 10 % si creşterea siguranţei turiştilor prin reducerea
factorilor de risc în zona montană.

Prin amenajarea punctelor de Salvamont se urmareste:

 Punerea in valoarea a zonelor de interes turistic din bazinul Dornelor prin dezvolarea infrastructurii
publice de turism prin modernizarea adecvata a posturilor de Salvamont existente si prin construirea
de noi posturi de Salvamont echipate corespunzator; prin proiect vor fi modernizate si dotate
Punctul de Salvamont Partia Parc, Punctul de Salvamont Partia Telescaun - Dealu Negru, Punctul de
Salvamont Partia Veverita si se va construi un nou punct de salvamont Cabana Giumalau.

 Atragerea in zona a unor grupuri constante si bine determinate de turisti din segmentele turismului
montan si de agrement; prin modul de organizare al acestor noi activitati turistice se va actiona
pentru repartizarea constanta a turistilor pe intreaga perioada a anului, pentru asigurarea unui grad
optim de ocupare a capacitatilor de cazare din zona, pentru reducerea efectelor nedorite legate de
sezonalitate;

 Creşterea siguranţei si increderii turiştilor prin dotarea corespunzatoare a posturilor de Salvamont

si a salvatorilor montani in desfasurarea activitatii lor curente, atat in ceea ce priveste acordarea
spijinului medical de specialitate in caz de accidente, in informarea asupra comportamentului
adecvat in activitatile desfasurate de catre turisti pe munte, cat si in informarea corecta asupra
traseelor montane si partiilor de schi practicabile din zona; prin proiect, fiecare salvator montan si
echipa de salvamonzi va beneficia de echipamentele necesare, conform cu reglementarilor legale
enuntate in HG nr. 77 /2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane
şi organizarea activităţii de salvare în munţi;

 Creşterea siguranţei în deplasarea turiştilor în parcursul muntelui şi monitorizarea acestuia prin

angajarea de noi persoane calificate in cadrul Serviciului Public Salvamont Vatra Dornei cu scopul de
a reduce numărul de turişti rătăciţi, de a reduce numărul de accidente în munţi si de a reduce
numărul de accidente pe pârtiile de schi;

 atragerea membrilor comunitatii locale in desfasurarea activitatilor legate de modernizarea

posturilor existente si constructia unor noi posturi, astfel:

 implicarea activa a fortei de munca locale la desfasurarea tuturor activitatilor de

constructie si amenajare a posturilor de Salvamont;
 prin actiuni mai ferme ale autoritatilor locale, menite sa sprijine activitatea turistica care
se dezvolta la nivelul zonei si de care va beneficia intreaga comunitate: modernizarea
infrastructurii, si indeosebi cea legata de drumuri, canalizare etc sau actiunile legate de

10
 necesitate instruirii fortei de munca locale, indeosebi a tinerilor, in noile domenii legate de
industria turismului.
 Echilibrarea numarului de turisti pe parcursul anului, prin incurajarea turismului montan in
ambele perioade ale anului, amenajand noi trasee montane si diversificarea activitatilor
turistice si sportive pentru sezonul cald, si construind noi partii pentru sporturile de iarna;
 posibilitatea ca, prin cresterea constanta a numarului de turisti, atrasi de zona montana,
multe gospodarii taranesti sa fie interesate sa dezvolte pensiuni agro turistice, care sa ofere
posibilitati sporite de cazare a turistilor la nivelul intregii zone. De asemenea, trebuie
incurajata si activitatea de construire a noi pensiuni si hoteluri. Aceasta ar reprezenta nu
numai o cerere sporita de bunuri si servicii care sa fie satisfacuta prin productia proprie la
nivel local, dar si o repartizare spatiala mai uniforma a activitatilor turistice in zona bazinul
Dornelor.

11
 3. Analiza curentă a pieţei

Vatra Dornei este una dintre cele mai mari localităţi cu caracter turistic din Nordul Moldovei atât prin
faptul că este o staţiune balneoclimaterică cât şi a potenţialului sportiv şi de agrement.
Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sudică a Bucovinei, la o altitudine de 804 m, la confluenţa
râurilor Dorna şi Bistriţa, în depresiunea Dornelor, cuprinsă pe două laturi de Obcina Mare şi Obcina
Mestecănişului şi pe latura nord-vestică de munţii Bistriţei. Aceasta este dezvoltată pe două terase de
acumulare, una de 2-5 m, pe stânga râului Dorna, iar alta la 10-15 m pe dreapta râului, pe aceste nivele
morfologice aflându-se parcul staţiunii cât şi bazele de tratament.

Categoriile de turism practicate in zona bazinului Dornelor – judetul Suceava – sunt prezentate in
continuare:

A. Turismul montan

Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al
Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect
ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău,
gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi

12
Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă,
alpinism, echitaţie, vânătoare, pecsuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta,
sporturi de iarnă.

Drumeţiile
Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcţie de
opţiunea turiştilor) de mai multe zile, care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care
s-a plecat. Drumeţiile, în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă, sunt legate de staţiunile
Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani,
Rarău, Giumalău, Suhard şi Bistriţei. Există trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate şi
întreţinute de către Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei
Municipiului Vatra Dornei. În masivul Rarău-Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate,
acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău», Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de
pe Giumalău. Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de
aproximativ 280 km. Traseele sunt amenjate şi patrulate periodic de către membrii Formaţiei Salvamont
Vatra Dornei. La cerere, serviciul public Salvamont oferă turiştilor transport şi cazare (în Vatra Dornei sau la
staţia meteo din Călimani), precum şi posibilitatea de a fi călăuziţi de către ghizi. Pentru cei care prefer
parcurgerea unor trasee mai mari de o zi, li se pot pune la dispoziţie corturi, care se amplasează în special
în zonele protejate.

Pe tot cuprinsul zonei montane a judeţului există însă şi trasee turistice care nu sunt marcate
corespunzător, lipsa marcajelor reprezentând un punct slab pentru practicarea drumeţiilor montane.

Turismul ecvestru

Bucovina oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitaţie, plimbări cu calul
de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional
Călimani, turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluţie, ca urmare a solicitărilor şi prizei
de care s-a bucurat acesta în rândul clienţilor participanţi. Au fost create o serie de trasee şi pachete
turistice adecvate turismului ecvestru şi s-au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. Traseele au
grade de dificultate diferite: uşoare (cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de
una şi până la cinci zile).

Turiştilor dornici de echitaţie li se pot pune la dispoziţie armăsari arabi pur sânge sau, după caz, cai din rasa
huţulă sau chiar ponei (persoanelor începătoare). Ehipamentele sunt diversificate: de la şei tip wesstern,
până la cele de tip sport sau de agrement. În cadrul traseelor vizate, există ghizi special desemnaţi din
cadrul parcului. Punctul de plecare al acestor expediţii îl constituie baza hipică din Gura Haitii. Ca puncte
de sosire menţionăm: 12 Apostoli, Tămău, Cariera, Călimanul Cerbului etc. Oferta de turism ecvestru este
completată într-un mod fericit cu observarea naturii în cadrul pachetelor speciale oferite de Administraţia
Parcului Naţional Călimani care dispune de 12 cai huţuli şi personal specializat în acest domeniu.

Escaladă, alpinism

Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti. Escalada începe în luna
mai şi se termină în luna octombrie. Sezonul de escaladă pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în
martie. Alpinismul se practică atât vara, cât şi iarna, mai ales în Călimani, Rarău - Giumalău, Suhard.

Locuri de desfăşurare:

13
- Stânca Ruscă (Giumalău) – oferă, pe parcursul a 13 km, condiţii optime pentru escaladă, instructorii
fiind disponibili pentru a preda folosirea adecvată a echipamentului, legarea nodurilor şi a tehnicilor de
căţărat.
- Vatra Dornei – Pietrele Doamnei – Masivul Rarău – oferă condiţii optime pentru escaladă şi alpinism.
Traseu turistic desfăşurat pe verticala unei stânci, utilizând tehnici specifice alpinismului. Grad scăzut
de dificultate, garanţia parcurgerii unor peisaje inedite. Lungimea traseelor variază de la 20 m la 80 m.
Dezvoltă capacităţi de încredere în sine, în forţele proprii. Sub directa îndrumare a ghidului, fiecare
participant ajunge să-şi manifeste încrederea în partenerii de echipă, fiind asigurat pe rând de aceştia.
Cazarea poate fi asigurată în cort, hotelul alpin ”Rarău” sau cabană turistică.
- Stânca Alpină Dorna 1 (Vatra Dornei) – oferă posibilităţi multiple doritorilor de iniţiere în alpinism
- Moara Dracului (defileul Zugreni) – o cascadă izolată, de 25 m înălţime, care îngheaţă complet iarna,
oferind un cadru perfect pentru escaladări pe gheaţă.

Schi

Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Zone precum: Vatra Dornei,
Crucea, Broşteni, Şaru Dornei, Gura Haitii, Dorna Candrenilor, Ciocăneşti, Cârlibaba, Pojorâta, Câmpulung
Moldovenesc, Gura Humorului şi Suceviţa sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi
practicarea altor sporturi de iarnă.

În prezent, Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă.
Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate, în lungime de 800 şi 3000 m, deservite de
un telescaun, un teleschi şi un babyschi, dar şi 2 pârtii de schi fond.

Schi fond
Este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră, dar numai în anumite condiţii,
în funcţie de grosimea stratului de zăpadă, dacă drumul a fost sau nu deszăpezit.

Schi de tură
Schiul de tură combină plăcerile "tehnice" ale schiului de coborâre cu libertatea oferită de schiul fond.
Astfel, se pot explora foarte multe trasee alpine care de obicei sunt practicate vara, dar care iarna sunt
foarte spectaculoase. Pentru schiul de tură este necesar un echipament adecvat: legături speciale pentru
schi de tură, clăpari speciali, "pieile de focă" pentru a urca pe schiuri, cramponul (un fel de gheară cu
aderenţă pe gheaţă), lopata şi transceiverul de avalanşă. Schiul de tură fiind destul de solicitant, schiorul
trebuie să fie într-o formă fizică bună. Solicitarea este maximă, coborârile se fac pe pârtii neamenajate,
acest lucru necesitând foarte bune cunoştinţe de schi de coborâre. Pentru că în timpul unei ture se parcurg
distanţe pe orizontală sau se urcă, participanţii la tură trebuie să fie foarte bine pregatiţi fizic.

Traseele principale de creastă ale munţilor Giumalău, Călimani, Suhard şi Bistriţei oferă posibilităţi
deosebite de practicare a schiului de tură. Există posibilitatea parcurgerii traseelor clasice de vară şi a
traseelor de iarnă. Majoritatea traseelor turistice din Călimani sunt foarte dificil de parcurs pe timpul iernii,
deoarece frigul şi grosimea stratului de zăpadă capătă valori destul de ridicate. Se poate practica skiul de
tură, dar numai de către rangeri, salvamontişti sau alte persoane experimentate, care deţin o bună
pregătire în domeniu şi condiţie fizică corespunzătoare. Vizitarea pe schiuri a anumitor zone a Călimanului
pe timp de iarnă se poate realiza numai prin însoţirea de către un ghid sau ranger din cadrul parcului care
cunoaşte foarte bine posibilele zone de vizitat, echipamentele necesare fiind asigurate de participanţi. În
general, pretabile desfăşurării acestui gen de ski sunt toate traseele de creastă care prezintă grade de
dificultate diferite.

Pârtii de schi:

14
- Vatra Dornei:
Pârtia Parc 1: 900 m lungime, 150 m diferenţă de nivel, înclinare 28,5 %, 85 cm grosimeazăpezii,
dificultate medie; este deservită de un babyschi şi 2 teleschiuri;
Pârtia Parc 2: 550 m lungime, 50 m diferenţă de nivel, 85 cm grosimea zăpezii, dificultate uşoară, serviciu
teleschi;
Pârtia Dealu Negru: 3000 m lungime, 400 m diferenţă de nivel, 80 cm grosimea zăpezii, dificultate
medie; este deservită de un telescaun;

- Câmpulung Moldovenesc:
Pârtia Runc: 400 m lungime, 200 m diferenţă de nivel, dificultate medie; 800 m altitudine la plecare şi 600
m altitudine la sosire;
Pârtia Rarău: 300 m lungime, 30 m diferenţă de nivel, grad de dificultate uşor; 1500 m altitudine la plecare
şi 1470 m altitudine la sosire.

- Gura Humorului:
Pârtia Gura Humorului: în construcţie; 1.476 m lungime, 283 m diferenţă de nivel; va fi dotată cu telescaun,
nocturnă şi bazin olimpic; vor exista şi 8 tunuri de zăpadă; după ce se va îndigui râul Moldova, aici se va
putea face şi schi nautic.

- Suceviţa:
Pârtia Suceviţa: 320 m lungime, 40 m diferenţă de nivel, grad de dificultate uşor; 655 m altitudine la
plecare şi 615 m altitudine la sosire.

- Mălini:
Pârtia Mălini: inaugurată în decembrie 2007; este amplasată în partea de sud a comunei, în satul Văleni, la
ieşirea spre pasul Stânişoara; de categorie medie, 800 m lungime, 106 m diferenţă de nivel; dispune de o
instalaţie de teleschi, cu o lungime de 520 de metri şi de instalaţie de nocturnă; programul de funcţionare a
pârtiei este de vineri până duminică, începând de la orele 14:00 şi până la 24:00. Se intenţionează
achiziţionarea a patru tunuri de zăpadă şi realizarea pe raza comunei a altei pârtii de schi.

