Sunteți pe pagina 1din 66

UNIVERSITATEA �Lucian Blaga� SIBIU

FACULATATEA DE MEDICINA �Victor Papilian�

LUCRAREDELICENTA

COORDONATOR STIINTIFIC:
Conf. Univ. Dr. Luminita Beldean

ABSOLVENT:
Gioant� Ionel
- 2011

UNIVERSITATEA �Lucian Blaga� SIBIU


FACULATATEA DE MEDICINA �Victor Papilian�
SPECIALIZAREA ASISTENTA MEDICALA

DIAREEA ACUT� LA COPIL

COORDONATOR STIINTIFIC:
Conf. Univ. Dr. Luminita Beldean

ABSOLVENT:
Gioant� Ionel

SIBIU

2
- 2011

CUPRINS

Cap I Notiuni teoretice despre diareea acuta la


copil...............................................................4

1.1 Definitia diareei acute la


copil..............................................................................
........5
1.2 Etiologia diareei
acute..............................................................................
....................7
1.3
Patogenie..........................................................................
............................................8
1.3.1 Mecanismele
patogene...........................................................................
..............9

1.3.2 Mecanismele de aparare ale


gazdei....................................................................10
1.4 Forme
clinice............................................................................
...................................12
1.5 Tablou
clinic.............................................................................
...................................13
1.6
Diagnostic.........................................................................
...........................................15

1.6.1 Diagnostic �n etapa


clinica............................................................................
......15
1.6.2 Diagnostic de
laborator..........................................................................
............17
1.6.3 Diagnostic
diferential........................................................................
.................20
1.7
Tratament..........................................................................
..........................................22

1.7.1 Tratamentul igieno-


dietetic...........................................................................
....22
1.7.2 Tratamentul
medicamentos.......................................................................
.........26
1.8 Profilaxia diareei
sugarului..........................................................................
................27
1.9
Prognostic.........................................................................
...........................................28
1.10
Complicatii........................................................................
........................................29
Cap II. Cercetari
personale..........................................................................
............................30
1. Motivatia
lucrarii...........................................................................
..............................31
2. Scopul
lucrarii...........................................................................
...................................31

3. Materiale si
metode.............................................................................
........................31
4. Rezultate si
discutii...........................................................................
..........................36
Bibliografie.......................................................................
.......................................................54
Anexe .............................................................................
.........................................................55

3
CAPITOLUL I
NOTIUNI TEORETICE DESPRE
DIAREEA ACUT� LA COPIL

4
1.1DEFINITIA DIAREEI ACUTE LA COPIL
De la deranjamentele usoare din timpul vacantelor, p�n� la bolile deshidratante
devastatoare care pot omor� �n decurs de c�teva ore, afectiunile gastrointestinale
acute sunt pe
loculsecund, dup� bolileacute aletractului respirator superior, �n r�ndul celor
mair�sp�ndite
boli din lume. La copiii mai mici de 5 ani, rata atacurilor se �ntinde de la 2-3
�mboln�viri
pentru uncopil, anual, �n t�rile dezvoltate, p�n� la 10-18 �mboln�viri pentru un
copil, anual,
�n t�rile�ncursdedezvoltare.�nAsia,AfricasiAmericaLatin�,bolile diareice
acutenusunt
doar cauza principal�de morbiditate la copii �produc�nd1 miliardde cazuri, estimate
anual
�cisicauzamajor�demortalitate,fiind responsabile de4-6milioane dedeceseanual sauun
total sumbrude12.600decese zilnic. �nunele regiuni mai multde50%din decesele la
copii
sunt atribuite direct bolilor diareice acute. �n plus, contribuind la malnutritie
si reduc�nd
astfel rezistenta la alti agenti infectiosi, bolile gastrointestinale potfi factori
indirecti �ntr-un
num�r mult mai mare de boli.(Harrison, 2003)

�n Rom�nia, �n urm� cu c�teva decenii, diareea acut� �si disputa cu afectunile


respiratorii primul loc �ntre cauzele de mortalitate 0-1 an. �n prezent, bolile
digestive
(incluz�nd diareea acuta) ocup� locul 5-6 �n mortalitatea infantil� (cunoasterea
mecanismelor, perfectionarea rehidrat�rilor, antibioticele, educatia pentru
s�n�tate, etc.)

