Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


Masterat- Politici si strategii in dezvoltarea turismului

PROIECT-CERCETARI DE MARKETING
TEMA: ATITUDINI, MOTIVE, COMPORTAMENTE SI INTENTII ALE
STUDENTILOR BRASOVENI CU PRIVIRE LA SPORTURILE
EXTREME

CANDREA ADINA NICOLETA

1
1. Ipotezele si obiectivele cercetarii

Alaturi de definirea problemei de cercetat, stabilirea ipotezelor si obiectivelor


cercetarii constituie baza intregului proces de cercetare.
In forma sa cea mai simpla, ipoteza este de fapt o presupunere care poate contribui la
clarificarea aspectelor care se doresc a fi obtinute in urma cercetarii. Pe baza prelucrarii
datelor rezultate, ipotezele cercetate pot fi confirmate sau respinse.
Obiectivele cercetarii exprima scopul cercetarii in termeni masurabili si definesc exact
ce anume trebuie sa realizeze cercetarea. Se porneste de la divizarea problemei de cercetat in
aspecte de baza, si de la acestea se formuleaza intrebarile cercetatorului, ajungandu-se in final
la stabilirea obiectivelor cercetarii.Stabilirea obiectivelor cercetarii sta la baza realizarii
ulterioare a chestionarului.
Section I.1 IPOTEZE GENERALE

 Studentilor brasoveni le place sa faca sporturi extreme;


 Studentii brasoveni sunt atrasi de pachetele de servicii turistice care includ posibilitatea
practicarii sporturilor extreme;
 Studentii brasoveni sunt interesati de Zona Gorj ca loc de practicare a sporturilor extreme.

1.2. IPOTEZE STATISTICE (NULE H0 SI ALTERNATIVE H1)

H0: Cel putin 30% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme obisnuiesc le
practice si pe perioada sejurului turistic
H1: Mai putin de 30% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme obisnuiesc sa le
practice si pe perioada sejurului turistic

H0: Cel putin 25% dintre studentii brasoveni care practica sporturi extreme prefera muntele
ca loc de practicare a acestor sporturi
H1: Mai putin de 25% dintre studentii brasoveni care practica sporturi extreme prefera
muntele ca loc de practicare a acestor sporturi

H0: Cel putin 10% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme prefera sejururile
pentru praticarea sporturilor extreme care includ si vizitarea unor obiective turistice culturale,
istorice, geografice
H1: Mai putin de 10% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme prefera sejururile
pentru praticarea sporturilor extreme care includ si vizitarea unor obiective turistice culturale,
istorice, geografice

H0: Cel putin 10% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme ar cumpara un
pachet de servicii turistice care sa includa si acest gen de activitati, in Zona Gorj
H1: Mai putin de 10% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme ar cumpara un
pachet de servicii turistice care sa includa si acest gen de activitati, in Zona Gorj.

2
1.3. OBIECTIVELE CERCETARII

Aspecte de baza Intrebarile cercetatorului Obiectivele cercetarii


1)Comportamentele 1.Ce sporturi extreme practica? 1.Identificarea sporturilor extreme
, atitudinile 2.Cat de des practica sporturi practicate de studentii brasoveni
studentilor extreme ? 2.Stabilirea frecventei cu care studentii
brasoveni care 3.Unde practica sporturi extreme? brasoveni practica sporturi extreme
practica sporturi 3.Determinarea locurilor de practicare a
extreme sporturilor extreme.
2) Aspecte legate de 1.Cum prefera sa practice sporturile 1.Identificarea modalitatilor de
practicarea extreme practicare a sporturilor extreme
sporturilor extreme 2.Ce fel de echipament folosesc ? 2.Determinarea tipurilor de echipament
si preferintele 3.Masura in care sunt atrasi de folosit de studentii brasoveni pentru
pentru diferite sporturile extreme practicarea sporturilor extreme
modalitati de 3.Stabilirea atractivitatii sporturilor
practicare a extreme in randul studentilor brasoveni.
acestora
3) Atitudinile si 1) Cati studenti brasoveni practica 1.Determinarea numarului de studenti
intentiile sporturi extreme pe perioada sejurului brasoveni care practica sporturi extreme
studentilor turistic ? pe perioada sejurului turistic.
brasoveni fata de 2) Ce sporturi extreme practica sau ar 2.Identificarea sporturilor extreme
practicarea dori sa practice pe perioada sejurului practicate pe perioada sejurului turistic
sporturilor extreme turistic ? de catre studentii brasoveni.
pe perioada 3) Ce tipuri de sejururi pentru 3.Stabilirea tipurilor de sejururi pentru
sejurului turistic practicarea sporturilor extreme prefera practicarea sporturilor extreme preferate
studentii brasoveni ? de studentii brasoveni.
4) Cat de importanta este destinatia in 4.Identificarea importantei destinatiei in
alegerea locului de practicare a alegerea locului de practicare a
sporturilor extreme sporturilor extreme.
4)Atitudinile, 1.Cati studenti brasoveni au calatorit 1.Determinarea numarului de studenti
opiniile studentilor in Zona Gorj? brasoveni care au calatorit in Zona Gorj.
brasoveni fata de 2.Care a fost durata si scopul 2.Identificarea duratei si scopului
zona Gorj si calatoriilor in Zona Gorj? vacantelor pe Zona Gorj
intentiile, motivele 3.Cati studenti brasoveni nu au 3.Stabilirea numarului studentilor
de achizitionare a calatorit in Zona Gorj dar ar dori sa o brasoveni care nu au vizitat Zona Gorj,
unui produs turistic viziteze? dar ar dori sa o viziteze.
in aceasta zona 4.Cati studenti brasoveni ar cumpara 4.Identificarea numarului celor care ar fi
un pachet de servicii turistice, care dispusi sa cumpere un astfel de produs
include practicarea sporturilor extreme turistic.
pe Zona Gorj?
5) Caracteristicile 1.La ce Universitate, facultate sunt Identificarea caracteristicilor
demografice si subiectii? demografice si socio-economice ale
socio-economice 2.In ce an de studiu sunt subiectii? subiectilor.
ale subiectilor care 3.Care este sexul subiectilor?
fac parte din 4.Intre ce intervale se incadreaza
populatia cercetata veniturile nete lunare ale subiectilor?
5. Care este starea civila?

3
2. Consideratii privind aspectele calitative ale investigatiei

2.1.Tipuri de investigatii calitative (metode) posibile pentru tema de cercetare aleasa

Principalele metode calitative posibile pentru tema de cercetare aleasa sunt:


 Metoda interviului de profunzime nondirectiv: se va purta un dialog, o conversatie
cu un anumit numar de studenti brasoveni, pe baza unor intrebari formulate in asa fel
incat, prin raspunsurile date, sa se afle in detaliu opiniile si atitudinile acestora cu
privire la sporturile extreme.
 Metoda interviului (orientat) de grup FOCUS GRUP: presupune o discutie ampla
cu un grup compus din 6-10 persoane, studenti la una din universitatile brasovene, in
scopul identificarii opiniilor si atitudinilor acestora cu privire la sporturile extreme,
dar si in legatura cu Zona Gorj, ca si atractie turistica. Moderatorul va stimula si va
orienta discutia asupra unor aspecte de maxima importanta pentru tema de cercetare
aleasa (amanunte privind practicarea diferitelor sporturi de aventura, imaginea zonei
Gorj ca destinatie turistica in randul studentilor brasoveni, experientele anterioare ale
participantilor privind sporturile extreme dar si Zona Gorj).
 Metoda completarii propozitiilor:presupune completarea unui set de afirmatii lasate
neterminate cu primul cuvant sau propozitie care-i vine in minte subiectului si permite
obtinerea unor raspunsuri cu o fidelitate mai mare pentru ca se face apel la
subconstientul subiectilor (a studentilor brasoveni in cazul nostru).Aceasta metoda
este o metoda proiectiva, care reprezinta o modalitate indirecta de obtinere a
informatiilor, caracterizata prin libertatea raspunsului si interpretarea acestuia de catre
subiecti.