- Cârlibaba:
Pârtia Măgura 1: 1010 m lungime, 200 m diferenţă de nivel, dificultate medie; 1210 m altitudine la plecare
şi 1010 m altitudine la sosire; dispune de o instalaţie de teleschi de aproape 1,5 kilometri şi, datorită
orientării spre Nord, pe ea se poate schia până în luna mai;
Pârtia Măgura 2: 540 m lungime, 140 m diferenţă de nivel, dificultate medie; 1350 m altitudine la plecare şi
1210 m altitudine la sosire.

Un alt element important care caracterizează calitatea ofertelor pentru sporturile de iarnă, îl reprezintă
existenţa şcolilor de schi şi dotarea lor cu monitori şi calificarea acestora, precum şi programele oferite. În
judeţul nostru, Serviciul Public Salvamont Suceava organizează cursuri de iniţiere în alpinism şi escaladă
atât adulţilor cât şi copiilor (minim 8 ani).

Mountain bike
Mountain biking-ul reprezintă călătoria cu o bicicletă, pe cărările bătătorite sau nu ale munţilor, dealurilor,
pădurilor sau ale oricărui teren mai accidentat. Este un sport extrem, atâta timp cât ai nevoie de
echipament de protecţie: cască, genunchiere, cotiere şi mănuşi. Sportul este împărţit în 5 categorii: cross
country, downhill, free ride, dirt jump şi/sau trial/street riding. Bicicletele arată cam la fel, cu un cadru
mai gros, cauciucuri cu un profil de teren, suspensii şi shock-absorbant. Se practică, de obicei, în lunile de
vară, iulie-august, luni ce au în general o vreme mult mai stabilă. În zonele montane, la peste 2000 m,
zăpada persistă până în iunie, astfel încât multe pasuri sunt inaccesibile. Pentru că în momentul de faţă nu

15
prea există marcaje specifice, mountain biking-ul poate fi practicat pe orice traseu marcat de drumeţie. Pe
drumurile forestiere, trebuie rulat cu atenţie la traficul forestier şi la tractarea buştenilor, fiind vorba în
general de drumuri închise circulaţiei publice.

Beneficiind de un relief montan extrem de accesibil, aspectul Călimanilor poate fi vizionat şi cu ocazia
parcurgerii unor frumoase trasee de creastă în cadrul activităţilor de mountain bike. Din păcate, în prezent,
Parcul Naţional Călimani nu deţine variante omologate pentru agrementul cu bicicleta, acesta realizandu-se
în mod sporadic prin intermediul unor persoane acreditate din partea Serviciului de Salvamont din Vatra
Dornei.

Zborul cu parapanta
Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta, datorită condiţiilor deosebite oferite
de Munţii Suhardului, în special în Vârful Ouşorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru
practicarea spoturilor aeronautice, în special a parapantei şi deltaplanului. Aici se întâlnesc cei mai
puternici curenţi de aer din România şi, cu puţin talent în mânuirea parapantei, se poate zbura ore întregi
deasupra Depresiunii Dornei, folosindu-se curenţii. Se poate practica pe tot parcursul anului şi la Prisaca
Dornei, Pojorâta, Udeşti, Părhăuţi. Zborurile se realizează cu parapante biplace, turiştii fiind însoţiţi de
către un instructor piloţ cu experienţă. Durata unui zbor este de 4-6 ore. Parapanţiştii nelicenţiaţi trebuie
să urmeze un curs de 7 zile ţinut de un instructor experimentat. Cursurile constau întro parte teoretică şi
una practică. Cursanţii sunt introduşi gradat în acest sport, prin exerciţiul la altitudini din ce în ce mai mari,
şi sunt transportaţi către locul de lansare în vehicule de teren 6X6.

River rafting
River rafting-ul reprezintă o activitate sportivă şi de agrement în aer liber, care presupune coborârea într-o
barcă gonflabilă a unui râu cu apă rapidă. Râurile Dorna şi Bistriţa sunt perfecte pentru plimbările cu barca.
Puterea curenţilor apelor este variată, cursurile de apă fiind potrivite atât pentru începători, cât şi pentru
turiştii experimentaţi. Fiecare curs are o lungime de 12,5 şi 14 km, cu nivele de dificultate care variază de
la 4 la 4, în funcţie de sezon. Se practică din luna aprilie şi până în luna octombrie a anului. Traseul de
rafting de pe râul Bistriţa este unul dintre cele mai incitante din întreaga Europă. Bistriţa oferă senzaţii tari
în zona Vatra Dornei, unde există cataracte, praguri şi vârtejuri care provoacă emoţii puternice. Pentru că
în zonă ajung şi foarte mulţi turişti mai puţin experimentaţi, există şi trasee mai blânde. Bistriţa are 3,5
gradul mediu de periculozitate, maximumul fiind de 5. La 6, traseul este impracticabil. Dacă plouă mult, se
poate face rafting încă de la izvoarele râului Bistriţa. Traseul tradiţional se întinde pe 12 kilometri, dar se
poate merge şi pe 80 km. Foarte mulţi turişti preferă însă un traseu scurt, dar dur, de maximum doi
kilometri, pe care fac mai multe ture. Se practică ture de 1 zi sau de 2 zile, de câte 5 ore/zi. În funcţie de
adâncimea apei, plecarea
se poate face din centrul staţiunii Vatra Dornei sau din Cheile Zugreni. Se asigură transport de la Vatra
Dornei la locul de lansare la apă şi retur, ghid însoţitor şi echipament de protecţie. Traseul se parcurge de 2
ori, pentru a da posibilitatea şi membrilor mai puţin curajoşi, care au cântărit dificultatea cursei, de a
decide dacă vor să ia parte la a doua coborâre. Fiecare participant trebuie să aibă asupra sa echipament de
schimb (tricou şi pantalon scurt). La Vatra Dornei, de obicei, raftingul este combinat cu alpinismul, rapelul,
zborul cu parapanta, schi extrem şi călăria. Aici, toţi cei care vor să facă sporturi extreme pot încerca de la
coborâri pe ape repezi, până la căţărări pe vârfuri abrupte.

Via ferrata
Via ferrata reprezintă traversarea râului Dorna pe 2 cabluri paralele în plan vertical. Scoate în evidenţă
ambiţia de a reuşi şi a învinge propriile temeri şi curajul pentru a încerca senzaţii posibile numai sub o
îndrumare avizată. Este ideal pentru teambuilding sau doar pentru distracţie. „Atelierele” de via ferrata
sunt montate chiar în centrul staţiunii Vatra Dornei şi constituie deliciul multor turişti.

16
Tiroliana
Reprezintă traversarea unei văi sau a râului Dorna cu ajutorul unor scripeţi, pe o distanţă de 50 m şi o
diferenţă de nivel de 15 m. Gradul de dificultate este mediu. Oprirea este calculată să se efectueze
gravitaţional cu un minim efort din partea unui coechipier asistat direct de un trainer. Este ideal pentru
teambuilding sau doar pentru distracţie.

Teambuilding
Reprezintă în fapt priceperea de a folosi şi dezvolta capacităţi şi calităţi ale oamenilor de diferite condiţii şi
posibilităţi fizice şi cognitive; măiestria de a le aduna şi folosi într-un unic mod: spiritul de echipă. Turiştii
pot participa, în cadrul unei echipe, la parcurgerea mai multor activităţi descrise mai
sus, pe parcursul mai multor zile, în cadrul unui program bine pus la punct, adaptat în funcţie de
capacităţile şi cunoştinţele în domeniu ale întregii echipe.

B. Turismul Balnear

Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea
sănătăţii, turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti, în modregulat. Judeţul Suceava
dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de
resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi
feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi
concentraţie de CO2, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă
slab mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele minerale
sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, stimulent cu nuanţe de sedare, cu o concentraţie mare de
aeroioni negativi constituie materia primă pentru mii de proceduri care se efectuează în bazele de
tratament.

Calitatea fizico-chimică şi valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare şi chiar superioare
celor existente în staţiunile balneare consacrate pe plan mondial, în categoriile de afecţiuni cuprinse în
Nomenclatorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Beneficiază de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic
şi intelectual, cu tulburări funcţionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate în mediu cu
noxe, microtraumatisme etc.

La nivelul judeţului Suceava, se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional
Vatra Dornei, inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului
cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli
ale sistemului nervos etc. Cele două baze de tratament aflate în staţiune (Hotelul Călimani şi Complexul
Balnear Dorna) au o capacitate zilnică de peste 4.500 de proceduri terapeutice: băi calde în cadă cu ape
minerale, împachetări cu nămol şi parafină, electroterapie, masaj, gimnastică medicală, saună, mofete
artificiale, chinetoterapie. Există izvoare speciale pentru cura internă cu apă minerală. Cazarea în staţiune
este asigurată în hoteluri, vile şi locuinţe particulare, totalizând un număr de aproximativ 2300 locuri de
cazare. O componentă deosebit de importantă a structurilor de tratament o constituie aparatura medicală,
care, după cum se cunoaşte, influenţează în bună măsură aprecierea turiştilor asupra serviciilor medicale
prestate în staţiunile balneoclimaterice. Nefuncţionarea multor aparate din cauza pieselor defecte, a lipsei
personalului calificat pentru repararea şi întreţinerea aparaturii conduce pe de o parte la aglomerarea şi
degradarea calitativă a tratamentelor, ca şi la uzura permanentă a aparatelor în funcţiune, suprasolicitate
de nevoia de a “face faţă” cerinţelor de moment.

17
Turismul balnear este o formă de turism social. Tot sistemul balnear se bazează încă pe ajutorul social.
Societăţile sunt preocupate de găsirea de alternative în cazul dispariţiei acestei forme de turism. Această
formă de turism aduce o categorie specifică de turişti, care din punct de vedere economic nu sunt foarte
profitabili. O altă caracteristică a turismului balnear constă în faptul că această formă de turism este
marcată de sezonalitate. Dezvoltarea turismului de afaceri, prin dotarea hotelurilor cu facilităţi pentru
organizarea de conferinţe, simpozioane şi training-uri, este o metodă optimă de reducere a sezonalităţii
turismului balnear.

Agrementul balnear se dezvoltă, în general, în funcţie de cadrul geografic, profilul staţiunii şi grupele de
vârstă care frecventează staţiunea. În staţiunea Vatra Dornei agrementul cuprinde: terenuri de sport, pârtie
de schi cu teleschi şi teleferic (până la înălţimea de 1500 m), pistă pentru sănii, excursii pentru vizitarea
cunoscutelor mănăstiri din nordul Moldovei şi a altor monumente de arhitectură, cinematografe, biblioteci,
muzee, discoteci, săli de spectacole, parcuri.

C. Turismul Cultural

Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate

turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea
Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi
muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în
România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung
Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din
Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din
Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca etc.

Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde
talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute
manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc. Bucovina este renumită pentru muzeele sale
etnografice, bine conturate şi realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung
Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau
ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti,
Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi,
Arbore – ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura
Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie); nu în ultimul rând, prelucrarea
lemnului se regăseşte în toate zonele menţionate.

Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg
spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi
dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri. Aspectele
problematice majore cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la
obiectivele de interes, lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului
cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaţii, cetăţi medievale, monumente istorice etc.

D. Turismul Religios

Componentă a turismului cultural, turismul religios se cuvine a fi tratat în mod distinct, ca urmare a
priorităţii pe care acesta o ocupă în rândul vizitatorilor judeţului Suceava. Formă de turism care există de
secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului propriu-zis, turismul religios este

18
astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare, păstrându-şi însă
elementul de bază care l-a consacrat: religia.

Această formă de turism implică din partea turiştilor un nivel de instruire şi un grad de cultură ridicate, care
să permită aprecierea obiectivelor cultural-religiose din punct de vedere al arhitecturii, construcţiei,
valorii, semnificaţiilor spirituale şi conţinutului de obiecte de artă. La nivelul judeţului Suceava, existenţa a
numeroase biserici şi mănăstiri precum: Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor, Putna, Dragomirna, Probota,
Arbore, Pătrăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava (unele dintre ele fiind
incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la
lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurile mănăstirilor şi
bisericilor. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere în ultimii ani.
Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la
obiectivele de interes, lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului
cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru biserici şi mănăstiri, lipsa spaţiilor speciale de campare pentru
turismul de pelerinaj.

E. Ecoturismul

Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este
observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Acţiunile turistice trebuie să conducă
în mod obligatoriu la conservarea şi protejarea naturii şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului
natural şi socio-cultural. La nivelul judeţului Suceava, practicarea ecoturismului este abia în faza de
început. Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România, dar şi printre cei mai
ameninţaţi de intervenţia omului, datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. În prezent,
se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma
exploatării sulfului.

Unicitatea Parcului Naţional Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi,
precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret, Rezervaţia Cheia
Lucavei – Câmpulung Moldovenesc, Rezervaţia „12 Apostoli” – Dorna, Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc.)
constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local.

