Sunteți pe pagina 1din 2

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător.

A făcut studii de Engleză, Franceză (Uni-


versitatea „Al. I. Cuza”, Iași) și Istorie (EHESS, Paris). A predat mai ales la University of Michigan, Ann
Arbor; Universitatea din București; Central European University, Budapesta – unde a fost și pro-rector
academic, șef de departament, director fondator al Pasts, Inc. Center for Historical Studies; a făcut cer-
cetări, între altele, la institute de studii avansate (Stanford, Berlin, Essen, Viena). A coordonat proiecte și
rețele de cercetare, colecții de carte; a fost în conducerea unor instituții, organisme profesionale (între
altele, membru în biroul Comitetului Internațional de Științe Istorice), publicații, fundații; a (co)organi-
zat conferințe, seminarii, școli de vară. A ținut conferințe și comunicări în peste treizeci de țări. A publi-
cat cinci volume de autor (unul la Paris), șase de convorbiri (cu: Adrian Marino, Mihai Șora, Alexandru
Zub, Moshe Idel, Virgil Nemoianu, Cioran și Luca Pițu), șapte coordonate (unele în colaborare), șase
traduse din franceză și engleză (în colaborare cu Mona Antohi), precum și texte de mai mică întindere.

Idei în Agora Ideas in the Agora


Program dedicat analizei spiritului public, realizat de Muzeul Municipiului București în parteneri-
at cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume -- care asigură conținutul. Întâlnirile au formate diferite
(conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări,
personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict.
Discuțiile sunt accesibile și prin live streaming, fiind apoi arhivate și folosite ca punct de plecare pentru
publicații virtuale și tipărite: https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ
Intelectualii publici și universitarii, politicienii și oamenii de afaceri, studenții, întregul public educat
încearcă astfel să înțeleagă împreună lumea în care trăiesc. În singurul mod posibil: prin dezbaterea
critică a ideilor.
I: Marx and Marxism: Utopia, Dystopia, History. Gregory Claeys talks to Sorin Antohi (21 iunie 2017). II:
De ce este România cum este? Specificul național ca excepționalism. Vintilă Mihăilescu în dialog cu Sorin
Antohi (2 iulie 2017). III: Inintelighenția. Dorin Tudoran în dialog cu Sorin Antohi (9 august 2017). IV:
De la sociologie și geografie la geopolitică în România interbelică. Conferință de Călin Cotoi. Modera-
tor: Sorin Antohi (25 septembrie 2017). V: Nationality and European Identity. Jörn Rüsen talks to So-
rin Antohi (7 octombrie 2017). VI: The Armenian Genocide: History, Memory, Responsibility, conferință
internațională (13-14 octombrie 2017). VII: Antropologie și istorie recentă în România. Katherine Ver-
dery în dialog cu Sorin Antohi (17 octombrie 2017). VIII: Village-City-Nation: Utopia? Opening state-
ments by Gregory Claeys and Sorin Antohi, followed by discussion (21 octombrie 2017). IX: Cultură,
ideologie și politică în America de azi. Virgil Nemoianu în dialog cu Sorin Antohi (23 octombrie 2017).
X: Identități evreiești, identități românești. Moshe Idel în dialog cu Sorin Antohi (30 octombrie 2017). XI:
Concurența simbolică ruso-română la periferie. Viziuni alternative ale Basarabiei. Conferință de Andrei
Cușco. Moderator: Sorin Antohi (21 noiembrie 2017). XII: Eugenism, biopolitică și stat etnic în România.
Marius Turda în dialog cu Sorin Antohi (23 noiembrie 2017). XIII: Experimente liberale și continuități cor-
poratiste Politica reprezentării profesionale la începuturile politicii sociale românești. Conferință de Victor
Rizescu. Moderator: Sorin Antohi (12 decembrie 2017).
În pregătire: XV: 30 ianuarie, 18:00, Casa Filipescu-Cesianu. Poate fi info-spațiul o nouă Agora? Conferință
de Gheorghe M. Ștefan. Moderator: Sorin Antohi. XVI: 6 februarie, 18:00, Casa Filipescu-Cesianu. Dom-
nii doctori și România modernă. Utopie, discurs și reformă instituțională. Conferință de Octavian Buda.
Moderator: Sorin Antohi. XVII: 20 februarie 2018, 18:00, Casa Filipescu-Cesianu. Cultură, ideologie și
politică în România de azi. Andrei Pleșu în dialog cu Sorin Antohi.
Idei în Agora normal» care luminează deopotrivă microistoria Generației Optzeci și istoria recentă a României. Așa
