Sunteți pe pagina 1din 44

,1,'6,

Ep|ss&n 3 ';l
j, lI;Ji
PjJJ!Ji,
At{E,p
'-,,i

Episodil
oe
l'l'llli
3
l,UJ

din ntada
FLU'llJ- )ttt"?lLL)il
:Z t :yi\
JD
e
s".:t,.
t,i
:'.

""\
dst
' a i* ..
' rt;*:a.
':i"8

Etba)
LEoENDA LUI DRAGOBETE
?Nesb w Wd.u
oe
JD
East European
com|ccon
30-31 Martie 2013, Palatul Nalional al Gopiilor, Bucuregti

Biletele pentru East European Comic Con pot fi achizilionate online,


de pe www.eventim.ro gi www.myticket.ro sau din relelele Diverta,
Germanos, Cirturegti, Humanitas, Vodafone, Orange gi Domo.

www.comic-con.ro facebook.com/eeccon
N-AI FOST PEPARTE
CU OAMENII
'AR9AILA-
IMI SPUN GERILA.

oe
JD
STAPANUL MEU cEL SPAN
V1_A PUS SA-I PUC PE FATA
LUr Rosu in,tpARer. vRer
SA VII CU MINE?

Lo lcgheo din pddure, dou


on
peste altd crtrddtenie de
oe
JD
ZIUA BUNA,
9RUMETILOR!
rNcoTRo?...
HAI SA TE
. VAPJ

oe
JD
SPRE 1MPARATUL"
ROSU ZrCr?...
MA PRIN9I
CE NEBUN
AR PoRMr inrn-o MIRON, LAR9EA...
pApuRe ce

VA ASTEPTAMJ

oe
JD
ruu se iru9enuA,
,:q __CA NE
STIN6EM 9E
FOAME]

POFTTTT,
vorNrcrLoR!

EU SUNT
BAIAN. it"tt ztcg

oe tor vAretuu pTNTRE


PEALURILE ASTEA,
I LUN6ILA
JD
-Si
sga, c€i F{sc toocrdsj dc dnrm ciung
lc grcnitc dintlc finutut udiitodtor 9i

EU
STIU SI
I
-{
UN VRAJITOR, 9AR TURNUL
LUI E LA CELATALT CAPAT

q:;--,A@J&
evrc/. l'4/
1 *
HAI SETItA,
NU-TI FIE FRICAJ
SARI SI TU
cA Ml...

MULTE BATALII
S-AU PAT AICTI

irucA nArAcesc
sururre iH
VATEA ASTA.,.

oe
JD
-
TE POTI BAZA
PE MINE, STEFAN.
NU A FOST INTOTPEAUNA ASA, STEFAN.
CASTELUL Asrn e Fcsr uN ioc'pr-ril pE ,uMlNA
gr vESErE, pAHA cAHp a pus srApANrRE pE Er
ROSU LMPARAT.
--/
pacA eR PUTEA voRBi
i,plniie nsrEe, JaiE
PCVESTI AR SPUNE...

oe
ffi'
J
(b

]
i
1("

\
\rql
| 'rl
JD
lt
l:l
ti-
,
I
{,,
#aL,

-€-
^\+ /.er, si-oR Fi LASA;
?
\3aserr PE Arcr? naAceR AM AJUNS
SA VEPEM cASIELUL RoSU. \
\*;{-; PUTINr AU AJUNS PANA ArCl. /

. _____
,*;;$4n:-**l- -/ tir.i;*
\ .-/ r *.\iia
NICI NU-I VEZI
SFARSITUL...

'd-
td\
tl

oe /a:\
/ 3r
f *'.
/4
\,,
,,
JD
OARE CUM
o SA NE PRIMEASCA
BATRANUL VRAJITOR?