Pe plan naţional se constată preocupări - materializate inclusiv prin programe de finanţări specifice – în
sensul stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism.

F. Turismul Rural şi Agroturismul

Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale judeţului
dispun, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de recreere şi de un valoros
potenţial cultural şi istoric. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în casele
oamenilor, atraşi de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viaţă, precum şi de
activităţile sportive din natură. Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod
considerabil, mai ales în ultimii ani. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în
sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de localităţi precum: Suceviţa, Vama, Moldoviţa, Putna,
Ciocăneşti, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Şarului, Poiana Şarului, Poiana Negri,
Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana Stampei, Şaru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîşca, Marginea, Argel sunt
deja consacrate în practicarea acestui tip de turism, ele devenind treptat destinaţii turistice în sine.
Turismul rural practicat la nivelul judeţului Suceava se desfăşoară în principal în cadrul pensiunilor turistice

19
(cu până la 10 camere, totalizând un număr de până la 30 de locuri, clasificate de la 1-4 margarete),
popasurilor turistice, satelor de vacanţă şi a vilelor grupate în jurul unor spaţii comune pentru masă şi
distracţii sportive. Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitaţie (tot mai multe
pensiuni turistice rurale oferă solicitanţilor posibilitatea de a călări în spaţii special amenajate şi sub
îndrumarea unui bun cunoscător), drumeţii pedestre, cicloturism, pescuit şi vânătoare, vizite la stâne,
degustarea unor produse specifice bucătăriei ţărăneşti.

Problema majoră cu care se confruntă turismul rural nu o reprezintă facilităţile pentru investitori, ci stadiul
precar al infrastructurii fizice, fără de care potenţialul acestor zone nu poate fi valorificat. Astfel, multe
localităţi din zonele deluroase şi montane nu se confruntă doar cu probleme de infrastructură mare (accesul
dificil în unele zone, drumuri greu practicabile), ci şi cu probleme ale infrastructurii de utilităţi, cum ar fi:
lipsa gazului, curentului electric, lipsa apei curente, canalizării etc. Există totuşi şi o serie de factori
favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism, precum: densitatea sporită a
populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi montane din judeţ, frumuseţea deosebită a acestor zone,
calitatea aerului, existenţa unei faune şi a unei flore bogate, monumentele istorice cu valoare naţională şi
internaţională, precum şi calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone.

20
Analiza infrastructurii de cazare si a circulatiei turistice in zona bazinul Dornelor – judetul Suceava

În luna decembrie 2008 au functionat pe raza judetului Suceava 175 structuri de primire turistica cu
functiuni de cazare turistica, cu 37,8% mai multe fata de luna noiembrie 2008 si cu 7,9% mai putine fata de
luna decembrie 2007.

Pensiunile turistice rurale au detinut cea mai mare pondere, respectiv 44,6%, urmate de pensiuni turistice
urbane (23,4%), hoteluri (14,9%), vile turistice (10,3%) si 6,8% celelalte tipuri de structuri de primire
turistica (hoteluri pentru tineret, moteluri, hosteluri, cabane turistice, campinguri, bungalouri).

Cele 175 structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica au oferit turistilor 5.979 locuri-pat
dispuse în 2.857 camere.

Capacitatea de cazare turistica în functiune a structurilor de primire turistica în luna decembrie 2008 a fost
în judetul Suceava de 185.349 locuri – zile, cu 16,4% mai mare comparative cu luna noiembrie 2008 si cu
2,5% mai mica comparativ cu luna decembrie 2007.

Hotelurile detin 46,5% din total capacitate de cazare în functiune, urmate de pensiuni turistice rurale 20,8%,
pensiuni turistice urbane 14,0%, vile turistice 9,0%, cabane turistice 4,0% si 5,7% celelalte tipuri de structuri
de primire turistica (hoteluri pentru tineret, moteluri, hosteluri, campinguri, bungalouri).

Analiza capacitatii de cazare turistica în functiune pe zone turistice evidentiaza faptul ca 28,2% din totalul
capacitatii de cazare turistica în functiune este detinut de structurile din alte localitati si trasee turistice
(Gura Humorului, Falticeni, Radauti, Draguseni, Sucevita), urmate de structurile din zona statiunii balneare
Vatra Dornei cu 27,6%, structurile din statiunile din zona montana cu 25,6% si structurile din municipiul
Suceava cu 18,6%.

În structurile de primire turistica care au functionat în judetul Suceava în luna decembrie 2008 au fost
cazati 17.747 turisti, cu 7,6% mai multi fata de luna noiembrie 2008 si cu 1,5% mai multi fata de luna
decembrie 2007.

În luna decembrie 2008 numarul de sosiri ale turistilor români a fost de 17.059 persoane, cu 7,9% mai multi
fata de luna noiembrie 2008 si cu 1,3% mai multi fata de luna decembrie 2007. La turistii straini numarul
sosirilor a fost de 688 persoane, cu 0,3% mai putini decât în luna noiembrie 2008 si cu 8,2% mai multi decât
în decembrie 2007.

Din numarul total al turistilor cazati în structurile de primire turistica, 66,3% au fost cazati în hoteluri,
12,3% în pensiuni turistice rurale, 8,9% în pensiuni turistice urbane, 7,7% în vile turistice, si 4,8% în celelalte
tipuri de structuri de primire turistica (hoteluri pentru tineret, hosteluri, moteluri, cabane turistice,
campinguri, bungalouri).

Pe zone turistice, dupa numarul de sosiri, pe primul loc se situeaza municipiul Suceava cu 36,0% din numarul
total de sosiri, urmat de zona statiunii balneare Vatra Dornei cu 28,1%, alte localitati si trasee turistice cu
21,8% si statiunile din zona montana cu 14,1%.

Din total sosiri în structurile de primire turistica 96,1% reprezinta sosiri turisti români si 3,9% sosiri turisti
straini. Turistii straini provin din: Republica Moldova (13,1%), Ucraina (12,9%), Franta (11,0%), Italia (9,6%),
Germania (8,3%), Regatul Unit (5,8%), Portugalia (3,6%), Olanda (3,3%), Spania (3,3%) s.a. Din total turisti
straini cazati în structurile de primire turistica în luna decembrie 2008, 60,5% apartin tarilor Uniunii
Europene, în scadere cu 7,1% fata de luna precedenta.

21
În luna decembrie 2008, în judetul Suceava, indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica în
functiune a fost de 23,8% pe total structuri de primire turistica, fata de 24,0% în luna noiembrie 2008 si
21,3% în luna decembrie 2007.

Cel mai înalt nivel al indicelui de utilizare, 58,0%, s-a înregistrat în hotelurile cu categoria de clasificare de
1 stea, urmat de hoteluri cu categoria de clasificare de 3 stele (31,3%), vile turistice cu categoria de
clasificare de 3 stele (31,2%), hoteluri pentru tineret cu categoria de clasificare de 3 stele (30,1%), hoteluri
cu categoria de clasificare de 2 stele (30,0%). Cel mai mic indice de utilizare neta a locurilor de cazare s-a
înregistrat la bungalouri cu categoria de clasificare de 3 stele (1,3%).

Pe zone turistice, cel mai înalt nivel al indicelui de utilizare neta a locurilor de cazare s-a înregistrat la
structurile de primire turistica din statiunea balneara Vatra Dornei cu 35,2% pe total structuri, cel mai
ridicat fiind indicele de utilizare înregistrat în hoteluri (39,4%), urmat de hoteluri
pentru tineret (30,1%), vile turistice (27,7%) si pensiuni turistice urbane (24,0%).

În luna decembrie 2008, la nivelul judetului Suceava, în structurile de primire turistica cu functiuni de
cazare turistica au fost înregistrate 44.134 înnoptari, din care 42.642 înnoptari la turistii români (96,6% din
total înnoptari) si 1.492 înnoptari la turistii straini (3,4% din total înnoptari).

Dupa numarul de înnoptari în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica din fiecare
zona, pe primul loc se situeaza structurile de primire turistica din zona statiunii balneare Vatra Dornei care
detin 40,9% din numarul total de înnoptari, urmate de structurile de primire turistica din municipiul Suceava
cu 24,0% din înnoptari, structurile de primire turistica din alte localitati si trasee turistice cu 19,5% din
înnoptari si structurile de primire turistica din zona montana cu 15,6% din înnoptari.

Durata medie de sedere la nivelul judetului Suceava a fost în luna decembrie 2008 de 2,5 zile pe total
structuri de primire turistica. Valori mai mari s-au înregistrat la hoteluri pentru tineret (5,4 zile),
campinguri (4,0 zile), vile turistice (3,2 zile), pensiuni turistice rurale (3,0 zile).

Pe zone turistice, cea mai mare durata medie a sederii s-a înregistrat în structurile din zona statiunii
balneare Vatra Dornei (3,6 zile). Durata medie a sederii a fost în luna decembrie 2008 de 2,5 zile pentru
turistii români si 2,2 zile pentru turistii straini.

22
Analiza infrastructurii de cazare si a circulatiei turistice in statiunea Vatra Dornei

Circulaţia turistică trebuie analizată prin prisma a trei indicatori principali: sosirile de turişti, înnoptările în
structurile de cazare şi durata medie a sejurului. Evoluţia fiecăruia dintre aceşti indicatori va fi analizată
pentru perioada 2005-2008. De asemenea va fi studiată provenienţa turiştilor, români sau străini.

În perioada 1990 -1997 turismul dornean a cunoscut o perioadă de regres în ceea ce priveşte volumul
investiţiilor, gradul de ocupare a structurilor de cazare şi, implicit, cifra de afaceri. După anul 1997 se
înregistrează o dezvoltare ascendentă, susţinută şi de diversificarea componentelor sale: turism balnear,
turism montan şi turism activ, iar în perioada 2000-2002, s-au înregistrat anual circa 60.000 de turişti.

În intervalul 2005-2008 se constată o evoluţie importantă a numărului de turişti înregistraţi statistic. De la

34.033 de turişti în 2005, în anul 2008 se ajunge la 50.466 de sosiri, ceea ce înseamnă o creştere cu 48,3%.
În structură, evoluţia turiştilor români a cunoscut ritmuri mai scăzute de creştere, comparativ cu sosirile de
turişti străini care au crescut de mai mult de 2 ori în 2005 faţă de 2008.

Cererea turistică înregistrată în staţiunea Vatra Dornei

Anii Nr. sosiri Nr. înnoptări

Total Români Străini Total Români Străini

2005 34033 32340 1693 215626 209650 5976

2006 42817 38592 4225 205390 194833 10557

2007 44956 41540 3416 202743 192717 10026

2008* 50466 46899 3567 229071 218510 10561

2005 +48,29 +45,02 +110,69 +6,24% +4,23% +76,72

2008 % % % %

Deşi din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2005-2008 numărul turiştilor străini a crescut semnificativ,
în structură continuă să deţină o pondere de cel mult 10% din totalul sosirilor. Cea mai mare pondere
înregistrată de turiştii străini a fost în anul 2006, cu 9,8%.

23
Repartiţia sosirilor relevă o pondere covârşitoare a cazării turiştilor în hoteluri, dar această situaţie este
posibilă şi datorită numărului mult mai ridicat al locurilor de cazare în hoteluri comparativ cu cele aferente
altor structuri turistice de cazare.

Vile turistice înregistrează 21% din totalul sosirilor, în timp ce pensiunile au găzduit 10% din totalul turiştilor
staţiunii. Structurile de tip camping şi hoteluri pentru tineret înregistrează ponderi extrem de reduse, sub
2%. Preferinţa pentru hoteluri se constată atât la turiştii români, cât şi la cei străini.
Pentru perioada 2005 - 2008 primăria Vatra Dornei a pus la dispoziţie informaţii statistice referitoare la
indicatorul sosiri. Comparativ cu datele oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, numărul de
turişti din evidenţele primăriei este mult mai mare. Diferenţele dintre datele primite de la cele două surse
se pot datora existenţei unor structuri de cazare ce primesc turişti, dar care nu sunt clasificate şi ca atare
nu sunt incluse în baza de date a Direcţiei Judeţene de Statistică sau a înregistrării de către primărie
inclusiv a vizitatorilor de o zi din staţiune, în categoria „turişti”.

Sosiri de turişti în staţiunea Vatra Dornei

Anul Nr. turişti Creştere anuală
(%)
2005 72.000 -
2006 95.000 +32
2007 120.000 +26,3
2008 165.000 +37,5
2005/2008 +129%

În perioada 2005 - 2008, indicatorul sosiri de turişti a cunoscut o tendinţă pozitivă, cu creşteri în ritmuri
susţinute de la an la an. Raportat la anul de bază 2005, în 2008 numărul de turişti a crescut spectaculos, cu
aproape 130%. Această situaţie este justificată de creşterea interesului turiştilor pentru o staţiune complexă
ce oferă un pachet turistic bogat: sănătate, munte şi o vacanţă activă. Diversitatea formelor de turism ce
pot fi practicate în Vatra Dornei în condiţii foarte bune a atras segmente diverse de turişti, de la adulţi şi
persoane de vârsta a treia pentru turism balnear, până la tineri de toate vârstele, împătimiţi ai sporturilor
montane şi ai aventurii.