2.2. Exemplificare concreta a unei metode de analiza calitativa, avand in vedere tema
aleasa

Metoda completarii propozitiilor


S-a ales aceasta metoda proiectiva pentru detaliere si exemplificare concreta, fiind o
modalitate indirecta de obtinere a informatiilor, bazata pe principiul asocierii libere.
Testul completarii propozitiilor presupune completarea setului de 10 afirmatii lasate
neterminate cu primul cuvant sau propozitie care-I vine in minte subiectului, permitand
obtinereaunor raspunsuri cu o fidelitate mai mare pentru ca fac apel la subconstientul
subiectilor.
Grupul de studiu e format din 30 de persoane (10 studenti in anul I si II, 10 studenti in
anul III si IV si 10 studenti in anul V sau VI) .Fiecarui subiect I se va da o foaie cu 10
afirmatii incomplete, pe care trebuie sa le completeze cu primul cuvant sau propozitie care le
vine in minte.Am optat pentru aceasta modalitate pentru ca fiecare subiect sa poata completa
formularul fara ca ideile sale sa fie influentate de prezenta altor persoane care sa sugereze o
alta varianta.
Obiective –cunoasterea:
 Preferintelor de calatorie ale subiectilor cercetati (studentii brasoveni), tipurile
de destinatii preferate, asteptarile lor, tipurile de vacante dar si de activitati
recreative preferate
 Opiniilor subiectilor in ceeea ce priveste sportul, dar in special practicarea
sportului ca si activitate recreativa in timpul calatoriilor de vacanta

4
 Atitudinilor studentilor brasoveni vis-à-vis de sporturile extreme, in ceea ce
priveste turismul de aventura si posibilitatea practicarii acestuia pe Zona Gorj.

Tema: Sporturile extreme


Setul de afirmatii incomplete este alcatuit din 10 fraze:
2. Imi place sa calatoresc………………..
3. Cand cumpar un pachet de servicii turistice doresc…………..
4. Cand plec in vacanta imi place………………………
5. A face sport in timpul vacantei……………………...
6. Sportul………………………………………..
7. Cred ca sporturile extreme……………………
8. Pretul unei vacante in care se practica sporturile extreme………………………….
9. As practica sporturi extreme ca river-raftingul, parapanta, mountain-biking
daca……………………………..
10. Practicarea sporturilor extreme pe Zona
Gorj…………………………………………………
Din analiza datelor rezultate se vor desprinde:
 Aspecte referitoare la preferintele de calatorie ale studentilor brasoveni
 Principalele opinii ale studentilor brasoveni in ceea ce priveste practicarea sportului in
timpul calatoriilor de vacanta
 Aspecte referitoare la imaginea pe care o au sporturile extreme in randul studentilor
brasoveni .

3. Abordarea concreta a aspectelor calitativ-cantitative

3.1 Tipul cercetarii si metode de obtinere a datelor primare

Cercetarea de fata are in vedere studierea atitudinilor, comportamentelor, opiniilor si


intentiilor studentilor brasoveni cu privire la sporturile extreme si pretestarea unui produs
turistic nou care sa includa practicarea sporturilor extreme pe Zona Gorj.
Astfel, tipul ales este al cercetarii descriptive, urmarindu-se sa se caracterizeze o serie
de fenomene de marketing legate de organizarea si comercializarea unui produs turistic cu
tema (sporturile extreme in Zona Gorj) si opiniile, motivele, comportamentele studentilor
brasoveni in legatura cu sporturile extreme. Din punctul de vedere al orientarii activitatii de
cercetare, aceasta este o cercetare aplicativa, iar avand in vedere tipul informatiilor generate,
se incadreaza in categoria cercetarilor cantitative.
Pentru obtinerea datelor primare se foloseste metoda anchetei exploratorii cu rolul de
a colecta date primare de la consumatorii potentiali , prin intermediul unui esantion din
randul studentilor brasoveni.

5
3.2. Consideratii privind elaborarea chestionarului

3.2.1.Tipurile de intrebari utilizate

Conceperea chestionarului se realizeaza pe baza obiectivelor cercetarii, stabilite


anterior si constituie o activitate de maxima importanta deoarece de calitatea sa depinde
calitatea cercetarii si a utilitatii informatiilor obtinute.Chestionarul utilizat in cercetarea de
fata cuprinde 28 de intrebari distribuite astfel:

Intrebari inchise: 2, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 13, 15, 16, 17, 18, 20, 21, 24, 25, 26 ;
Intrebari deschise : 9, 19, 22, 23 ;
Intrebari mixte:1, 7, 11, 12, 14;
Intrebari simple, dihotomice (DA/NU):6, 10, 16, 18, 20;
Intrebari cu alegere unica:3, 5, 7, 14, 17, 21, 24, 25, 26;
Intrebari cu alegere multipla: 1, 11, 12;
Intrebari de opinie:2, 5, 8, 13, 14, 15;
Intrebari factuale:1, 3, 4, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26 ;
Intrebari de caracterizare:21, 22, 23, 24, 25, 26.

3.2.2 Ordinea de aranjare a intrebarilor

Amplasarea intrebarilor in chestionar trebuie sa respecte anumite reguli. Astfel,


chestionarul incepe cu o intrebare simpla, cu caracter general, dihotomica, fiind in acelasi
timp si o intrebare filtru. Urmeaza apoi intrebarile mai complexe, mai dificile, amplasate in
prima parte a chestionarului, in alternanta cu intrebarile de dificultate medie sau mica.In
partea finala au fost plasate intrebari de dificultate medie sau redusa in ceea ce priveste
experientele turistice anterioare sau potentiale ale subiectilor chestionati, pe Zona Gorj,
precum si in ceea ce priveste produsul turistic care se pretesteaza. Intrebarile de caracterizare
a subiectilor in raport cu o serie de criterii demografice si socio-economice au fost amplasate
la sfarsitul chestionarului.

6
3.2.3 Legaturile dintre intrebari (Schema)

5
NU DA
6

7 8

NU DA
10

11

12

13

NU DA
16

17

19

20

21

21

27

7
3.2.4.Tipuri de scale folosite pentru intrebari
O scala poate fi definita ca o serie de elemente sau nivele dispuse progresiv, in
limitele unor valori care permit cuantificarea aspectului investigat. Prin intermediul unei scale
se masoara, de obicei, cantitativ, caracteristica supusa cercetarii. Fiecare tip de scala folosit
depinde de scopul cercetatorului pentru acea intrebare.
In cercetarea de fata s-au utilizat urmatoarele tipuri de scale:
Scala nominala:1,3,4,5,7,9,11,12,14,17,19,21,22,23,24,25,26,27;
Scala nominala binara: 6,10,16,18,20,26;
Scala ordinala: 5 ;
Scala numerica :8 ;
Scala lui Stapel: 2;
Scala interval: 13,15;

3.2.5 Prezentarea formei finale a chestionarului

8
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
MASTERAT: POLITICI SI STRATEGII IN DEZVOLTAREA TURISMULUI
Nr. chestionar

CHESTIONAR

TEMA: ATITUDINI, MOTIVE, COMPORTAMENTE SI INTENTII ALE


STUDENTILOR BRASOVENI CU PRIVIRE LA SPORTURILE EXTREME

In vederea efectuarii unui studiu privind atitudinile, comportamentele, opiniile si


intentiile studentilor brasoveni cu privire la sporturile extreme, va rugam sa aveti amabilitatea
de a raspunde la urmatoarele intrebari. Raspunsurile dumneavoastra sunt de o mare
importanta pentru realizarea cercetarii si va asiguram ca vor ramane strict confidentiale.