Limitele largi ale normalului (de la sugarul cu scaune solide de 2-3 zile p�na la
sugarul cu 4-5 scaune pe zi, de consistent� moale) fac foarte dificil� definitia
diareei.
Cuv�ntul �diaree� este derivat din cuv�ntul grec �diarrhoia�, care �nseamn�
�pierdere de
fluide� pe cale digestiv� (intestinal�).(Georgescu Adrian, 2005)

�n termeni clinici, diareea se refer� fie la cresterea frecventei scaunelor, fie la

sc�derea consistentei acestora, respectiv caracterul apos al scaunelor care


reprezint� totodat�
caracteristica esentiala pentru a defini scaunul diareic; sau ambele modific�ri:
cresterea
frecventei si caracterul apos al scaunelor. �n functie de etiologie, frecventa
scaunelor poate
creste dramatic -de exemplu, �n holer�, peste 20 de scaune pe zi. �ntr-o observatie
clinic�,
care nu a fost holera, pe un copil de 1 an si 8 luni, acesta a prezentat 44
scaune/24 ore,
evolutia a fost spre exitus.

5
Caracteruldeacutal uneidiareei estedefinitdeevolutiaacesteibolisub2s�ptam�ni.
Diareea este �n realitate expresia clinic� a tulbur�rii transportului apei si
electrolitilor la
nivelul tubului digestiv, inclusiv a proceselor de absorbtie si secretie a
acestora.

Constienti de faptul c� diareea este o boala �n care tulburarea transportului de


ap� si
electroliti �n intestin este elementul patogenic central, care de fapt o defineste
si are cauze
multiple, putem concepe totusi o definitie care s� se refere la consecintele
acestui fenomen,
respectivmodificarea consistentei scaunelor,asociat� cu semne clinice datorate
pierderilor de
ap�si electrolitipecale digestiv�. Aceast� modalitate deabordare adefinitieidiareei
confer�
multiple avantaje de ordin practic privind �ngrijirea acestor pacienti.

�n lumina acestor date, diareea acut� este definit� prin emisia a 3-5 sau mai multe

scaune, �n 24 de ore sau accelerarea tranzitului intestinal care dep�seste de 2 sau


mai multe
ori num�rul obisnuit de scaune din timpul ultimelor 4 s�pt�m�ni anterioare.

Episodul acut seconsider��ncheiat�n primazi�ncare motilitatea intestinal� arevenit


la normal.

Diareea acut� mai este definit� si prin consecintele asupra organismului datorate
pierderii de ap� si electroliti pe cale digestiv�. Aceste consecinte difer�, �n
functie de
severitateasiduratadiareei,v�rstacopilului,starealuidenutritie,
eventualeleboliasociatesi
evident si �n functie de etiologie.

�n diareea acut�, pierderea de ap� si electroliti duce la deshidratare acut� si


tulbur�ri
ale echilibrului acido-bazic. Sindromuldedeshidratare acut� (SDA), �n functie de
gravitatea
sa, apreciat� prin pierderea �acut� �n greutate poate fi la r�ndul s�u clasificat
�n trei
categorii, care de asemeni definesc 3 forme clinice de diaree acut�:
-diareea acut� �simpl� sau �usoar�, �n care SDA este echivalent cu pierderea a 0-5
% din
greutatea corporal�;
-diareea acut� forma �medie�, �n care SDA este echivalent cu pierderea a 6-10 % din

greutatea corporal�;
-diareea acut� forma sever�, �n care SDA este peste 10 % pierdere din greutatea
corporal�.
(www.emcb.ro)

6
1.2ETIOLOGIA DIAREEI ACUTE
Bolile diareice acute la copil pot fi produse de numerosi factori, ce pot fi
grupati �n
trei mari categorii:

- factori infectiosi identificati (infectii enterale): bacterii, virusuri,


paraziti, fungi;
- factori infectiosi neprecizati sau asociati cu implicarea factorului infectios
(inclusiv
infectiile parenterale);
- factori neinfectiosi.
�n opozitiecu stereotipia manifest�rilorclinice,spectrul etiologic infectios al
diareilor
acute cuprinde o gam� larg� de microorganisme bacteriene, virale, micotice si
parazitare.
(Maiorescu Mircea, 1985)
I � Cauze determinante:

1.Infettiile domin� etiologia diaree , fiind localizate:


A) Enteral
a)microbiene
- germeni enteropatogeni
� Escherichia coli cu cinci tipuri: enteropatogen, enterotoxigen,
enteroinvaziv, enterohemoragic, enteroadeziv.
� Genul Salmonella: salmonella tiphi si salmonella paratiphi
� Genul Shigella cu 4 tipuri serologice: shigella disenteriae, shigella
flexneri, shigella boydii, shigella sonnei. Acesti germeni invadeaz�
mucoasa si pot genera convulsii.
� Genul Vibrio cu speciile: vibrio cholerae si vibrio parahaemolyticus
-germeni facultativ patogeni: Staphilococcus, Proteus, Pseudomonas,
Streptococcus, Yersinia enterocolitica, Clostridium, Citrobacter, Klebsiella,
Enterobacter, Campylobacter, etc.
b) virale: rotavirusul, echovirusuri, entero-, adeno-, astro-, rheo-, pesti-,
parvovirusuri, calcivirusuri, coronavirusuri, virusurile Norwalk,
c) parazitare: monilii, protozoare (Entamoeba hystolica, Giardia lamblia),
metazoare. La copiii cu SIDA s-au notat diarei cu Cryptosporidium.
7
B) Parenteral: diareea care �nsoteste infectiile situate �n afara tubului digestiv
(infectii
ORL, respiratorii, urinare, meningeale, sistemice, etc.), numite de autorii
francezi si
�diarei acute secundare�.
2. Cauze neinfectioase
A) Erori dietetice (diarei �ex alimentatione�) cantitative ( sub sau
supraalimentatie) sau
calitative,
B) Alte cauze: antibioterapie prelungit�, alergie, malnutritie, etc.
II Cauze favorizante

1. �ngrijirea deficitar� ( �e curatione�), igiena precar�;


2. Constitutionale (�e morbo�); v�rsta mic� ( sugar sub 3-4 luni), prematuritate.
De subliniat c� circa 50% din cazuri r�m�n neectichetate etiologic. (Georgescu
Adrian, 2005)

1.3PATOGENIE
Patogenia este foarte complex�. Elementul esential este dep�sirea capacit�tii
(tolerantei) digestive a sugarului (de regul�, prin sc�derea acesteia), ceea ce
duce la
accelerarea peristaltimului, av�nd ca rezultat scaunele diareice (cu pierderi de
ap� si
electroliti) si aducerea �nsegmentele digestive distaleasubstantelornutritive
nedigerate,care
formeaz� un mediu optim de cultur� pentru flora saprofit� intestinal� sau pentru
cea de
�import�.

La acestea se adaug� numeroase alte verigi patogenice.


Dezvoltarea unei diarei impune o serie de conditii succesive:
-ingestia unei cantit�ti minime infectante de germeni, toxine microbiene sau

metaboliti bacterieni toxici (foarte diferit�: de exemplu pentru Shigella este


suficient� doza de 10-102 germeni, pentru Salmonella: 104-106, iar pentru
vibrionul holeric 106-108);