Indicatorul înnoptări nu cunoaşte aceeaşi evoluţie ca cel al sosirilor, creşterea 2008/2005 fiind de doar
+6,24%. Această creştere destul de scăzută comparativ cu cea a sosirilor se explică printr-o creştere

24
importantă a înnoptărilor turiştilor străini (+76,7%) dar o creştere nesemnificativă a înnoptărilor românilor
(+4,23%).

În anul 2008, din punct de vedere al structurii, ponderea înnoptărilor străinilor este de circa 4,6%, în timp
ce înnoptările turiştilor români reprezintă circa 95,4% din total.

Evoluţia duratei sejurului

Anii Durata sejurului

Total Români Străini

2005 6,34 6,48 3,53

2006 4,80 5,05 2,50

2007 4,51 4,64 2,94

2008 4,54 4,66 2,96

Durata sejurului cunoaşte o scădere pe total circulaţie turistică, dar şi în structură, atât pentru turiştii
români, cât şi pentru cei străini. Un sejur de circa 4,5 zile sugerează o îmbinare a formelor de turism
practicate în staţiune, turismul balnear fiind susţinut şi de alte forme de turism precum turism montan,
turismul activ sau cel de week-end care presupun şederi mai scurte.

Analiza circulaţiei turistice poate fi completată de studierea provenienţei turiştilor străini, după ţara de
origine.

Cei mai mulţi turişti străini provin din Republica Moldova, 40% din totalul sosirilor. Cu ponderi mai mici, sub
10%, se situează Germania, Franţa, Italia, Israel, Austria şi Ucraina. În categoria alte ţări, cu un procent de
21%, intră Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Grecia, Spania, Belgia, Elveţia, Turcia, Polonia,
Republica Cehă, Ungaria, Bulgaria, Federaţia Rusă, SUA etc., din fiecare ţară menţionată sosind sub 100 de
turişti.

25
Ponderea staţiunii Vatra Dornei în circulaţia turistică a judeţului Suceava
Pentru a surprinde importanţa staţiunii Vatra Dornei pentru activitatea turistică din judeţul Suceava este
relevantă ponderea deţinută de cererea turistică a staţiunii în totalul celei din judeţ.
Importanţa staţiunii Vatra Dornei pentru jud. Suceava, 2008

Anii Nr. sosiri Nr. înnoptări

Total Români Străini Total Români Străini

Jud. Suceava 192.120 148.847 43.273 435.199 364.802 70.397

Vatra Dornei 50.466 46.899 3.567 229.071 218.510 10.561

% Vatra Dornei în jud. 26,27 31,51 8,24 52,64 59,90 15,00

Suceava

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică ponderea
staţiunii Vatra Dornei în circulaţia turistică a judeţului Vatra Dornei este de circa 26% pentru sosiri şi peste
50% din înnoptări. Se constată faptul că atât sosirile, cât şi înnoptările românilor deţin ponderi peste
valoarea corespunzătoare totalului. Prin urmare staţiunea Vatra Dornei deţine un loc important pentru
activitatea turistică din judeţul Suceava.

Indicele de utilizare în Municipiul Vatra Dornei pe tipuri de structuri de cazare

Indicele de utilizare a capacităţii reflectă gradul în care capacitatea de cazare disponibilă este utilizată şi
se determină prin raportarea înnoptărilor la numărul de locuri disponibile în staţiune.

Evoluţia indicelui de utilizare a capacităţii de cazare

26
 Structuri de cazare 2005 2006 2007 2008

Hoteluri 44,5 40,8 38,4 42,1

Hoteluri pentru tineret - 12,9 16,7 14,7

Vile turistice 31,6 30,5 29,7 32,8

Campinguri - 7,4 8,1 9,7

Pensiuni turistice urbane 15,0 15,7 15,4 15,8

Total 40,1 35,4 33,0 35,8

Se constată o evoluţie oscilantă a gradului de ocupare în Vatra Dornei, dar tendinţa generală este
descrescătoare. Cel mai ridicat indice este cel aferent anului 2005, când se înregistrează un grad de ocupare
de 40,1%. În anul 2008 se ajunge la o rată a ocupării de 35,8%. În structură, hotelurile înregistrează un grad
de ocupare peste medie, campingurile fiind structurile cu indicele cel mai scăzut, dar justificat de
sezonalitatea activităţii acestor structuri.

27
 4. Analiza SWOT a turismului în zonă
Analiza SWOT la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est
Puncte tari
• Regiunea beneficiaza de prezenta a
numeroase monumente istorice de
importanta nationala si internationala
(UNESCO);
• In Regiunea Nord-Est functioneaza cel mai
mare numar de muzee si colectii publice - 9
unitati de importanta nationala sunt
concentrate in Iasi;
• Oferta culturala diversificata: festivaluri,
spectacole de teatru, concerte, expozitii,
concursuri sportive, obiceiuri si traditii;
• Existenta unui tezaur etnografic si folcloric
de mare originalitate cu un calendar bogat
de targuri traditionale si manifestari
folclorice pe tot parcursul anului;
• Existenta de izvoare minerale importante
atat din punct de vedere cantitativ cat si
calitativ si a facilitatilor oferite de statiunile
balneo-climaterice;
• Existenta unui numar mare de arii protejate
(parcuri nationale, naturale si rezervatii)
incluse in reteaua europeana Natura 2000;
• Cresterea capacitatii de cazare in pensiunile
agro-turistice;
• Structuri de cazare diversificata - hoteluri de
2-4 stele, pensiuni de 2-4 margarete,
cabane, campinguri;
• Diversitatea produselor agro-alimentare
ecologice;
• Poluare redusa in majoritatea zonelor
rurale;
• Bucatarie traditionala si specialitati
regionale;
• Desfasurarea de multiple evenimente
culturale, congrese nationale si
internationale in Iasi.
28
Puncte slabe
• Nivel redus al indicelui de utilizare a
capacitatii de cazare si a duratei medie de
sedere in regiune, in raport cu potentialul
turistic existent;
• Scaderea numarului de turisti straini care
viziteaza regiunea;
• Bazele de tratament aferente unor statiuni
balneare au un grad inalt de uzura si
neadaptate la standardele europene;
• Lipsa unui sistem organizat de indicatoare
pentru obiective si trasee turistice in gari,
aerogari, autogari, drumuri europene;
• Activitati de marketing turistic si management
al destinatiei insufient dezvoltate – lipsa unei
retele de centre de informare si promovare
turistica si a punctelor de informare turistica
in arealele turistice de mare interes;
• Lipsa unui sistem de rezervare on-line;
• Absenta unui targ regional de turism;
• Nivel scazut al cooperarii intre operatorii de
transport aerian si agentiile de turism - lipsa
pachetelor de tip “all inclusive”
• Transportul public catre obiectivele turistice
este slab organizat si promovat;
• Numar redus si lipsa caracterului integrat
pentru itinerariile turistice tematice;
• Insuficienta punere in valoare a monumentelor
istorice prin amenajari arhitecturale specifice;
• Insuficienta dezvoltare/valorificare a
infrastructurii de agrement;
• Lipsa personalului specializat (conducere si
executie) la nivelul structurilor de primire
turistice ;
• Insuficienta cooperare intre diferiti operatori
din turism;
• Lipsa unei structuri institutionale de turism la
nivel regional si local
• Accesibilitatea vest-est este deficitara
datorita lipsei unui coridor european
Transilvania-Moldova;
• Costul zborurilor catre Regiunea Nord-Est este
ridicat comparativ cu alte regiuni/tari;
• Numar insuficient de standuri care

Oportunitati
• Restaurarea/renovarea/reabilitarea
obiectivelor turistice aferente patrimoniului
cultural-istoric si valorificarea turistica a
acestora;
• Complexul muzeal national Moldova-Iasi
membru al Retelei Nationale a Muzeelor din
Romania – premize pentru promovarea
nationala-internationala;
• Posibilitatea dezvoltarii turismului de afaceri
prin valorificarea centrelor de
afaceri/expozitionale existente;
• Interes international crescut pentru turismul
cultural, balnear (inclusiv tratamentul de
preventie – de tip wellness/spa), ecoturism,
agroturism si turism rural, de aventura;
• Foarte bune perspective pentru a exploata
zonele montane pe tot cursul anului prin
drumetie, echitatie, alpinism, sporturi
extreme, schi;
• Cresterea numarului de turisti care au ca
motivatie diferite forme de turism cultural;
• Oportunitati de finantare a turismului prin
fonduri publice;
• Existenta Master Planului de Dezvoltare a
Turismului in Romania
• Implementarea de proiecte de infrastructura
turistica de catre administratia publica
locala.
29
comercializeaza suveniruri, arta populara,
carti postale etc;
• Ineficienta ecologizare a arealelor turistice.
Amenintari
• Infrastructura de transport neadaptata la
standardele comunitare;
• Infrastructura de utlitati (apa, canalizare,
management al deseurilor) slab dezvoltata in
zona rurala;
• Competitie puternica la nivel de destinatie –
destinatii turistice externe la preturi similare
si conditii superioare;
• Imaginea deficitara a Romaniei poate afecta
alegerea Regiunii Nord-Est ca destinatie
turistica;
• Continuarea procesului de migrare a fortei de
munca calificata;
• Degradarea patrimoniului arhitectural rural
prin depopularea localitatilor si a
comunitatilor rurale;
• Urbanizarea populatiei rurale implicand
pierderea autenticitatii si specificul local;
• Neconstientizarea rolului introducerii
sistemului de management al calitatii in
sectorul turistic
• Conditii meteo nefavorabile, calamitati
naturale (inundatii, alunecari de teren)
 Analiza SWOT la nivelul municipiului Vatra Dornei
Puncte tari
Patrimoniu arhitectural
Clădirile cele mai repezentative din oraş sunt
monumente arhitectonice din secolul XIX. Cel mai
important monument arhitectonic este “Cazinoul
Vatra Dornei”, construit în anul 1897 după un
proiect al curţii imperiale austriece;
Existenţa condiţiilor pentru turismul cultural şi
istoric, cinegetic;
Reţea reprezentativă a instituţiilor publice;
Reţele tehnico-edilitare dezvoltate (apă, canal,
energie electrică, energie termică, telefonie
digitală, cablu TV, internet);
Dezvoltarea serviciilor turistice;
Reţea comercială dezvoltată;
Zonă defavorizată – facilităţi acordate
investitorilor;
Privatizare avansată, iniţiativă privată activă;
Existenţa colegiului de agroturism şi CEFIDEC;
Aeroport în vecinătate;
Spaţii de producţie neutilizate;
Terenuri disponibile;
Resurse naturale: materiale de construcţie, lemn,
ape minerale carbogazoase pentru consum şi cu
proprietăţi terapeutice, zăcăminte de turbă cu
proprietăţi terapeutice;
Existenţa unor instituţii financiare;
Sistem educaţional diversificat;
Forţă de muncă ieftină şi calificată;
Spaţii şi programe de agrement;
Disponibilitatea administraţiei locale de a
concesiona
terenuri;
Existenţa terenurilor şi spaţiilor neutilizate;
Potenţialul uman bine educat;
Poziţia geografică – Municipiul Vatra Dornei se află
la confluenţa drumurilor către Transilvania,
Bucovina şi Moldova;
Cadrul natural – Înconjurat de munţi bogaţi în
vegetaţie forestieră, în mod special conifere,
municipiul Vatra Dornei este o adevărată oază de
frumuseţe naturală;
Clima – iernile lungi, caracteristice zonei,
favorizează relansarea turismului prin
posibilităţile
de practicare a sporturilor de iarnă.
Oportunitati
30
Puncte slabe
Starea patrimoniului arhitectural şi nevalorificarea
lui economică;
Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii de drumuri;
Insuficienta dezvoltare a comunicării între
instituţiile publice;
Uzura morală a reţelelor tehnico-edilitare (apă,
canal);
Slabă activitate de promovare a turismului dornean
din partea firmelor private;
Slaba dezvoltare a serviciilor pentru populaţie;
Buget local auster – posibilităţi limitate de renovare
a infrastructurii urbane;
Inexistenţa unor instituţii de învăţământ
preuniversitar şi superior în domeniul turismului;
Pista de aterizare pentru avioane mici necesită
investiţii pentru repunerea în circuitul turistic;
Infrastructura slab dezvoltată;
Scăderea puterii de cumpărare a membrilor
comunităţii;
Necorelare cerere – ofertă;
Disponibilizări masive de personal în zona
mineritului;
Managementul întocmirii proiectelor de finanţare
pentru atragerea de surse este relativ slab.
Municipiul Vatra Dornei face parte din Zona de
Dezvoltare N-E unde produsul intern brut pe locuitor
are cea mai mică valoare dintre toate regiunile;
Posibilităţile de agrement turistic sunt insuficient
valorificate;
Clima – temperatura medie anuală de 5,20 C
conduce la costuri suplimentare pentru asigurarea
confortului termic.
Amenintari
Parteneriat public privat; Fragilitate a sistemului de reprezentare a societăţii
Utilizarea instrumentelor datoriei publice civile;
(împrumuturi şi obligaţiuni municipale) ca surse Insuficienţa resurselor bugetare;
atrase la bugetul local, pentru repunerea în Bugetul necesar reabilitării şi dezvoltării
circuitul turistic a unor obiective de importanţă infrastructurii turistice depăşeşte capacităţile
majoră pentru localitate; economice ale investitorilor dorneni;
Parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare Inexistenţa în planurile regionale a căilor de
şi transport rutier modern (autostrăzi, drumuri rapide);
Dezvoltare în Turism, pentru identificarea Disponibilizări de personal din sfera mineritului;
investitorilor în turismul dornean; Forţa de muncă calificată migrează în străinătate;
Existenţa Planului Urbanistic General (Master Plan)
-
instrument de dezvoltare urbană;
Există scheme de creditare şi granturi;
Existenţa unor facilităţi fiscale datorită
caracterului de zonă defavorizată;
Formarea unui nucleu de întreprinderi mici în
jurul
investitorilor majori.