1) Ce sporturi extreme practicati ?

9
river-rafting mountain biking altele(care?)
parapanta escalada ………………
canyoning motocross
scuba diving parasutism
deltaplanorism bungee jumping
schi extrem

10
2) Cum apreciati atractivitatea sporturilor extreme?

+3
+2
+1
atractivitatea sporturilor extreme
-1
-2
-3

3) Cat de des obisnuiti sa practicati sporturi extreme ?

saptamanal o data pe luna o data pe an


o data la doua saptamani de 2-3 ori pe an o data la cativa ani

4) Unde preferati sa practicati sporturi extreme ?

la mare
la munte
nu am preferinte in acest sens

5) Va rugam sa ordonati urmatoarele 5 forme de practicare a sporturilor extreme in functie de


preferintele dvs., acordand 1 pentru forma care va place cel mai mult, 2 pentru urmatoarea,
s.a.m.d.
singur cu prietenii,colegii
in cuplu in grup organizat
cu familia (rudele)

6) Obisnuiti sa practicati sporturi extreme cu echipament propriu ?

Da (treceti la intrebarea nr.8)


Nu (treceti la intrebarea nr.7)

7) De unde va procurati echipamentul necesar practicarii sporturilor extreme ?

de la alte persoane
de la centre de inchirieri
de altundeva (de unde?)………………………………….

8) Care este masura in care va atrage riscul, aventura?

nu ma atrage absolut deloc 1 2 3 4 5 6 ma atrage extrem de mult

9) Unde mergeti pentru a practica sporturi extreme ?


………………………………………………………………………………………

10) Obisnuiti sa practicati sporturi extreme pe perioada sejurului turistic ?

11
Da (treceti la intrebarea nr.11)
Nu (treceti la intrebarea nr.13)

11) Ce sporturi extreme practicati pe perioada sejurului turistic?

river-rafting deltaplan altele(care?)


parapanta bungee jumping …………………………
canyoning schi extrem ……………………..........
scuba diving mountain biking ....
parapanta drumetie

12) Ce alte sporturi extreme ati dori sa practicati pe perioada sejurului turistic?

river-rafting parapanta mountain biking


parapanta deltaplan drumetie
canyoning bungee jumping altele(care?)
scuba diving schi extrem …………………

12
13) In ce masura vi se pare atractiv un pachet de servicii turistice, care cuprinde
sporturi extreme? (Considerati egala distanta dintre nivelele scalei)

in foarte mica masura 1 2 3 4 5 in foarte mare masura

14) Care dintre urmatoarele variante de sejur vi se pare atractiva?

un sejur pentru practicarea sporturilor extreme


un sejur pentru practicarea sporturilor extreme , dar si vizitarea unor obiective turistice
culturale, istorice, etnografice
altceva (ce?) …………………………………………………

15) Cat de importanta este destinatia atunci cand practicati sporturi extreme? (considerati
egala distanta dintre nivele)

f.importanta 1 2 3 4 5 nici o importanta

16) Ati vizitat vreodata Zona Gorj?

Da (treceti la intrebarea nr.17)


Nu (treceti la intrebarea nr.20)

17) Care a fost durata sejurului dvs. in Zona Gorj?


pana in 3 zile
3-7 zile
8-14 zile

18) Ati practicat vreodata sporturi extreme in Zona Gorj?

Da (treceti la intrebarea nr.19)


Nu (treceti la intrebarea nr.20)

19) Ce sporturi extreme ati practicat in zona Gorj ?


…………………………………………………………………

20) Ati cumpara un pachet de servicii turistice care sa includa practicarea sporturilor
extreme in Zona Gorj?
Da
Nu
Inca nu ma pot pronunta

21) In ce an sunteti student?

anul I
anul II
anul III
anul IV

13
anul V
anul VI

22) La ce Universitate sunteti student ?


…………………………………………………

23) La ce facultate sunteti student ?


……………………………………………………

24) Sexul dvs.:

M
F

25) Venitul dvs. net lunar este :

sub 1.000.000
1.000.001-2.000.000
2.000.001-3.000.000
peste 3.000.000

26) Sunteti angajat ?


DA
NU

27) Starea dvs.civila este :

celibatar(a)
casatorit(a) cu copii
casatorit(a) fara copii

VA MULTUMESC PENTRU COLABORARE!

14
3.3 Consideratii metodologice privind esantionarea

3.3.1 Populatia cercetata si marimea acesteia

Populatia cercetata este reprezentata de studentii brasoveni,care urmeaza cursurile


diferitelor Facultati din cadrul universitatilor brasovene, cu varste de peste 18 ani, de ambele
sexe si avand diferite pregatiri scolare.
Chestionarul pe baza caruia se vor colecta datele de la populatia cercetata, este
administrat persoanelor care in urma cercetarii exploratorii efectuate anterior au afirmat ca
practica acest gen de sporturi. Avand in vedere segmentul ingust al persoanelor pasionate de
acest gen de sporturi, putem vorbi despre o populatie rara, mai putin numeroasa care poate fi
selectata si prin metoda esantionarii din aproape in aproape, pornind de la principiul ca
membrii unei populatii rare se cunosc destul de bine, astfel incat unii din ei pot furniza
adresele altora, samd. pentru constituirea bazei de sondaj.

3.3.2 Stabilirea marimii esantionului

Pentru a determina marimea esantionului am folosit urmatoarea formula:


z2  p  q
n=
E2
Unde n=marimea esantionului
z 2 =patratul coeficientului z, corespunzator nivelului de incredere
p=estimarea procentelor in caz de succes
q=1-p=estimarea procentelor in caz de insucces
E²=patratul nivelului erorii exprimat in %
Am considerat eroarea de ± 3% si intervalul de incredere de 95% pentru care valoarea z est
de 1.96.Necunoscandu-se proportia celor care raspund cu DA si nici a celor care raspund cu
NU, am considerat p=q=50%.Astfel, marimea esantionului va fi de :
1.96 2  50  50
n= =1067 persoane
32
Tinand cont de caracterul didactic al acestei cercetari, precum si din motive financiare, nu s-a
respectat marimea esantionului si a fost redus la 30 de subiecti. In acest caz, eroarea este:

z2  p q 1.96 2  50  50
E= = =  13.85
n 50
Raportul dintre marimea esantionului si cea a populatiei cercetate este de :

n 50
= =0.00061
N 81800
Esantionul calculat reprezinta 0.00061% din marimea populatiei de referinta, deci sub
valoarea de 3%, asadar marimea esantionului nu necesita corectii.

15
3.3.3 Descrierea unitatii de observare,de esantionare si de analiza

Unitatea de esantionare este reprezentata de un element sau un grup de elemente care


pot fi selectate pentru a forma esantionul.In cazul de fata unitatea de esantionare o constituie
individul respectiv, studentul.
De la aceste unitati de esantionare se va urmari obtinerea de informatii pe baza carora se vor
trage concluzii valabile pentru intreaga populatie avuta in vedere.