-dep�sirea de c�tre agentii patogeni a mecanismelor de ap�rare antimicrobiana a


individului, respectiv factori locali:

a) neimunologici: lizozimul salivar, aciditate gastric�, integritate anatomic�a


8
tubului digestiv, motilitatea intestinal�, secretia de mucus, concurenta florei
saprofite;

b) imunologici: Ig A secretorie. �n acest sens intervin si factori ca: v�rsta,


starea de nutritie, boli concomitente sau de fond, etc.
-dup� dep�sirea acestei bariere, germenii trebuie s� aib� capacitatea de a adera de

mucoasa intestinal� pentru a secreta exotoxine si/sau a invada mucoasa ( aceasta


se realizeaz� prin mecanisme active sau prin stricturi specifice bacteriene,
fimbrii
sau pili).(www.emcb.ro)

1.3.1 MECANISMELE PATOGENE:


Enteropatogenii si-au dezvoltat o varietate de tactici pentru a �nvinge
modalit�tile de
ap�rare ale gazdei. �ntelegerea factorilor de virulent� folositi de aceste
microorganisme este
important� �n diagnosticul si tratamentul bolii clinice.

Dimensiunea inoculului: Num�rul de microorganisme ce trebuie ingerate pentru a


determina boala variaz� considerabil de la specie la specie. De exemplu, pentru
Salmonella
sau Vibrio cholerae trebuie ingerate 105-108 microorganisme pentru a determina
boala, �n
timp ce pentru Shigella, Giardia lamblia sau Entamoeba numai10-100debacterii sau
chisti
pot produce infectia. Capacitatea microorganismelor de a �nvinge ap�rarea gazdei
are
implicatiiimportante pentrutransmitere: Shigella,Entamoeba
siGiardiasepotr�sp�ndiprin
contact direct interpersonal, �n timp ce bacterii ca Salmonella trebuie s� se
dezvolte �n
alimente mai multe ore �nainte de a atinge doza efectiv� infectioas�.

Aderenta: Multe microorganisme trebuie s� adere la mucoasa gastrointestinal� ca


etap� initial� �n procesul patogen; astfel, microorganismele care pot s� concureze
cu flora
intestinal� normal� a colonului si s� colonizeze mucoasa au un avantaj important �n

producerea bolii. Proteinele specifice ale suprafetei celulare implicate �n


atasarea bacteriei la
celulele intestinale sunt determinanti importanti ai virulentei.

9
Productia de toxine: Productia a una sau mai multe exotoxine este important� �n
patogeneza a numeroase microorganismeenterice.Astfelde
toxineincludenterotoxinelecare
provoac� diaree apoas� action�nd direct asupra mecanismelor secretorii din mucoasa
intestinal�, citotoxinele care determin� distructia celulelor mucoasei cu diaree
inflamatorie
asociat�, sineurotoxinelecare actioneaz� direct pe sistemul nervos central sau
periferic.

Unele exotoxine actioneaz� prin mai mult de un mecanism: de exemplu Shigella


dysenteriaetip 1 produce o exotoxin� cu actiune at�t enterotoxic�, c�t si
citotoxic�

Invazia: Dizenteria poate rezulta nu numai din productia de citotoxine ci si din


invazia bacterian� si distructia celulelor mucoasei intestinale. De exemplu,
infectiile
determinate de Shigella si E. coli enteroinvaziv� sunt caracterizate prin invazia
celulelor
epiteliale ale mucoasei de c�tre microorganisme, multiplicare intraepitelial� si
r�sp�ndire
ulterioar� la celulele adiacente. Pe de alt� parte, Salmonella determin� diaree
inflamatorie
prin invazia mucoasei intestinale, dar �n general nu este asociat� cu distructia
enterocitelor
sau cu sindromul dizenteric complet.

1.3.2 MECANISMELE DE AP�RARE ALE GAZDEI


Deprins� cu num�rul enorm demicroorganisme ingerate la fiecare mas�, este evident
c� gazda normal� trebuie s� posede mecanisme de ap�rare eficiente pentru combaterea

influxului constantde enteropatogeni potentiali. Studierea infectiilor la pacientii


cu alterarea
acestor mecanisme deap�rare adusla omai bun� �ntelegere avariatelor c�iprin care
gazda
normal� se poate proteja �mpotriva bolii.