31
 5. Stabilirea obiectivelor generale de marketing

Obiectivul general al strategiei de marketing este dezvoltarea turistica durabila, cresterea

competitivitatii si atractivitatii turistice a zonei bazinul Dornelor prin valorificarea patrimoniului
natural si antropic si cresterea calitatii produselor si serviciilor turistice.

Obiective specifice ce pot sustine indeplinirea obiectivului general sunt:

1. Dezvoltare planificata, strategica si eficienta prin

- Actiune unitara, directionata catre indeplinirea aceluiasi scop al judetului
- Complementaritatea si coerenta politicilor publice sectoriale
- Utilizarea eficienta a resurselor financiare
- Dezvoltarea resurselor umane pe termen lung
- Imbunatatirea calitatii infrastructurii de transport si IT, prin interventii prioritare cu maxim de efect in
dezvoltare
- Profesionalizarea resurselor umane in functie de cererea de pe piata fortei de munca
2. Imbunatatirea calitatii infrastructurii turistice si profesionalizarea resurselor umane prin
- Incurajarea investitiilor in structurile de cazare
- Reabilitarea infrastructurii rutiere
- Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul de agreement
- Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică
- Modernizarea punctelor (foişoarelor) de observare / filmare / fotografiere;
- Modernizarea refugiilor montane;
- Amenajarea posturilor Salvamont;
- Reabilitarea parcurilor balneare, parcuri – grădină în staţiuni turistice balneare, climatice şi balneo-
climatice
- Dezvoltarea culturii antreprenoriale in sectorul turistic;
- Sprijinirea formarii profesionale continue prin implementarea de programe de instruire a personalului
din sectorul turistic, precum si introducerea de noi profesii in domeniu.

3. Imbunatatirea reprezentarii si a lobby-ului la nivel institutional national si

European
- Bucovina – destinatie inclusa in documentele programatice privind turismul la nivel national
- Promovarea la nivel european si includerea in programele europene gen EDEN
- Promovarea unei Hotarari de Guvern pentru aprobarea Programului National Dezvoltarea Turismului in
Bucovina

4. Dezvoltarea unui sistem de marketing agresiv si inteligent

5. Actiune prin parteneriat local

32
 6. Strategii de marketing în vederea implementării obiectivelor planului de marketing

Viziunea de dezvoltare turistica – directii strategice de dezvoltare

1. Cresterea atractivitatii turistice regionale prin modernizarea infrastructurii de turism

- Dezvoltarea de programe integrate de reabilitare, modernizare si amenajare a statiunilor turistice, a
centrelor istorice, a ariilor naturale protejate si a altor zone turistice;
- Dezvoltarea si modernizarea zonelor turistice care detin resurse naturale cu potential balnear;
- Dezvoltarea infrastructurii de agrement adaptate specificitatii zonei de interes turistic;
- Imbunatatirea infrastructurii Serviciului de Salvamont
- Dezvoltarea turismului de nisa (agroturism, turism rural, ecoturism, turism activ – turism ecvestru,
cicloturism, drumetii, pescuit etc);
- Cresterea accesibilitatii arealelor turistice prin modernizarea/reabilitarea cailor de acces, amplasarea
de panouri de informare si promovare turistica si introducerea standardelor europene de calitate in
privinta dotarilor existente in imediata apropiere a obiectivelor (parcari, zone de popas, alimentare cu
apa, canalizare, grupuri sanitare, puncte de colectare a deseurilor, puncte de prim ajutor etc);
- Identificarea si amenajarea de zone de popas, inclusiv cu panouri de orientare turistica;
- Implementarea de campanii de ecologizare a arealelor turistice.

2. Dezvoltarea produselor turistice, imbunatatirea marketingului destinatiei si a sistemului de promovare

- Dezvoltarea si promovarea de circuite turistice judetene si interjudetene;
- Dezvoltarea de produse turistice complementare;
- Realizarea unui portal regional de turism;
- Crearea si dezvoltarea unei imagini distinctive a regiunii ca destinatie turistica (brand regional si
branduri locale), implementarea unui sistem eficient de management al destinatiei;
- Stimularea dezvoltarii de proiecte de promovare a regiunii in parteneriat local, regional si european,
inclusiv prin infiintarea unei structuri institutionale regionale de turism;
- Dezvoltarea si implementarea unui sistem unitar de marcare a atractiilor turistice in intreaga regiune
(panouri, harti turistice pe drumurile nationale si judetene, gari, autogari, aerogari);
- Realizarea de studii de cercetare a pietei turistice si dezvoltarea, pe baza rezultatelor, a unei strategii
regionale de marketing turistic;
- Promovarea produselor, inclusiv ecologice traditionale si comercializarea acestora in spatii special
amenajate in aerogari, centrele istorice ale oraselor, statiuni turistice, hoteluri, pensiuni si in centrle /
punctele de informare turistica.
- Dezvoltarea de oferte turistice bazate pe valorificarea traditiilor din regiune;
- Dezvoltarea de produse turistice noi complementare in vederea diversificarii si cresterii atractivitatii
ofertei turistice (spre exemplu, citybreak);
- Realizarea de materiale de promovare a obiectivelor/ circuitelor turistice (brosuri, ghiduri turistice,
pliante, CD-uri prezentare, bannere, harti turistice, revista regionala de turism etc) si sprijinirea
derularii de actiuni si campanii de promovare;
- Organizarea unei burse regionale de turism anual sau bianual;
- Dezvoltarea de carduri turistice care sa permita vizitarea atractiilor turistice aferente circuitelor la
preturi promotionale;
- Promovarea ofertelor turistice din regiune prin includerea acestora in cataloagele touroperatorilor
romani si straini;

33
- Încurajarea si sprijinirea structurilor turistice în vederea asocierii acestora la retelele internationale de
turism;
- Sprijinirea dezvoltarii unei retele de centre/birouri de informare si promovare turisitca cu filiale in
toate resedintele de judet si localitatile cu potential turistic, puncte de informare turistica, inclusiv
electronice in zone de maxim tranzit;
- Sprijinirea participarii la targuri si expozitii nationale si internationale;
- Sprijinirea organizarii de expozitii muzeale etnografice si manifestari culturale, festivaluri (gastronomie
moldoveneasca, spre exemplu festivalul placintelor poale-n brau).

3. Cresterea competitivitatii structurilor turistice si a serviciilor furnizate

- Imbunatatirea serviciilor de cazare in cadrul structurilor de primire turistica si a bazei de agrement si
tratament (inclusiv centre de tip spa) cu respectarea standardelor arhitecturale specifice arealului
turistic de provenienta;
- Sprijinirea crearii si dezvoltarea structurilor de asistenta de afaceri in turism (incubator de afaceri) ;
- Dezvoltarea serviciilor specifice turismului de afaceri si de evenimente;
- Sprijinirea accesului IMM-urilor din sectorul turistic la serviciile de consultanta (management,
marketing, studii de fezabilitate, studii de piata);
- Promovarea si integrarea tehnologiei informatiei si a comunicatiilor in desfasurarea afacerilor in turism,
inclusiv prin dezvoltarea sistemului de rezervari on-line;
- Incurajarea implementarii in sectorul turistic a sistemelor de management al calitatii conform
standardelor ISO 9001:2000, sistemelor de management integrate Calitate- Mediu si altor instrumente de
mediu si de calitate (eticheta ecologica, Marca Q).

4. Dezvoltarea resurselor umane in sectorul turistic

- Dezvoltarea culturii antreprenoriale in sectorul turistic;
- Sprijinirea formarii profesionale continue prin implementarea de programe de instruire a personalului
din sectorul turistic, precum si introducerea de noi profesii in domeniu;
- Dezvoltarea de programe de instruire pentru personalul din muzee si ghizi turistici;
- Sprijin pentru calificarea/reconversia profesionala a populatiei din mediul rural in vederea dobandirii de
competente specifice sectorului turistic;
- Dezvoltarea de campanii de constientizare a importantei dezvoltarii resurselor umane in sectorul
turistic.

Obiective strategice

- Valorificarea potentialului turistic al zonei prin conservarea autenticitatii zonei si combinarea tipurilor
de turism – cultural, religios, activ si de agrement
- Dezvoltarea unui brand turistic specific – Bucovina si asigurarea promovarii agresive
- Dezvoltarea Poienei Bucovinei – spatiu de manifestare publica si agrement
- Dezvoltarea resurselor umane specializate

Mixul de marketing
Mixul de marketing reprezinta totalitatea actiunilor in materie de marketing ce trebuie efectuate, in asa fel
incit obiectivele propuse sa fie atinse. Mixul de marketing, va lua in considerare analiza situatiei actuale in
ceea ce piveste capacitatile existente in materie de oferire a servicilor turistice, competitatia existenta la

34
nivel national si international. Mixul de marketing va fi adaptat in relatie cu tipul de strategie adaptabil
unei anmite situatii sau produs. Mixul de marketing face referire la mai multe tipuri de actiuni, uneori una
fiind predominanta, dar intotdeauna va trebui sa ne raportam la cel putin patru tipuri de interventii,
recunoscute in literatura de specialitate ca si cei patru P: produs, pret, plasament (distributie), promovare.

Produsul
Avind in vedere caracterul intangibil al produsului, acesta facind parte din categoria de servicii, vom
intimpina dificultati in definirea cu exactitate a limitelor produsului. Produsul nu va fi doar minastuirea ( in
cazul turismului religios sau cultural), pirtia de schi ( in cazul turismului montan sau de agrement) sau
izvoarle naturale ( in cazul turismului natural). Desi acestea reprezinta esenta produsului in cazul nostru, in
interiorul limitelor produsului vor intra totalitatea obiectelor si serviciilor cu care turistul intra in contact in
timpul sejurului sau vizitei sale. Foarte importanta este existenta produselor complementare, deoarece
creaza un plus valoare pentru produsl in sine si un grad de confort pentru client ca are posibilitatea de a
beneficia prezenta mai multor produse intr-o singura locatie.

Definitia completa a produsului in serviciile de turism

Esenta produsului – este reprezentata de motivatia principala pentru care turistul se deplaseaza in zona:
poate fi o manastire, o zona naturala protejata, o pirtie de schi, posibilitatea de a face rafting, existenta
unui muzeu sau a unui asezamint istoric sau de patrimoniu deosebit.
Existenta in zona a altor produse (produse complementare) – spre deosebire de abordarea clasica a
existentei unor alte produse in zona, in alte tipuri de industrii, in turism aceste lucru este benefic si
intareste capacitatea produsului la care ne raportam de a atrage turisti; in fapt discutam despre o sinergie
care se creaza intre aceste produse.
Infrastructura de transport – este un element vital in turism deorece are influenta directa:
1. asupra disponibilitatii produsului de a fi la indemina turistului
2. asupra timpului pe care turistul il consuma pentru a ajunge la produs sau produse;
3. asupra confortului turistului in perioada de vacanta;
Serviciile de cazare – acestea sunt parte a produsului dar si un indicator de dinamica a industriei;
Cultura locala – este important ca sa existe o cultura locala in sensul atragerii, respectarii si fidelizarii
turistilor ca fiind un factor ce sta la baza dezvoltarii locale;
Atitudinea autoritatilor – in fapt este vorba despre totalitatea actiunilor, programelor si proiectelor care au
ca scop si obiective turismul si turistii, actiuni care nu se limiteaza doar la promovarea turismului ci si la
asigurarea unor servicii de calitate de catre functionarii proprii, monitorizare si control a serviciilor oferite
de organizatiile care ofera servici turistice sau actiuni de crestere a sigurantei si securitatii turistilor.
Usurinta in informare – intra in discutie atit usurinta de a se informa despre zona si posibilitatile de cazare
si petrecere a timpului liber, cit si despre calitatea si preturile serviciilor pe care turistii le vor solicita la
momentul sosirii in zona sau disponibilitatea acestor informatii;
Calitatea serviciilor – caeasta parte a produsului nu este de sine statatoarea, ea se afla raspandita in toate
celelalte parti ale produslui dar prin impactul pe care il are trebuie tratata ca o problema separata;
calitatea va fi intotdeauna un factor decisiv in alegerea locatiei si modului de petrecere a tipului liber mai
ales in momentul in care se compara produse similar ca si esenta a produsului; calitatea este imporatant u
odar in atragerea turistilor ci si in stabilirea preturilor, raportul calitatea pret fiind principalul indicator
utilizat in comparatia unor produse diferite ca si esenta a produsului;
Puterea brandului – este parte a produsului deoarece acest lucru are influenta directa asupra turistului in
ceea ce priveste modelarea unui anumit tip de comportament ( mai ales fidelizare sau atragerea de noi
clienti), dar si asupra politicii de pret; este o parte a mixului de marketing adeseori ignorata in Romania dar
cu un efect foarte puternic mai ales in zona serviciilor, in special in turism.
Pretul
Discutiile despre preturi sunt intodeauna foarte delicate deorece pretul este component principala in
stabilirea profitului organizatiilor. Este foarte clar ca pretul este valoarea pe care clientul este dispus sa il