BATRAN?...
UNII SPUN CA
NEMURITC!:

F
cE APUNATURA
ee leseAualtt
r!2mfllMetrffiddh
,ftf@ffifrdffi€deS
Wp@@nmffi{mFdhd
@Sv6

.,.'i..
**d€
*g#3,

,u
ts
NE

oe
JD
i:tr:' *'ii

6une55fop Red &shlin $"[X ]"{abby Stor* La & Le $smer (drli de ftlagic
tlr. !*iga:t fu::riii ltcsiul, ri. ij5 -(lrlr:ru lill:r;',:r,
Si'i. ,,1 irg:.re t'iir:rc,r l. I irti !i0 lr irlei rr 3 1lr. Ardrei.ifiuresonu ni. I
rrii.rr. 2, Blturegli rrilc' ; , gur{retli ,liiiili lirgu"[{lrer Timipooro
reltt:r. l3i l.l4III'i ieieii;r: l?6!ll l4l0 Ielelu 17231
, 1,. -i I cai 48666

'- to I Bururetii .-*o*& rd*l*r lliiii'Silil


rji.,"'i , @ ''
.,1
LE
,. !,.. l

(lui-Noporo F
ielei,rr,: l,:ii-t r iTljj
n

iH rere PREA-LuMrNATuLUr
Jo;tl iueAaary;

oe
JD
::la

uutrA luoaAzNeatA
aL stuoA! fl srApArtut rAu
LA FEL! nAi,tAt PEsrE ,\IAPTE
/
sr ot qEPEA
..
uAtrc cE- PE
FACUT CU VOi/
o SA VEPEM NOI PACA
MAINE pIMINEATA MAI VRETI
\ mArue atc*t ueue. t

/,/
.:
,,'/ _
) '.'
JI

oe AI 9REPTATE,
LARPEA... E CAL9
JD
-vor vA euAruorlrt-
EU NICI MACAR NU POT

vA e cRupl
tAsan
.r/ PE MINE!
4s
\
\

oe
JD
{
t-"\ ''"'
\
,+i\ a
\n
\\ a-\\
\l \.

\.

>v3*
ASTIA
.t
9E FAPT?!?

POFTITI LA MASA/
oe :s
t-:.
Ir'
L2B-

Senoitorii cdrau mOncore si !'duturi


JD
t
'...*- i*ooiii\
,ttr, c^oare,oonue
li\ ( uuur "o, ,)
\ A9T|A?1...

frt
./l
F'
oe A9EVARATA SARACIE
LA CASA OMULUIJ.,. VA9 CA
ATI TERMINAT TOT...
JD
oe
NU AJUN6EM
NICAIERI ASAI
-1
JD
'ta:l:'*.1.,.

ffi tf,r
-li

,-fjt
'ffi
W,/u
TE-A PUS LA TREABA
ROgU 1MPARATI NU-TI FACE 6RlJl,
t- TE AJUTAM NOll ---./

oe
JD
NU 9-TrU CUM
ATr FACUT, PAR
ATI
,l
TRECUT SI PE
PROBA ASTA...,
JD
oe
oe sA FACI BINE
SA-TI IEI ZBORU'
JD
JD
oe
Haigalru. Fluviul goaptelor
- foileton -
Marian COMAN

lll. Furie Oarbi


Zourazi
- Eu md predaulil auzi scdncind pe litili gi simli cd, de ciudi, pe inimd-i apar flori de

gheala. Cu spini asemeni trandafirilor. (dinii lui Dekibalos se auzeau litrdnd din ce
in ce mai aproape, iar Zourazi gia ci daca cedau acum, totul s-ar fi sf6r;it.
- inco un pk, Titilo. Te rog eu. Dida, ia-l de mana. Hai, vo rog, hai so mergem mai
repede. Dacd introm in padure o so ne piordo urmo. Sania 0 sd se in,tepenelsca in
\
oengi gi-n tufi1uri. Hoi! Moi repede. Vo rog! Uite, padurea nu e deporte.
Dida il apuca pe Titila de cealalti man;, ins; 5i in ochii ei se putea citi frica, iar dinlii
ii clanlaneau de frig, in timp re vdntul involbura zipada ;i guiera in jurul lor ca o

\
!-, fiard nervoasi.
- Mi-e frig, scAnciTitila, Lu asto micu i-e frig...

oe
r-.\s*'q-
I\
[;*
"6.

d
\

''aL$-.
"\"\.\,
'..1 l
..:L
\

\,
*t
L{
\':; Cdnd Dida ii aritase

cele 36 de animale ale


cit de uSor puteau evada, Zourazi nu stituse pe ginduri. Abia
dupi ce se indepirtaseri bini;or de fortireala lui Dekibalos il observaseri pe Titili
pi;ind in urma lor. 0 mogdldeala pierduti in albul zipezii asemeni unei girgirife
intr-un sac cu faina. Titila era fiul vreunui pitic, ;i una dintre jucariile preferate ale
lui Dekibalos. Era cu pulin mai mare decit o pisicd dolofand ;i cel mai mic dintre
stipinului care nu contenea si-l risfele;i si-l alinte, atdt
cAt se putea spune despre Dekibalos

