Lect. univ. dr.

Adrian Gorbănescu
▪ Examen – 3.5 puncte
▪ Evaluare SPSS – 3.5 puncte
▪ Parțial – 1.5 puncte
▪ Prezență Seminar – 0.75 puncte
▪ Teme – 0.75 puncte

▪ Informațiile solicitate la examen și la evaluările parțiale se regăsesc în

suporturile de curs și în prezentările powerpoint!!!
▪ 40 itemi tip grilă
▪ 4/5 itemi cu cel puțin două variante de răspuns
▪ Data: 7 iunie, ora 8.00 (laboratorul de informatică 1)
▪ Examenul se va desfășura în formatul similar din semestrul I.
▪ 3 exerciții similare cu cele din teme
▪ Durata - 50 de minute
▪ 21 mai – Grupele 1, 2, 3 și 7
▪ 22 mai – Grupele 6 și 8
▪ 24 mai – Grupele 4, 5, 9 și 10.
▪ 15 itemi cu răspuns scurt
▪ La sfârșitul fiecărui suport de curs există un exercițiu.
▪ Toate exercițiile vor fi predate sub formă de portofoliu la sfârșitul semestrului (24
mai, ora 20.00).
▪ Temele copiate nu sunt punctate.
▪ De asemenea, nu este punctată tema ”sursei de inspirație”.
▪ Curs 1 – Distributia binomială (18 februarie)
▪ Curs 2 – Distributia multinomială (25 februarie)
▪ Curs 3 – ANOVA pentru măsurători repetate / ANOVA-MR (4 martie)
▪ Curs 4 – Analiza de regresie (11 martie)
▪ Curs 5 – Analiza de covarianță / ANCOVA (18 martie)
▪ Curs 6 – Analiza de itemi (25 martie)
▪ Curs 7 – Parțial 1 (1 aprilie)
▪ Curs 8 - Analiza de regresie logistică (8 aprilie)
▪ Curs 9 – Analiza de mediere (15 aprilie)
▪ Curs 10 – Analiza de moderare (22 aprilie)
▪ Curs 11 – Analiza factorială exploratorie (6 mai)
▪ Curs 12 – Principiile SEM (13 mai)
▪ Curs 13 – Parțial 2 (20 mai)
▪ BINOM = Expresie algebrică constituită din suma sau diferența a doi termeni.
▪ Distribuția binomială este formată din probabilitățile fenomenelor dihotomice.
▪ Evenimentele dihotomice reprezintă acele fenomene care pot avea două
posibilități.
▪ Cum răspundem la următoarele întrebări:

▪ Sunt o persoană analitică sau sintetică?

▪ Prefer fotbalul sau alt sport?
▪ Doresc să urmez un program de Master la FPSE?
▪ Ascult predominant cu urechea stângă sau cu urechea dreaptă?
▪ Vreți să lucrăm cu pauză sau terminăm cursul cu 10 minute mai devreme? ☺
▪ Probbilitatea unui eveniment este aglă cu p.
▪ Evenimentul complementar are o probabilitate egală cu q.

𝑵
▪ p=
𝒏𝑬

▪ N – reprezintă numărul de observații

▪ nE – reprezintă numărul de rezultate posibile
▪ q=1-p
▪ Dacă aruncăm o monedă de 15 ori, iar stema are 6 apariții atunci:
𝟔
▪ p= → p = 0.4
𝟏𝟓

▪ q = 1 – p → q = 0.6
▪ Evenimente de tip dihotomic cu probabilitate egală de apariție

- Răspunsurile de tip da/nu dintr-un chestionar

- Genul persoanei la naștere: feminin/masculin
- Dominanța emisferică: emisf. stângă/emisf. dreaptă
- Valorile la un test raportate la medie: x < μ / x ≥ μ
- Semnul diferenței dintre valori și medie: < 0 / ≥ 0
▪ Exemplu: Test de tip grilă cu 10 itemi, fiecare având două variante de răspuns

▪ p = 1/2 → p = 0.5
▪ q = 1 – 0.5 → q = 0.5

▪ Probabilitatea de a răspunde corect, din întâmplare, la toate întrebările este:

▪ p = 0.510 → p = 0.00097.

