Cursul nr.

I. Importanta contractelor comerciale internationale

- reprezinta cea mai importanta institutie a dreptului international

- se caracterizeaza prin 2 elemente:

 de comercialitate
 de internationalitate

Elementul de comercialitate – este dat de natura raporturilor juridice care izvoresc dintr-un
contract comercial international si de natura participantilor.

Subiectele raportului juridic, in contractele comerciale internationale, sunt comercianti

profesionisti ai comertului international. Acestia efectueaza operatiunile de comert
international si de cooperare economica internationala.

Operatiunile de comert international

- sunt cele care corespund sensului clasic al notiunii de comert, al operatiunii efectuate “cu
marfa” (cum merx)

- se materializeaza prin diferite tipuri de contracte care au ca pilon central contractul de

vanzare – cumparare, alaturi fiind:

 operatiunile de intermediere (mijlocire) in comertul international (mandatul,

comisionul , franciza, agentia, etc.)
 transportul si expeditia internationala de marfuri
 prestarea de servicii cu element de extraneitate
 transferul international de tehnologie
 operatiunile de garantie, plati si finantare a comertului international, inclusive prin
leasing si factoring internationale
 aspecte ce tin de faptele juridice conexe, adica faptele ilicite (delicte) si licite
(imbogatirea fara just temei, plata nedatorata, gestiunea de afaceri etc.)

Operatiunile de cooperare economica internationala

- nu implica neaparat o operatiune “cu marfa” (cum merx)

1
- se pot incheia in orice domeniu, precum:

 industrie, agricultura, energie, informatica

 transporturile si telecomunicatiile
 constructiile civile si industriale
 servicii, finantele, bancile
 stiinta si tehnologia
 pregatirea cadrelor
 orice alt domeniu de interes reciproc

- pot imbraca forma:

 contractuala exclusiva – prin contractul de cooperare economica international

 contractuala si institutionala – prin contractul de constituire a unei societati de
comert

Principalele forme de cooperare internationala la care Romania este parte:

 efectuarea de lucrari si prospectiuni, explorari si exploatari ale resurselor naturale

 cooperarea in productia de echipamente, masini, utilaje, subansamble si piese de
schimb
 in domeniul cercetarii
 infiintarea de societati mixte
 constituirea de banci mixte
 in domeniul transferului de tehnologie, know-how, etc.

Elementul (caracterul) international

- este dat de 2 criterii, care sunt alternative si nu cumulative, asfel:

1. un criteriu de natura subiectiva – partile raportului juridic, persoane fizice/juridice, sa

aiba domiciliul/sediul in state diferite. Este consacrat, in special, in urmatoarele
reglementari internationale:
- Conventia de la Viena -1980, privind vanzarea internationala de marfuri
- Conventia de la New York – 1974, privind prescriptia in materie de vanzare
internationala de marfuri
- Conventia de la Washington – 1965, privind reglementarea diferendelor relative la
investitii intre state si persoane ale altor state

2
 2. un criteriu de natura obiectiva – marfa, lucrarea, serviciul sau orice alt bun care face
obiectul contractului, sa se afle in circuit (tranzit) international. Se intalneste, de regula, in
materia transportului international. Este consacrat in urmatoarele reglementari
internationale:

- Conventia de la Berna (CMR) – 1956 , referitoare la contractul de transport

international de marfuri pe sosele

- Conventia de la Berna (CIM) – 1980 , referitoare la contractul de transport

international feroviar al marfurilor

- Conventia de la Hamburg – 1978, privind transportul de marfuri pe mare

-Conventia de la Montreal – 1999, privind transportul aerian de marfuri

II. Izvoarele dreptului comertului international

Clasificare:

1. conventiile internationale
2. reglementarile U.E.
3. izvoarele interne
4. reglementarile soft law
5. uzantele din comertul international

1. Conventii internationale la care Romania este parte

a) in materia vanzarii (principalul pilon)

Conventia de la Viena -1980, privind vanzarea internationala de marfuri

Conventia de la New York – 1974, privind prescriptia in materie de vanzare internationala de

marfuri

b) in domeniul transporturilor

Conventia de la Berna (CMR) – 1956 , referitoare la contractul de transport international de

marfuri pe sosele

Conventia de la Berna (CIM) – 1980 , referitoare la contractul de transport international

feroviar al marfurilor

3
c) in materie financiar-bancar

Acordul de la Marrakech – 1994, a pus bazele Organizatiei Mondiale a Comertului (O.M.C.)