Pe de alti parte, cumva, miculul


ci risfala 5i alinta pe cineva.

se ata;ase de Zourazi gi de Dida. Asta

in preajmi cAnd 1i-era lumea mai dragd, sdc6indu-i cu scdncetele ;i


se trezeau cu el

bodoginelile lui firi rost. E adevirat ca Titili le adusese gi lucruri bune, La propriu.
Dekibalos obignuia rareori si-l lege, aga cd piticania se strecura uSor peste tot
insemna ci

gi

imparlea deseori cu ei bunatili culese de prin cimara stapdnului.


JD
Acum insd Titili era o povari, incercaserd sa-l alunge cit inci nu era prea tdrziu,
dar se incipildnase si meargi in urma lor prin zipadi, 5i-odatd ce $ipanul
pornise si-i caute nu mai era cale deinton pentru niciunul dintre ei. Erau
agadar trei fugari, lar daci i-ar fi prins, Dekibalos nu ar fi linut cont de simpatia
pe care i-o purtase micului Titil;, Cel pulin aga credea Zourazi ;i nu era deloc curios
si afle daci avea ori nu avea dreptate.

- Goto! Am ajuns Ia padure! Ai zis ca oici ne oprim, facu Titili de-ndati in spatele

str
* ce

lor rimaseri primii copaci, Vintul se mai potolise la adipostul codrului, dar

,;:: l+ continua si fluiere printre stejari scuturAndu-i de zipadi.


- Nu aici, litilo.
* Trebuie so ne ofundam in padure. Trebuie sa ne ascundem. Altfel
suntem pierdugi. Maimergem un pic.
S.&
*"@
- inca un pic, bine, dor dupd oio ne oprim, bine? Ne oprim, apoi ne pteddn
Si mergem
ocoso, bine? Lu' asto micu i-e frig Siirofdcutfomica.inca un pkline oprim, bine?
sI turuie, pd;ind incet prin zipadi,
Wr6-
Stdlcind unele cuvinte, Titili continua
impiedicdndu-se in rdddcini ;i incurcdndu-se in mantia rogie, din gahmara cu care il
impopofonase Dekiba los.
- Asta micu nu mai poote, gdfdio el opintindu+e. Gata. inca un pic gi ne oprim, bine?
Asto micu vreo acasd. Hai sa neintoolcem. Ne predam, melgem acosa, popo 5i nani.

Lu' osta micu i-e frig, fomka qi somn. Stdpdnu' ne face baiyo..,
- 0 boie de s1nge o sa foca stapdnui Sopti Dida tremurdnd din tot corpul.
Hoi, fine-te de mdna meo gi mergi. Losd gdldgio!
Asta ii plicea la Dida, Era mai puternici gi mai hotirdta decdt oricare dintre munlii gi scufund6ndu-se in addncuri, tocmind savanli 9i vrijitori
animalele stipdnului. Asta era gi motivul pentru care Zourazi ar fi mers cu care si-i faci aparate de zburat ori sa-i deschidi prin farmece
ea pini la capitul pimintului daci era nevoie. 5e vedea ci Didei ii era fricd porli c;tre celelalte lumi. Cdli dintre ei nu au murit uci;ide Furia
- cui nu i-ar fi fost? - dar i;i stringea frica in din1i, mu;ca din ea 9i continua Oarbi, atunci cind incercasera sa-l tragd pe sfoari! Mereu ii pulsa
si meargi chiar daci, din ce in ce mai mult, pirea ci nu existi cale de neribditoare sub frunte, gata si latneasci ca o sulili luminoasi
scdpare. gisi topeasci trupul vreunui n;tdriu, insi de cdnd pricepuse ci
nu e cale de intoarcere ori, cel pulin, nu una care sa fie la
A fost o vreme in care s-a mers in ticere. 5e auzeau doar vdntul, crengile
indemina lui ori a oamenilor, Haiganu renuntase si dea curs
copacilor izbindu-se una de alta, sci116itul zipezii sub tdlpile lor,
chemirii ei. lgi lisa Furia 0arbi si-i mocneasci sub frunte qi si-i
respiraliile sacadate gi cainii. Cdinii lui Dekibalos litrdnd.
scurme in ochi dupi cum vocile toate-i scurmau in cap. Uneori,
Apoi linigea s-a spart: cind prea multi furie se aduna in el, Haiganu simlea in singurul
- VREAU ACASAAiAirtr a urlat Titili gi, smucindu-se din mdinile lor, porni siu ochi 0 arsuri, aga, de parci ;i-ar fi pus un s6mbure de jiratec
inapoi alerg6nd cu o vitezi de care Zourazi nu l-ar fi crezut in stare. in palma.
- Titil a, opreSte-fel lipa r; d upi el, dar in zadar.
Ascuns in pe;tera lui ori in piduri, strecurAndu-se nevizut pe la
Copilul de pitic gonea st6rnind un nor de zipadi ;i urla din tofi rirunchii:
marginea satelor, Haiganu renunlase si caute drumul spre casi,
- Md predauuu! Mo predauuu! Asta micu se predo!!!
dar continua si-;i caute rostul pe Pimint. "E doar o inchisoore',i1i
Zourazi privi dupi el pana ce dispdru printre copaci, apoi glasul lui Titili fu
spunea uneori zicdnd pe malul fluviului de Soapte ;i-i pirea ci
din ce

