Războiul Tăcut

Abram Shulsky & Gary Schmitt (cap.3)

Fiind un veritabil manual al muncii de informații, „Războiul Tăcut” ne prezintă în cel

de-al treilea capitol diferite concepte-cheie in domeniul operational, precum manipularea
adversarului, modalitatile de culegere a informatiilor din surse tehnice si varietatea acestora, tipul
de produs, metode, surse, perspectivă temporală, instituţii implicate.

Incipitul are ca actor principal analiza de Intelligence, care se centrează pe procesul

de transformare a informației brute în informație prelucrată/produs de intelligence .Un asemenea
produs informațional poate lua o gamă variată de forme, de la expuneri, scurte memorandumuri la
rapoarte oficiale amănunțite. În continuare, luând în considerare tipul sursei, se conturează mai
bine analiza tehnică, aceea care transformă date înțelese doar de specialiști în date care pot fi
folosite de analiștii din domeniul informațiilor. Aceasta cuprinde în primul rând criptanaliza,
spargerea codurilor și cifrurilor inamice. Se face diferența dintre cod și cifru: în timp ce primul
este greu de schimbat, algoritmul cifrului este simplu de modificat. De asemenea, se vorbește și
de criptografie, activitatea de realizare a codurilor și cifrurilor. Cu toate acestea, conceptul de
criptanaliză are și el unele vulnerabilități, fiind reprezentate în cea mai mare măsură de
posibilitatea ca sistemul de criptare să se schimbe cu ușurință. Apoi este reliefată analiza
telemetrică, transmiterea radio a unor informații de la un așa-numit „vehicul test” catre o stație de
control, informațiile vizând elemente privitoarela funcționarea vehiculului, toate acestea având ca
scop evaluarea performanțelor si posisbilitatea redresării în cazul unui eșec. Astfel, analiza
telemetrică devine un proces prin care datele telint sunt folosite pentru a deduce caracteristicile de
bază ale unui vehicul-test. Vulnerabilitatea acestei tehnici este reprezentată de momentul în care
un guvern înțelege importanța informațiilor telemetrice, iar acesta poate lua măsuri de prevenire a
scurgerii acestor informații.Cel puțin la fel de utilă este, după propria părere a autorilor,
interpretarea foto, întrucât ochiul uman este cel mai eficient și la îndemână instrument pentru
descifrarea fotografiilor. Fără nicio îndoială, este nevoie de un adevărat specialist în acest proces,
deoarece fotografiile de supraveghere sunt aproape de neînțeles pentru amatori. În timpul
Războiului Rece s-au folosit numeroase de astfel de interpretări, în special ale fotografiilor din
satelit. ,,Criza rachetelor” din Cuba este un exemplu veritabil în care Statele Unite au folosit
interpretările fotografice pentru a dejuca planul Uniunii Sovietice.

În continuare, se ierarhizează amalgamul produselor activității de informații din punct

de vedere temporal al informațiilor vehiculate. În acest cadru se amplifică importanța a trei
categorii de informații reprezentând explicarea, descrierea sau specularea unor fapte (trecut,
prezent, respectiv viitor), idee regăsită și în cartea lui Sherman Kent. Astfel avem informații
curente, de bază, dar și estimări informative. Când se utilizează un singur tip de informaţie,
rezultatul final este informarea curentă, cu date primare. Exemplul utilizat este „President’s Daily
Brief”- informarea zilnică, succintă, a preşedintelui Statelor Unite cu privire la contextul
internaţional la momentul respectiv. Folosirea a două sau mai multe tipuri de informaţii reprezintă
produsul de informare de bază, realizat într-un interval mediu de timp, menit să ofere o înţelegere
optimă, complexă a evenimentelor, în acelaşi timp să fie oportun. Când sunt utilizate toate ramurile
de informaţie se constituie analiza pe termen lung.

O altă clasificare este dată de tipul informaţiei: economică, socială, politică sau militară.
Dar în toate domeniile, așa cum o arată chiar autorii, este nevoie de colaborarea analist și ofițerul
de teren, dar și de îndeplinirea punctuală a noii misiuni pe care o au serviciile de informații,
anticiparea apariției noilor tehnologii și cunoașterea modului lor de funcționare. așa cum o arată
chiar autorii. Produsul activității serviciilor de informații reprezintă orice mijloc prin care un
analist transmite datele prelucrate unui factor decizional sau comandanților militari.

Informările pot fi indicatori sau semnale( Indications and Warnings), indicatori fiind
evenimentele ipotetice, iar semnalul, observarea unui eveniment ce s-a produs. Se referă la
semnalarea oportună a unor eventuale acțiuni militare ostile și are la bază analizarea demersurilor
inevitabile sau probabile pe care le-ar întreprinde un adversar. Există un raport informativ de bază
care incearcă să ofere o imagine cât mai completă asupra unei situații, valorificând atât surse
deschise cât și secrete. În SUA, National Intelligence Estimate reprezintă cea mai competentă
evaluare a unui anumit subiect, pentru că pe lângă faptul că îl descrie, încearcă și să anticipeze.

Importante sunt și eșecurile ce au apărut în timp, deoarece acestea trebuiesc fructificate

pentru a învăța din ele. Ele sunt catalogate în funcție de natura întâmplării lor. Cauzele eșecurilor
sunt: subordonarea activității de informații față de factorul politic, indisponibilitatea informațiilor
la locul și în momentul în care sunt necesare, ideile convenționale, interpretarea greșită a datelor,
proiectarea unei imagini simetrice. Autorii au găsit desigur și rezolvări ale eșecurilor la nivel
instituțional prin tehnici ca: analiza competitivă, Avocatul Diavolului și Echipa A-Echipa B.

Autorii au abordat astfel o viziune cuprinzătoare, au explicat concepte de bază necesare

unei mai bune înțelegeri a domeniului informațiilor. Rezultă o naraţiune alertă, bine dozată, care
respectă toate regulile genului şi care se finalizează cu succesul răsunător al celor doi autori.
Viitorii ofițeri pot remarca numeroasele elemente ce ţin de munca specifică spionajului și trebuie
să treacă peste unele elemente tehnice depăşite în prezent de realităţile cotidiene.

Consider că acest capitol, care abundă în informație, este unul ce își lasă cu ușurință
amprenta asupra oricui, mai ales asupra unor persoane care fac primii pași în sistem. Analiștii sunt
plasați în prim-plan, ei fiind piesa de rezistență în contextul analizei de intelligence.

Student: Stanciu Narcisa

Grupa: 312