Sunteți pe pagina 1din 8

--

cm
yb

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE “O veritabil@ nenorocire


aceea de a putea prevedea
tot }i de a nu putea
împiedica nimic”.
Mihai Eminescu

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC nr. 228 anul 5 vineri, 28 august 2009 1 RON
PUNCTUL
PE EUROPA BLOCURI PE AP~
Amsterdam
Emil DAVID

Explica]iile unui paradox însu}it de români:

„Mai bine }omer în Spania, Dan POPESCU

decât subven]ionat în ]ar@” Supraîncalzirea Terrei nu este


deloc o considera]ie fantezist@. Se pare
Ultima lun@ calendaristic@ a acestei veri î}i deap@n@ molcom c@ nici nu a fost vreodat@. De vreo trei
zilele înc@ însorite spre frigurile ce]oase ale toamnei ce va s@ vin@. deceni încoace, studi economice, în
E o vreme de lâncezeal@ }i tihn@ în exces în România noastr@ domeniul fizicii, chimiei,biologiei s-au
bântuit@ de fantasmele crizei. Românii se mai înfrupt@ înc@ din referit mereu la posibilitatea unui astfel
pl@cerile sleite ale concediilor de var@, cu gândul îns@ la curbele de fenomen dezastruos, generat de po-
de sacrificiu care-i a}teapt@ dup@ col]. Concedieri, }omaj, salarii luare. În ultimi 10-12 ani,procesul ca potrivite, îns@, desfasurate la scar@ mon- teaz@ din perspectiva a ceea ce mai
diminuate. Singurul fenomen care a dat culoare }i ritm acestui atare a devenit o certitudine. O verita- dial@, potrivit protocoalelor în dome- mult decât probabil va veni. Nu cu
august sterp a fost exodul tradi]ional al românilor migran]i. Sosi]i bil@ certitudine sus]inut@ de realit@]i dintre niu,cota amintit@ va fi ceva mai redus@ mult@ vreme în urm@, ^n fa]a a peste 500
în convoaie g@l@gioase la începutul lunii, preg@tindu-}i acum baga- cele mai dure ,de previziuni catastrofale, f@r@ a putea anula mai multe din mari industria}i ai lumii, la Copenhaga,
jele pentru întoarcerea la rosturile lor încropite prin toate col]urile de cifre, de date, de m@suri, idei, pro- efectele negative previzibile. fostul vicepresedinte al SUA, Al Gore
Europei. Sunt mul]i cei care }i-au c@utat }i î}i caut@ salvarea din- grame elaborate sub egida celor mai va- Deja managerii în]elep]i se gânde- (Premiul Nobel Pentru Pace 2007) ruga
colo de grani]ele unei „Românii muribunde”. loroase institu]ii stiintifice ale lumi, sub sc ,acum, la ce va fi atunci. Un exemplu eminamente pe participan]i s@ parvin@
continuare ^n pag. 3 egida ONU, a unor prestigioase reuniuni îl reprezint@ „Blocurile pe ap@”. Cum la un acord pentru a reduce poluarea
mondiale, etc. În lipsa unor interven]ii am aflat recent, sunt cl@diri la care responsabil@ de supraînc@lzirea Pla-
de larg@ referin]@ }i globale ,mai ales întreprinz@tori si manageri olandezi, atât netei. S@-i d@m credit }i s@ ac]ion@m
prin topirea ghetarilor nivelul apelor pe de mult si atât de des confrunta]i cu cu to]ii în consecin]@.
glob va cre}te la o cot@ care va însem- “furia lichid@”,oameni cu o ]ar@ în care Proiectele ,,Blocuri pe ap@” sunt o
na inundarea a numeroase ]@rmuri aproape fiecare kmp de suprafa]@ a tre- solu]ie, dar poate c@ ar fi mai bine s@
riverane, peninsulare }i insulare. buit smuls apelor printr-o munc@ uria}@ încerc@m, cât mai mult cu putin]@, s@ pre-
În doar 40-50 de ani, cu ac]iuni }i abnegant@, se gândesc }i deja proiec- venim cât se poate si oriunde se poate...

P@mântul - o posibil@ Art@ }i economie (XX)


planet@ a de}eurilor !? - c$teva evalu@ri -
prof. dr. Sigismund DUMA pag. 5 Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Uniunea European@ Statul, la noi –


– colac de salvare factor de accentuare
pentru România? a crizei economice
drd. Ioana B~RBULESCU pag. 2
Eugen IORDANESCU pag. 6

Cauze ale decesului


S@ vorbim despre
imm-urilor din România globalizare (I)
Într-o ]ar@ în care
nimic nu pare a fi la locul Drd. Anca DINICU pag. 4
lui; într-o ]ar@ în care se
taie panglica unor }osele

Bursa nu este
care se surp@; într-o ]ar@ în
care autostr@zile, când vor fi

un profet al crizei
gata, vor transporta toate
visele acestor genera]ii iro-
site }i obosite de talk-show-
uri în care se minte pentru
Cum se face c@ într-
dr. Ovidiu MIRCEA
c@ e o continu@ campanie
electoral@; într-o ]ar@ în care un an în care economia
înv@]@mântul depinde de o scade v@zând cu ochii,
decizie “de partid” cu activi}ti care încearc@ eroic s@-}i bursa cre}te? Mai este
“ia” bacalaureatul sau s@ î}i termine studii universitare pia]a de capital capabil@
neîncepute vreodat@; într-o ]ar@ în care ministrul turis- s@ semnalizeze cu antici-
mului face reclam@ unei ]@ri cu drumuri de ]ar@ care pa]iei evolu]ia economiei?
nu au nimic la cap@t, nici servicii, nici infrastructur@
hotelier@, motelier@ sau spa]ii de campare m@car }i Dac@ acum un an am fi
unde tot ce putem oferi turi}tilor nu sunt “ruinele” civi- privit pia]a de capital în
liza]iei dacice, cândva înfloritoare, ci “ruinele” unei civi- Dan SUCIU perioada în care econo-
liza]ii politice contemporane ratate; într-o ]ar@ în care mia „duduia” am fi r@mas
nu mai conduce nimeni pentru c@ nu mai e nimic de surpin}i de slaba performan]@ a pie]ei de capi-
condus, pentru c@ nu mai avem nimic al nostru, în tal. Acum, privind spre pia]a de capital, surpriza
%n august, 1534, exploratorul francez-breton Jacques
aceast@ ]ar@, românii nu mai vor s@-}i cheltuiasc@ banii r@mâne. În timp ce economia româneasc@ trece

Cartier atinge golful Saint-Laurent, Canada, pe care-l


nici pe turism }i nici pe mâncare sau, mai trist, nu mai prin cea mai grav@ recesiune din ultimii zece ani,
bursa a trecut pe plus de la începutul anului.
preia ^n numele regelui Fran]ei, Fraçois Ier.
vor s@ investeasc@ în vreo afacere mic@ de familie.
continuare ^n pagina 2 continuare ^n pagina 7

cm
yb
2 CRIZ~ VINERI 28 AUGUST 2009

Cauze ale decesului imm-urilor din România


1. Sc@derea cererii: noi, nou@, ne}ti nu-l mai urm@resc. {i asta pen- tre care cele 17.000 deja închise, cele
drd. Ovidiu MIRCEA
nu ne mai cerem nimic, st@m cu tru c@ trebuie s@ sus]in@, întâi, eco- 50.000 în stare de lichidare }i cele
mâna întins@ la „pomeni electorale” nomia ]@rilor unde î}i au mamele. 80.000 care au preferat s@ î}i sus-
}i „ajutoare” europene, la punga de Potrivit reprezentan]ilor Ministe- pende activitatea pentru unul sau doi
urmare din pag.1 f@in@ }i de zah@r, la sticla de ulei din rului Finan]elor, la nivelul anului 2007, ani pentru a a}tepta vremuri mai bune.
Mânc@m la }i de la str@ini }i stocurile învechite ale unor ]@ri pe erau înregistrate 478.173 de IMM- Un minim de 20& din totalul
dormim la vecini pentru c@ e mult care, falimentul economic le înt@re}te, uri, cu o cifr@ de afaceri de pân@ în IMM-urilor, m@ refer la profesiile li-
mai ieftin }i mai bine. Pl@tim vignete pentru c@ }tiu s@-}i cure]e rapid 100.000 euro }i cel mult nou@ angaja]i. berale, respectiv exper]ii contabili, au-
}i taxe de sta]iune la bugete str@ine iar „ograda”. Conform economistului Num@rul victimelor cuplului teri- ditorii, arhitec]ii, consultan]ii fiscali,
la noi, noi }i st@inii lucr@m “la negru”. american }i laureatul premiului Nobel bil criz@-forfetar a ajuns la finele lui lichidatorii }i avoca]ii, au optat pen-
E o ]ar@ care nu mai place Joseph Stiglitz, criza financiar@ globa- iunie 2009 la cel pu]in 150.000, din- tru închiderea firmelor }i transfor-
nim@nui, e o ]ar@ care nu ne mai l@ actual@ diagnosticheaz@ falimentul marea în PFA-uri, ca s@ nu mai fie
place nici nou@! capitalismului de tip american, dar nevoi]i s@ pl@teasc@ impozitul minim
Dac@ nu am avea aici “prima sistemul financiar global este men- c@tre stat.
cas@”, cred c@ ]ara asta ar fi fost, de ]inut în via]@ doar ca urmare a „per- Într-o astfel de ]ar@, guvernan]ii
mult, goal@! Dar de mii de ani mun- fuziilor” repetate ale guvernelor }i a î}i permit s@ minimalizeze capitalul }i
cim }i “ne pl@tim” datoriile la “prima salv@rii pie]elor de la dezastru, fiind poten]ialul politic dar }i economic al
cas@” con}tiincio}i, indiferent de ce vorba în fapt, de necesitatea schim- IMM-urilor }i n-au curajul s@ „rein-
regim politic le face }i le încaseaz@. b@rii rapide a managementului eco- venteze” economia politic@. Se imit@,
Într-o astfel de ]ar@, un recent nomiei de pia]@, real@. f@r@ jen@, analizele macroeconomice
sondaj na]ional relev@ ceva uimitor }i 2. Fiscalitatea excesiv@, dus@ la
Aurel Jiquidi
ale statelor mari: SUA, Germania,
anume c@ principala cauz@ a declin- extrem. Ne impozit@m pân@ }i bunele in- Fran]a etc. f@r@ nici o strategie pe
ului IMM-urilor o reprezint@ sc@derea ten]ii }i buletinele de vot dar am f@cut termen mediu la nivel micro pentru - The Requisition (1939)
cererii interne, semnalat@ de 62& scutiri }i reduceri pentru demolatori, c@, dup@ pretigiosul „The Economist”
dintre firmele chestionate, urmat@ de 3. Întârzieri la plat@, în contextul România se confrunt@ cu „incompe-
fiscalitatea excesiv@ - 41&, birocra]ie în care fiecare are numai de încasat ten]a deciziei”. }i atacurilor externe (concuren]a ine-
- 36&, întârzieri la plata facturilor - }i nu se mai g@se}te cap@tul unde Supravie]uirea economiei româ- gal@ cu politica marilor corpora]ii,
36&, costuri ridicate ale creditelor - se afl@ cei care trebuie s@ pl@teasc@ ne}ti în economia Uniunii Europene subven]ionarea mai puternic@ a unor
33&. F@când o compara]ie cu datele }i asta pentru c@ nu exist@ o lege a este legat@ de modul în care fiecare sectoare din statele membre, etc).
de anul trecut, singura îmbun@t@]ire r@spunderii ministeriale. În ]ara asta, imm româneasc@ î}i dezvolt@ proprii Oportunit@]ile implic@ utilizarea
s-a înregistrat în ceea ce prive}te fis- pentru delapidare au pl@tit }i pl@tesc anticorpi care s@ o fac@ s@ reziste }i a unui climat politic „curat”, „eco-
calitatea }i, implicit, birocra]ia. doar unii gestionari m@run]i, marii Aurel Jiquidi (1896-1962), atât atacurilor interne (fiscalitate, pr@- logic” care s@ nu genereze acte de
Dar s@ le analiz@m pe rând, gestionari niciodat@... ^n studioul s@u bu}irea propriilor pie]e, lipsa de corup]ie }i legi care s@ sufoce ini]ia-
din Bucure}ti (1930)
dintr-o alt@ perspectiv@, }i apoi s@ 4. Costuri ridicate ale creditelor încredere în for]ele proprii, lipsa tivele IMM-urilor }i atunci vom putea
concluzion@m, singuri, din ce cauze acordate de b@ncile din România, surselor de finan]are în perioade de vobi, din nou, de o cre}tere a natali-
mor, de fapt, IMM-urile în România. care numai interesul IMM-urilor româ- sc@dere a cifrei de afaceri etc.) cât t@]ii în rândul IMM-urilor în România.