▪ Dacă testul ar avea 15 itemi, p = 0.515

Număr 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
răspunsuri
corecte

Frecvența 1 10 45 120 210 252 210 120 45 10 1

Probabilitate 0,0009 0,009 0,043 0,117 0,205 0,246 0,205 0,117 0,043 0,009 0,0009
▪ Probabilitatea răspunsurilor corecte pentru un eveniment este calculată cu
formula:
𝑁!
▪ ∗ 𝑃𝑋 ∗ (1 − 𝑃)𝑁−𝑋
𝑋! 𝑁−𝑋 !

▪ N – reprezintă numărul de observații (în cazul nostru 10).

▪ X – este numărul de evenimente dorite.
▪ P – reprezintă probabilitatea răspunsului corect.
▪ N-X – indică numărul de evenimente nedorite (pentru exemplul prezentat, numărul
de erori).
▪ Probabilitatea de a oferi întâmplător 8 răspunsuri corecte, folosind formula de mai
sus, este:
10!
▪ 𝑝8 = ∗ 0,58 ∗ 0,52 → 𝑝8 = 45 ∗ 0,003 ∗ 0,25 → 𝑝8 = 0,043
8! 10−8 !
▪ Evenimente de tip dihotomic cu probabilitate inegală de apariție:

- Răspunsurile dintr-un test grilă sunt de forma:

a. (varianta1)
b. (varianta2)
c. (varianta3)
d. (varianta4)
▪ răspunsul a = corect
▪ răspunsuri non a = greșite
▪ Semnul diferenței dintre valori și mod în cazul distribuțiilor asimetrice: (-)/(+)
▪ Examen de tip grilă cu 4 variante de răspuns, din care una singură este
corect. Testul este format din 10 itemi.

▪ Probabilitatea de a răspunde corect la toate întrebările, din întâmplare, este:

𝑁!
▪ ∗ 𝑃𝑋 ∗ (1 − 𝑃)𝑁−𝑋
𝑋! 𝑁−𝑋 !
10!
▪ 𝑝10 = ∗ 0,2510 ∗ 0,750 → 𝑝10 = 1 ∗ 0.2510 ∗ 1 → 𝑝10 = 0,00000095.
10! 10−10 !
▪ Condiții de aplicare ale distribuției binomiale.

1. Numărul de observații n este fix.

2. Fiecare observație este independentă.
3. Fiecare observație reprezintă una dintre cele două valori de tip dihotomi
(succes/eșec)
4. Probabililitatea de succes = p este aceeași pentru fiecare observație
 𝑋−𝑁𝑃 𝑝−𝑃
▪Z= =
𝑁𝑃(1−𝑃) 𝑃(1−𝑃)
𝑁

▪ p (mic) = probabilitatea măsurată a evenimentului cercetat

▪ P (mare) = probabilitatea evenimentului la nivelul populaţiei
▪ N = volumul eşantionului

▪ Mărimea efectului
𝑍
▪r=
𝑁
▪ Exemplu: Într-un eșantion de deținuți (N=100) numărul celor care citesc în
mod sistematic presa, după OUG-13, este de 35. În populația deținuților din
penitenciare proporția celor care citesc presa era P=0,2 în 2016.

▪ Să se testeze ipoteza unei proporții mai mari a celor care urmăresc presa în
penitenciar la începutul lui 2017, comparativ cu 2016. (α=0,05)
▪ H1: în penitenciar se citește mai mult presa în 2017

▪ H0: în penitenciar se citește la fel de mult presa ca în anii

precedenți.