Integritatea anatomic� a tubului digestiv: S-a constatat asocierea frecvent� a


rezectiilor intestinale �nalte cu sindromul de intestin scurt contaminat, probabil
prin
favorizarea ascensiunii florei intestinale din segmentele distale �n cele
proximale.

Flora normal�: Num�rul mare de bacterii care exist� �n mod normal �n intestin
actioneaz� ca o ap�rare important� a gazdei, prin prevenirea coloniz�rii de c�tre
enteropatogenii potentiali. Persoanele cu maiputine bacteriiintestinale, cum sunt
copiii care

10
nuau �nc�dezvoltat� colonizarea enteric� normal�, sau pacientii care primesc
antibiotice, au
un risc semnificativ mai mare de a dezvolta infectii cu enteropatogeni. Compozitia
florei
intestinale este la fel de important� ca si num�rul de microorganisme prezente. Mai
mult de
99% din flora colonic� normal� este format� din bacterii anaerobe, iar pH-ul acid
si acizii
grasi volatili produsi de aceste microorganisme par s� fie elemente esentiale �n
rezistenta la
colonizare conferit� de flora enteric� normal�.

Acidul gastric: pH-ul acid al stomacului este o barier� important� �n calea


enteropatogenilor si s-a observat o crestere a frecventei infectiilor cu
Salmonella, Shigella,

G. Lamblia si ainfest�rilor cu ovarietate dehelmintila pacientii care au suferit


ointerventie
chirurgical� gastric� sau au aclorhidrie dob�ndit� �n alt mod.
Secretiile tubului digestiv: Sunt reprezentate �n primul r�nd de mucin�, o
glicoprotein� aflat� �n structura mucusului si deci prezent� �n toate secretiile
mucoase
digestive, �ncep�nd cu saliva. Mucina diminueaza capacitatea de atasare a
germenilor la
mucoas�, ceea ce conduce la o mai usoar� eliminare a acestora de c�tre peristaltica

intestinal�.

Enzimele pancreatice si intestinale au actiune proteolitic� asupra structurilor


bacteriane.

Motilitatea intestinal�: Peristaltismul normal este mecanismul major de epurare a


bacteriilor din intestinul subtire proximal, desi un rol �n limitarea num�rului de
microorganisme prezente �l au si aciditatea gastric� si imunoglobulinele secretate.
C�nd
motilitatea intestinal� este afectat�, frecventa dezvolt�rii bacteriene excesive si
a infectiilor
intestinului subtire cu enteropatogeni este mult crescut�. Misc�rile peristaltice
reduc
posibilit�tile deaderent�la mucoas�, usureaz�detasarea bacteriilor,virusurilor si
acelorlalte
macromolecule deja fixate.

Imunitatea: At�t r�spunsul imun celular c�t si productia de anticorpi joac� un rol
important �n protejarea gazdelor susceptibile la infectii enterice. Spectrul larg
de infectii
gastrointestinale virale, bacteriene, parazitare si fungice la pacientii cu SIDA
pun �n lumin�

11
importanta imunit�tii mediate celular �n protejarea gazdei normale fat� de acesti
agenti
patogeni. Imunitatea umoral� este de asemeni important� si const� at�t �n IgG si
IgM
sistemice, c�t si �n IgA secretorii. Tot mai multe dovezi sustin conceptul
existentei unui
sistem imun mucos pentru IgA secretorii �n care legarea antigenului bacterian de
suprafata
luminal� a celulelor M �n portiunea distal� a intestinului subtire si prezentarea
ulterioar� la
tesutul limfoid subepitelial duce la proliferarea limfocitelor sensibilizate.
(Harrison, 2003)

Pe l�ng� mecanismele de ap�rare prezentate, trebuie amintit� �ns�si diareea.


Aceasta
duce la eliminarea agentilor infectiosi; microbii care se afla peenterocite sunt
rapid eliminati
�n lumen,odata cu descuamarea si refacerea epiteliului. �nconsecint�, infectiile
enterale sunt
de obicei autolimitate.