3.3.4 Alegerea metodei de esantionare

Pentru a obtine rezultate cat mai fidele realitatii, am optat pentru o esantionare
aleatoare. Esantionarea aleatoare reprezinta acea tehnica de esantionare in care selectia
subiectilor se realizeaza independent de cercetator, fiecare element al colectivitatii avand
aceeasi probabilitate de a fi inclus in esantion.
Pentru a ajunge la esantionul final am folosit metoda esantionarii in mai multe faze. Este o
varianta esantionarii stratificate care conduce la simplificarea procesului de esantionare.
Esantionarea in mai multe faze presupune identificarea, initial, a claselor (straturilor
populatiei), din care, intr-o prima faza se aleg aleator un numar de straturi. In faza a doua, din
straturile extrase se aleg unitatile de esantionare .
In cazul nostru, pentru identificarea populatiei cercetate (populatiei rare a iubitorilor si
practicantilor de sporturi extreme) se realizeaza o ancheta in randul studentilor Universitatii
Transilvania din cadrul diferitelor facultati. Se va folosi un chestionar simplu, cu cateva
intrebari din care sa rezulte daca persoanele intervievate sunt sau nu interesate de sporturile
extreme si se va intocmi o lista numai cu acesti studenti. Esantionarea studetilor care vor lua
parte la prima faza se va face astfel : exista 3 universitati in Brasov (Transilvania, Baritiu si
Dimitrie Cantemir), cu un anumit numar de studenti si un anumit numar de facultati. Se vor
alege prin tragere la sorti din cadrul fiecarei facultati a celor 3 universitati cate o
sectie/specializare. Acolo unde nu exista decat o specializare aceasta va trecuta pe lista. Din
fiecare sectie selectata se vor selecta prin tragere la sorti cate 5 studenti.
In faza a doua, din lista intocmita, se constituie un esantion de marime stabilita de la care se
va colecta intreaga cantitate de date necesare realizarii anchetei. Daca lista este restransa se
vor intervieva toti studentii din aceasta baza de esantionare iar daca nu este intocmit
esantionul dorit se va apela si la o esantionare din aproape in aproape (« bulgare de zapada »),
obtinand de la persoanele incluse in esantion informatii despre alte persoane care practica
sporturi extreme, pornind de la premisa ca membrii unei populatii rare se cunosc intre ei..

3.3.5 Asigurarea reprezentativitatii esantionului

Reprezentativitatea esantionului este asigurata, in cazul metodei alese prin acordarea


de sanse egale fiecarui individ de a fi inclus in esantion, elemente subiective ale favorizarii
unor persoane cu operatiile de selectionare fiind reduse la minim.

16
O limita a erorii mai redusa (5%) ar fi asigurat o reprezentativitate mai buna dar in
cazul acesta la o marime a esantionului de 50 de persoane, pentru a asigura
reprezentativitatea, eroarea este de 13,85%.

3.3.6 Desfasurarea activitatii de teren

Desfasurarea activitatii de teren a avut ca obiectiv intervievarea studentilor care au


fost inclusi in esantion prin metoda aleatoare in trepte.S-a folosit metoda interviului direct,
fata in fata, iar contactarea subiectilor s-a facut in pauzele dintre cursurile universitare sau
inainte de incepereaa si dupa terminarea acestora.
Operatorul de interviu a avut obligatia sa se prezinte persoanei intervievate, sa
precizeze scopul contactarii, s-o asigure de importanta raspunsurilor date si de caracterul
strict confidential al acestora. S-a urmarit obtinerea de raspunsuri la toate intrebarile cuprinse
in chestionar si pentru aceasta intrebarile au fost citite clar, in ordinea in care au fost redactate
si au fost repetate acele intrebari pe care subiectii nu le-au inteles.

3.3.7 Reducerea erorilor aleatoare si a erorilor sistematice

Eroarea aleatoare reflecta o fluctuatie de ordin statistic care apare datorita variatiilor
de sanse in selectarea unitatilor unui esantion.Asemenea erori sunt de neinlaturat atata timp
cat nu se recurge la marirea esantionului.
Erorile sistematice sunt generate de factori care genereaza imperfectiuni ale
proceselor de esantionare. Erorile sistematice pot aparea si datorita tendintei unor subiecti de
a da raspunsuri neconforme cu realitatea.
In vederea reducerii erorilor sistematice s-a avut in vedere sublinierea ideii de
confidentialitate a raspunsurilor, astfel incat subiectii sa raspunda cat mai aproape de realitate,
s-au repetat intrebarile cand acestea nu au fost intelese. Totodata s-a urmarit conceperea
intrebarilor astfel incat sa se evite posibilitatea aparitiei unor erori de consimtamant.

3.4 Analiza si interpretarea datelor primare si secundare

Statistica intrebarilor relevante şi a intrebarilor de caracterizare a subiectilor

Intrebarea nr. 1
» Ce sporturi extreme practicati ? »

17
Modulul este reprezentat de varianta « Escalada » cu 8 raspunsuri ceea ce inseamna ca 27%
din populatia intervievata practica escalada ca sport extrem.

18
Sporturi extreme F.A. F.R. %
River-rafting 2 0.07 7%
Parapanta 7 0.23 23%
Canyoning 1 0.03 3%
Scufundari 0 0 0
Deltaplanorism 3 0.1 1%
Schi/snowboard 6 0.2 20%
extrem
Escalada 8 0.27 27%
Motocross 0 0 0
Parasutism 1 0.03 3%
Bungee jumping 2 0.07 7%

Total 30 1 100%

19
Intrebarea nr. 2
« Cum apreciati atractivitatea sporturilor
extreme?”

Pentru cunoasterea modului de apreciere a atractivitatii sporturilor extreme de catre studentii


brasoveni prelucrarea datelor culese presupune calcularea unui scor mediu.

Scorul mediu se calculeaza astfel:


Atractivitatea sporturilor extreme:

3  10  2  12  1  5  (1)  3
=1.86
30
Nivelul de atractivitate al sporturilor extreme este apreciat favorabil, el avand o valoare
pozitiva in conditiile in care valoarea maxima pe care o poate atinge este 3.

Intrebarea nr. 5
“Va rugam sa ordonati urmatoarele 5 forme de practicare a sporturilor extreme in functie de
preferintele dvs., acordand 1 pentru forma care va place cel mai mult, 2 pentru urmatoarea,
s.a.m.d.”

Din analiza datelor culese s-a ajuns la


Puncte Atractivitatea sporturilor concluzia ca studentii brasoveni prefera
extreme sa practice sporturile extreme cu
F.A. F.R. % prietenii, aceasta varianta fiind plasata pe
+3 10 0.33 33% primul loc, iar pe locul doi au plasat
+2 12 0.4 40% varianta de raspuns „in cuplu”.Variantele
+1 5 0.17 17% „singur” si „in grup organizat” au primit
-1 3 0.1 10% acelasi scor, plasandu-se pe locul 3 in
-2 0 0 0 preferintele de practicare a sporturilor
-3 0 0 0 extreme de catre studentii brasoveni, iar
Total 30 1 100 varianta „cu familia” s-a plasat pe ultimul
loc, aceasta varianta de practicare a sporturilor extreme nefiind foarte populara in randul subiectilor
cercetati.