Uniunea European@ – un colac de salvare pentru România?


Pân@ acum Belgia era considerat@ c@ timpul nu poate fi comprimat dup@ cre}te }omajul în Vest; deoarece acestea vor schimba geo-
„cabina de pilotaj a Europei” – locul vreme. Lec]ia pentru România este sim-  concuren]a în domeniul agricul- grafia intereselor economice }i poli-
unde interesele marilor puteri se pl@: în lipsa unor institu]ii adecvate turii, în condi]iile în care fermierii tice, mai ales pentru c@ vor fi admi-
ciocneau }i erau rezolvate. Acum }i a unei politici publice responsabi- reprezint@ un lobby puternic în ]@rile se ]@ri cu venitul pe cap de locuitor
acest loc sunt ]@rile baltice. Miza le (active) va fi practic imposibil s@ occidentale; sub media Uniunii. Chiar dac@ UE a
este nu numai credibilitatea NATO, cunoa}tem dezvoltarea economic@  nu în cele din urm@, povara pen- experimentat asemenea admiteri –
dar }i aceea a întregului experiment rapid@ de care avem nevoie. Iar f@r@ tru bugetul federal al primirii în UE vezi cazul Greciei, Portugaliei, Irlan-
post-comunist. Este posibil ca ]@rile o astfel de dinamic@ ne va fi din ce a unor state relativ s@race dei }i chiar Spaniei - , o formul@ de

drd. Ioana B~RBULESCU


mici de la grani]ele Rusiei s@ ob]in@ în ce mai dificil s@ ne al@tur@m clu- Problemele evocate mai sus nu tip Big-bang nu este u}or de digerat.
prosperitate, securitate }i libertate bului ]@rilor europene prospere. pot fi neglijate de c@tre ]@rile can-
durabile }i s@-}i decid@ soarta prin România are un venit pe cap de didate sau considerate ca lips@ de Sprijinul oferit de UE
Poate mai mult decât majoritatea propriile talente }i virtu]ii? Sau poate locuitor ce reprezint@ cca. 27-28& vaint@ politic@, un limbaj dublu al pentru ie}irea din criz@
]@rilor candidate europene, România c@ fluxurile }i refluxurile economice din media Uniunii Europene fiind în guvernelor vest-europene sau al
a v@zut în rela]ia cu Uniunea Euro- vor demonstra c@ aceste mici state acela}i timp o ]ar@ cu o popula]ie unora dintre acestea. Realitatea arat@ {i cum este normal Romania a
pean@ }ansa extraordinar@ de a în- nu pot exista decât ca provincii pen- relativ mare (în raport cu standarde- c@ ar fi foarte dificil de estimat bene- a}teptat din partea Uniunii Europene
vinge capcana înapoierii }i realizarea tru vecinii mai puternici? le europene). ficiile }i costurile extinderii UE, mai un colac de salvare, o mân@ de aju-
aspira]iei seculare de modernizare. Diverse calcule arat@ c@ în ipote- cu seam@ când se intr@ în sfera tor pentru a putea depa}i criza.
Mai mult decât atât am crezut c@
Cre}terea economic@ za înregistr@rii de c@tre România a m@rimilor dinamice. A afirma sen- Statele Unite se apropie de ie}irea
integrarea ne-ar pune la ad@post de Cre}terea economic@ sus]inut@ este unei rate medii de cre}tere pe ter- ten]ios c@ non-extiderea este mult din criz@, potrivit previziunilor f@cute
instabilitatea }i perturba]iile din res- un fenomen foarte rar întilnit în rân- men lung de 5&, în condi]iile în care mai periculoas@ (costisitoare) pentru de 66 de economi}ti americani.
tul spa]iului mondial. dul statelor nou intrate în Uniunea în UE rata de cre}tere medie ar fi de Europa decât l@rgirea, nu este o re- Ace}tia consider@ c@ economia SUA
Nimic mai gre}it, criza financiar@ European@. 2&, ar fi necesari cca. 20 de ani torica suficient de persuasiv@ pentru va reintra pe cre}tere în trimestrul al
}i apoi economic@ de la sfâr}itul anu- În Europa Occidental@, Irlanda pentru a ajunge la jumatate din nive- cet@]eanul de rând din ]@rile UE. treilea. În Europa, în trimestrul al
lui 2008, a demonstrat-o. Cuvintele este cazul cel mai interesant. Este lul mediu al venitului pe locuitor din Cifrele arat@ c@ UE a exportat în doilea s-au realizat tranzac]ii de 13
}i numerele nu sunt suficiente. adev@rat c@ Spania, în special, }i UE, iar ajungerea din urm@ în ceea ]@rile Europei Centrale }i de Est mai miliarde de euro în domeniul imo-
Eduard Lucas, autor al c@r]ii „The Portugalia au cunoscut evolu]ii ce prive}te venitul pe locuitor (la mult decât a importat de acolo. bilar, o cre}tere de 12& fa]@ de cele
New Cold War: Putin’s Russia and schimbate în bine dup@ sfâr}irea dic- paritatea puterii de cump@rare) ar fi Totodat@, for]a de munc@ din aceste 11,6 miliarde de euro tranzac]ionate
the Threat to the West” f@cea un taturilor – a lui Franco }i, respectiv, posibil@ nu înainte de 45 de ani. ]@ri acoper@ golurile de baz@ pe pia]a în primul trimestru.
portret al actualei situa]ii din Europa Salazar - , dar nici una dintre ele nu Intrarea în UE nu reclam@ atin- for]ei de munc@ din Vest. Referitor la În România, plecat@ de la cea
“Numai o hart@ din vremurile vechi, a înregistrat rate de cre}tere ca în gerea nivelului mediu al venitului pe România, speciali}ti cu înalt@ cali- mai mare cre}tere economic@ din
cu un monstru marin, un vârtej sau Irlanda. De notat c@ la data intr@rii în locuitor (a}a cum arat@ experien]a ficare în domeniul IT sunt angaja]i de Europa, 9&, contrac]ia economic@
poate un craniu }i dou@ oase încru- UE Irlanda avea venitul/ locuitor de unor ]@ri ca Portugalia }i Grecia), dar firme în Germania }i în alte ]@ri, iar este tot mai mare. Ultimele estim@ri
ci}ate ar începe s@ se apropie de 59& din media UE, în timp ce pen- asemenea cifre înf@]i}eaz@ m@rimea mul]i tineri }i tinere din România asi- vorbeau de sc@dere în jur de 6 -7&
ceea ce pân@ nu demult era scli- tru Grecia, la data intr@rii sale în UE decalajelor }i provocarea istoric@ gur@ func]ionarea serviciilor în unele Deficitul }i datoria public@ cresc f@r@
pitoarea poveste de success a lumii (în 1981) cifra se situa la 77&. pentru România. spitale, hoteluri }i restaurante, în a exista nici o investi]ie major@ ca
ex-comuniste”. Tot ceea ce pân@ în Pentru ca în 1998, venitul/locuitor în De ani de zile, unii oameni poli- Italia }i Portugalia etc. De altfel, m@sura anticriz@.
urm@ cu doi ani p@rea un colac de Irlanda s@ dep@}easc@ media UE, în tici din UE }i lideri de opinie din România a devenit un mare expor- Pre}edintele spunea într-o declara-
salvare s-a transformat într-o corabie timp ce în Grecia s@ coboare la 66& ]@rile vest-europene discut@ pe mar- tator de for]@ de munc@ calificat@ }i ]ie c@: "România nu poate s@ ias@
care se scufund@ }i odat@ cu ea din aceast@ medie (dup@ cum arat@ ginea avantajelor }i costurilor l@rgirii mai pu]in calificat@. Circumstan]ele singur@ din criz@. Un program de ie-
trage România în jos. Lini}tea }an- un studiu al B@ncii Mondiale, Uniunii. Probleme care revin în mod de dup@ 11 septembrie au m@rit în- }ire din criz@ ar fi atât de scump, încât
tierelor de construc]ii neterminate din Progress towards unification of recurent în dezbatere privesc: clina]ia ]@rilor vest-europene de a fi nu merit@, ci trebuie s@ adopte m@-
Europa, pre]urile extrem de mici în Europe).  migra]ia masiv@, care pericliteaz@ mai permeabile la infuzia de for]@ de suri pentru diminuarea efectelor crizei".
hotelurile de lux care au ap@rut în La prima vedere, atat transfor- locurile de munc@ în Occident, în munc@ din ]@rile candidate – pentru Ceea ce este sigur este c@ ajuta]i
Europa în anii de avânt economic marea, cât }i dezvoltarea ar fi sim- condi]iile în care }omajul este ridicat c@ nevoi exist@, mai ales dac@ ne sau nu de Uniunea European@ putem
sunt doar câteva imagini ce contu- plu de rezolvat dac@ politica public@ }i acum poate fi accentuat de în- gândim la efectele îmb@trânirii popu- s@ sc@p@m de criz@, dar nu vom re-
reaz@ portretul actualei crize eco- }i privat@ ar putea s@ “planteze” in- cetinirea activit@]ii economice; la]iei în ]@rile UE. veni la cre}terile din anii preceden]i.
nomice care a cuprins întreaga lume. stitu]ii progresiste, schimbând instan-  concuren]a din partea unor ]@ri cu Exist@ }i interese uneori puternic Va fi dificil@ o revenire la cre}terile
[@rile baltice sunt ast@zi primele taneu anatomii }i fiziologii sociale un capital uman deloc de neglijat }i divergente în interiorul Uniunii pri- anterioare pentru c@ a fost afectat
pe lista e}ecurilor Europei, având un (organiza]ionale), dar institu]iile nu cu costuri ale for]ei de munc@ mult vind l@rgirea ei. De exemplu, ]@rile poten]ialul de cre}tere }i nu vom
declin economic cu dou@ cifre, gu- pot fi achizi]ionate }i nici asimilate în mai sc@zute; mediteraneene ale UE (în general mai putea s@ atingem cre}teri de peste
verne în dificultate }i cheltuieli bu- timp record; fiind un produs social-  “fuga” unor întreprinderi în Europa s@race) privesc cu bucurie intrarea 6& sau o cre}tere nejustificat@ de
getare din ce în ce mai mici. istoric autohton, care demonstreaz@ Central@ }i de R@s@rit, ceea ce ar ]@rilor din Europa Central@ în Uniune salarii cum a fost pân@ acum.
VINERI 28 AUGUST 2009 CRIZ~ 3

Explica]iile unui paradox însu}it de români:


„Mai bine }omer în Spania, decât subven]ionat în ]ar@”
Emil DAVID “exportate” în România le au la nivel
regional prin investi]iile familiale pe
urmare din pag.1 care le sus]in, precum }i în zonele
Statisticile oficiale se dovedesc s@race în care, practic, banii europeni
în aceast@ privin]@ s@race }i aproxi- constituie pentru mii de familii prin-
mative, probabil }i pentru faptul c@ cipala surs@ de venit.
guvernan]ii no}tri nu }i-au prea b@tut Cei drept, prognozele B@ncii Mon-
capul cu eviden]ele stricte ale „ie- diale pe acest segment estimeaz@ c@,
}irilor” pentru munc@, atâta vreme cât în anul 2009, la nivel global, remi-
acestea rezolvau de la sine problema terile imigran]ilor c@tre ]@rile de origi-
complicat@ a }omajului din România. ne vor sc@dea cu aproximativ 7 la
Deci pân@ s@ vorbim de statistici sut@, dar oricum ele r@mân superioare
riguroase ne vom folosi doar de esti- fluxurilor de investi]ii str@ine spre
m@ri. Conform acestora, peste 2 mili- acelea}i state. Desigur, în condi]iile
oane de români lucreaz@ în prezent crizei economice din Spania }i Italia,
în str@in@tate, adic@ mai mult de 10 dou@ ]@ri care atrag pe cei mai mul]i
procente din popula]ia ]@rii. In Italia, dintre cona]ionalii no}tri, este de
de pild@, românii, reprezint@ comuni- a}teptat ca românii s@ câ}tige mai
tatea str@in@ cea mai numeroas@, pu]in }i s@-}i dr@muiasc@ mai cu
atingând cifra de 1,3 milioane. Dar grij@ bugetele personale din ]@rile de
ma}inile emigran]ilor români se vor adop]ie.
îndrepta în aceste zile }i c@tre Am stat de vorb@ cu c$]iva din-
Germania, Fran]a, Austria, Spania – tre ace}tia constatând c@ ei nu î}i
]@ri devenite de mai mul]i ani ]inte ascund îngrijorarea pentru viitorul
ale migra]iei pentru munc@. apropiat. În Italia, scumpirea mân-
Dincolo de dimensiunile greu de c@rii, chiriilor }i costurilor cu între]i-
controlat ale exodului for]ei de munc@, nerea îi determin@ pe mul]i s@-}i rea-
în mai mare m@sur@ conteaz@ efec- justeze bugetele familiale, s@ strâng@
tele economice }i social-demografice cureaua, s@ renun]e la vacan]e }i ma-
ale acestuia. }ini personale. În Spania, speran]ele
Pe plan economic, statisticile alto- multor români afla]i în }omaj tempo-
ra demonstreaz@ c@ euronaveti}tii rar se leag@ de demararea programului
români contribuie din plin la resus- guvernamental de acordare a ajutoru-
citarea economiei na]ionale. Conform lui suplimentar de 420 de euro lunar.
unui studiu realizat de Banca Mon- Oricum, îns@, vizavi de presiu- Într-adev@r, acordarea celor 25.000 costisitor pe termen mediu }i lung astfel de situa]ii trebuie preg@tite din
dial@, România se claseaz@ pe locul nea uria}@ sub care simt cu to]ii c@ de euro pentru agricultori este cu- pentru România. Prin urmare, cazul timp, mai ales întrucât, spre deose-
8 în lume dup@ remiterile emigran- se afl@ economia româneasca }i de prins@ în articolul nr. 12 - “Moder- românesc este unul complex din bire de cazul emigra]iei, unde pierde-
]ilor, cu 6,7 miliarde de euro în perspectivele sale îngrijor@toare, to]i nizarea exploata]iilor agricole”, din punctul de vedere al emigra]iei pen- rile/câ}tigurile se m@soar@ in termeni
2008, reprezentând peste 5 la sut@ prefer@ s@ înfrunte criza în str@in@- cadrul programului Fondul European tru munc@. Traseele utilizate pentru de costuri comparative (care ar fi
din produsul intern brut al ]@rii. Iar tate, s@ fac@ în continuare ecnomii Agricol pentru Dezvoltarea Rural@. realizarea acestui tip de migra]ie sunt câ}tigul/pierderea ]@rii în urma ple-
poten]ialul real ar putea fi chiar renun]ând la anumite standarde de Acesta ar urma s@ fie un instrument numeroase, destina]iile sunt multiple, c@rii definitive/temporare, cât pierde
dublu în condi]iile crizei în care se via]@ pentru a trimite bani familiilor de finan]are creat de Uniunea Euro- procesul a cunoscut o dinamic@ statul ca investi]ie nerecuperat@ în
adânce}te România. O simpl@ com- din România. “Mai bine }omer în pean@ pentru implementarea politicii accentuat@ }i aleatoare. In fond, s-a capital uman etc.), imigra]ia presu-
para]ie cu volumul investi]iilor str@ine Spania, decât lucr@tor pe bani pu]ini agrare comune (PAC). Dar românii, iat@, confirmat }i în situa]ia României c@ pune inclusiv costuri financiare ime-
directe în ]ara noastr@ este mai mult ^n România” - sun@ leit-motivul de- nu mai cred de mult în basme româ- migra]ia se manifest@ ca un fenomen diate, concrete, care nu suport@ amâ-
decât elocvent@. În 2008 – an de clara]iilor acestor oameni care î}i ne}ti. Ei }tiu c@ ob]inerea acestor complex }i controversat, iar traseele nare. Potrivit calculelor unor exper]i
vârf în economia na]ional@ – ele au dr@muiesc acum veniturile }i traiul bani este legat@ de condi]ii pe care sunt dependente de destina]ii }i de financiari, dac@ numai 10 la sut@ din
fost de 9 miliarde de euro, iar în zilnic pentru a-}i mai putea permite situa]ia lor actual@, de dezmo}teni]i oferta proprie de locuri de munc@ imigran]ii estima]i în prognoze ar
2009 se prognozeaz@ o sc@dere a s@ trimit@ valut@ în ]ar@. ai unei agriculturi falimentare, îi face, stabile, bine remunerate. intra in categoria celor care solicit@
acestora pân@ la 6 miliarde de euro. S@ ne mir@m atunci de neîn- practic, inaccesibili. A}a c@, prefer@ Pe de alt@ parte, când vorbim asisten]@, iar cheltuielile unitare ce
În concluzie: românii din str@in@tate crederea }i dezinteresul cu care 2 s@ schimbe sapa cu mistria sau s@ de completarea }i îmbun@t@]irea ca- revin pe asistat ar fi de 10 ori mai
au ajuns s@ concureze în privin]a milioane de români tr@itori în str@i- lucreze în agricultura din str@in@tate. drului institu]ional în ceea ce prive}te mici decât cele înregistrate de pild@
aportului valutar pe marii investitori n@tate au primit recenta ofert@ de Ajungem astfel la consecin]ele circula]ia persoanelor }i a for]ei de în Finlanda, efortul financiar total
ai lumii interesa]i de România. F@r@ 25.000 de euro pentru fiecare fami- sociale }i demografice ale exodului munc@, nu trebuie pierdut@ din ve- care ar trebui asigurat de statul
s@ mai lu@m în discu]ie efectele lie repatriat@, din partea autorit@]ilor for]ei de munc@. Studii recente între- dere o nou@ caracteristic@ ce î}i român s-ar putea ridica la cel putin
benefice pe care economiile acestora din Bucure}ti? prinse pe cont propriu de cercet@tori pune amprenta pe realit@]iile prezen- 10 milioane de euro anual.
români au ar@tat c@ o treime din tului. De-a lungl ultimilor ani, Ro- La un orizont mai îndep@rtat,
emigran]ii no}tri au studii superioare mânia, de}i }i-a p@strat caracteristica România s-ar putea transforma într-
}i 42 la sut@ au cel pu]in liceul absol- de ]ar@ de emigra]ie, devine în ace- o ]ar@ de imigra]ie, dar având un
vit, c@ mai mult de jum@tate din emi- la}i timp de imigra]ie pentru nume- contingent important de popula]ie
gran]ii români au vârste cuprinse roase persoane. Astfel, este simto- autohton@ aflat@ la munc@ în str@i-
între 25 }i 39 de ani, }i 15 la sut@ matic faptul c@, pentru prima oar@ în n@tate. Ea va putea reprezenta o
au mai pu]in de 24 de ani }i c@, în tranzi]ia ]@rii noastre, în anul 2008, surs@ de alimentare a emigra]iei est-
fine, 65 la sut@ dintre ei sunt femei. migra]ia extern@ s-a dublat în com- vest }i un beneficiar al emigra}iei
Efectul previzibil al unui asemenea para]ie cu 2007, ajungându-se la un sud-nord }i est. Departe de a ne
tip de migra]ie sc@pat de sub orice sold pozitiv de 1291 de persoane. bucura de acest statut, va trebui s@
control guvernamental este c@, pe de Prin sold pozitiv se în]elege c@ nu- atenu@m pe cât posibil, efectele nefa-
o parte, atenueaz@ fenomenul de îm- m@rul intr@rilor de persoane în Româ- vorabile în planul pie]ei muncii
b@trânire a popula]iei din ]@rile de nia l-a dep@}it pe cel al ie}irilor. na]ionale – destructurare a ofertei de
destina]ie }i, pe de alt@ parte, va Evident, problema imigra]iei având for]@ de munc@ }i necorelare cu ce-
accentua îmb@trânirea demografic@ a ca destina]ie România nu va mai rerea pie]ei na]ionale, în medie un
for]ei de munc@ din România. De}i, putea fi considerat@ mult@ vreme ca nivel mai sc@zut de educa]ie }i pre-
in viitor }i în mod obiectiv, datorit@ una colateral@, lipsit@ de importan]@. g@tire profesional@ a for]ei de munc@
fenomenelor demografice, contingen- În afara m@surilor de securizare a prezente pe pia]a muncii comparativ
tul popula]iei de 15-23 de ani se va frontierelor }i a politicilor de vize pe cu structura absolventilor din sis-
reduce sim]itor -cu circa 1,2 miloane care le stipuleaz@ Acordul de aderare temul de educatie ini]ial@ }i, comple-
pân@ în 2015, spun cercet@torii - , la Uniunea European@, România va mentar, un poten]ial creativ mai redus,
se poate aprecia, c@ din punct de trebui s@ pun@ la punct un sistem precarizare a ocup@rii, cre}terea insecu-
vedere al emigra]iei creierelor, Româ- complex de gestionare a imigra]iei, rit@]ii locului de munc@, performan]e
nia va r@mâne o zon@ de interes ridi- asigurând, par]ial sau integral, din productive relativ mai modeste.
cat pentru marile firme transna]ionale fonduri proprii, mijloace de cazare }i Iat@, a}adar, câte probleme deli-
sau pentru cercetarea }tiin]ific@ inter- de subzisten]@, servicii de integrare cate deschide dosarul migra]iei for]ei
na]ional@. Chiar dac@, acum, în mod social@ }i economic@ etc. Numai de munc@ din }i înspre România.
superficial dup@ p@rerea noastr@, se efortul fianciar pe care îl presupune Vom g@si în noi puterea s@ r@spun-
consider@ c@ ]ara noastr@ are un sur- g@zduirea interimar@ a refugia]ilor dem tuturor acestor provoc@ri? M@
plus consistent de persoane care au sau a solicitan]ilor de azil pân@ la tem c@, cel pu]in în etapa actual@
absolvit o facultate, perspectiva pro- finalizarea cererii depuse – care nu când guvernan]ii no}tri se iau la trânt@
voc@rilor care stau în fa]a economiei reprezint@ decât o mic@ parte din zi }i noapte cu obsedanta criz@ econo-
na]ionale face ca orice pierdere de totalul cheltuielilor ocazionate de ges- mic@, toate acestea vor r@mâne simple
poten]ial productiv }i creativ prin tionarea acestui proces – poate atinge }i abstracte subiecte de teze de doc-
migra]ie s@ constituie un lux prea valori însemnate. În mod categoric, torat sau simpozioane universitare.
cm cm
yb yb