35
plateasca pentru un anume tip de servicii. Definitia ne arata ca va trebui sa identificam foarte clar care este
serviciul pentru care se percepe acel tarif , explicat foarte clar ce intra in pret si ce nu intra, dar va trebui
sa tinem seama de client pentru ca ele este cel care plateste. Pretul nu este cit isi permite clientul sa
plateasca ci cit este dispus sa plateasca pentru acel produs, astfel incit organizatiile vor trebui sa isi faca o
politica de prêt care sa tina seama de:
- categoria de clienti (vor trebui grupati in functie de venituri, de fidelitate sau cultura de a folosi acel
serviciu)
- costurile pe care le au organizatiile in a oferi acel serviciu
- costurile clientilor pentru a primi produse complementare
- costurile totale pe care le au clientii in a ajunge la destinatie, pentru a primi serviciul
- preturile competitiei
- preturile substitutelor ( acele tipuri de produse sau servicii care intra in competitive directa cu serviciile
oferite de noi pentru banii pe care clientul este dispus sa il cheltuiasca in acea vacanta)
- calitatea serviciilor oferite
- calitatea serviciilor cerute ( dorite)
De preferat este ca la final clientul sa primeasca, cel putin, ceea ce am promis ca ii oferima, dar perceptia
lui sa fie ca a primit mai mult decit a platit in termen de valoarea absoluta astfel incit sa il putem fideliza.
In functie de ceea ce se urmareste prin strategie, de maturitatea pietei, de maturitatea produsului si a
clientilor se va apela la diferite tipuri de strategii (penetrarea a pietei, marirea cotei de piata, maximizarea
profitului, eliminarea concurentilor peturbatori – turism la negru, nu respecta standardul de calitate promis,
ofera altceva decit au promis..).

Plasament ( distributie)
Distributia este reprezentata de totalitatea cailor de transmitere a produsului catre client (aici nu intra doar
informare ci si livrarea propriu zisa). In fapt cind discutam de distributie ne referim locul de unde clientul isi
poate procura serviciul ( in termen de a-l plati) pentru ca spre deosebire de produsele tangibile, produsele
intangibile, serviciile trebuiesc intii consummate (clientul beneficiaza de acel serviciu) pentru ca sa putem
sti intr-adevar ce am cumparat.
Atunci cind discutam de distribuitia produselor turistice, provocvarea nu vine doar de la a reusi sa ajungi la
client ( in sensul ca acesta este informat despre serviciu respectiv) ci mai ales din a reusi:
- sa ii transmiti foarte clar care este produsul tau
- ce produse complementare sunt in zona
- care sunt costurile asociate
- care sunt beneficiile asociate
- care este nivelul de calitate oferit
- daca se folosesc ami multe canale de distributie , sa nu existe diferente in ceea ce
priveste definirea produsului, inclusiv costuri si beneficii
- ca sursa (canalul de distributie) care distribuie sa fie o sursa de incredere
Este foarte important ca in distribuite sa fie implicati cit mai multi din factorii ( actorii ) interesarti in
realizarea strategiei, nu doar pentru ca fiecare reprezinta un canal de distributie suplimentar, dar se va
crea o sinergie la nivelul acestori actori care va avea ca finalitate indeplinirea obiectivelor strategice in
zona respectiva. Provocarea este ca toti acesti acori sa actioneze sinergic, prin intermediul unor
parteneriate strategice care sa permite eliminarea posibilelr obstacole in indeplinirea obiectivelor.

Canale de distributie – factori interesati

Canalele de distributie trebuie privite nu dora ca un mijloc de comunicare al produselor dar si ca un
potential risc in prezentarea serviciilor catre client, deoarece canalul de distributie poate perturba (daca
acest lucru nu este controlat) definitia, calitatea si pretul produsului, astfel incit vom propune ca aceste
canale sa fie atent selectionate iar prestatia lor sa fie monitorizata si controlata in timp, in teremeni de
eficienta, eficacitatea si calitate a distributiei.

36
Promovare
Promovarea este una dintre cele mai complicate parti ale mixului de marketing pentru ca
- nu se pot identifica intotdeauna indicatori care sa indice specific si masurabil carea a fost eficienta
promovarii, fapt care va ingreuna alocarea unor bugete in continuare pentru promovare;
- trebuie selectat cu grija publicul tinta
- trebuie selectat cu grija produsul oferit si mesajul catre client
- conditiile pietei se schimba cu rapiditate
- competitia este foarte agresiva si de obicei va reactiona

Promovarea este un proces complex care trebuie planificat cu cea mai mare atentie si corelat cu obiectivele
strategice. Campaniile de promovare nu trebuie sa produca canibalizarea produselor sau subminarea
obiectivelor pe termen mediu sau lung.
In primul rind va trebui creat un brand puternic, cu specificatii si caracteristici bine delimitate, capabil sa
se bata in mintea clientilor cu celelalte branduri d la nivel national si international. Brandul va trebui creat
in jurul punctelor tari identificate in analiza SWOT cu accent pe ceea ce judetul ofera specific in materie de
produse turistice. Se poate discuta si despre mai multe branduri (1-3) daca segmentarea pietei si tipurile de
produse o permit, dara aceasta va fi o decizie luata de echipa de planificare a strategiei de turism.
Promovarea este caracterizata prin urmatoarele componente:
- obiectul promovarii (produsul/serviciul promovat)
- mesajul transmis
- grup tinta
- obiectiv principal
- obiective secundare (optional)
- cost al promovarii
- canale de promovare
- modalitate de promovare
- perioada de promovare
- echipa de promovare
In functie de obiectivele strategiei din care promovarea face parte partile componente ale promovarii vor fi
dezvoltate, detaliate si acceptate de toti actorii interesati.
Trebuie stiut faptul ca in cazul serviciilor de turism un rol foarte important, chiar vital, il joaca si
promovarea indirecta, respectiv acel tip de promovare care este realizat de actori care nu sunt direct
controlati. In acest tip de promovare intra de altfel impresiile pe care turistii le impartasesc celor care cer
sau cauta informatii despre serviciile de care ei au beneficiat.
In acest caz putem discuta de:
- „word of mouth” – de la o persoana la alta („gura lumii” „ din vorba in vorba”)
- Impresiile sau recenziile pe care turistii le posteaza pe siturile internet dedicate;
Pentru a putea bneficia de acest tip de promovare nu exista decit o posibilitate – oferirea unor servicii
competitive, care sa-i determine pe cei care au beneficiat de servicii sa recomande produsee mai departe
sau sa revina in locatie.

Plan de acţiune pentru implementarea strategiilor de marketing

1. Prin materiale tipărite şi participări la târguri şi expoziţii de profil
- participarea la târgurile de turism din ţară şi străinătate; punerea în practică a conceptelor de
stand unitare pentru promovarea brandului turistic BUCOVINA; punerea la dispoziţia
agenţilor economici din turism a respectivelor standuri expoziţionale.

Printre participarile la manifestarile specifice amintim:

37
- participare cu stand propriu denumit „Bucovina” la Târgurile de Turism ale României, Bucureşti ediţiile
2004, 2005, 2006, 2007 şi 2008;
- participare cu stand propriu denumit „Bucovina” la Târgul Internaţional de Turism „ Glob” Katowice
(Polonia) ediţiile 2005, 2007 şi 2008;
- participare cu stand propriu denumit „Bucovina” la Târgul de Gastronomie Lille (Franţa) ediţia 2005;
- participarea cu stand propriu la Târgul Internaţional de artizanat, turism şi specialităţi culinare regionale,
de la Trieste (Italia) ediţia 2006;
- participarea alături de administraţiile publice locale şi asociaţiile profesionale din turism la nivelul
judeţului Suceava la Festivalul Ouălor Încondeiate şi la Festivalul Păstrăvului(ediţiile 2005, 2006,
2007,2008);
- participarea la manifestările culturale organizate de către Consulatul General al României la Bonn în
colaborare cu Primăria oraşului Siegburg, care au avut loc în perioada 05 – 06.09.2008 în Piaţa Centrală din
Siegburg.
- „Forumul regional de investiţii” 10-12 octombrie a.c.
- participarea la Târgul de Turism ETNO RUSTICA, ediţia a treia, 25-28 septembrie 2008
desfăşurată în foaierul Muzeului Naţional de Istorie al Romaniei din Bucureşti,

- tipărirea materialelor specifice de promovare turistică generală a destinaţiei Bucovina după cum
urmează:
- editarea broşurii Vacanţe Bucovinene în 15.000 exemplare care au fost distribuite în ţară şi străinătate.
Data apariţiei: 01.07.2004, cu ocazia manifestărilor omagiale „Ştefan cel Mare şi Sfânt-500”;
- tipărirea broşurii Bucovina (ediţia 2006) în 10.000 exemplare în limbile engleză şi germană în colaborare cu
Asociaţia pentru Turism Bucovina;
- tipărirea hărţii turistice şi de drumeţie montană ediţia 2007 în 5000 exemplare, în colaborare cu serviciile
Salvamont ale judeţului Suceava şi al Primăriei Vatra Dornei;
- tipărirea ghidului turistic „Bucovina” ediţia 2007 în 5000 exemplare în limbile română şi engleză a cărui
lansare are loc cu ocazia Târgului de Turism al Bucovinei;
- tipărirea pliantului „Drumul Ouălor Încondeiate” ediţia 2006 în 12.000 exemplare în limbile engleză şi
română, în colaborare cu ANTREC Bucovina şi USAID România;
- tipărirea hărţii turistice Bucovina în română şi engleză, în 5000 exemplare, principal material pus la
dispoziţia turiştilor care solicită informaţii turistice;
- tipărirea brosurii „Force Tourism-Business&tourism” în peste 10.000 exemplare în
limbile română, engleză şi germană.

- organizează infotururi de promovare a destinaţiei turistice Bucovina pentru jurnalişti români şi

străini (2006 – jurnalişti români, 2004 – jurnalişti germani şi americani).

2. Prin manifestări culturale, festivaluri şi târguri organizate la nivelul judeţului Suceava

Proiecte propuse pentru dezvoltarea si promovarea turismului in zona bazinul Dornelor de catre
Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei:

1. Amenajarea pârtiei de schi Telescaun

2. Creşterea siguranţei turiştilor -reducerea factorilor de risc în zona montană

3. Managementul comunicaţiilor- dispecerat integrat de alarmare şi comunicare interactivă între

unitaţi de intervenţie - Poliţie, Pompieri, Ambulanţa, Jandarmerie, Protecţie Civilă, Gardieni Publici,
Salvamont.

38
4.Creşterea eficienţei activităţii Serviciului de Dezvoltare şi Promovare a Turismului şi Salvamont

5. Parcul de distracţii „Lunca Dornei” şi Runc

6. Construirea unui patinoar artificial

7.Sport extrem la Vatra Dornei

39
 7. Plan de acţiune pentru implementarea strategiilor de marketing

Proiecte propuse pentru dezvoltarea si promovarea turismului in zona bazinul Dornelor de catre
Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei:

1. Titlul: Amenajarea pârtiei de schi Telescaun

Managerul de program: Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei

Departamente din primărie afectate: Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont

Impactul socio-economic: atragerea unui număr mai mare de turişti în staţiunea Vatra Dornei prin creşterea
siguranţei acestora pe pârtiile de schi; punerea în valoare a zonei turistice Dealu Negru, creşterea valorii
turistice a staţiunii; mărirea domeniului schiabil.

Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari sunt cetăţenii municipiului şi turiştii

Localizarea investiţiei: Dealu Negru

Obiective: amenajarea pârtiei de schi Telescaun; mărirea domeniului schiabil în municipiul Vatra Dornei.

 Finalizarea lucrărilor de amenajare la pârtia de schi "Dealu Negru"

 Construirea instalaţiei de iluminat nocturn la pârtia de schi "Dealu Negru"

 Achiziţionarea instalaţiilor de produs zăpadă artificială

 Finalizarea Planului Urbanistic de Detaliu pentru zona de practicare a sporturilor de iarnă care
include zona Dealu Negru spre care este prevăzută extinderea domeniului schiabil

Cerinţe financiare:

Estimarea costului: 600.000 Euro

Structura de finanţare:

Cofinanţare Consiliul Local

S.C. TELESCAUN NEGREŞTI

Tipul de finanţare: Parteneriat public-privat

Reglementări: Armonizarea proiectului cu strategia de dezvoltare durabilă regională şi naţională şi cu

Planul Urbanistic General al localităţii

Termen de realizare: derularea proiectului în maxim 2 ani

2. Titlul proiectului: Creşterea siguranţei turiştilor -reducerea factorilor de risc în zona montană

40
Localizare: Bazinul Dornelor

Judeţul: Suceava

Localitatea/oraşul: Vatra Dornei

Costul total estimativ al proiectului : 48.000 Euro

Aspecte instituţionale:

Beneficiarii: locuitorii bazinului Dornelor , turişti

Obiectivele proiectului şi justificarea necesităţii lui din punct de vedere al protecţiei mediului
înconjurător şi al aspectelor de sănătate publică (prezentarea, evoluţia şi consecinţele unor aspecte
negative)

 transmiterea de imagini live pe internet de pe pârtiile de schi şi zona montană

 Promovarea turistică a zonei

 creşterea siguranţei turiştilor prin înregistrarea traseelor turistice montane şi a structurilor de

primire turistice din bazinul Dornelor pe gps, stocarea şi prelucrarea datelor pe calculator şi
descărcarea traseului dorit pe gps-ul turiştilor sosiţi în staţiune.