20
Aspecte Puncte Frecvente Frecvente relative Procente
urmarite absolute
Singur 1 3 0,10 10%
2 5 0,17 17%
3 11 0,37 37%
4 7 0,23 23%
5 4 0,13 13%
Total 30 1 100%
In cuplu 1 4 0,13 13%
2 10 0,33 33%
3 9 0,30 30%
4 4 0,13 13%
5 3 0,1 10%
Total 30 1 100%
Cu familia 1 2 0,06 6%
2 1 0,03 3%
3 5 0,17 17%
4 10 0,34 34%
5 12 0,4 40%
Total 30
Cu prietenii, 1 12 0,4 40%
colegii 2 7 0,23 23%
3 5 0,17 17%
4 3 0,1 10%
5 3 0,1 10%
Total 30 1 100%
In grup organizat 1 8 0,27 27%
2 6 0,2 20%
3 3 0,1 10%
4 7 0,23 23%
5 6 0,2 20%
Total 30 1 100%

Scoruri medii:
Singur: 1  3  2  5  3  11  4  7  5  4 =87
In cuplu: 1  4  2  10  3  9  4  4  5  3 =82
Cu familia: 1  2  2  1  3  5  4  10  5  12 =119
Cu prietenii: 1  12  2  7  3  5  4  3  5  3 =68
In grup organizat: 1  8  2  6  3  3  4  7  5  6 =87
Aspectul urmarit Scor Loc
Cu prietenii 68 1
In cuplu 82 2
Singur 87 3
In grup organizat 87 3
Cu familia 119 4

Intrebarea nr. 6
“ Obisnuiti sa practicati sporturi extreme cu echipament propriu ? »

Raspunsuri Frecvente absolute Frecvente relative Procente


DA 19 0,63 63%
NU 11 0,37 37%
Total 30 1 100%

Modulul este reprezentat de varianta “DA”, cu 19 raspunsuri.

Legatura dintre opiniile subiectilor la aceasta intrebare si elemente de caracterizare

Elemente de caracterizare Optiunea DA Optiunea NU


F.A. F.R % F.A. F.R %
sub 2 0.11 11% 4 0.37 37%
1.000.000
lei
1.000.001- 7 0.37 37% 2 0.18 18%
2.000.000
Venituri lei
lunare 2.000.001- 6 0.31 31% 2 0.18 18%
3.000.000
lei
peste 4 0.21 21% 3 0.27 27%
3.000.000
lei
Total 19 1 100 11 1 100
Estimarea parametrilor populatiei
A. Estimare procentuala
-proportia celor care obisnuiesc sa practice sporturi extreme cu echipament propriu: p
n

p= 
yi 19
i 1 = =0,63 ; p=63% unde
30
n
y i =raspunsuri favorabile
n=marimea esantionului
-proportia celor ce nu obisnuiesc sa practice sporturi extreme cu echipament propriu: q
q=100-p=37%

-Dispersia:S2
n

S=
2
(y i  p) 2 19  (1  0,63) 2  11  (0  0,63) 2
i 1 = =0,103
29
n 1

-Abaterea standard:S
S= S = 0,103 =0,32

B. Estimare prin intervale de incredere


p- z / 2  p    p  z / 2   p
unde:
 = procentul celor care obisnuiesc sa practice sporturi extreme cu echipament
propriu
p= valoarea estimata a lui 
z=valoarea din tabelul repartitiei normale corespunzatoare nivelului de incredere
stabilit (95%)
 p =abaterea standard a procentului in cazul populatiei
Se estimeaza  p pe baza procentului esantionului astfel:
p= p (100  p ) 63  37
= =8.96
n 1 29
 =0,05
E=95%
z / 2 =  1,96
63  1,96  8.96    63  1,96  8.96
45.5    80.5
Se garanteaza cu o probabilitate de 95% ca procentul celor care obisnuiesc sa practice
sporturi extreme cu echipament propriu se incadreaza in intervalul  45.5......80.5 .

Intrebarea nr. 10
« Obisnuiti sa practicati sporturi extreme pe perioada sejurului turistic ? »
Raspunsuri Frecvente absolute Frecvente relative Procente
DA 16 0,53 53%
NU 14 0,47 47%
Total 30 1 100%

Modulul este reprezentat de varianta « DA » cu 16 raspunsuri, ceea ce inseamna ca 53 %


din subiectii cercetati obisnuiesc sa practice sporturi extreme pe perioada sejurului
turistic.

Legatura dintre opiniile subiectilor la aceasta intrebare si elemente de caracterizare

Elemente de caracterizare Optiunea DA Optiunea NU


F.A. F.R % F.A. F.R %
sub 3 0.19 19% 3 0.21 21%
1.000.000
lei
1.000.001- 3 0.19 19% 6 0.43 43%
2.000.000
Venituri lei
lunare 2.000.001- 6 0.37 37% 2 0.15 15%
3.000.000
lei
peste 4 0.25 25% 3 0.21 21%
3.000.000
lei
Total 16 1 100 14 1 100
Anul I 2 0.12 12% 2 0.15 14%
Anul II 3 0.19 19% 1 0.07 7%
Anul de Anul III 5 0.32 32% 3 0.21 21%
studiu Anul IV 4 0.25 25% 3 0.21 21%
Anul V 2 0.12 12% 3 0.21 21%
Anul VI 0 0 0% 2 0.15 15%
16 1 100% 14 1 100%

Estimarea parametrilor populatiei


C. Estimare procentuala
-proportia celor care obisnuiesc sa practice sporturi extreme pe perioada sejurului
turistic : p
n

p= 
yi 16
i 1 = =0,53 ; p=53% unde
30
n
y i =raspunsuri favorabile
n=marimea esantionului
-proportia celor ce nu obisnuiesc sa practice sporturi extreme pe perioada sejurului
turistic: q
q=100-p=47%

-Dispersia:S2
n

S=
2
(y i  p) 2 16  (1  0,53) 2  14  (0  0,53) 2
i 1 = =0,257
29
n 1

-Abaterea standard:S
S= S = 0,257 =0,506

D. Estimare prin intervale de incredere


p- z / 2  p    p  z / 2   p
unde:
 = procentul celor care obisnuiesc sa practice sporturi extreme pe perioada
sejurului turistic
p= valoarea estimata a lui 
z=valoarea din tabelul repartitiei normale corespunzatoare nivelului de incredere
stabilit (95%)
 p =abaterea standard a procentului in cazul populatiei
Se estimeaza  p pe baza procentului esantionului astfel:
p= p (100  p ) 53  47
= =9.26
n 1 29
 =0,05
E=95%
z / 2 =  1,96
53  1,96  9.26    53  1,96  9.26
34.9    71.1
Se garanteaza cu o probabilitate de 95% ca procentul celor care obisnuiesc sa practice
sporturi extreme cu echipament propriu se incadreaza in intervalul  34.9......71.1 .

Intrebarea nr.13
„ In ce masura vi se pare atractiv un pachet de servicii turistice, care cuprinde
sporturi extreme? (Considerati egala distanta dintre nivelele scalei)”

Aprecierea F.A. F.R. %


atractivitatii
1 2 0,07 7%
2 5 0,17 17%
3 6 0,2 20%
4 10 0,33 33%
5 7 0,23 23%
Total 30 1 100

Media pentru aprecierea atractivitatii unui pachet de servicii turistice care cuprinde
sporturi extreme este:
1  2  2  5  3  6  4  10  5  7
=3,5
30
n

Dispersia: S 2 = 
( i   ) 2
i 1

n 1
2  (1  3.5)  5  (2  3.5) 2  6  (3  3.5) 2  10  (4  3.5) 2  7  (5  3.5) 2
2
S2 = =1,45
30
Abaterea standard de la medie: S= S 2 =1,20
In concluzie, studentii brasoveni sunt atrasi intr-o masura medie, spre mare de pachetele
de servicii turistice care include practicarea sporturilor extreme.