4 ECONOMIA %NTRE TEORIE {I PRACTIC~ VINERI 28 AUGUST 2009

S@ vorbim despre globalizare (I)


este posibil@ crearea cu adev@rat a unei
lumi echitabile în care beneficiile s@ sur-
claseze pierderile, dac@ globalizarea este
cu adev@rat calea ce trebuie urmat@
reprezint@ chestiuni de intense dezba-
teri la nivel academic }i politic.
Globalizarea reprezint@, probabil,
cuvântul cheie al organiz@rii noastre so-
ciale, conceptul central al vremurilor
pe care le tr@im. El desemneaz@ sis-
Drd. Anca Dinicu temul redus la o singur@ lume, în
Globalizarea este cuvântul “la care to]i actorii trebuie s@ joace dup@
mod@”, este panaceul universal al pro- un singur set de reguli. Spre deose-
blemelor mondiale dar }i tara tuturor bire de perioada R@zboiului Rece, mar-
neîmplinirilor noastre. Globalizarea am- cat@ de o diviziune clar@ între dou@ sis-
prenteaz@ toate formele de organiza- teme socio-economice opuse, ordinea
re, ghideaz@ sistemele sociale }i deter- post R@zboi Rece a for]at (aproape)
min@ rea}ez@rile de pe scena inter- toate statele s@ se alinieze acelora}i
na]ional@. Globalizarea este invocat@ de standarde guvernatoare ale unei eco-
politicieni, promovat@ }i criticat@ de nomii globale, bazat@ pe integrare }i
economi}ti, explicat@ de universitari competi]ie. Dar este aceast@ nou@ or-
}i resim]it@ profund de Individ. dine una globalizat@ }i globalizatoare?
Globalizarea este procesul de adân- Este globalizarea doar una dintre tr@-
cire }i extindere, de accelerare }i cre}- s@turile noii ordini sau de fapt globa-
tere a impactului interdependen]elor lizarea este noua ordine? Sunt între-
la nivel mondial. Cu toate acestea, el r@- b@ri c@rora va trebui s@ le r@spun-
mâne un proces inegal }i asimetric, dem }i nu este deloc un lucru u}or.
generând în afar@ de cooperare în Nu exist@ o singur@ defini]ie a
vederea solu]ion@rii în comun a proble- globaliz@rii acceptabil@ de c@tre to]i
melor globale, }i conflicte urmate uneori politicienii indiferent de orientarea lor a puterii de organizare pe care globa- mondial, c@ pattern-urile globaliz@rii liz@rii în sine, ci pe modul în care a
de fragmentare. Ceea ce înseamn@ c@ doctrinar@, de c@tre to]i teoreticienii lizarea o poate exercita asupra lumii economice sugereaz@ emergen]a unei fost implementat@. Diferen]ele de opinie
avem de-a face cu o interac]iune de indiferent de }coala la care s-au for- post R@zboi Rece dar }i în func]ie de noi diviziuni interna]ionale a muncii dintre statele dezvoltate }i (aproape
o complexitate deosebit@ a unor for]e mat }i de c@tre to]i indivizii indiferent con}tientizarea puterii noastre de a-i }i c@ putem lesne s@ ne referim la întreg) restul lumii în privin]a mecani-
capabile s@ genereze integrare }i dezin- de caracteristicile spa]iului na]ional din stabili }i ghida mecanismele }i regu- existen]a unei economii globale, în ace- smelor globaliz@rii sunt probleme la
tegrare, cooperare }i conflict, ordine }i care provin. Ca atare, globalizarea re- lile, globalizarea reprezint@ pentru unii ea}i m@sur@ sunt promovate }i idei ordinea zilei, unele dintre ele p@rând a
dezordine, bun@stare }i s@r@cie. Glo- prezint@: schimb@rile din lumea econo- acea oportunitate care duce c@tre pros- potrivit c@rora integrarea finan]elor }i avea amprenta eternit@]ii. Sunt câteva
balizarea nu este experimentat@ uni- miei politice; sau fenomenul politic prin peritate, pace }i democra]ie, în timp a comer]ului nu sunt procese atât de aspecte care trebuie avute în vedere.
form în/de c@tre toate regiunile, ]@rile care statele încearc@ s@ promoveze in- ce pentru al]ii ea nu genereaz@ decât ample }i de benefice pe cât sunt de Puterea este o rela]ie asimetric@, în-
}i comunit@]ile, nu se manifest@ egal terna]ionalizarea activit@]ii corpora]iilor atitudini de respingere, r@zboi corpo- promovate de c@tre adep]ii liberalis- totdeauna au existat }i vor exista
asupra tuturor sectoarelor economice, în comer], investi]ii }i produc]ie; ori pro- rativ, egoism }i goan@ dup@ profit. mului economic, c@ fluxurile financia- state dominatoare }i state dominate,
ci deseneaz@ o geografie distinct@ a in- cesul dinamic de liberalizare, deschi- Globalizarea se manifest@ în aproape re r@mân concentrate la nivelul state- chiar dac@ adjectivul se mai schimb@.
cluziunilor }i excluziunilor, împ@r]ind dere }i integrare interna]ional@ pe o toate domeniile existen]ei noastre so- lor puternice, c@ statele în dezvoltare nu Egalitatea reprezint@ o utopie }i este
(cel pu]in pentru moment) Omenirea serie larg@ de pie]e, de la munc@ la ciale, de la economic la tehnologic, sunt parteneri comerciali egali pentru adesea substituit@, voit sau nu, echit@]ii.
în câ}tig@tori }i perdan]i, }i nu doar bunuri }i de la servicii la capital }i de la politic la militar, de la social la ]@rile bogate sau c@ Triumviratul Ame- Între state, alerg@tori de curs@ lung@
între state, ci }i în interiorul statelor. tehnologie; dar }i c@utarea unit@]ii prin ecologic, având îns@ intensit@]i inegale rica de Nord-Europa-Asia de Est con- în lupta pentru existen]a pe plan mon-
Globalizarea are consecin]e deo- cre}terea interdependen]elor la nivel de manifestare }i grade diferite de cu- tinu@ s@ domine lumea din punct de ve- dial, vor exista întotdeauna diferen]e,
sebit de importante asupra preponde- mondial. Deta}ându-se prin complexi- prindere, de la caz la caz. Proces multi- dere economic, având în consecin]@ uneori determinante, chiar }i la înce-
ren]ei statului-na]iune în afacerile glo- tatea sa economic@, social@ }i cultura- dimensional, globalizarea nu prezint@ beneficiile cele mai mari. Este, de fapt, put de nou@ epoc@ istoric@ (a}a cum
bale politice }i economice, asupra ca- l@, prin permanentele întreb@ri pe care pattern-uri identice pentru toate do- o dezbatere continu@ pe seama faptu- este }i globalizarea contemporan@ în-
pacit@]ii sale de a-}i manifesta în con- le na}te }i prin r@spunsurile balansând meniile, astfel încât încercarea de iden- lui dac@ globalizarea exacerbeaz@ ine- ]eleas@ ca perspectiv@ de ordonare a
tinuare suveranitatea, la aceia}i para- între „posibil” }i „probabil” pe care le tificare a unor concluzii generale pur }i galit@]ile economice sau reprezint@ mij- lumii). Unii vor fura startul, al]ii vor re-
metri. Globalizarea transform@ politica ofer@, globalizarea a ajuns, a}a cum simplu nu reflect@ imaginea real@ a lumii. locul de recuperare a decalajelor eco- cupera pe parcurs, unii vor învinge
mondial@ }i, implicit, puterea la nivel sugestiv spunea sociologul polonez În ceea ce o prive}te, globa- nomice de c@tre cei mai s@raci din- pentru c@ acesta le este destinul capi-
mondial, putere care nu mai este ast@zi Zygmunt Bauman în cartea sa „Globa- lizarea economic@ este un proces is- tre noi. Dac@, teoretic, deschiderea c@tre tal iar al]ii vor termina cursa învin}i dar
organizat@ exclusiv de-a lungul grani- lizarea }i efectele ei sociale”, „o incan- toric, favorizat de inovare }i progres economia mondial@ aduce beneficii pen- de data aceasta din lipsa unui capital
]elor teritoriale, ca urmare a impactu- ta]ie magic@, (acel) paspartu capabil tehnologic, }i promovat prin diverse tru to]i, realitatea ne-a demonstrat c@ destin(at). Interdependen]a nu favori-
lui crescut pe care-l au organiza]iile s@ deschid@ por]ile tuturor misterelor forme de interac]iune de la nivel mon- printre juc@torii de pe pia]@ se reg@- zeaz@ singur@tatea, ci stimuleaz@ tena-
sub }i supra-na]ionale. prezente }i viitoare”. dial, ca de exemplu: expansiunea comer- sesc }i perdan]i. Prin urmare, globa- citatea alerg@torului de curs@ lung@. Dar
Dac@ ceea ce ni se întâmpl@ ast@zi Este foarte greu s@ define}ti Glo- ]ului interna]ional }i a investi]iilor; li- lizarea are în mod categoric efecte po- doar atât timp cât înving@torul/în-
este un lucru mai degrab@ cu con- balizarea. Fenomen sau proces, în beralizarea }i dereglementarea fluxu- zitive }i negative, fiind influen]at@ de ving@torii nu-i las@ prea mult în urm@
secin]e pozitive decât negative, dac@ func]ie de gradul nostru de acceptare rilor de capital; diversificarea f@r@ pre- factori na]ionali }i interna]ionali, dar }i pe ceilal]i participan]i. În schimb, ace}tia
cedent a pie]elor muncii }i financiare influen]ând la rândul ei via]a econo- din urm@ vor trebui s@ se bazeze mai
interna]ionale; competi]ia acerb@ între mic@ intern@ }i interna]ional@. mult pe propriile for]e (reforme insti-
actori de diverse na]ionalit@]i; inter- Globalizarea creeaz@ oportunit@]i tu]ionale promovate de o guvernare cu-
dependen]a crescând@ între diferitele extraordinare pentru unele state, permi- rat@), modelate prin propriile strategii
economii na]ionale; adâncirea rolului ]ându-le s@ valorifice într-un mod su- (politici }i op]iuni politice interne), re-
corpora]iilor multina]ionale în proce- perior avantajele oferite de progresul nun]ând s@ justifice neaccederea pe
sul economic mondial, dar }i diversi- tehnologic }i de deschiderea pie]elor. podium în mod exclusiv prin condi-
ficarea }i cre}terea num@rului actorilor Reduce distan]ele }i permite comuni- ]iile improprii din perioada „copil@riei”
care încearc@ s@ influen]eze decisiv carea în timp real. Faciliteaz@ turismul statal-na]ionale. De regul@, cei nemul-
economia mondial@ (organiza]iile inter- la parametri mari. Cre}te num@rul de ]umi]i de traseul }i calitatea globali-
na]ionale guvernamentale, fondurile standarde aplicabile la nivel mondial. z@rii economice fac referire la ches-
de investi]ii }i pensii, societ@]ile de Genereaz@ preocup@ri legate de cre}- tiuni precum: regulile de arbitraj ale jo-
asigurare, statele G8, statele G20 }i, terea inegalit@]ilor pe plan intern }i in- cului economic, întotdeauna în favoarea
de ce nu, indivizii precum laurea]i ai terna]ional, între indivizi, întreprinderi, statelor dezvoltate; mediul înconjur@tor
Premiului Nobel pentru economie, ]@ri }i regiuni, marea speran]@ legat@ care cunoa}te un deficit accentuat ca
profesori universitari de recunoa}tere de acest proces fiind aceea c@ va sti- urmare a deterior@rii rapide, generat@
interna]ional@, bancheri abili, mini}tri mula cre}terea nivelului de trai în în- de efectele externe negative ale pro-
ai economiei }i finan]elor remarcabili, treaga lume. Provoac@ statul prin cre}- duc]iei }i consumului; primatul tehno-
oameni de afaceri de succes). terea propor]iei din economia mondial@ logiei }i economiei, prin subminarea
Magnitudinea }i scara globali- dominat@ }i controlat@ de c@tre marile valorilor spirituale }i emo]ionale; de-
z@rii economice par a fi f@r@ prece- corpora]ii multina]ionale, precum }i prin plasarea capacit@]ii de guvernare spre
dent, impactul acestui proces fiind îm- sporirea rolul organiza]iilor interna]io- zona supra-na]ional@, în detrimentul
br@cat în expresii precum: sfâr}itul geo- nale, precum Organiza]ia Mondial@ a descentraliz@rii }i lu@rii deciziilor la ni-
grafiei, pia]a mondial@ f@r@ grani]e, o Comer]ului sau Fondul Monetar Inter- vel local; globalizarea imaginilor }i va-
singur@ lume, economie capitalist@ glo- na]ional, în stabilirea regulilor de orga- lorilor americane, prin desconsidera-
bal@, }i enumerarea ar putea continua. nizare }i gestionare a economiei mon- rea identit@]ii locale; nesiguran]a, c@u-
Dac@ exist@ opinii potrivit c@rora diale. Globalizarea prezint@, îns@, }i as- tându-se „un ]ap isp@}itor” }i cerând
fluxul de capital este f@r@ precedent pecte negative, care par s@ predomine, „protec]ie fa]@ de str@inul înfrico}@tor”