oe
in ce mai indepirtat fi mai slab.

;i-iimagini ciulindu-;i urechile gi adulmecdnd vdntul.


Poate ci Dekibalos n-o si-i faci nimic.
Ticuri

agezari tremurdnd, unul in bralele celuilalt, l6ngi un copac uria;.


ningi 5i soarele apunea sau doar pirea
a plicinti 9i a vin fiert. Dar ochii nu voiau
intuneric, piru ci aude o api curgdnd.
Hei! E cinevo

Hoiganu...
okilficu Zourazi.
Rezistd, bdiete! Rezista!ii raspunse o voce.
5i cdinii o vreme, iar Zourazi

Apoi pornira din nou la drum, pas cu pas, ceas cu ceas, pdni ce, epuizali, se
lnceti
ci apune. lar lui Zourazi ii mirosea
si se mai deschidi 9i, prin
sa
miliardele

inchipuire de-a lui


de voci

-
il ingdni amestecdndu-se
hirjonindu-se una cu alta ca ni;te pui de lup. Dar era doar o

inceput ;i firi sfdr;it. Uneori, Haiganu igi imagina ci ar fi in stare


sd niscoceasci ceva gi si-i omoare pe toli oamenii, a;a incdt sd se

faca linige 5i fluviul goaptelor sd sece. Era un gdnd ascuns de care


apoiii era ru5ine, insi era clar ci astfel ar putea dormi linigit;i -
cine gie? - ;ocat de aga o ispravi, Pleistoros insu;i ar veni pdni la
el. ii atunci Furia 0arbi l-ar despica in doud. $i s-ar face dreptate.
Apoi fusese vocea pu;tiului gi, pentru prima oard

5oaptelor, Haiganu gasise pe cineva cu care


in vacarmul
in

vocile nu-l ingdnau, nu sejucau una cu alta,


nu vorbeau intre ele. $u;oteau gi curgeau mai departe - toate
gindurile 5i cuvintele oamenilor amestecate intr-un fluviu firi

si poati vorbi, (ineva


valuri,

Haiganu care simlea fluviul aproape la fel cum il simlea ;i el.


JD
... Nu te osteni so scoli co$ii unui demon. Allii or putea sd-i creasco in loc...

... Co nici lumea nu o fost facuto ieri...