Intrebarea nr. 15
“ Cat de importanta este destinatia atunci cand practicati sporturi extreme? (considerati
egala distanta dintre nivele)”

Aprecierea Procente
importantei F.A. F.R. %
destinatiei
1 (foarte importanta) 3 0.1 10%
2 5 0.17 17%
3 10 0.33 33%
4 8 0.27 27%
5 (nici o importanta) 4 0.13 13%
Total 30 1 100

Media pentru aprecierea importanta destinatiei in practicarea sporturilor extreme este :


1  3  2  5  3  10  4  8  5  4
=3,16
30
n

=
( i   )2
Dispersia: S 2
i 1

n 1
3  (1  3.16)  5  (2  3.16) 2  10  (3  3.16) 2  8  (4  3.16) 2  4  (5  3.16) 2
2
S2 = =1,12
30
Abaterea standard de la medie: S= S 2 =1,05
In concluzie, pentru studentii brasoveni destinatia are o importanta medie atunci
cand prcatica sporturi extreme.

Intrebarea nr. 16
“ Ati vizitat vreodata Zona Gorj?”

Raspunsuri Frecvente absolute Frecvente relative Procente


DA 13 0,43 43%
NU 17 0,56 56%
Total 30 1 100%

Modulul este varianta « NU »,


cu 17 raspunsuri, ceea ce
inseamna ca 56 % din subiectii
chestionati nu au vizitat
niciodata zona Gorj.

Intrebarea nr. 20
« Ati cumpara un pachet de servicii turistice care sa includa practicarea sporturilor
extreme in Zona Gorj? »

Raspunsuri Frecvente absolute Frecvente relative Procente


DA 9 0, 3 30%
NU 7 0,23 23%
Inca nu ma pot 14 0.47 47%
pronunta
Total 30 1 100%

Modulul este reprezentat de varianta « Inca nu ma pot pronunta », ceea ce inseamna ca 47


% dintre studentii brasoveni intervievati nu stiu inca daca ar cumpara un pachet de
servicii turistice care sa includa practicarea sporturilor extreme in zona Gorj.
Intrebarea nr.21
“In ce an sunteti student? “

Anul de studiu Frecvente absolute Frecvente relative Procente


anul I 4 0.13 13%
anul II 4 0.13 13%
anul III 8 0.27 27%
anul IV 7 0.23 23%
anul V 5 0.17 17%
anul VI 2 0.07 7%
Total 30 1 100%

Modulul este reprezentat de varianta „anul III” ceea ce inseamna ca 27 % din subiectii
intervievati sunt in anul III de studiu la una din Universitatile brasovene.

Intrebarea nr. 24
« Sexul dvs. ? »

Sexul subiectilor Frecvente absolute Frecvente relative Procente


M 19 0.63 63%
F 11 0.37 37%
Total 30 1 100%
Modulul este reprezentat de varianta
„M” ceea ce insemna ca 63 % din
subiectii intervievati sunt de sex
masculin.

Intrebarea nr. 25
« Venitul dvs. net lunar este : »

Modulul este reprezentat de varianta „1.000.001- 2.000.000” ceea ce insemna ca 30 % sin


studentii intrevievati au venituri lunare cuprinse intre 1.000.001 si 2.000.000.

Venituri lunare Frecvente Frecvente relative Procente


absolute
sub 1.000.000 lei 6 0.2 20%
1.000.001-2.000.000 lei 9 0.3 30%
2.000.001-3.000.000 lei 8 0.27 27%
peste 3.000.000 lei 7 0.23 23%
Total 30 1 100%

Intrebarea nr. 26
« Sunteti angajat ? »

Raspunsuri Frecvente absolute Frecvente relative Procente


DA 10 0.33 33%
NU 20 0.67 67%
Total 30 1 100%

Intrebarea nr. 27
„Starea dvs.civila este :
Raspunsuri Frecvente absolute Frecvente relative Procente
Celibatar(a) 24 0.8 80%
Casatorit(a)fara 5 0.17 17%
copii
Casatorit(a) cu 1 0.03 3%
copii
Total 30 1 100%

3.5. Testarea ipotezelor statistice ale cercetarii

Ipoteza 1
H0: Cel putin 30% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme obisnuiesc le
practice si pe perioada sejurului turistic
H1: Mai putin de 30% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme obisnuiesc
sa le practice si pe perioada sejurului turistic
H0:  =30%
H1:  < 30%
Datele sunt furnizate de răspunsurile la întrebarea 10. Avem un test t (n mai mic decât
30), unilateral stânga iar nivelul de semnificaţie este de α=0,05 pentru care valoarea lui
t 0.05;29 este de -1.70.

Raspunsuri Frecvente absolute Frecvente relative Procente


DA 16 0,53 53%
NU 14 0,47 47%
Total 30 1 100%

Regula de decizie :
- se acceptă H0 dacă t obs ≥-1.70
-se acceptă H1 dacă t obs < -1.70
Notăm : p= procentul studentilor brasoveni care practica sporturi extreme pe perioada
sejurului turistic
n=numărul celor care au răspuns la întrebare
  (100   ) 30  70
σp= 0 n 0 = 30 =8.37
p   0 53  30
z obs =  =
8.43
= 2.72
p

t obs ≥-1.70

Rezultă că se acceptă H0, adică cel putin 30% din studentii brasoveni care practica
sporturi extreme obisnuiesc le practice si pe perioada sejurului turistic.

Ipoteza 2
H0: Cel putin 25% dintre studentii brasoveni care practica sporturi extreme prefera
muntele ca loc de practicare a acestor sporturi
H1: Mai putin de 25% dintre studentii brasoveni care practica sporturi extreme prefera
muntele ca loc de practicare a acestor sporturi

Datele sunt furnizate de răspunsurile la întrebarea 4 .Avem un test t (n mai micdecât 30),
unilateral stânga iar nivelul de semnificaţie este de α=0,05 pentru care valoarea lui t 0.05;29
este de -1.70.

Raspunsuri F.A. F.R. %


la mare 5 0.17 17%

la munte 18 0.6 60%

nu am preferinte in 7 0.23 23%


acest sens
Total 30 1 100%

Regula de decizie :
- se acceptă H0 dacă t obs ≥-1.70
-se acceptă H1 dacă t obs < -1.70
Notăm : p= procentul studentilor brasoveni care practica sporturi extreme prefera muntele
ca loc de practicare a acestor sporturi
n=numărul celor care au răspuns la întrebare
  (100   ) 25  75
σp= 0 n 0 = 30 =7,9
p   0 60  25
z obs =  = 7,9 =4.43
p

t obs ≥-1.70

Rezultă că se acceptă H0, adică cel putin 25% dintre studentii brasoveni care practica
sporturi extreme prefera muntele ca loc de practicare a acestor sporturi

Ipoteza 3
H0: Cel putin 10% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme si prefera
sejururile pentru praticarea sporturilor extreme care includ si vizitarea unor obiective
turistice culturale, istorice, geografice
H1: Mai mult de 10% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme si prefera
sejururile pentru praticarea sporturilor extreme care includ si vizitarea unor obiective
turistice culturale, istorice, geografice
care practica sporturi extreme si nu au vizitat zona Gorj sunt interesati de aceasta

H0:  =10%
H1:  <10%
Datele sunt furnizate de răspunsurile la întrebarea 14. Avem un test t (n mai mic decât
30), unilateral stânga iar nivelul de semnificaţie este de α=0,05 pentru care valoarea lui
zα este de -1.70.