Zygmunt Bauman
atât ca volum cât }i ca spa]ii de ac- în unele regiuni ale lumii chiar s@ se care poate fi un refugiat str@in, o
]iune, c@ lumea în dezvoltare a deve- acutizeze. Dar aceasta nu reprezint@ cultur@ str@in@, un produs str@in sau
nit o parte important@ a comer]ului o chestiune de pus pe seama globa- un investitor str@in. (va urma)
cm cy m
yb b
cm cm
yb yb

VINERI 28 AUGUST 2009 “ARCADIA” SAU APOCALIPSA? 5

P~MÂNTUL - O POSIBIL~ PLANET~ A DE{EURILOR !?


aerobe }i anaerobe }i nonbiode-
gradabile care nu sunt atacate de
procesele biologice.
Cantitatea }i sursele de de}euri
difer@ de la o ]ar@ la alta. În SUA,
72& sunt de}euri industriale (din care
63& din industria minier@), 22& de-
}euri agricole, 5 & de}euri menaje-
re (cca. 250 mil. tone) }i 1& rezi-
dr. Sigismund DUMA
duuri din apele uzate; în Fran]a, 69&
reprezint@ de}euri agricole, 26&
prof. la Universitatea Ecologică de}euri industriale }i 5& de}euri
"Traian" din Deva menajere (cca. 30 mil. tone); în
Rezumat - Odat@ cu apari]ia }i dez- Regatul Unit, 75& sunt de}euri
voltarea industriei, problema depozit@rii industriale }i 25& de}euri menajere
de}eurilor devine acut@. Cre}terea nu- }i comerciale etc ( M@run]eanu,
meric@ a popula]iei, îndeosebi a celei 1994).
urbane, face ca de}eurile s@ devin@ o În România, dup@ 1989, au sc@zut
problem@ major@, inclusiv pentru s@- cantitativ de}eurile industriale }i agri-
n@tatea oamenilor. Începe strângerea cole ca urmare a recesiunii economi-
de}eurilor }i depozitarea lor în gropi ce, în schimb au crescut de}eurile
deschise la marginea ora}elor, în lun- menajere }i comerciale datorit@
cile râurilor sau aruncarea lor în mare. p@trunderii pe pia]a româneasc@ a
Apar legi care interzic aruncarea gu- unor produse superambalate, iar bun@
noaielor în apele de suprafa]@ sau pe parte din ambalaje fiind nonbiodegra-
terenuri neamenajate, legi care nu dabile. Ast@zi, cantitatea de de}euri
întotdeauna sunt respectate. Se aleg dep@}e}te 6,5-7 mil. tone pe an,
locuri de depozitare cât mai înde- datorit@ faptului c@ invazia de produ-
p@rtate de zonele populate, pentru a se de import ne-a g@sit nepreg@ti]i
evita pericolele de infestare. Astfel, comportamental }i ca dotare tehnic@.
se are grij@ s@ nu se pericliteze cali- Spa]iile noastre urbane }i chiar
tatea apelor, a solului }i a aerului. rurale, inclusiv malurile râurilor, par
Sunt înc@ multe locuri de depozitare adev@rate gropi de gunoaie, ce
(gropi de gunoi deschise) care pri- agreseaz@ peisagistic }i care prezint@
mejduiesc calitatea apelor de supra- }i un grad mare de risc ecologic,
fa]@, subterane }i aerul. În anii 1980, inclusiv pentru s@n@tatea oamenilor
numai 29& din de}eurile solide din (Duma, 2006). categorie fac parte ]@rile dezvoltate tale nobile) care pot fi recuperate prin organice (pesticide) produce mii de
SUA erau depozitate în locuri sigure 1.1. De}eurile menajere economic }i cu un nivel socio-cul- reprelucrare. Haldele }i iazurile de ste- tone de de}euri, la care se adaug@
din punct de vedere sanitar, 8& erau Aceste de}euri sunt foarte varia- tural ridicat, iar din a doua categorie ril pot fi fixate prin planta]ii forestie- solven]i inflamabili }i neinflamabili,
incinerate, 6,5& reciclate, restul de 56& te: c@r@mizi, crengi de copac, ziare, fac parte ]@rile lumii a treia (statele re }i prin vegeta]ie ierbacee adapta- explozivi }i alte chimicale. În pro-
erau depozitate în gropi deschise. cutii de conserve, resturi alimentare, subdezvoltate) sau statele aflate în de- bile la condi]iile de chimism specific por]ie de 90& din aceste de}euri sunt
Ast@zi, în SUA situa]ia de}eurilor este mâl, cenu}@, dejec]ii, plastic, sticl@, gringolad@ economic@ }i cultural-civic@. fiec@rui “depozit” în parte, iar altele impropriu depozitate, iar în sta]iile de
în bun@ parte rezolvat@, doar 12& din metal etc. 1.2. De}eurile industriale se pot constitui în resurse pentru prelucrare a de}eurilor se pot mane-
de}euri sunt depozitate în condi]ii re- Cantitatea }i compozi]ia acestora Acestea includ resturi din procese- materiale de construc]ii (Duma, vra la capacitatea lor actual@ doar
lativ nesigure privind protec]ia mediu- depind de m@rimea }i de specificul le de extrac]ie }i prelucrare a 2007). 40& din de}eurile periculoase. (Brown,
lui (Brown, 2006). Majoritatea ]@rilor localit@]ii (urban, rural), de condi]iile substan]elor minerale utile }i a Multe de}euri industriale rezult@ 2001)
vest europene }i-au rezolvat }i ele climatice, de sistemul de înc@lzire, de combustibililor fosili }i sunt, de de la metalurgia feroas@ }i neferoas@ Apare necesitatea cur@]@rii vechilor
problema gospod@ririi de}eurilor. [@ri modul }i de nivelul de trai al oame- regul@, reprezentate prin: steril minier (zgura), de la termocentrale (cenu}a), gropi de gunoaie, dar }i cea a depo-
precum: Elve]ia, Germania, Danemarca, nilor }i de nivelul lor socio-cultural. }i uzinal, zgura de la metalurgie }i ele f@când parte din peisajul dezolant zit@rii ilicite a de}eurilor primejdioase,
Austria, Suedia etc. sunt modele din Indicele de producere a rezidurile cenu}a de la termocentrale. Cantit@]ile din apropierea unor astfel de obiec- prelucrarea lor necesitând tehnologii
acest punct de vedere. În aceste ]@ri menajere variaz@ între 0,5-1,10 kg/lo- sunt de 40 de ori mai mari decât tive industriale. foarte scumpe.
s-au construit uzine de tratare (in- cuitor pe zi, respectiv 170-400 kg/lo- cele produse de municipalitate (ex: 1.3. De}eurile agricole O categorie special@ de de}euri
cinerare) }i recuperare a de}eurilor, în cuitor pe an. Între ]@rile cu cea mai din extrac]ia }i prelucrarea a 1 ton@ De}eurile agricole se produc într- toxice }i, totodat@, primejdioase sunt
cadrul c@rora se separ@ componente- mic@ cantitate de de}euri menajere de cupru rezult@ 500-1000 tone un ritm de 6-7 ori mai mare decât cele de}eurile de spital. Acestea provin de
le refolosibile (metale, sticl@, hârtie produse se afl@ Elve]ia (164 kg/lo- de}euri solide, plus tone de aer municipal-menajere. Dintre acestea peste la compartimentele epidemiologice ale
etc.), de resturile menajere. Nu cuitor/an la Berna) }i Germania (200 poluat) (Duma, 2007). 75& sunt dejec]ii animale, reziduuri spitalelor, de la pacien]ii cu boli infec-
aceea}i este situa]ia în ]@rile lumii a kg/locuitor/an la Stuttgart), iar între Haldele de steril minier sunt am- de recolt@ }i subproduse ale indus- ]ioase, inclusiv SIDA, de la labora-
treia, unde gunoaiele sunt marile „produc@toare” se afl@ SUA plasate la gurile de min@ sau în apro- triei alimentare. Aceste de}eurile sunt toarele chimice de microbiologice, de
omniprezente, ele f@când parte din (405 kg/locuitor/an la Los Angeles), pierea carierelor, iar haldele de steril în majoritatea lor biodegradabile, }i în la blocurile operatorii, la care se mai
peisajul multor comunit@]i urbane }i India (385 kg/locuitor/an, la Calcutta) uzinal sunt constituite în vecin@tatea cea mai mare parte sunt utilizate ca adaug@ diferite ustensile, precum se-
rurale. În România situa]ia este, }i România (315 kg/locuitor/an, la Bu- uzinelor de preparare, a combinatelor îngr@}@minte organice, sau pentru pro- ringile, termometrele cu mercur, cu]i-
ast@zi, dramatic@, începând chiar cu cure}ti). {i compozi]ia de}eurilor mena- metalurgice sau a termocentralelor. ducerea de biogaz. Pentru ca aceste tele chirurgicale etc. Aceste de}euri,
capitala ]@rii, Bucure}ti, }i pân@ în cele jere difer@ }i ea de la o ]ar@ la alta. Ele ocup@ fie v@i înguste, fie terenuri de}euri s@ nu devin@ o problem@ pe lâng@ faptul c@ sunt inestetice,
mai dep@rtate c@tune. Aceasta, atât România de]ine un record de nein- plane (lunci, terase etc.) }i chiar ver- greu de st@pânit }i valorificarea lor sunt periculoase atât pentru perso-
datorit@ s@r@ciei economice, cât }i a vidiat cu 60-70& materii organice (res- san]i, cu folosin]@ agricol@ sau fore- neavantajoas@, de regul@ marile com- nalul spitalului, cât }i pentru colec-
celei „comportamentale”. Probabil, turi alimentare, vegetale etc.), fa]@ de stier@. Multe dintre aceste halde de binate de cre}tere a animalelor sunt tori. Ele, de regul@, sunt ambalate în
Uniunea European@ va impune legi }i 10& în Finlanda }i Canada, 12& în de}euri au o stabilitate precar@, ele amplasate în zone agricole care pot saci de plastic gro}i, care, la rândul lor,
normative severe privind gestionarea Suedia }i 14& în Olanda. Ponderea de- fiind subminate de procese de sufo- asigura hrana animalelor, dar }i pre- sunt ambala]i în cutii de carton groa-
de}eurilor. }eurilor de hârtie este predominant@ în ziune sau de cele de alunecare sau luarea dejec]iilor ca îngr@}@minte (ex. se.
De}eurile, prin specificul lor de im- ]@ri, precum Canada (70&), Finlanda de pr@bu}ire. În România este con- Cornbeltul }i Cornsoilbeltul nord-ame- Tratamentul lor cel mai eficient este
purificator al mediului, pun în pericol (65&) }i cea mai redus@ în România semnat@ catastrofa de la mina Certej rican) (Duma, 2009). prin ardere, în sta]iile de incinerare
s@n@tatea oamenilor, iar prin peisajul (8-12&). De}eurile din sticl@ au o din anul 1971, când s-a pr@bu}it un De}eurile agricole }i, îndeosebi, speciale, aflate, de regul@, în incinta
dezolant }i dezagreabil pe care îl ge- pondere mai mare în Suedia (15&) }i iaz de decantare a sterilului uzinal dejec]iile pun probleme de mediu când spitalelor. Arderea lor trebuie f@cut@
nereaz@, se constituie }i într-un ele- în Germania (9,8&), în România având peste spa]iul de habitat al localit@]ii, nu sunt gospod@rite corespunz@tor }i la temperaturi mari, astfel încât s@ se
ment de disconfort psihic. De altfel, ponderea cea mai redus@ (1-2&) l@sând în urm@ 99 de victime ajung în apele de suprafa]@ unde evite orice risc de contaminare.
modul de gestionare al de}eurilor (Rojanschi et al., 1997). omene}ti }i mari pagube materiale provoac@ eutrofizarea acestora. Când Sta]iile trebuie s@ fie echipate cu fil-
este un prim reper al stilului de via]@ Putem afirma c@, atât cantitatea (Duma, 2007). ajung în apele freatice, le afecteaz@ tre speciale pentru re]inerea unor
}i al nivelului de civiliza]ie al celor de de}euri menajere produs@, cât }i Pe halde }i, mai ales, pe iazurile potabilitatea }i bineîn]eles s@n@tatea eventuali poluan]i, cum este dioxina.
care vie]uiesc într-un anumit spa]iu compozi]ia lor, sunt condi]ionate, în de decantare se instaleaz@ procese oamenilor }i a animalelor. De}eurile de spital cu izotopi (de-
socio-demografic. primul rând, de nivelul de cultur@ ci- erozionale de suprafa]@ }i de adân- 1.4. De}eurile toxice }i primejdioase }euri radioactive) trebuie colectate }i
vic@ al popula]iei, de nivelul }i de sti- cime ce pot evolua pân@ la adev@rate Acestea sunt de}eurile care afec- tratate în conformitate cu reglemen-
Cuvinte cheie: de}euri, poluare, lul de via]@ }i, bineîn]eles, de nivelul peisaje de bad-lands în miniatur@, teaz@ mult s@n@tatea oamenilor }i le t@rile pentru astfel de de}euri.
efecte, solu]ii de dezvoltare economic@ al fiec@rui materialele transportate (steril uzinal) amenin]@ chiar via]a. În general, ve- 1.5. De}eurile radioactive
stat. fiind deversate sub form@ de sus- chile gropi de gunoi au fost ampla- Sunt cele mai primejdioase de-
1. Surse }i categorii de de}euri În func]ie de modul în care co- pensii în re]eaua fluviatil@ local@.Cele sate gre}it, constatându-se c@ aces- }euri pentru s@n@tatea oamenilor }i a
munitatea reu}e}te s@-}i rezolve pro- mai multe din aceste halde con]in tea con]in }i substan]e toxice. întregului biot de pe Terra. Ele re-
Aproape toate activit@]ile umane blema de}eurilor menajere, se poate noxe, precum: ioni metalici (Pb, Zn, Anual, se produc în lume 30-40 zult@ din extrac]ia }i prelucrarea mi-
genereaz@ de}euri. Ele sunt denumi- cuantifica }i nivelul de civiliza]ie al Cd, Cu, Fe etc), reactivi, inclusiv cia- milioane tone de}euri periculoase nereurilor radioactive, din prepararea
te dup@ surs@: menajere, industriale, celor care le produc. Astfel, exist@ state nuri }i izotopi radioactivi, care sunt (exclusiv cele radioactive). Aproxi- combustibililor nucleari }i din repro-
agricole, toxice }i primejdioase }i în care, practic, de}eurile urbane nici nu sp@late }i transportate în apele de mativ 15& din de}eurile industriale cesarea acestora, rezult@ de}euri ra-
nucleare (radioactive). sunt percepute de un vizitator, dar }i suprafa]@, în cele freatice }i în sol. con]in o gam@ de substan]e toxice (1 dioactive. Reactoarele nucleare de orice
De}eurile pot fi: biodegradabile, state în care localit@]ile func]ioneaz@ În halde }i în iazuri se reg@sesc }i din 4 metale utilizate este periculos tip ridic@ probleme de poluare prin
care sunt descompuse de bacteriile ca adev@rate gropi de gunoi. Din prima componen]i valorificabili (inclusiv me- – Zn, Pb, Cd). Industria chimicalelor de}eurile radioactive, care nu pot fi