"Vrenu s0 d0rm, Zourozi. PovesteSte-mi cevo!"ii cerea Haiganu, iar
... Hei! E cinevo oici?... biiatul ii vorbea despre copiii lui Dekibalos, despre ghidu;iile lui
Titili, dar gi despre cdt de mult i-ar pldcea si scape de acolo.
Migarul siu nu didea semne de oboseali.
ii intr-una din seri, Haiganu ii promise ci-l va elibera, (i va veni
Vdntul incetase si batd, iar norii se spulberaseri ca un puf de pipidie,
5i se va tocmi cu Dekibalos pentru libertatea lui. Doar ci lucrurile
lisind in urmd un cer limpede sub care inghelau cdmpuri ;i dealuri albite
o luaseri razna 9i pugtiul evadase, iar acum zicea undeva, chircit
de zipezi. Risfirate pe culmi ori in viile sipate de riuri, satele oamenilor
in zipadd, aproape mort.
fumegau de la focurile din vetre, in timp ce, deasupra lor, corbiiigi f6lfdiau
aripile, adunali in stoluri numeroase. Daci ar fi putut privi lucrurile "Miroase a placinte'i goptise ultima oari, iar Haiganu se temea ci
asemeni tutur0r oamenilor, Haiganu ar fi vizut ci soarele inrogea zipada gerul ii mdninci biiatului minlile 5i ci Zourazi avea si pigeascd
in timp ce se scufunda dincolo de orizont, de parci ar fi deschis o rani dincolo.
veche din care porneau a curge secundele sdngerii ale apusului.
Magarul lui Haiganu se opri la liziera pddurii. Daci ar fi putut
Urma sd vini noaptea, iar Haiganu voia si-l giseasci pe putti inaintea privi lucrurile asemeni tuturor oamenilor, Haiganu ar fi vizut cd
haitelor de lupi ori a urmiritorilor s5i ;iinainte ca biiatul si moari de frig. soarele inrogea zipada in timp ce se scufunda dincolo de orizont.
"Rezisti, biiete! Rezistil'i continua s5-gi strige in minte, iar fluviul de
Umbrele copacilor pireau nige gheare ingirate pe albul zapezii 5i
;oapte se involbura de parci cineva ar fi aruncat o stdnci in apele lui. chiar acolo, in fala lui, o mogdldeala infdgurati intr-o mantie

(u multd vreme in urmi, cdnd Haiganu cilcase intdia dati pe Pimdnt, era ro;ie din ;ahmara se bilinginea, spinzurati de ramura unui
stejar. Nu era cu mult mai mare decdt o pisici dolofani.
convins ci va gisi poarta citre
regatul lui Gebeleizis. Ci-gi va reface
Sub frunte, Haiganu simli o orsura.
puterile, ci-;i ci-l va ripune, in final, pe Pleistoros.
va aduna armata
;i
Ani de zile ciutase drumulinapoi, stribitdnd pamdntul 5i mirile, urcdnd Vo urmoin numdml4
de Octav Ungureanu

TI
I ntre 1942 gi 1944, editura "Centrala Presei" publica
coleclia "Hazul Copiilor'l ce cuprindea numeroase
1'Pot,rIIt{t p6x?,,nlr r0e,r
broguri cu benzi desenate denumite oficial "c[r1i f *ex **r. xeiii*nr
e r;
I
I

pentru copii in mii de desene". Printre ele se numira -;*---.*-.:-----.- J

gi "Povestea lui Harap Alb I desenat[ de A. Petrescu


in 1943. P0\lf$l' IA rl
LUI

ll $ R n p n L g
I

Aurel Petrescu, niscut la 30 august 1897, a mai fost l't


qi regizor qi operator de film, unul din pionierii '' rl
filmelor de animalie romAnegti. in 1920 a realizal M1
"Picali in lunil' gi a continuat cu "Pical[ amorezat" &tp}- iON CR1, {ff6A Ai i
gi "Pdcali gi TAndali la Bucureqti'l
'ti
in iunie 1948 are loc nalionalizarea tuturor ti I

oe
intreprinderilor private, ducAnd la inchiderea
editurilor qi odati cu ele gi a publicaliilor de bandi
desenati. in acelagi an, bolnav gi dezamigit, Aurel
Petrescu moare la vArsta de 5l de ani.

Aveau sd treaci 15 ani pAni la aparilia unei noi cirli


de benzi desenate in RomAnia, de acum socialisti.

Sursa: Istoria Benzii Desenate RomhneSti, de Dodo Ni[d


Alexandru Ciubotariu, editura Vellant, 2010.

Vi lisim cu citeva dintre desenele lui Aurel Petrescu.


Si
JD
G!OR6€ R. R. MARTIN

6iliii9'"

MONOGRAFIA
oe
SANDU FLOREA
de Dodo Nita
Editura LVS Crespuscul a publicat monografia SanduFlorea. Cu cele 110 pagini ale sale (text plus 60 de ilustra{ii)
volumul oferi cititorului doud ore de lecturd agreabili gi surprinzitoare, despre cel mai cunoscut - in lume - autor romAn
de benzi desenate.