 Creşterea siguranţei în deplasarea turiştilor în parcursul muntelui şi monitorizarea acestuia prin:

 Poziţionarea foarte precisă a turiştilor în trasee;

 Date disponibile în timp real.

 Calcularea distanţei parcursă între oricare dintre poziţiile înregistrate.

 Statistici diverse despre rutele parcurse .

 Sistemul supervizează permanent poziţia turistului în traseu;

 Reducerea numărului de turişti rătăciţi;

 Reducerea numărului de accidente în munţi;

 Reducerea numărului de accidente pe pârtiile de schi. Prin monitorizarea cu camere video a

pârtiilor de schi, creşte capacitatea de supraveghere şi posibilitatea de alarmare în caz de accidente
tehnice periculoase.

Descrierea sumară a proiectului (date tehnice generale)

Proiectul îşi propune folosirea GPS-urilor (aparate digitale de orientare în teren cu ajutorul sateliţilor) în
vederea orientării în siguranţă a turiştilor în munţi . Astfel GPS-urile fac posibilă ca un singur om sa rezolve
intr-o zi ceea ce astăzi ia zile întregi unei echipe. Fără a se pune la îndoială precizia cu care se lucrează în
sistem GPS.

Pentru promovarea turismului şi a zonei, în întâmpinarea turiştilor care vor să viziteze zona sau să
escaladeze munţii într-un mod virtual, dorim să le oferim acestotra imagini on-line, prin amplasarea unui

41
echipamernt complex de camere video şi antene de retransmisie în zonele cele mai semnificative din
bazinul Dornelor. Acest sistem va fi folosit şi în urmărirea on-line a unor porţiuni de traseu turistic. Astfel
pot fi furnizate date reale referitoare la starea vremii, grosimea stratului de zăpadă, starea traseului, etc.

Existenţa unor studii preliminare (ex. studiu de impact, studiu de fezabilitate): nu există studiu de
fezabilitate

Contribuţie financiară din surse proprii (co-finanţare):

o 10-15 % buget local;

o surse atrase

Durata de realizare: 1 an

3. Titlul proiectului: Managementul comunicaţiilor- dispecerat integrat de alarmare şi comunicare

interactivă între unitaţi de intervenţie - Poliţie, Pompieri, Ambulanţa, Jandarmerie, Protecţie Civilă,
Gardieni Publici, Salvamont.

Localizare: Bazinul Dornelor

Judeţul: Suceava

Localitatea/oraşul: Vatra Dornei

Costul total estimativ al proiectului : 50.000 EURO

Aspecte instituţionale:

Beneficiarii: locuitorii bazinului Dornelor, turişti

Obiectivele proiectului şi justificarea necesităţii lui din punct de vedere al protecţiei mediului
înconjurător şi al aspectelor de sănătate publică (prezentarea, evoluţia şi consecinţele unor aspecte
negative)

Proiectul îşi propune înfiinţarea unui dispecerat care prin intermediul aparaturii de emisie recepţie să
îmbunătăţească semnificativ următoarele caracteristici ale unei intervenţii:

o comunicarea între echipele mobile din teritoriu şi bază;

o asigurarea comunicării de prevenire şi intervenţie între forţele de acţiune în cazul unui
dezastru, calamităţi, accident, etc;
o transmiterea în timp util către toate bazele a datelor care caracterizează elementele unui
dezastru, calamitate, accident.

Descrierea sumară a proiectului (date tehnice generale)

42
Proiectul impune montarea unui punct repetor (retranslaţie) şi dotarea tuturor unităţilor specializate din
cadrul administraţiei locale (Salvamont, Protecţia Civilă, Poliţie, Pompieri, Punct Ambulanţă, Jandarmerie,
Gardieni publici) cu staţii de emisie recepţie.

Structura reţelei de radiocomunicaţie va avea următoarea configurare: punctul releu de retransmisie

(amplasat în cea mai eficientă locaţie a zonei din punct de vedere al retransmisiei), dispecerat, staţii de
emisie recepţie fixe, mobile şi handy.

Mod de utilizare : releul de retransmisie va asigura legătura operativă între staţiile fixe (dispecerat sau
bazele forţelor de intervenţie) şi echipele mobile din teritoriu. Staţiile de emisie recepţie cu care vor fi
dotate forţele de intervenţie, vor avea două canale operative şi vor funcţiona în regim de scanare
permanentă. Canalul 1 va asigura comunicarea pentru intervenţiile comune, canalul 2 fiind utilizat pentru
comunicarea proprie în cadrul aceleiaşi formaţii de acţiune.

Intervenţie - Trafic radio: în timpul programului curent comunicarea în interiorul echipelor de intervenţie
se va desfăşura independent pe canalul 2, prin aceasta nefiind afectat traficul radio al celorlalte forţe de
intervenţie. La primirea unui apel de intervenţie, indiferent de categoria echipei care primeşte mesajul,
aceasta va comuta staţia pe canalul 1 şi lansează codul de intervenţie (prestabilit) împreună cu datele
necesare privind locul, amploarea şi natura evenimentului. Astfel lanţul de anunţare este încheiat în cel mai
scurt timp posibil şi forţele specializate sunt direcţionate simultan către locul intervenţiei.

Implementarea acestui proiect este necesară deoarece la momentul actual stabilirea legăturii între forţele
de acţiune se face numai la nivel telefonic pentru fiecare structură în parte iar fluxul informaţional se face
deasemeni prin linie telefonică.

Existenţa unor studii preliminare (ex. studiu de impact, studiu de fezabilitate): nu există studiu de
fezabilitate

Contribuţie financiară din surse proprii (co-finanţare):

o 10-15 % buget local;

o surse atrase

Durata de realizare: 9 luni

4.Titlul proiectului: Creşterea eficienţei activităţii Serviciului de Dezvoltare şi Promovare a

Turismului şi Salvamont

Localizare: Bazinul Dornelor

Judeţul: Suceava

Localitatea/oraşul: Vatra Dornei

Costul total estimativ al proiectului : 80.000 EURO

43
Aspecte instituţionale:

Beneficiarii: locuitorii bazinului Dornelor , turişti

Obiectivele proiectului şi justificarea necesităţii lui din punct de vedere al protecţiei mediului
înconjurător şi al aspectelor de sănătate publică (prezentarea, evoluţia şi consecinţele unor aspecte
negative)

Proiectul îşi propune dezvoltarea şi creşterea eficienţei Serviciului de Promovare şi Dezvoltare a Turismului
şi Salvamont prin:

o suplimentarea numărului de angajaţi cu 5 persoane;

o editare de materiale publicitare (hărţi, pliante, broşuri, albume, CD-uri, pagină web);

o participarea la târguri şi expoziţii de turism naţionale şi internaţionale;

o amenajări trasee turistice;

o dotări serviciu;

o dezvoltarea programelor de turism actuale;

o atragerea unui număr mare de investitori.

Descrierea sumară a proiectului (date tehnice generale)

Proiectul impune creşterea eficienţei activităţii de promovare a turismului din Vatra Dornei prin elaborarea
unui număr mare de material publicitar, creşterea siguranţei turiştilor în zona montană, diversificarea
sporturilor practicabile la Vatra Dornei.

Existenţa unor studii preliminare (ex. studiu de impact, studiu de fezabilitate): nu există studiu de
fezabilitate

Contribuţie financiară din surse proprii (co-finanţare):

o 10-15 % buget local;

o surse atrase

Durata de realizare: 2 ani

5.Titlul: Parcul de distracţii „Lunca Dornei” şi Runc

Managerul de program: Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei

Departamente din primărie afectate: Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont şi

Serviciul Urbanism

44
Impactul socio-economic: acest spaţiu asigură microclimatul urban necesar desfăşurării unor activităţi de
recreere şi sportive, se vor crea noi locuri de muncă şi se vor obţine venituri din utilizarea dotărilor;
îmbunătăţirea aspectului peisagistic al zonei; această zonă poate deveni una de interes regional sau chiar
naţional.

Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari sunt cetăţenii municipiului şi turiştii

Localizarea investiţiei: zona Lunca Dornei

Obiective: reamenajarea zonei de agrement „Lunca Dornei”

Cerinţe financiare:

Estimarea costului: 500 mii Euro

Structura de finanţare:

Cofinanţare Consiliul Local

Partener

Alte surse

Tipul de finanţare: Parteneriat public-privat

Reglementări: Armonizarea proiectului cu strategia de dezvoltare durabilă naţională şi regională şi cu

Planul Urbanistic General al localităţii.

Termen de realizare: studii de fezabilitate;

derularea proiectului în maxim 2 ani

6. Titlul: Construirea unui patinoar artificial

Managerul de program: Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei

Departamente din primărie afectate: Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont şi

Serviciul Urbanism

Impactul socio-economic: crearea unor spaţii şi activităţi noi pentru petrecerea timpului liber, crearea unui
climat favorabil desfăşurării unor competiţii sportive, orientarea tinerilor spre practicarea a cât mai multor
sporturi de iarnă.

Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari sunt cetăţenii municipiului şi turiştii

45
Obiective: proiectarea, construirea şi amenajarea unui patinoar artificial

Cerinţe financiare:

Estimarea costului: 2,500,000 Euro

Structura de finanţare:

Cofinanţare Consiliul Local

Partener

Alte surse

Tipul de finanţare: Parteneriat public-privat

Reglementări: Armonizarea proiectului cu strategia de dezvoltare durabilă regională şi naţională şi cu

Planul Urbanistic General al localităţii

Termen de realizare: studii de fezabilitate;

derularea proiectului în maxim 3 ani

7.Titlul: Sport extrem la Vatra Dornei

Managerul de program: Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei

Departamente din primărie afectate: Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont

Impactul socio-economic: creşterea numărului zonelor de agrement din municipiu, a activităţilor turistice şi
sportive; diversificarea activităţilor sportive practicate de tinerii din municipiu; atragerea unui număr cât
mai mare de turişti prin creşterea siguranţei pe traseele montane; punerea în valoare a zonelor de interes
turistic din Bazinul Dornelor

Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari sunt cetăţenii municipiului şi turiştii

Obiective: igienizare, amenajare şi punere în circuitul turistic al stâncii alpine Dorna 1;

-proiectarea, construirea şi amenajarea unui panou articifial de alpinism la Sala de Sport;

-amenajarea traseelor turistice;

-amenajarea unor zone de decolare cu parapanta şi îmbunătăţirea căilor de acces;

-amenajarea râurilor Dorna şi Bistriţa în vederea practicării în bune condiţii şi în siguranţă a river-rafting.

46
Cerinţe financiare:

Estimarea costului: 60,000 Euro

Structura de finanţare:

Cofinanţare Consiliul Local

Partener

Alte surse

Tipul de finanţare: Parteneriat public-privat

Reglementări: Armonizarea proiectului cu strategia de dezvoltare durabilă regională şi naţională

Termen de realizare: derularea proiectului în maxim 2 ani

47
 8. Bugetul planului (corelat cu acţivităţile din planul de acţiune)

curs EURO (RON) = 4,3047 din 02.11.2009

Valoare Valoare
Denumirea capitolelor şi TVA
Nr. crt. (fără TVA) (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru
obţinerea şi amenajarea
terenului
1.1. Obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
1.2. Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Amenajări pentru protecţia
1.3. mediului şi aducerea la starea 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
iniţială
TOTAL CAPITOL 1 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru
asigurarea utilităţilor necesare
obiectivului
Canalizare, alimentare cu gaze
2.1 naturale, energie electrică, 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
telefonie, radio-tv etc.
2.2 Drumuri de acces 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 2 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru
proiectare şi asistenţă tehnică
3.1. Studii de teren 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Taxe pentru obţinerea de avize,
3.2. 4,30 1,00 0,82 5,12 1,19
acorduri şi autorizaţii
3.3. Proiectare şi inginerie 81,69 19,00 15,52 97,21 22,61
3.3.1. Studiu de fezabilitate 60,17 14,00 11,43 71,60 16,66
3.3.2. Proiect tehnic 21,52 5,00 4,09 25,61 5,95
Organizarea procedurilor de
3.4. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
achiziţie
3.5. Consultanţă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3.6. Asistenţă tehnică 4,30 1,00 0,82 5,12 1,19
Asistenţă tehnică din partea
3.6.1. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
proiectantului
3.6.2. Dirigenție de șantier 4,30 1,00 0,82 5,12 1,19
TOTAL CAPITOL 3 90,29 21,00 17,16 107,45 24,99
CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru
investiţia de bază
4.1. Construcţii şi instalaţii 175,20 40,70 33,29 208,49 48,43
4.2. Montaj utilaje tehnologice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Utilaje, echipamente tehnologice şi
4.3. 96,40 22,40 18,32 114,72 26,66
funcţionale cu montaj
Utilaje fără montaj şi echipamente
4.4. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
de transport