cm cm
yb yb
6 CRIZ~ VINERI 28 AUGUST 2009

STATUL, LA NOI – FACTOR DE ACCENTUARE A CRIZEI ECONOMICE


de persoane f@r@ perspective se-
rioase în domeniul privat, competitiv, Sediul Guvernului Rom$niei
s@ devin@ func]ionari de stat, cu
leafa }i lini}tea garantate prin lege.
Desigur, mediul public continu@ s@
aib@, din fericire, profesioni}ti exce-
len]i, dar ace}tia sunt pu]ini }i sufo-
ca]i de sistemul pr@fuit }i excesiv
birocratic, care îi face pe tot mai
mul]i dintre cei cu adev@rat perfor-
man]i s@ renun]e }i s@ revin@ în
Eugen IORDANESCU mediul privat. A}adar, lipsa politicilor
economice serioase a f@cut ca în
Prima reac]ie a Statului Român ultimii ani importante sume de bani
(la nivel înalt, respectiv Pre}edintele colectate suplimentar la bugetele pu-
}i primul Ministru) în fa]a crizei mon- blice, în special la nivel na]ional, s@
diale a fost, din p@cate, cea de ne- fie cheltuite cu eficien]@ mic@, fiind
gare. Dup@ vara fierbinte a anului orientate mai degrab@ spre acope-
2008, var@ în care efectele devasta- rirea costurilor de func]ionare ale
toare ale crizei erau resim]ite în toate administra]iei, decât spre generarea
economiile dezvoltate, înal]ii oficiali de venituri viitoare. A}a cum bine
români ne anun]au c@ putem dormi ar@ta la televiziune în timpul cam-
lini}ti]i: criza va ocoli România. Îmi paniei electorale din 2008 ministrul
imaginam la vremea aceea c@ poate de finan]e de la acea vreme, Gu-
criza o fi vreun fel nou de vehicul, vernul a alocat mult mai mul]i bani
nemaiv@zut, }i – drept urmare –, ca doar pentru a fi cheltui]i, eficien]a
orice vehicul cu ro]i }i cârm@,dirijabil acestor cheltuieli nep@rând s@ pre-
pe c@r@rile întortocheate ale Lumii; ocupe prea mult.. tice la evenimente, decât m@suri de publice }i un salariu mediu brut mai la pl@]ile public-privat }i la sistemele
noi, descurc@re]i cum ne }tim de Cre}terea num@rului de angaja]i coordonare }i provocare, a viitorului mare în mediul public decât în medi- de compensare. Fran]a, Germania,
câteva milenii, îl vom „împinge” un în sectorul public, ca }i cre}terea economic }i social. În timp ce la ul privat a constituit un factor de Anglia, etc. au luat m@suri rapide
pic, }i atunci nu va mai intra pe dru- cheltuielilor publice în general, s-a nivelul ]@rilor dezvoltate politica pu- dezechilibru pe pia]a muncii. Guver- pentru ca sumele datorate de c@tre
murile remarcabile ale ]@rii noastre, f@cut – a}a cum declara de curând blic@ este în principal un instrument nele de la vremea respectiv@ au vor- sistemul public sistemului privat pen-
ci va coti spre bulgari sau, cine }tie, d-l C@lin Popescu T@riceanu, fost de corec]ie predictiv@ }i preventiv@ a bit de câteva ori de inten]ia de a tru bunuri, lucr@ri, servicii s@ fie
direct spre ru}i! În toamn@, în plin@ prim-ministru – în m@sura în care cre}- pie]ei libere, cu ac]iune mai degrab@ promova politici publice de readucere pl@tite rapid. Apoi au fost f@cute mo-
fierbere mondial@, datorat@ unor eve- terea economic@ o permitea. Aceast@ pe termen mediu }i lung, în România în ]ar@ a muncitorilor români, diverse dific@ri legislative care s@ permit@ ca
nimente economice catastrofale nemai- afirma]ie pune cel pu]in câteva pro- acestea sunt m@suri de termen scurt, partide s-au declarat interesate de „regulariz@rile” public-privat s@ fie f@-
întâlnite în istoria modern@, Guvernul bleme de perspectiv@ macro }i mi- f@r@ un final subsumat unei finalit@]i problem@ în timpul campaniilor elec- cute la începutul anului. De exemplu,
României continua s@-}i bazeze pro- croeconomic@ a guvernan]ilor din Ro- globale sau unui concept de dez- torale, îns@ în mod concret nu s-a în Fran]a, regulariz@rile pentru impo-
iec]ia de buget pentru anul 2009 pe mânia. În primul rând, ne convingem voltare. petrecut mai nimic. Mediul public a zitul pe profit, care se fac normal în
premisa cre}terii economice. Desigur, înc@ odat@ c@ mentalitatea majorit@]ii Din 2005 încoace, din p@cate, continuat „s@ fure” for]@ de munc@ aprilie, s-au f@cut anul acesta în ian-
între timp entit@]i precum Banca celor care ne conduc este aceea de sectorul public a fost cel mai agre- din mediul privat, accentuând o ten- uarie, firmele primind mai repede
Mondial@ sau FMI prognozau primul a cheltui în limita în care se poate siv concurent al sectorului privat în din]@ natural@ deja bine constituit@ înapoi impozitul pe profit pl@tit în
an din istoria umanit@]ii cu recesiune cheltui (limita în care se poate chel- economia româneasc@, nu numai din dup@ 2000. Din p@cate, nici o dis- avans în tran}e trimestriale }i „neda-
global@. Pentru c@ urmau alegeri, }i tui tinde s@ fie an de an tot mai… punct de vedere al aloc@rii resurselor cu]ie nu a avut loc despre reorien- torat” la sfâr}itul anului fiscal. Cum
pentru c@ deja era „stabilit” la nivel nelimitat@, fiind mai degrab@ subiec- materiale, cât mai ales din punct de tarea personalului dinspre sectorul trimestrul IV a fost unul de criz@
înalt în România c@ ne va ocoli criza tiv stabilit@ – formula este: cât am vedere al aloc@rii resurselor umane. public spre sectorul privat }i nici profund@, sute de mii de companii
economic@ global@, Statul Român a cheltuit noi atât era bine s@ cheltu- Cre}terea cu 20& a personalului din m@car despre politici de aducere în franceze au înregistrat pierderi serioa-
angajat în ultimele luni ale lui 2008 im!-, decât economic fundamen- sectorul public în ultimii ani, cât }i pia]a muncii a milioanelor de români se, care au f@cut ca Statul s@ dato-
cheltuieli exorbitante, estimate la apro- tat@!)! În al doilea rând ne minun@m cre}terea exploziv@ a veniturilor sala- din mediul rural care practic@ agri- reze la regularizare sume importante
ximativ 5& din PIB. Desigur, aco- din nou c@ la 20 de ani de la riale în acest sector, a creat o redi- cultura de subzisten]@, fiind declara]i pentru impozitele încasate în timpul
perirea lor urma s@ se fac@ – ca în Revolu]ie mul]i dintre cei care ne rec]ionare serioas@ a for]ei de munc@, „muncitori agricoli”. Angajatorii au anului. Tot în Fran]a, în cadrul pri-
oricare din ultimii ani – din cre}terea conduc continu@ s@ ac]ioneze în ma- }i mai ales a for]ei de munc@ tinere, fost nevoi]i s@ pun@ pe picioare sis- mului pachet anti-criz@, Guvernul a
economic@ excep]ional@ a României. nier@ reactiv@ }i nu predictiv@. Un c@tre angajatorii publici. În anii de teme private, individualizate, de atra- anun]at cre}tere serioas@ a vitezei de
Din p@cate, criza nu s-a l@sat influ- astfel de comportament institu]ional cre}tere economic@ dinaintea crizei, gere a for]ei de munc@ din mediul rambursare a TVA, pentru a suplini
en]at@ nici de anun]ul preziden]ial, presupune un nivel ridicat al riscului multe zone din România s-au con- rural, ale c@ror costuri au crescut lipsa de lichidit@]i din pia]a privat@ }i
nici de cel prim-ministerial, }i nu a }i costuri care sunt mai degrab@ con- fruntat cu o lips@ acut@ de for]@ de costul de produc]ie. Lipsa for]ei de incapacitatea b@ncilor de a finan]a
ocolit România. A}a c@, în urm@ au tingente decât evaluabile: m@surile munc@ calificat@. Cele câteva mili- munc@ disponibile a redus interesul economia în ansamblul s@u.
r@mas promisiunile electorale nea- sunt ulterioare evenimentelor }i – drept oane de români emigra]i în diverse investitorilor pentru România, fiind Nu în ultimul rând – poate
coperite de niciunul dintre partidele urmare fireasc@ – au drept scop ]@ri din Europa au redus efectivele de locate aici mai degrab@ investi]ii care chiar în primul! – multe state dez-
politice parlamentare, dar }i cheltu- eventualul control al efectelor }i nu „angajabili” din ]ar@ }i au f@cut ca în necesitau for]@ de munc@ pu]in@. voltate au pus la punct sisteme de
ielile angajate f@r@ acoperire. un posibil control al cauzelor. Din unele zone rata }omajului s@ scad@ Dup@ începerea crizei, „concu- compensare, care au f@cut ca sumele
Statul Român a fost de mult@ acest motiv, probabil, politicile noas- mult sub clasicul nivel de 5&, con- ren]a” public-privat pentru resurse a de încasat în cadrul unui capitol
vreme „factor de criz@” în România, tre publice sunt mai degrab@ seturi siderat nivel de echilibru. În aceast@ devenit mult mai acut@. Dac@ înainte bugetar s@ poat@ fi compensate rapid
2008 }i 2009 fiind doar ani dintr-un pestri]e de „r@spunsuri” pompieris- situa]ie, „atrac]ia” pentru slujbele de criz@, principalele probleme se cu sumele de plat@ în cadrul altui
}ir predictibil de erori }i incompeten]e. refereau la lipsa strategiilor }i politi- capitol bugetar.
În primul rând, ve}nica evitare cilor coerente de dezvoltare }i chel- În plin@ criz@, sistemul public