cum notam mai sus, ideile lui Luca Pițu nu pot fi separate de viața și scriitura lui, dar nici nu pot fi reduse
la ele ori acoperite de ele. Așteptând monografiile viitoare dedicate lui Luca Pițu (avem deocamdată
Luca Pițu: viața și ideile unui trickster. eseurile lui Ionel Necula și Gabriel Mardare), putem începe de la o frescă, dată chiar de el, în maniera sa
inimitabilă (deși adesea pastișată): Documentele antume ale «Grupului din Iași».
Liviu Antonesei în dialog cu Sorin Antohi Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu
Scrierile principale ale lui Luca Pițu : Le chasseur de corbeaux, Editions A l`Ecart, Muizon, 1986 (reed. Mol-
14 ianuarie 2018, 18:00 dova, Iași, 2004, și Opera Magna, Iași, 2010); Lettre à un ami occidental, Editions A l`Ecart, Muizon, 1990
(reed. Moldova, Iași, 2004, și Opera Magna, Iași, 2010); Sentimentul românesc al urii de sine, Institutul
European, Iaşi, 1991 şi 1996, cu un cuvînt prefaţatoriu de Cornel Moraru; Naveta esenţială, Editura Mol-
Dialogul este o evocare a lui Luca Pițu (14 ianuarie 1947—14 iunie 2015), eseist excepțional, spirit liber și dova, Iaşi, 1991 şi 1996: prefăţuită de Aurel Pantea & Mircea Mihăieş; Premiul pentru Eseu al Uniunii
om nonconformist, figură centrală a “Grupului de la Iași” -- o rețea eterogenă și informală constituită în Scriitorilor din România, refuzat de autor, Premiul de Eseu al Convorbirilor literare şi al Fundaţiei «Poe-
jurul revistelor Dialog și Opinia studențească la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980. Acolo și atunci sis»; reed. Editura Opera Magna, Iaşi, 2014; Însem[i]nările Magistrului din Cajvana, Nemira, Bucureşti,
s-a produs o tranziție spectaculoasă de la subcultura alternativă la subversiune, disidență și opoziție. Dacă 2005, cu o prefaţă de Ciprian Şiulea şi o postfaţă de Gheorghe Grigurcu; Ultima noapte de dragoste şi
exponentul cel mai radical al acelui proces este Dan Petrescu (n. 1949), Luca Pițu este fără îndoială princi- întîia noapte de filosofie, ediţia a doua, Nemira, Bucureşti, 1998; « «Justa», roman à clefs de Paul Goma »,
pala sa inspirație intelectuală și existențială în anii 1980, când magistrul informal precedent, Mihai Ursachi, in: Les romans à clefs, Editions Du Lérot, Tisson-Charente, 1999; Fragmente dintr-un discurs in?comod,
emigrase în Statele Unite. Magistrul din Țicău (Mihai Ursachi) și Magistrul din Cajvana (Luca Pițu), alături de Institutul European, Iaşi, 1993 şi 2000, cu o prefaţă de Gheorghe Grigurcu, Premiul «Radu Enescu»
câțiva magiștri de tip clasic, din Iași, din țară și din cărți, au contribuit la nașterea, orientarea, efervescența pentru Eseu al Revistei Familia; Breviarul nebuniilor curente, Institutul European, Iaşi, 1998; Eros Doxa
(și, poate, disoluția) acelui cronotop mutant, acum aproape uitat. & Logos, ediţia a doua, Timpul, Iaşi, 2004: cu mertatextele domnilor Andrei Bodiu şi Gheorghe Gri-
gurcu; La Cafeneaua hermeneutică, ediţia a doua, Editura Nemira, Bucureşti, l998; Temele deocheate ale
Istoria intelectuală a grupărilor din jurul revistelor studențești ale anilor 1970-1980 nu a fost încă timpului nostru, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2002; Lautréamont, la rhétorique et nous, Aula, Braşov,
scrisă cu adevărat. Încercări există, de la evocări și memorii la bibliografii și teze de doctorat, dar sin- 2006; Dinspre ei şi dinspre mine, Paralela 45, Bucuresti, 2006; « Brazde peste haturi» revisited, Biblio-
tezele competente întârzie. Generația Optzeci, care a animat acele reviste, creând astfel o veritabilă teca Argeş, Piteşti, 2008, Editura Opera Magna, Iași, 2011 (împreună cu Sorin Antohi, Dan Petrescu şi
subcultură alternativă, a avut o contribuție centrală și la definirea canonului culturii înalte postcomu- George Pruteanu); Le néant roumain/Neantul românesc, Polirom, Iași, 2009 (împreună cu Sorin An-
niste, dar a privilegiat -- ca toate celelalte generații postbelice -- memorializarea și exegeza impor- tohi şi E.M.Cioran); Documentele antume ale «Grupului din Iași», Opera Magna, Iași, 2010, 2011, 2012;
tantei sale producții literare. Astfel, acțiunea culturală a unei întregi generații este recuperată și astăzi Descinderi patafizice în dumbrava narativă a Cinexegeticului Povestaş din Humuleşti, Opera Magna, Iaşi,