Mai mult de jumitate din paginile cdr{ii conlin un interviu cu insugi artistul, care igi povestegte pe indelete viala gi cariera
artisticd: la vArsta de .15 de ani Iasi in urmi o carieri profesionali impliniti (sute de plange de benzi desenate apirute in
mai toate revistele gi almanahurile pentru copii ale wemii; 9 albume - cel mai mare numir de cirli BD semnate de un
singur autor in epoca socialisti; ba chiar, dupi 1989, edtteazd - cu succes - primele reviste private de benzi desenate din
Romdnia) qi se stabilegte la Nerv York, cu un singur gAnd: si publice comicsuri.
JD
Practic o ia de la zero, reinvati in stilul american iar astizi, dupi 20 de ani, este (co) autorul a aproximativ 300
sa deseneze
de comicsuri, animAnd aventurile celor mai mari eroi de benzi desenate (Conan, Spiderman, Batman, Iron Man, X-Men,
etc.) pentru cele mai mari edituri BD din America: Marvel, DC Comics, Dark
Horse. Reputalia sa in domeniu este confirmati de porecla pe care a primit-o de la
editori: SanduCanDo. t
'rj l':d
Unul dintre capitolele cirlii reproduce cronicile celor 9 albume ale sale, majori-
tatea publicate inainte de 1989 gi semnate de nume importante in epoci, precum
Gheorghe Pitu{, Iuliu Rafiu, Mircea Micu, Gheorghe Tomozei sau... Nichita L
'..,'ea*tal
Sti.trescu, iar un altul trece in revisti trofeele "Sandu Flored] deoarece acest artist
desivArqit nu-gi uiti originile gi a dorit si incurajeze tinerii autori BD romAni prin
acordarea acestor trofee.

in fine, o bibliografie completi incheie monografia, aga incAt pasionalii de BD, in


general, gi de opera grafici a lui Sandu Florea, in special, si poati si-gi completeze
colecliile de benzi desenate.
Monografia Sandu Florea se adreseazi in egali misuri nostalgicilor cititori ai
revistelor Cutezdtorii gi Luceafhrul Copiilor din perioada socialisti, dar gi tinerilor
de astizi, cititori de comicsuri, care pot afla din carte culisele marilor edituri . .
americane de benzi desenate.

Dodo Ni1ir, iiulorul i:ceslei cirfi, a niai pr"rtrlicat ur"rn;ttoarcl* uronotraiii: 23 Lei
+ taxe po$tale
Llyia ll.etsz (20{}9, ir"aclusir in maghiar;i in 2l)X1}, l}uiu Mr*wt {2(ttt}}, o gdsesti la
;
llurschi (2i,11). ln ;'1.r.'nt lLtcreaz.h la n:on*gra&;t V*le?stin'l-&ntase" www.comicbookcity.ro
JD
oe
s
oe
JD
.ecuRruoR
-l
isl
\CAUTA SOTL

a-
Kp
-
7 PIN SAPTE PIETRE \
cArE AU evui srnAr,,togn MEr
poaR pouA eu nAMes

oe
JD
-\r

FII BINEVENITJ
oe SECETA NE-A iNASPRIT
VIATA... PAR ACUM LUCRURILE
SE VOR SCHIMBA.
JD

MI-E POR 9E
LACURILE MELE,
SARPUN...
Y' glu cA rE slNct -<
9E 9OR... PE VREI, MER€EM
sA-Tr vtztrEzr RE6ATUL.

oe t^
TREBURILE
rAnrt mA cnear',tA
INAPOI, TU ^INSA,

teR cAr{p vREl s


re it.troRcrLA MINE TREBuIE
JD
poeR sA FoLosESTl
el

-. FLUIERUL ASTA.,, -

Hu vnEau sA re
oBLrG sA re imoRcr iH
ARSITA PUSTIUtUI...
oe
JD

9AR CINE...?