Răspuns F.A. F.R. %


un sejur pentru 12 0.4 40%
practicarea sporturilor
extreme
un sejur pentru 16 0.53 53%
practicarea sporturilor
extreme , dar si
vizitarea unor
obiective turistice
culturale, istorice,
etnografice
altceva 2 0.07 7%
Total 30 1 100

Regula de decizie :
- se acceptă H0 dacă t obs ≥-1.70
-se acceptă H1 dacă t obs < -1.70

Notăm : p= procentul studentilor brasoveni care practica sporturi extreme si prefera


sejururile pentru praticarea sporturilor extreme care includ si vizitarea unor obiective
turistice culturale, istorice, geografice
n=numărul celor care au răspuns la întrebare

 0  (100   0 ) 10  90
σp = n
=
30
=5.47
p   0 53  10
z obs =  p = 5.47 = 0,73
t obs ≥-1.70

Rezultă că se acceptă H0, adica cel putin 10% din studentii brasoveni care practica
sporturi extreme si prefera sejururile pentru practicarea sporturilor extreme care includ si
vizitarea unor obiective turistice culturale, istorice, geografice
Ipoteza 4
H0: Cel putin 10% din studentii brasoveni care practica sporturi extreme ar cumpara un
pachet de servicii turistice care sa includa acest gen de activitati sportive in zona Gorj
H1: Mai putin de 10% din studentii brasoveni brasoveni care practica sporturi extreme ar
cumpara un pachet de servicii turistice care sa includa acest gen de activitati sportive in
zona Gorj
H0:  =10%
H1:  <10%
Datele sunt furnizate de răspunsurile la întrebarea 20 .Avem un test t (n mai mic decât
30), unilateral stânga iar nivelul de semnificaţie este de α=0,05 pentru care valoarea lui
zα este de -1,70.

Raspunsuri Frecvente absolute Frecvente relative Procente


DA 9 0, 3 30%
NU 7 0,23 23%
Inca nu ma pot 14 0.47 47%
pronunta
Total 30 1 100%

Regula de decizie :
- se acceptă H0 dacă t obs ≥-1.70
-se acceptă H1 dacă t obs < -1.70
Notăm : p= procentul studentilor brasoveni care practica sporturi extreme si ar cumpara
un pachet de servicii turistice care sa includa si acest gen de activitati, in Zona Gorj
n=numărul celor care au răspuns la întrebare

 0  (100   0 ) 10  90
σp = = n 30
=5,47
p   0 30  10
z obs =  p = 5,47 = 3.65
t obs ≥-1.70

Rezultă că se acceptă H0, adică : cel putin 10% din studentii brasoveni care practica
sporturi extreme ar cumpara un pachet de servicii turistice care sa includa acest gen de
activitati sportive in zona Gorj

4.3. Testarea diferenţelor dintre medii şi a diferenţelor dintre procente


Testul t de comparare a diferenţelor dintre 2 procente
Se urmăreşte evidenţierea diferenţelor între procente, pornindu-se de la ipoteza că
între procentul femeilor (studente) care practica sporturi extreme pe perioada sejurului
turistic şi procentul bărbaţilor (studenti) care practica sporturi extreme pe perioada
sejurului turistic există diferenţe.
n 1 =numărul femeilor din eşantion=11
n 2 = numărul bărbaţilor din eşantion=19
n= n 1 + n 2 =mărimea eşantionului (30 persoane)
Răspuns Sexul Total
Masculin Feminin
%
DA 35 18 53
NU 28 19 47
Total % 63 37 100

În urma culegerii datelor s-a constatat că 35 % din bărbaţi şi 18 % din femei obisnuiesc
sa practice sporturi extreme pe perioada sejurului turistic.
Formulăm ipotezele statistice:
H0:  1   2 ( 1   2  0)
H1:  1   2
 1 = procentul femeilor care practica sporturi extreme pe perioada sejurului turistic
 2 =procentul bărbaţilor care practica sporturi extreme pe perioada sejurului turistic
Se va determina raportul critic:
( p1  p2 )  ( 1   2 ) p1  p2
RC= = unde
 p1  p 2  p1  p 2

p1 =procentul femeilor care practica sporturi extreme pe perioada sejurului turistic,din

cadrul eşantionului (18%)


p2 = procentul bărbaţilor care practica sporturi extreme pe perioada sejurului turistic,din

cadrul eşantionului (35%)


p 1  p2 = abaterea standard a diferenţelor dintre procente
S p1  p 2 =estimarea abaterii standard a diferenţelor dintre procente.

1 1
 p1  p 2 = S p1  p 2 = p  q  (  ) unde
n1 n2

p =estimarea comună a procentului de succes în cadrul eşantionului


q = estimarea comună a procentului de insucces în cadrul eşantionului (100- p )

n1  p1  n2  p2 11  18  19  35
p = =28,7
n1  n2 30
q =100- p =71,3
S p1  p 2 = 28,7  71,3( 1  1 ) =16,9
11 19

p1  p2 18  35
RC= zobs = = 16,91 =-1
 p1  p 2

Dacă nivelul de semnificaţie este de  =0,05, pentru un test bilateral valoarea lui z este
de 1,96.
Regula de decizie: H0 se acceptă dacă: - z  RC  z
H0 se respinge dacă: RC< z sau RC> z
Rezultă că: -1,96  RC  1  1,96 deci se acceptă H0, adică nu există diferenţe
semnificative între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte practicarea sporturilor extreme pe
perioada sejurului turistic . La nivelul populaţiei din care am extras eşantionul
procentelor femeilor şi bărbaţilor care practica sporturi extreme pe perioada sejurului
turistic sunt egale (diferenţele sunt nesemnificative).

Testul t de comparare a mediilor provenite de la 2 eşantioane independente


Urmarim identificarea existentei unei diferente intre studenti si studente in
privinta atitudinii fata de risc, aventura.
Presupunem că cele 2 eşantioane au varianţe egale, pe care însă nu le cunoaştem.
Fiind vorba de 2 eşantioane independente de dimensiuni reduse ( n1  30, n2  30) se va
folosi distribuţia t. În acest caz, raportul critic va fi:
x  x2
tobs  1
 x1  x 2
Ipoteza nulă: H 0 : 1   2
H1 : 1   2
Testul fiind bilateral, valoarea t 0, 05; 28 din tabelul distribuţiei t este 2,04
Nivelul de semnificaţie este de α=0,05 iar numărul gradelor de libertate se
determină pe baza relaţiei: df= n1  n2  k , unde n1 şi n2 reprezintă mărimea celor 2
eşantioane iar k numărul de grupuri. Deci df=11+19-2 =28
Puncte acordate Număr respondenţi
Femei Bărbaţi
1 1 2
2 2 2
3 3 3
4 2 5
5 2 4
6 1 3
Total 11 19

Mediile obţinute la nivelul eşantionului sunt:


X 1 =3,45 (media aprecierilor femeilor) iar n1 =11
X 2 =3,84 (media aprecierilor bărbaţilor) iar n2 =19

Abaterile standard de la medie pentru cele 2 subgrupuri (femei, bărbaţi) rezultă


din calcule:
2 2
S1 =2,55 şi S 2 =2,32 deci S1 =1,59 şi S 2 =1,52
Pe baza relaţiilor de mai sus se va determina raportul critic
2,55  10  2,32  18
sC  =1,54
28
1 1 3,45  3,84
p  p2 =1,54  =0,58 deci RC= =-0,67
1
11 19 0,58
Rezultă că RC<2,04 deci se acceptă ipoteza nulă (nu există diferenţe între bărbaţi
şi femei în privinţa atitudinii faţă de risc, aventură).