preponderent -- cu minime excepții (ca inclasabila Mariana Marin ori Aktionsgruppe Banat) -- sub 2012; Trei într-o carte, Opera Magna, Iaşi, 2013; Explorări ontoteologofalocentrifuge în cîteva subiecte
niţeluş rebarbative, Opera Magna, Iaşi, 2014; Chansons de gest(uell)e paillarde, Opera Magna, Iaşi, 2014;
specia autonomiei esteticului, ca joc (proto)postmodern cu formele (poetice). În consecință, tot ce era
Dialoghisiri la ceas de taină, Opera Magna, Iaşi, 2014; Adaosul cel humuleştean, Opera Magna, Iaşi, 2014;
alternativ camuflează aproape perfect ceea ce era subversiv dincolo de nivelul scriiturii. Adică revolta Anarho-eseuri de ieri şi de alaltăieri, Opera Magna, Iaşi, 2014; Prolegomene la o teorie a cumetrialităţii
intelectuală, ideile rebele, reflecția civică și politică, orizontul social și istoric. Astfel, «rezistența prin universitare, Opera Magna, Iaşi, 2014; Temele delicate ale timpului nostru, Opera Magna, Iaşi, 2014; Lexi-
cultură» e înțeleasă aproape numai ca rezistență prin literatură (mai ales prin poezie). La aproape trei conul figurilor căjvănare, Opera Magna, Iaşi, 2015. Vasile Gogea a îngrijit Fărâmele meteoritului din Caj-
decenii de la căderea comunismului de stat, situația pare fără ieșire. vana. Înregistrate la observatorul cyberspațial Gogea’s Blog, Charmides [, Bistrița], 2015 (cu texte liminare
de Bedros Horasangian, Șerban Foarță, Dorin Tudoran și Vasile Gogea), apărut postum.
Într-un asemenea cadru conceptual și memorial, figura lui Luca Pițu este aproape ininteligibilă. Eseist *
ingenios, original și erudit, cititor avid cu total recall, povestitor Liviu Antonesei (n. 1953), licenţiat în Psihologie-Sociologie şi doctor în Știinţele Educaţiei al Univer-
inegalabil, mentor contracultural și provocator al multor promoții sităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, unde este profesor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Scriitor,
de studenți, curajos critic al ceaușismului și adversar ireductibil al cercetător ştiinţific, jurnalist de presă scrisă, radio şi televiziune. Titular al mai multor rubrici la publicaţii
din ţară şi din SUA, Canada, Franţa, Noua Zeelandă etc. Între altele, între 2003 şi 2009 editorialist la
oricărui regim politic, al aproape oricăror convenții și norme, Luca
Cotidianul, iar din aprilie 2010 pînă la 1 august 1012 la Adevărul. Peste 10.000 de articole în presa
Pițu a fost un căutător neobosit al libertății fără limite – nu anomică, presa culturală şi de informare, circa 1000 de emisiuni TV între 1998 şi 2008 şi în jur de 500 de emi-
ci antinomică, libertară, anarhică. A găsit-o în vremuri grele și a suni de radio. Preşedinte al Fundaţiei Culturale „Timpul”, editoarea revistei cu acelaşi nume. Prezență
păstrat-o pînă la moarte, a practicat-o, ludic și (auto)ironic, excesiv foarte activă în spațiul virtual, în ultima vreme la https://antoneseiliviu.wordpress.com. A debutat
și radical, adesea riguros și uneori arbitrar, anti-eroic și apofatic, cor- în 1988 cu volumul Semnele timpului (eseuri), a publicat circa douăzeci de volume de literatură şi
dial și solidar, sever pînă la calomnie și generos pînă la iertare ori despre literatură: poezie, proză, eseuri. A publicat, de asemenea, şase volume din domeniul Ştiinţelor
căință, plasînd-o în centrul destinului său singular, în care viața și Educaţiei. Mai recent: Poezie: Poemele din zorii amurgului, Junimea, 2016; Opera poetică, Paralela 45,
ideile se împletesc inextricabil. 2016; Și întunericul nu a cuprins-o... (Junimea, 2017). Proză: Victimele inocente și colaterale ale unui
În amintirea celor care l-au cunoscut pe Luca Pițu și, adînc încifrat, război cu Rusia, Polirom, 2012 (trad. engleză la Profusion Publishers, Londra, 2014). Eseu: Literatura, ce
poveste! Un diptic şi cîteva linkuri în reţeaua literaturii, Polirom, 2004; Hesperia. Şapte vorbiri despre spiritul
în scrierile sale de tot felul, adevărul acestui destin supraviețuiește.
european şi maladiile sale, Princeps Edit, 2007. Știinţele educaţiei şi alte ştiinţe antropologice: Ghid pen-
Și este cheia unei întregi lumi pe care istoricii culturii noastre au tru cercetarea educaţiei (coordonator şi autor; Polirom, 2009), Paideia Revisited. O introducere LA științele
uitat-o sau, mai rău, au răstălmăcit-o. Luca Pițu este «excepționalul educației (Editura Universității din Iași, 2016).