a reformei administra]iei publice a Palatul Culturi din Ia}i tuirea cu eficien]@ limitat@ (risipirea?)
banului public, acum concuren]a a
din România a sistat luni de zile
pl@]ile pentru bunuri, servicii, lucr@ri
men]inut }i crescut tensiunea în sis-
temul public }i a determinat cheltu- devenit direct@ }i agresiv@. Astfel, pl@- livrate sau executate în anul fiscal
ieli exorbitante din bugetele publice. ]ile agen]ilor publici c@tre furnizorii trecut }i neachitate, a pus la punct
Mai mult neguvernat@ dup@ ruperea priva]i au fost mult diminuate, mediul un sistem de temporizare a ram-
alian]ei politice DA, România s-a dez- privat func]ionând ca un creditor burs@rilor de TVA (vizibil dac@ anali-
voltat în cel mai pur stil libertarianist: pentru mediul public. Pe fondul unui z@m timpul mediu de r@spuns), }i
economia }i mediul privat, societatea optimism exagerat, despre care am doar a vorbit despre eventuale com-
civil@, }i-au v@zut de ale lor, în timp mai vorbit, mai ales în 2007-2008, pens@ri. Asta face ca o companie
ce mediul politic a fost continuu fr- agen]ii publici au lansat comenzi de care a facturat, de exemplu, bunuri
@mântat de dispute }i conflicte f@r@ bunuri, servicii }i lucr@ri de valori de 100 de lei c@tre o entitate publi-
relevan]@ pentru românii neînscri}i în impresionante. În mod obi}nuit, în c@, s@ devin@ datoare cu TVA, impo-
partidele politice. În ultimii ani di- România, acestea se achit@ cu mare zit pe profit, impozite pe salarii, etc.,
naintea crizei, în domeniul economic, lentoare, unii observatori – români sau dar s@ nu încaseze nici un ban.
Guvernul s-a ocupat prioritar cu dou@ str@ini – fiind de p@rere c@ întârzierea Aplicând Codul Fiscal existent – teo-
chestiuni: cheltuirea - în mare parte la plat@ a furniz@rilor c@tre sistemul retic vorbind – compania va fi exe-
neeficient@ }i netransparent@ - a bani- public ar fi nu numai o tehnic@ de cutat@ silit pentru neplata respec-
lor produ}i de economia real@ }i emi- rostogolire a cheltuielilor dintr-un bu- tivelor taxe }i impozite, pe care nu
terea preten]iilor de succes („econo- get anual în altul, dar mai ales o le pl@te}te pentru c@ beneficiarul
mia cre}te datorit@ m@surilor în]e- tehnic@ pentru diver}i func]ionari de public nu pl@te}te factura. Toate tax-
lepte ale guvernan]ilor”). „Libertarian” a ob]ine foloase necuvenite în schim- ele }i impozitele de plat@ c@tre sec-
s-a dezvoltat }i sectorul public! bul „urgent@rii” pl@]ilor. În plin@ criz@ torul public sunt purt@toare de penal-
Adic@, într-un mod dereglementat }i economic@, sistemul s-a blocat cu iz@ri de întârziere consistente, îns@
f@r@ viziune. Ceea ce a f@cut ca un totul, sumele de plat@ c@tre mediul întârzierile la rambursarea de TVA
num@r impresionant de „slujbe la privat la începutul anului fiind de or- sau la plata facturilor de c@tre sis-
Stat” (în sensul vechi, socialist) s@ dinul miliardelor. În ]@rile dezvoltate, temul public… par a nu suporta
se refac@ }i un num@r semnificativ primele m@suri anticriz@ s-au referit acela}i regim.
VINERI 28 AUGUST 2009 CRIZ~ 7

Bursa nu este un profet al crizei


Dan SUCIU cresc cu peste 30&). Anticipeaz@
Vechea }i noua Burs@ din Londra
pie]ele de capital ie}irea din rece-
urmare din pag.1 siune }i debutul unei noi perioade de
Dac@ privim datele, contrastul cre}tere spectaculoas@ dac@ nu în vest
este unul extrem de puternic. În timp atunci cel pu]in în est, a}a cum au
ce economia a sc@zut cu 6,2& în f@cut-o de atâtea ori? E foarte greu
primul trimestru din 2009 }i cu 8,8& de sus]inut c@ rolul anticipativ al pie-
în al doilea, bursa de la Bucure}ti a ]elor de capital din aceast@ zon@
câ}tigat numai pu]in de 44& de la poate fi clamat în aceast@ situa]ie.
începutul acestui an. Sunt mai multe motive care explic@
Aceste date trebuie corelate aceast@ decuplare a pie]elor de eco-
îns@ mai mult cu celelate pie]e decât nomie }i, cel pu]in în cazul româ-
cu economia româneasc@ propriu- nesc, resping cu totul ideea c@ vor-
zis@. Dar }i aceste corela]ii sunt cel bim de o anticipare a ie}irii din rece-
pu]in surpinz@toare. Bursele au cres- siune de c@tre pia]a de capital. E
cut de fapt în toat@ lumea atât în drept c@ dac@ aceast@ relansare eco-
Statele Unite cât }i în Europa. Sigur, nomic@ se va produce, bursele o vor
am putea spune c@ cel pu]in în resimi]i primele. Nu este obligatoriu
Germania }i Fran]a unde avem cre}- dac@ cre}te bursa s@ însemne c@
teri de aproape 10& de la începutul economia este pe cre}tere. Exemplul
anului, ele au anticipat mult trâm- de anul trecut, e drept, ar putea sugera
bi]ata ie}ire din recesiune de}i e greu c@ pia]a de capital a avut darul s@
de acceptat c@ dincolo de conceptul anticipeze evolu]iile nefaste de anul
tehnic al trimestrului cu plus fa]@ de acesta. Dar în cazul României, aseme-
cel precedent, cele 0,3 procente din nea concluzii sunt greu de sus]inut
fiecare din aceste dou@ ]@ri chiar pentru c@ pia]a este relativ mic@, vo-
înseamn@ o ie}ire din recesiune. În latilitatea uria}@ }i influen]ele externe
Europa de Est avem acee}i poveste determinante. {i totu}i, de ce cresc
atât în state care trec prin situa]ii bursele când lumea este în criz@?
foarte grele, cum ar fi România sau În primul rând, conteaz@ repe-
Ungaria (o cre}tere de 50& anul rul. Ele cresc în raport cu începutul dac@ privim pie]ele începând cu luna interna]ionale, acest mimetism al pie- În fond, vorbim de cele mai impor-
acesta) cât }i în economii mai pu]in acestui an, e drept, un reper extrem septembrie a anului trecut, lun@ care, ]elor s-a p@strat. Ast@zi, dac@ bursa tante infuzii de bani în economie din
agitate (Bursele din Cehia }i Polonia de important nu doar cronologic. Dar odat@ cu falimentul marilor b@nci american@ intr@ pe cre}tere acest istoria finan]elor publice }i era im-
americane, a confirmat severitatea f@r@ lucru se resimte }i pe pia]a noastr@, posibil ca atâta b@net s@ nu salte }i
precedent a crizei financiare }i apoi chiar dac@ nu avem pe termen scurt pie]ele de capital atât de pesimiste la
economice, toate pie]ele de capital fonduri care s@ vin@ la noi din sfâr}itul anului trecut. Cealalta parte a
fie c@ vorbim de cea american@ sau motivul umplerii investi]ionale a explica]iei ]ine de datele relativ bune
de cea româneasc@, sunt înc@ mult burselor de afar@ ci doar în speran]a ale unor companii importante care
pe minus. S@ nu uit@m c@ bursa de c@, odat@ pornite pie]ele interna]io- duc la concluzia c@ teama de criz@
la Bucure}ti a pierdut anul trecut nale, valul va ajunge }i la noi cum pe pie]ele de capital care a pornit la
90&, oficializarea crizei agravând o s-a întâmplat prin 2007. Atunci între- începutul anului trecut a fost mai
c@dere care deja era în curs. A}adar, barea este de ce cresc pie]ele inter- mare decât criza îns@}i.
am putea vorbi în cel mai bun caz na]ionale, de vreme ce marile econo- S@ revenim îns@ la bursa }i eco-
de corec]ii, cum se numesc aceste mii nu dau semne reale de ie}ire din nomia noastr@. Trebuie spus c@ exist@
rea}ez@ri ale pie]elor în termeni bur- criz@? În fond, procentele u}oare de }i o cauz@ de pia]@ a cre}terii. În ter-
sieri sau de „via]a dup@ criz@”, de o cre}tere din ultimul trimestru nu sunt meni tehnici, ac]iunile noastre sunt
încercare de a utiliza pia]a de capital un motiv suficient de optimism cel ieftine (raport de profit pe ac]iune, va-
în scop speculativ }i în acest context pu]in pân@ la finalul anului. Atât bur- loare active etc) a}a încât au fost cum-
agitat. Trebuie îns@ remarcat c@ vor- sele, cât }i economiile care au cres- p@rate. Asta nu înseamn@ implicit c@
bim pe pia]a româneasc@ cel pu]in cut, au f@cut-o din acela}i motiv, }i ele devin obligatoriu profitabile. {i în
de volume de transzac]ionare mult nu una determinând-o pe cealalt@. Iar nici un caz nu înseamn@ c@ bursa an-
mai mici fa]@ de perioadele bune ale motivul ]ine de programele anticriz@ ticipeaz@ o apropiat@ ie}ire din criz@.
pie]ei }i de absen]a, sau prezen]a }i mai ales infuziile de lichiditate in- Singurul lucru care se poate spune
extrem de redus@ a investi]iilor nere- troduse în sistem de toate marile în acest caz ]ine de bun sim]: odat@
zidente, adic@ a banilor str@inilor. În b@nci centrale care conteaz@, de la }i odat@ vom ie}i din criz@ }i s-ar
ciuda acestui fapt, a prezen]ei reduse (}i mai ales) Federal Reserve }i BCE putea ca unele achizi]ii de acum s@
a banilor de afara care alt@dat@ legau la Banca Angliei }i cea a Japoniei. fie profitabile în viitor. Când }i cât,
organic pie]ele de capital }i chiar Banii introdu}i s-au scurs }i spre nici o }ans@ pentru un r@spuns. O
bursa de la Bucure}ti de tendin]ele burse }i de aici o parte din cre}teri. încercare timid@: nu prea curând!
cm cm
yb yb