3.7. Analiza legaturii dintre doua variabile

3.7.1 Tabele de contingenta

Tabel 3.7.1.1 Analiza legaturii dintre sexul studentilor si sporturile extreme practicate

Sporturi extreme M F Total


River-rafting 1 1 2
Parapanta 4 3 7
Canyoning 1 0 1
Scufundari 0 0 0
Deltaplanorism 2 1 3
Schi/snowboard 3 3 6
extrem
Escalada 5 3 8
Motocross 0 0 0
Parasutism 1 0 1
Bungee jumping 2 0 2
Total 19 11 30

Tabel 3.7.1.2 Legatura dintre obisnuinta de practicare a sporturilor extreme pe perioada


sejurului turistic si anul de studiu al subiectilor

Elemente de Optiunea DA Optiunea NU


caracterizare F.A. F.R % F.A. F.R %
Anul I 2 0.12 12% 2 0.15 14%
Anul de Anul II 3 0.19 19% 1 0.07 7%
studiu Anul III 5 0.32 32% 3 0.21 21%
Anul IV 4 0.25 25% 3 0.21 21%
Anul V 2 0.12 12% 3 0.21 21%
Anul VI 0 0 0% 2 0.15 15%
16 1 100% 14 1 100%

3.7.2 Testul χ2
Se utilizează acest test pentru a analiza care este legătura dintre veniturile
subiecţilor şi intenţia de cumpărare a unui produs turistic care cuprinde practicarea unor
sporturi de aventură în zona Gorj.
Răspunsul Venituri lunare Total
sub 1.000.001- 2.000.001- peste
1.000.000
2.000.000 3.000.000 3.000.000
lei
lei lei lei
DA 1 3 3 2 9
NU 2 1 3 1 7
Incă nu mă 3 5 2 4 14
pot pronunţa
Total 6 9 8 7 30

Ipotezele:
H 0 : între veniturile subiecţilor şi intenţia de cumpărare a unui produs turistic
care cuprinde practicarea sporturilor extreme in zona Gorj nu există legătură.
H 1 : între veniturile subiecţilor şi intenţia de cumpărare a unui produs turistic
care cuprinde practicarea sporturilor extreme in zona Gorj există legătură.
Se calculează frecvenţele aşteptate (E ij ), presupunând adevărată ipoteza nulă (H

0 ).Acestea se calculează pe baza frecvenţelor observate după formula:


(Total _ linia _ i)  (Total _ coloana _ j )
E ij =
Total _ general
96
E 11 = =1,8
30
99
E 12 = =2,7
30
9 8
E 13 = =2,4 ……..
30
67
E 21 = =1,4 ……. Ş.a.m.d
30
Răspunsul Venituri lunare Total
sub 1.000.001- 2.000.001- peste
1.000.000
2.000.000 3.000.000 3.000.000
lei
lei lei lei
DA 1,8 2,7 2,4 2,1 9
NU 1,4 2,1 1,86 1,63 7
Incă nu mă 2,8 4,2 3,73 3,26 14
pot pronunţa
Total 6 9 8 7 30

Observam faptul ca nici una dintre celulele tabelului de contingenta nu contine valori mai
mari decat 5, prin urmare testul nu poate fi aplicat pentru a analiza legătura dintre
veniturile subiecţilor şi intenţia de cumpărare a unui produs turistic care cuprinde
practicarea unor sporturi de aventură în zona Gorj.

Vom incerca sa utilizam testul χ2 pentru analiza legaturii dintre sexul studentilor
si practicarea sporturilor extreme pe perioada sejurului turistic.
Sexul subiectilor
Răspunsul F M Total
DA 5 11 16
NU 6 8 14
Total 11 19 30

Ipotezele:
H 0 : între sexul subiecţilor şi practicarea sporturilor extreme pe perioada sejurului
turistic nu există legătură.
H 1 : între sexul subiecţilor si practicarea sporturilor extreme pe perioada sejurului
turistic există legătură.
Se calculează frecvenţele aşteptate (E ij ), presupunând adevărată ipoteza nulă (H

0 ).Acestea se calculează pe baza frecvenţelor observate după formula:


(Total _ linia _ i)  (Total _ coloana _ j )
E ij =
Total _ general
11  16
E 11 = =5,86
30
11  14
E21= =5,31
30
19  16
E12= =10,1
30
19  14
E22= =8,86
30
Sexul subiectilor
F M
Răspunsul Total
DA 5,86 10,1 16
NU 5,13 8,86 14
Total 11 19 30

Putem observa din tabel ca toate celulele au valori mai mari decat 5, deci putem
aplica testul χ2.
Se determină valoarea calculată a lui  2 calc , după următoarea relaţie:

(Oij  Eij ) 2
 2
calc =  unde: E ij - valoarea aşteptată O ij - valoarea
i j Eij

observată
(5  5,86) 2 (11  10,1) 2 (6  5,13) 2 (8  8,86) 2
 2 calc = + + +
5,86 10,1 5,13 8,86

 2 calc =1,14
E=95%  =0,05
Df=(r-1)(c-1)=(2-1)(2-1)=1 unde:
r= număr de linii
c= număr de coloane
 2 0,05;1 =3,84 (din tabelul distribuţiei  2 )

Se compară  2 calc =1,14 şi  2 0,05;1 =3,84

 2 calc <  2
0 , 05;1

Se acceptă ipoteza nulă H 0 şi se respinge ipoteza H 1 , ceea ce înseamnă că între


sexul subiecţilor şi practicarea sporturilor extreme pe perioada sejurului turistic nu există
legătură.
3.7.4 Testul Kolmogorov-Smirnov

Datorita faptului ca marimea esantionului nu depaseste 35 de persoane, acest test


nu poate fi aplicat.
3.7.5. Analiza variantei (ANOVA)
3.8. Analiza asocierii dintre variabile
3.8.1. Coeficientul de contingenta C
Sexul subiectilor
F M
Răspunsul Total
DA 5 11 16
NU 6 8 14
Total 11 19 30
Acest coeficient pentru masurarea asocierii dintre variabile nominale se determina
pe baza relatiei :
2
C=
2 n

Unde : C= coeficientul de contingenta


 2 = valoarea calculata a lui  2 in cazul variabilelor analizate
n= marimea esantionului
1,14
C= =0,09
1,14  30

Valoarea acestui coeficient se se compara cu valoarea maxima Cmax =0,707 pentru


un tabel 2  2. Coeficientul calculat 0,09 , comparativ cu 0,707, indica un nivel de
asociere slab intre sexul studentilor si obisnuinta de practicare a sporturilor extreme pe
perioada sejurului turistic.
3.8.2. Coeficientul 
Am analizat două variabile dispuse astfel:
Variabila x
Variabila a b
y c d

Se doreşte a se cunoaşte dacă există o legătura între sexul subiecţilor şi obisnuinta de


practicare a sporturilor extreme pe perioada sejurului turistic.

Sexul subiectilor
F M
Răspunsul Total
DA 5 11 16
NU 6 8 14
Total 11 19 30

Calculăm coeficientul:
ad  cb

(a  b)  (c  d )  (b  d )  (a  c )

5  8  6  11
 =-0,12
(5  11)  (6  8)  (11  8)  (5  6)

Rezulta faptul ca intre cele 2 variabile exista o asociere slaba.


Semnificaţia statistică :
 2  n   2 =30*0,12=3,6

E=95%  =0,05
df=(2-1)(2-1)=1
 2 0,05;1 =3,84

Se compară  2 calc =3,6 şi  2 0,05;8 =3,84


H 0 : Între cele două variabile nu există legătură
H 1 : Între cele două variabile există legătură

 2 calc <  2
0 , 05;1 , deci se acceptă H 0 , ceea ce înseamnă că nu există legătură între
sexul studentilor si practicarea sporturilor extreme pe perioada sejurului turistic.