▪ p= 35/100 → p = 0,35 (eșantion)

▪ P= 0,20 (populație)
 𝑝−𝑃 0,35−0,2 0,35−0,2 0,15
▪Z = = = = = 0,375
𝑃(1−𝑃) 0,2(1−0,2) 0,16) 0,4
𝑁 100 100

▪ Zcritic = 1.65

▪ Z < Zcritic → acceptăm H0.

▪ Mărimea efectului
0,375
▪r= = 0, 0375
100
 𝑝1−𝑝2
▪ Formulă Z =
𝑝1(1−𝑝1) 𝑝2(1−𝑝2)
+
𝑛1 𝑛2
1 1
𝑝1−2𝑛 −(𝑝2 −2𝑛 )
▪ Pentru eșantioane mici Z = 1 2

𝑝1(1−𝑝1) 𝑝2(1−𝑝2)
𝑛1
+ 𝑛2

▪ p1, p2 – probabilitățile de apariție ale evenimentelor pentru cele două eșantioane

▪ n1, n2 – volumele eșantioanelor

𝑍
▪ Mărimea efectului: r =
𝑛1+𝑛2
▪ Proporția celor care se declară stângaci într-un eșantion de psihologi este p1= 0,1,
n1=100. Proporția celor care se declară stângaci într-un eșantion de pictori este
p2= 0,2, n2=80. Este proporția de stângaci în rândul pictorilor mai mare decât în
rândul psihologilor?

▪ Ipotezele:
▪ H0: proporția de pictori stângaci = proporția de psihologi stângaci
▪ H1: proporția de pictori stângaci > proporția de psihologi stângaci
 𝑝1−𝑝2 0,2 −0,1
▪ Z= = =
𝑝1(1−𝑝1) 𝑝2(1−𝑝2) 0,1∗0,9 0,2∗0,8
+ +
𝑛1 𝑛2 100 80
0,1 0,1 0,1 1
▪ = 0,0009+0,002
= 0,0029
= 0,29
0,09 0,16
+
100 80
1
▪ = = 1,88
0,53

▪ Z critic = 1,65 → H0 se respinge.

▪ Există mai mulți stângaci în rândul pictorilor decât în rândul psihologilor.

𝑍 1,88 1,88
▪ Mărimea efectului: r = = = 13,41 = 0,14
𝑛1+𝑛2 180
▪ Utilizare: Pentru testarea diferenței dintre proporții în cazul a două măsurătorilor
repetate (test/retest)

𝑝−𝑃 |𝑋−𝑁𝑃|−0,5
▪ Formulă Z = sau Z = (cu corecția Yeates)
𝑃(1−𝑃) 𝑁𝑃(1−𝑃)
𝑁

▪ Mărimea efectului
𝑍
▪ r=
𝑁
▪ Exemplu: Un psihoterapeut aplică o metodă (dialogul la persoana a
III-a) de reducere a manifestărilor de tip anxios la un grup de 8 de
subiecţi.

▪ În urma aplicării acestei metode, se aplică o grilă de autoevaluare

(tip self-report). 5 dintre participanți au confirmat îmbunătățiri.
▪ Să se testeze ipoteza efectelor pozitive ale unei asemenea metode.
(α=0,05)
▪ H1: metoda are efect, procentul de ameliorare este semnificativ mai
mare
▪ H0: metoda nu are efect

▪ Teoretic efectul/nonefectul terapiei au aceeași probabilitate (0,5)

▪ P(ameliorare) = 5/8=0.625

▪ Întrebarea care se pune este dacă p(ameliorare) diferă semnificativ

de cel al ipotezei de nul (0.5)
 |𝑋−𝑁𝑃|−0,5 |5−8∗0,5|−0,5 0,5 0,5 0,5
▪Z= = = = = = 0,35
𝑁𝑃(1−𝑃) 8∗0,5(1−0,5) 8∗0,25 2 1,41

▪ Z critic = 1,65

▪ H0 nu se respinge, metoda nu are efect

▪ Mărimea efectului
𝑍 0,35 0,35
▪r= = = = 0,12
𝑁 8 2,82