si a preluat fostul Acord GATT din 1971

Acordul cu FMI – 1972, BIRD – 1972, BERD – 1990, Corporatia Financiara Internationala –
1991, BEI -1991

d) in domeniul vamal

Conventia de la Geneva (Conventia TIR)– 1975, referitoare la transportul international al

marfurilor sub acoperirea carnetelor TIR

Conventia de la Bruxelles – 1983, privind Sistemul armonizat de denumire si codificare a

marfurilor, inclusiv anexa acesteia

e) in materia arbitrajului international

Conventia de la New York – 1958, privind recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale

straine

Conventia de la Geneva – 1961, Conventia europeana de arbitraj comercial international

Conventia de la Washington – 1965, pentru reglementarea diferendelor relative la investitii

intre state si persoane ale altor state

2. Reglementari ale Uniunii Europene

In ceea ce intereseaza in mod direct dreptul comertului international, UE a adoptat, in

special, regulamente si directive.

a) Regulamente

Regulamentul privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful Vamal Comun – 1987

Regulamentul privind regimul comun aplicabil importurilor si exporturilor – 2015

Regulamentul privind statutul societatii europene (Societas Europaea - SE) – 2001

Regulamentul privind statutul societatii cooperative europene (SCE) – 2003

4
b) Directive

Reglementarile care intereseaza dreptul comertului international sunt cele din materia
societatilor, cum ar fi reglementarile in domeniul insolventei, precum si cea a contractelor.

3. Izvoarele interne

- regimul investitiilor straine in Romania (in special O.U.G. 92/1997)

- regimul de comert international in zonele libere ( Legea 84/1992 privind regimul zonelor
libere)

- O.G. 25/2014 privin incadrerea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei si

pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor in Romania

- Legea 287/ 2009 privind Codul civil (in special prevederile privind uzantele si
profesionistii etc)

- dreptul procesual civil

- dreptul muncii – Codul muncii

- dreptul financiar-bancar, valutar si vamal

Constitutia Romaniei republicata in 2003

4. Reglementarile soft law

- sunt dispozitiuni sau culegeri de principia sau uzante la nivelul comertului international

- nu au caracter de lege interna

- nu au forta juridica prin ele insele

- capata forta juridica daca partile se refera la ele, incorporandu-le in contractile lor

- reglementarile sunt adoptate de diferite organisme internationale care au scopul de a

studia practica din comertul international, de a sistematiza si reglementa prin propunerea
catre parti.

5
I. Institutul International pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT)

- a adoptat Principiile contractelor comerciale internationale

- urmareste unificarea Dreptului comertului international

- a fost infiintat in anul 1926

- Romania este membra din anul 1927

- principiile au fost elaborate in:

 1994 (120 de articole)

 2004 (185 de articole)
 2010 (211 de articole)
 2018 (s-a adus o imbunatatire)

- acopera toata materia contractelor comerciale internationale

Editia din 2010 are un continut de 11 capitole, incepand cu Preambulul, continuand cu

agenti comerciali, incheierea contractului, conditii de valabilitate, interpretare, continut,
dreptul tertilor, executarea contractului, impreviziunea sau hardship, rezolutiunea, daune-
interese, compensatia, cesiunea, prescriptia, pluralitatea de parti.

Preambulul

- rolul Principiilor este multiplu si se poate manifesta sub mai multe aspecte:

A. Principiile pot constitui legea contractelor, in 2 imprejurari:

a) in cazul alegerii lor exprese de catre parti

- partile au convenit ca intregul contract sau o parte din el sa fie guvernate de Principii

- prin raportare la Principii, partile efectueaza o operatiune de receptiune contractuala (per

relationem)

b) Principiile pot fi aplicate de arbitrii ca lex mercatoria (lege a comerciantilor)

- pot considera ca partile au inteles sa se refere la aceste Principii

B. Principiile pot constitui si substituit al legii interne

6
C. Principiile au rol de completare si interpretare a dreptului intern

D. Principiile pot fi surse de inspiratie pentru legiuitori (ex: impreviziunea din Codul civil)

II. Uniunea Europeana a adoptat Principiile European al Contractelor / Principiile

Dreptului Contractual European ( The Principles of European Contract Law) sau
Principiile Ole Lando, in 3 parti:

 2 parti in 1998
 a 3-a parte in 2002

III. Proiectul Cadrului Comun de Referinta

- elaborat in anul 2009

- este o culegere de definitii ale principalelor institutii din materia contractelor de comert
international

IV. Alte tipuri de reglementari soft law

- au fost elaborate sub egida ONU

UNCITRAL (Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul Comercial International)

- adopta legi model (tip) in materia:

 viramentelor internationale – 1992

 comertului electronic – 1996
 insolventei internationale – 1997
 semnaturilor electronice – 2001
 achizitiilor publice – 2011

Camera de Comert Internationala de la Paris

- adopta reguli uniforme si contracte cadru, in materia:

 contractului de agentie
 contractului defranciza
 contractului de distributie, etc

- adopta reguli uniforme si in materia hardship-ului, dar si a fortei majore