48
 Dotări (inclusiv pentru 13 persoane
4.5. și pentru cele 2 echipe din cadrul 634,59 147,46 120,57 755,16 175,48
serviciului Salvamont)
4.6. Active necorporale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 4 906,19 210,56 172,18 1078,37 250,57
CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier 8,60 2,00 1,63 10,23 2,38
5.1.1. Lucrări de construcţii 4,30 1,00 0,82 5,12 1,19
Cheltuieli conexe organizării
5.1.2. 4,30 1,00 0,82 5,12 1,19
şantierului
Comisioane, cote, taxe, costul
5.2. 2,29 0,53 0,44 2,73 0,63
creditului
Cota aferenta inspecției pentru
5.2.1. controlul calității lucrărilor de 1,23 0,28 0,23 1,46 0,34
construcții (0,7% la C+M);
Cota pentru controlul statului în
amenajarea teritoriului, urbanism și
5.2.2. 0,18 0,04 0,03 0,21 0,05
pentru autorizarea lucrărilor de
construcții (0,1% la C+M);
Cota aferenta Casei Sociale a
5.2.3. 0,88 0,20 0,17 1,05 0,24
Constructorilor (0,5% la C+M).
5.2.4. Alte comisioane, cote, taxe legale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 21,52 5,00 4,09 25,61 5,95
TOTAL CAPITOL 5 32,41 7,53 6,16 38,57 8,96
CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru
probe tehnologice şi teste şi
predare la beneficiar
Pregătirea personalului de
6.1. 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
exploatare
6.2. Probe tehnologice şi teste 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 6 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL GENERAL 1028,89 239,09 195,49 1224,38 284,52
Din care C+M 179,50 41,70 34,11 213,61 49,62

49
 DEVIZ PE OBIECT
privind cheltuielile necesare
realizării obiectivului de
investiții
Punct Salvamont Pârtia PARC
curs EURO (RON) = 4,3047 din 02.11.2009

Valoare Valoare
Denumirea capitolelor şi TVA
Nr. crt. (fără TVA) (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
1 Terasamente 2,15 0,50 0,41 2,56 0,60
Construcţii: rezistenţă (fundaţii,
structură de rezistenţă) şi
2 34,44 8,00 6,54 40,98 9,52
arhitectură (închideri exterioare,
compartimentări, finisaje)
3 Izolaţii 8,61 2,00 1,64 10,25 2,38
4 Instalaţii electrice 4,30 1,00 0,82 5,12 1,19
5 Instalaţii sanitare 12,91 3,00 2,45 15,36 3,57
6 Instalaţii de încălzire 6,46 1,50 1,23 7,69 1,79
TOTAL I 68,87 16,00 13,09 81,96 19,04
II. MONTAJ
Montaj utilaje şi echipamente
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
tehnologice
TOTAL II 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
III. PROCURARE
Utilaje şi echipamente
12,05 2,80 2,29 14,34 3,33
tehnologice
Stație emisie-recepție + accesorii 3,44 0,80 0,65 4,09 0,95
Generator electric 8,61 2,00 1,64 10,25 2,38
Utilaje şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Dotări (echipamente de
6,46 1,50 1,23 7,69 1,79
intervenţie, tărgi, atele)
TOTAL III 18,51 4,30 3,52 22,03 5,12
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II +
87,38 20,30 16,60 103,98 24,16
TOTAL III)

50
 DEVIZ PE OBIECT
privind cheltuielile
necesare realizării
obiectivului de investiții
Punct Salvamont Pârtia Veverița
curs EURO (RON) = 4,3047 din 02.11.2009

Valoare Valoare
Denumirea capitolelor şi TVA
Nr. crt. (fără TVA) (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
1 Terasamente 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Construcţii: rezistenţă (fundaţii,
structură de rezistenţă) şi
2 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
arhitectură (închideri exterioare,
compartimentări, finisaje)
3 Izolaţii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4 Instalaţii electrice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5 Instalaţii sanitare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
6 Instalaţii de încălzire 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL I 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
II. MONTAJ
Montaj utilaje şi echipamente
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
tehnologice
TOTAL II 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
III. PROCURARE
Utilaje şi echipamente
3,44 0,80 0,65 4,09 0,95
tehnologice
Stație emisie-recepție +
3,44 0,80 0,65 4,09 0,95
accesorii
Utilaje şi echipamente de
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
transport
Dotări (echipamente de
intervenţie, 1 targă Tiromont, 12,91 3,00 2,45 15,36 3,57
atele, alte sanitare)
TOTAL III 16,35 3,80 3,11 19,46 4,52
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II +
16,35 3,80 3,11 19,46 4,52
TOTAL III)

51
 DEVIZ PE OBIECT
privind cheltuielile necesare
realizării obiectivului de
investiții
Punct Salvamont Cabana Giumalău
curs EURO (RON) = 4,3047 din 02.11.2009

Valoare Valoare
Denumirea capitolelor şi TVA
Nr. crt. (fără TVA) (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
1 Terasamente 3,01 0,70 0,57 3,58 0,83
Construcţii: rezistenţă (fundaţii,
structură de rezistenţă) şi
2 58,11 13,50 11,04 69,15 16,07
arhitectură (închideri exterioare,
compartimentări, finisaje)
3 Izolaţii 15,07 3,50 2,86 17,93 4,17
4 Instalaţii electrice 6,46 1,50 1,23 7,69 1,79
5 Instalaţii sanitare 15,07 3,50 2,86 17,93 4,17
6 Instalaţii de încălzire 8,61 2,00 1,64 10,25 2,38
TOTAL I 106,33 24,70 20,20 126,53 29,39
II. MONTAJ
Montaj utilaje şi echipamente
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
tehnologice
TOTAL II 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
III. PROCURARE
Utilaje şi echipamente
80,91 18,80 15,37 96,28 22,37
tehnologice
Stație emisie-recepție + accesorii 3,44 0,80 0,65 4,09 0,95
Repetor radio 30,13 7,00 5,72 35,85 8,33
Generator electric 12,91 3,00 2,45 15,36 3,57
Echipamente de semnalizare pe
4,30 1,00 0,82 5,12 1,19
timp de ceață
Panou celule fotovoltaice 30,13 7,00 5,72 35,85 8,33
Utilaje şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Dotări (echipamente de
intervenţie, 1 targă UT200, atele, 8,61 2,00 1,64 10,25 2,38
alte sanitare)
TOTAL III 89,52 20,80 17,01 106,53 24,75
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II +
195,85 45,50 37,21 233,06 54,15
TOTAL III)

52
 DEVIZ PE OBIECT
privind cheltuielile necesare
realizării obiectivului de
investiții
Dotări aferente fiecărui membru al serviciului Salvamont
curs EURO (RON) = 4,3047 din 02.11.2009

Valoare Valoare
Denumirea capitolelor şi TVA
Nr. crt. (fără TVA) (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
1 Terasamente 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Construcţii: rezistenţă (fundaţii,
structură de rezistenţă) şi
2 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
arhitectură (închideri exterioare,
compartimentări, finisaje)
3 Izolaţii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4 Instalaţii electrice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5 Instalaţii sanitare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
6 Instalaţii de încălzire 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL I 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
II. MONTAJ
Montaj utilaje şi echipamente
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
tehnologice
TOTAL II 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
III. PROCURARE
Utilaje şi echipamente tehnologice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Utilaje şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Dotări 26,85 6,24 5,10 31,95 7,43
bocanci tip alpin de iarnă 1,08 0,25 0,21 1,29 0,30
bocanci tip alpin de vară 0,86 0,20 0,16 1,02 0,24
costum alpin (pantalon vară,
bluză vară, pelerină ploaie,
pantalon iarnă, bluză vătuită,
8,61 2,00 1,64 10,25 2,38
şosete lână, suprapantalon, vestă
vătuită, parazăpezi, hanorac
impermeabil)
costum schi 2,41 0,56 0,46 2,87 0,67
bocanci de schi 1,51 0,35 0,29 1,80 0,42
căciuliță de schi 0,34 0,08 0,06 0,40 0,10
mănuşi de protecţie 0,52 0,12 0,10 0,62 0,14
schiuri complete (schiuri, beţe,
legături alpine, legături de tură, 4,30 1,00 0,82 5,12 1,19
piei focă)
ochelari de protecţie 0,56 0,13 0,11 0,67 0,15
cască de protecţie 0,43 0,10 0,08 0,51 0,12

53
 vestă de siguranţă 0,34 0,08 0,06 0,40 0,10
colţari 0,43 0,10 0,08 0,51 0,12
piolet 0,26 0,06 0,05 0,31 0,07
rucsac 0,34 0,08 0,06 0,40 0,10
aparatura emisie-recepție radio 2,80 0,65 0,53 3,33 0,77
binoclu 0,17 0,04 0,03 0,20 0,05
trusă medicală individuală 0,86 0,20 0,16 1,02 0,24
lanternă cu baterii 0,86 0,20 0,16 1,02 0,24
briceag 0,17 0,04 0,03 0,20 0,05
TOTAL III 26,85 6,24 5,10 31,95 7,43
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II +
26,85 6,24 5,10 31,95 7,43
TOTAL III)

54
 DEVIZ PE OBIECT
privind cheltuielile necesare
realizării obiectivului de
investiții
Dotări aferente fiecărei echipe din cadrul serviciului Salvamont
curs EURO (RON) = 4,3047 din 02.11.2009

Valoare Valoare
Denumirea capitolelor şi TVA
Nr. crt. (fără TVA) (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
1 Terasamente 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Construcţii: rezistenţă (fundaţii,
structură de rezistenţă) şi
2 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
arhitectură (închideri exterioare,
compartimentări, finisaje)
3 Izolaţii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4 Instalaţii electrice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5 Instalaţii sanitare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
6 Instalaţii de încălzire 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL I 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
II. MONTAJ
Montaj utilaje şi echipamente
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
tehnologice
TOTAL II 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
III. PROCURARE
Utilaje şi echipamente tehnologice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Utilaje şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Dotări 128,78 29,92 24,47 153,25 35,60
akija (3 buc) 35,51 8,25 6,75 42,26 9,82
targă cu roţi (3 buc) 54,24 12,60 10,31 64,55 14,99
dispozitive de transport în
9,90 2,30 1,88 11,78 2,74
abrupt (2 buc)
troliu 4,30 1,00 0,82 5,12 1,19
sonde avalanşa (10 buc) 1,81 0,42 0,34 2,15 0,50
corzi alpine diferite 80 m (4 buc) 2,93 0,68 0,56 3,49 0,81
expresuri (40 buc) 2,58 0,60 0,49 3,07 0,71
carabiniere (40 buc) 1,29 0,30 0,25 1,54 0,36
cordeline diferite 50 m (4 buc) 0,34 0,08 0,06 0,40 0,10
aparatură de iluminat (2 buc) 0,77 0,18 0,15 0,92 0,21
aparatură pentru avertizare 0,17 0,04 0,03 0,20 0,05
aparatură de căutare în avalanşă
8,14 1,89 1,55 9,69 2,25
(7 buc)
saci de dormit (8 buc) 2,41 0,56 0,46 2,87 0,67
saltele izopren (8 buc) 0,34 0,08 0,06 0,40 0,10

55
 corturi (3 buc) 1,68 0,39 0,32 2,00 0,46
surse de încălzire (primusuri) (2
0,26 0,06 0,05 0,31 0,07
buc)
ciocane alpinism (2 buc) 0,39 0,09 0,07 0,46 0,11
pitoane diferite (40 buc) 1,72 0,40 0,33 2,05 0,48
TOTAL III 128,78 29,92 24,47 153,25 35,60
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II +
128,78 29,92 24,47 153,25 35,60
TOTAL III)

56
 Rezultate preconizate

Indicatorii propusi in Planul de Actiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013 pentru dezvoltarea turismului in
zona au fost urmatorii:

- Cresterea anuala a numarului de turisti straini si romani – minim 20% in 2013 fata de 2006
(valoare de referinta in anul 2006 – 678000 turisti);
- Cresterea duratei medii a sejurului in regiune – minim 10% in 2013 fata de 2006 (valoare de
referinta in anul 2006 – 2,36 nopti/turist);
- Cresterea contributiei turismului la formarea PIB regional – minim 10% anual (valoare de
referinta in anul 2006 – hoteluri si restaurante reprezinta 8,35% din PIB regional).

Pentru evaluarea indeplinirii obiectivelor propuse prin planul de marketing vor fi utilizati indicatori
cantitativi si calitativi, in totala concordant cu cei descrisi in PRAT Nord-Est, si anume:
- Mărirea numărului de turişti care vizitează anual judeţul Suceava cu 15% pana in anul 2013
(valoare de referinta in anul 2007: 226.000 turisti);
- Mărirea duratei medii de şedere a turiştilor de la 2,4 zile/turist în 2007 la 4 zile/turist pana in
anul 2010
- Atingerea unui raport pret/ calitate aferent serviciilor turistice oferite competitiv la nivel
naţional şi internaţional

57