8 ART~ ECONOMIE VINERI 28 AUGUST 2009


Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)

SOLILOCVII DE DUMINIC~ (XXI)


Constantin C. Ilea sau particulara cump@nire între gând }i fapt@
Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU
Leon Vreme a debutat în pictur@ descifreaz@ „ particulara cump@nire între De}i în anumite sugestii ale sale,
ca peisagist. De la el mi-au r@mas în gând }i fapt@“; Radu Ionescu sus]ine c@ datorit@ gradului înalt de simplificare }i
Din pleiada arti}tilor plastici care au avut un debut memoria retinian@, peisajele sale dobro- Ilea picteaz@ „portrete de ora}e“. esen]ializare, pictura sa atinge unele cote
expozi]ional excep]ional la Sibiu, în perioada anilor 1967- gene care p@strau ceva din memoria
afectiv@ a p@mântului dobrogean. Dar
Îndr@znesc s@ exprim }i eu, în vir-
tutea colegialit@]ii noastre de mai bine
ale „minimalismului”, acest lucru nu este nici
pe departe un fapt negativ peiorativ.
1973, face parte }i pictorul Constantin C. Ilea mai ales îmi persist@, }i în prezent, felul de 50 de ani, câteva opinii despre arta Artistul simplific@ formele pân@ la
în care trebuie s@ }tii cât s@ iei de la pei- lui „Skizo“, tot subiective, }i f@r@ pre- extrem, dar le articuleaz@ cu fermitate.
Pictorul Constantin C. Ilea apar]ine unice ale personali@]ii sale. Costic@, trep- saj pentru a nu c@dea în ilustra]ionism. ten]ii de judec@]i de valoare. Liniile }i planurile le supune la schim-
genera]iei de pictori forma]i la {coala tat }i-a dezv@luit sensibilitatea }i sim]ul Acestea au fost „bagajele” care le- Cred, c@ dincolo de etapele prin b@ri extrem de subtile, determinând,
clujean@ de pictur@, dominat@ de spiri- remarcabil pentru culoare. Avea un ta- am adus cu noi, fiecare încercând s@ le care a trecut pictura sa, colegul meu a obligând privitorul la o aten]ie sporit@ la
tul artei eminentului pictor transilv@nean lent deosebit s@ descopere armonii cro- complet@m cu noi experien]e, acumulate fost în permanen]@ sincer, cu sine }i cu cele mai mici modific@ri ale mijloacelor
Aurel Ciupe. Dup@ absolvirea Institutului matice inedite, surprinz@toare. În desen din imensul spectacol al lumii }i vie]ii, cei din jur, cu tot ce a întreprins, fapt folosite. Lucr@rile „Acord final“, „Cio-
de Arte Plastice „Ion Andreescu“ din surprindea prin înclina]ia pentru forme pe care l-am tr@it }i în]eles fiecare în care se reflect@ clar în opera sa. cârlia“, „Iarna, calul alb“ pledeaz@ pen-
Cluj s-a stabilit la Sibiu în 1968 în urma sintetice. A deprins, dup@ studiu înde- felul nostru. În ceea ce prive}te stadiul în care tru o participare deplin@ din partea re-
c@s@toriei cu Anca Halmaghi, muzician@ lungat, disciplinat }i tenace, o }tiin]@ a Ne-am întâlnit, expozi]ional, la salo- se afl@ pictura lui de azi consider, chiar ceptorului de art@, astfel ecua]ia crea]ie-
de excep]ie, om de o mare sensibilite su- construc]iei }i compozi]iei, care ulterior nul Filialei Sibiu al U.A.P.R. în toamna dac@ contrazic opiniile unora, c@ se afl@ receptare s@ se închid@ fericit spre
fleteas@ }i de o ales@ cultur@ umanist@. i-a asigurat o mare mobilitate de expre- lui1968, organizat la Muzeul Brukenthal în faza de maxim@ maturitate, de o mul]umirea }i bucuria celor doi impli-
Împreun@ cu al]i arti}ti tineri absolven]i sie artistic@. din Sibiu. De atunci }i pân@ în prezent am cert@ originalitate }i valoare. ca]i: Artist }i Public.
ai Institutelor superioare de înv@]@mânt Dup@ absolvirea liceului, destinul urm@rit, uimit }i fascinat, demersul ar-
artistic, au adus în filiala sibian@ a U.A.P fiec@ruia a f@cut s@ ne desp@r]im, s@ ne tistic al colegului meu, Constantin C. Ilea.
prin crea]iile lor îndr@zne]e, sub raportul urm@m calea decis@ de c@tre acesta. Despre evolu]ia sa artistic@ s-au
viziunilor precum }i ale ineditului limba- Tot destinul a f@cut s@ ne reîntâlnim, scris multe pagini de c@tre diferi]i istori-
jelor plastice, un suflu nou, tineresc. spre bucuria amândurora, la Sibiu. Tre- ci }i critici de art@, ziari}ti }i diferi]i
„Skizo” porecl@ dat@ de colegii lui cuser@ câ]iva ani buni. Ne-am }colit comparatori, mai mult sau mai pu]in
pentru imprevizibilele }i derutantele, dar într-ale artelor.Veneam din direc]ii artis- inspira]i, mai toate purtând amprenta
simpaticele reac]ii, pe care le avea în tice diferite. El a studiat la Cluj pictura ocazionalului }i subiectivlui.
diferite situa]ii, însu}it@ de el f@r@ nici cu Teodor Har}ia, Tibor Kadar la început,
o sup@rare, a devenit într-un scurt timp iar în ultimii ani cu Nagy Abodi Bela. Un studiu cuprinz@tor }i obiectiv
unul dintre pictorii sibieni care a st$rnit, Se pare c@ de la fiecare dintre în plan axiologic, despre arta lui Con-
prin ineditul viziunilor sale plastice, dis- ace}tia, arti}ti valoro}i în plastica româ- stantin C. Ilea, care s@ o a}eze la locul
cu]ii controversate, dar pozitive. neasc@, a introdus în creuzetul sensibil ei în ierarhia artistic@ rom@neasc@ nu s-
Îi cunosc evolu]ia artistic@ înc@ de al personalit@]ii sale, acele precepte ar- a întreprins înc@, de}i ea prin valoarea
la începuturile ei. În perioada 1958-1961 tistice care se potriveau bine cu dispo- }i importan]a ei o raclam@. Câ]iva din-
am fost colegi de liceu }i de an, la clasa nibilit@]ile sale temperamentale, psiho- tre cei care, la diferite etape ale crea]iei
eminentului pictor profesor Ion Mitrea. logice }i rationale. lui Ilea, au sesizat ceea ce îi definea
De}i eram elevi, cu personalitatea în plin@ De la Har}ia, a preluat ceva din crea]ia mai pregnant la momentul res-
formare, Costic@, a}a îl apelam noi co- felul în care acesta creea sec]iuni }i pectiv au fost:
legii, în ciuda configura]iei sale fizice ado- cadre dinamice }i atmosfera coloristic@ Mariana Preutu care descoper@ la
lescentine, afi}a seriozitate }i o gravitate unitar@, de la Kadar un anume sin- Ilea „controlul lucidit@]ii“; Mircea Braga
ce uimea, stârnind respect unanim. tetism. De la Abodi, care a studiat cu ce surprinde în picturile acestuia„ me-
Profesorul Mitrea, un excelent psi- marele Camil Ressu, }tiin]a compozi]iei dita]ia care se converte}te, nu de multe
holog, a descoperit la Ilea, prin intui]ia }i a portretului. ori, în poezie }i sugestie”; Ion Itu îl
sa deosebit@, acele tr@s@turi ale tempe- Eu am studiat la Timi}oara pictura plaseaz@ în zona „abstractului liric“.
ramentului acestuia, ca de fapt }i pe ale cu profesorul Leon Vreme, discipol al Rodica Irimie-Fota, consider@ pictura pe
noastre ale tuturora, precum }i disponi- reputatului pictor Anton Laz@r absolvent care o practic@ Ilea, prin „excelen]@
bilit@]ile native ale talentului cu care al academiei de art@ bucure}tene la clasa cerebral@“; Octavian Barbosa sus]ine c@
acesta era întestrat, pe care le-a canali- lui Camil Ressu. De la maestrul Vreme pictura lui Ilea „ajunge la un abstract
zat cu tact }i dib@cie spre o dezoltare am înv@]at, dincolo de problemele de me}- care îmbin@ descriptivul geometric cu sim- Pictor Constantin Ilea
armonioas@, cât mai aproape de datele te}ug ale picturii, s@ gândesc în art@. bolicul metaforic”; Alexandru C. Lungu

%n 8 august 1974, televiziunile din ^ntreaga lume anun]au demisia


pre}edintelui american Richard Nixon, ^n urma scandalului
Colegiul de
redac]ie
Watergate. A demisionat pentru a evita s@ fie destituit.

Redactor }ef coordonator:


DAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCU
EMIL DAVID
ILEANA ILIE

editor
GRUPUL DE PRES~
CONTINENT
CAMERA DE COMER[,
INDUSTRIE {I AGRICULTUR~
A JUDE[ULUI SIBIU
NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707
Tel. 0269/21.81.33,
fax. 0269/21.01.02,
e-mail rondul@rdslink.ro

Articolele ap@rute în revist@


exprim@ punctele de vedere ale
autorilor, care pot fi diferite de
cele ale redac]iei.

cm cm
yb yb