...CE MI SE
ilrAupuAz.-.
JD
oe
oe
i L.4<fr-"-=-
JD
tg'
A _*tql{,:
oe M-A RUINAT...
I BUTOAIE 9INTR-O
SORBITURA/I
JD
NE POTI AJUTA \
sA rn=c'=rtr nAurz)
oe
dk*u I
JD
#
S
[q
,',s
'%-4t-
ry .% ,e
dE
g,
"4't

'w*ff -*
S"-
%, * **
tu
JD
oe
oe
JD
/ TU Egr eocH\^?
I\_sCAUT PE PRAGCBETE
-\^

BUNA SA_TI FIE


INIMA, NEGUSTORULE.

CAUTI POATE
ARGAT?
AM AUZIT CA AI
MARE TRECERE LA FETE,
MAI 9RA6OBETEI

/. EI SI
t-
PUMNEATA... \
O-AIE TINERETII, CA 9OAR
NU-I INTERZIS.

AM LUA O BUCATA
PE PAMANT ROPNIC.
ce ztct,lovAN?

oe
O SA VEZI
Asrre
PENTRU
TUI
sulr
ilcepur.
cEt pol se iltvotesc st LARpEA iu puce
PE PRAGOBETE ^IN TAR6,
^l
UN9E IL IMBRACA
ir.t cEr,E MAr scuMPE srRAtEl
JD
@
s

E APEVARAT
cE sE zlcE, lovAN?
CUM AI APARUT
PE LUME,..?

7 o cEATA PEASA? nA!,


POATE VREU& ZEU! iMI PLACEJ cu cE sE PoTRrvE9TF,
SE POTRIVESTE]
t
STAPANE?,., NU MA pLAHC,
M-AI 1MBRACAT sI MA HRANESTI
CA PE UN PRINt... PAR N_AM
\ MUNcrr r.tt{ttc pAr.tA ./
ir.tcA r.tu-t TtMPUL PrERPur.
iH seruu uRr',tAroR iHcepr sA MUNcESTU
. NE-AM irupepAnrer PESTUL. ' *
UN GALBEN?] NU-I CAM MULT,
PRA6OBETE
MESTERE VRAJITOR? E ZEUL PRAGOSTEI
sr el sAruArArtu
-o pacA re sAnurA gt
iir pa pe
zAPavA, at sA
rrnAr.rA Ftt
( sAHAroesA st at sA eoRlt I
- coPll volNlcll

iU grtu
sA-L ./tu
\
)Tl
ri-a+r
) ,*eIS\

FEMEIE, AICI VORBIM


9E ZEUL PRAOOSTEI!
ceezt cA irucRpE

oe BEA O 6URA PIN ZAPA?A


ASTA\ roPrrA
ToPrrA st
9r At sA At
COPII FRUMOSIl
JD
g

s f
PRlETENELOR TALEJ
eAsEsc LA HANUL
rrnA
9E IA RASCRUCE. ,*-aan "4

3
<iz
= i; 37*d&lft
a-*-r *'"> )

$
BANI PESTUI, STAPANE?
PARCA-I NECINSTIT...

EU NU
\
SARUT
Nrcr uN eAaeert
A9A, CA SA 9Til.

AM PLANURI MARI, IOVAN'


vAp o sAneAToARE A ruBtRlt... zes... NU!
SIJTE oe slcLuIE cu ePA Pe ue
ZEUI 9RAGOBETE...

oe asEuAHARt ALE TALE


PrcrATE MESTESUGIT pe BucAteuE
oe scoenlAl cu cane sA poAar',tA
JD
JD
oe
ciltigitorul csnrursului de fan-art din numirul 2

..s€':

oe '4/

&t '...,

'h
JD
Alege ur,ul gdu tudi mulfe pereortaje din
revi+fd, deeeneazd-i ?i frimife-ne rezullalul.
'. .

eac Agfepldm degenele la adresa:


g*fi trAN N,eK&f 4LF ggNfiN&{Af €e8*&€r&&wraga{&€*ff*i#&{&-r#
Toafe degenele vor fi ?ublicafe pe gifeul noglru la www.harapalbcovlfinua.ro it1 gecfiunea Fart Arf.

oe
JD
?O'TEBE
CII a4il'I'JE E IEE flVOBIIE

TgOITATfiEffTE
, IEI IEI
TAfrEBE-1' 6 TAfiEBE-2, 12'IuTilEre-ao IEI
rgflaroa$r - LtwfE-tE tE a&rcE

Editor: Mihai lona;cu


Redactor: 0ctav Ungureanu
llusinton Andrei MoldoYan
JD
oe