Infectia poate persista �n intestin din cauza unei surse de reinfectie, din cauza
propriet�tilor speciale ale germenului sau a unui deficit de ap�rare al gazdei.

1.4FORME CLINICE
Pot fi clasificate dup� diverse criterii, cele mai folosite fiind etiologia si
gradul
deshidrat�rii.

�n functie de etiologie:

- boli diareice acute (BDA) neprecizate etiologic


-bolidiareice acute cu etiologie precizat�(uniidenumesc aceste forme �enterocolite
cu germenele cultivat de coproculturi�)
�n raport cu grevitatea SDA (si a manifest�rilor asociate) se descriu:
-forme usoare, f�r� semne de deshidratare (pierdere sub 5% din greutatea
corporal�),
-forme medii, (SDA peste 5%, dar sub 10% din greutatea corporal�), cu
manifest�ri digestive si cu SDA.

-forme grave cu SDA peste 10%, �n care la semnele digestive si cele de


deshidratare sever� se asociaz� semnele suferintei (depasirea pragului de 10%):
agitatie, convulsii, com�.

12
Forma grav� mai este descris� sub termeni ca: toxicoz�, toxicoz� de exicatie
(anhidremica), BDA grava cu SDA peste 10%, com� dispepticum, cholera infantum. �n
prezent cele dou� criterii de clasificare se combina (etiologie plus gravitate).
(Georgescu
Adrian, 2005)

1.5TABLOU CLINIC
La debut, vom nota frevent prezenta febrei asociat� cu scaune modificate. R�sunetul

asupra st�riigenerale apacientului este reprezentatde alterarea st�rii generale


sideprezenta
sau nu a sindroamelor de deshidratare acut�.

Scaunul diareic este simptomul obligatoriu al bolii, �n absenta c�ruia nu se poate


afirma diagnosticul. Mai pot fi prezente �n scaun si elemente patologice, respectiv
mucus,
puroi si s�nge. Prezenta mucusului indic� implicarea colonului �n procesul morbid.

Scaunele diareice pot fi �nsotite si de alte manifest�ri clinice, care �nsa nu sunt

obligatorii pentru diagnostic. Acestea sunt:


-V�rs�turile, cel mai frecvent alimentare, �n unele cazuri, preced aparitia
primului scaun
diareic, reprezent�nd, �n acest caz, asa-numita �v�rs�tur� inaugural�.

-Anorexia, prezent� �n majoritatea cazurilor, agrav�nd deshidratarea acut� si prin


lipsa de

aport. �n alte cazuri, copilul este avid de lichide.


-Febra �nsoteste de regula infectiile provocate de germeni bacterieni
enteroinvazivi, dar
poate avea valori�nalte si�n diareea acut�provocat�derotavirusuri. Agraveaz�de
asemenea
SDA prin cresterea pierderilor insensibile de ap�.

-Convulsiile apar �n mod obisnuit la debutul dizenteriei si mai rar la debutul


diareei

provocate de Salmonella.
-Durerileabdominalesuntprezente �n majoritatea bolilor diareice;intensitatea lor
difer�, �n
functie de etiologia acestora, fiind bl�nde sau moderate, �n diareile provocate
derotavirus si
Salmonella, cu caracter colicativ �n diareea cauzat� de Yersinia histolytica, si
sever� �n
diareeile determinate de Campylobacter, Shigella si Escherichia coli
enterohemoragic. La
sugar, durerile abdominale se manifest� prin tip�t si agitatie.

13
-Tenesmele-asociate sau nu cu prolaps de mucoas� anal� apar, de regul�, �n diareile

enteropatogene, cel mai frecvent determinate de Shigella, Campylobacter,


Escherichia coli
enteroinvaziv si enterohemoragic si mai rar Salmonella.

-Eritemulfesiereste, deregula, prezent�n diareile acute ale sugarului, care


evolueaz� cu un
num�r mare de scaune acide cu pH.(www.emcb.ro)

-Semnele de deshidratare ( care pot duce la sc�dere ponderal� rapid�) sunt


proportionate cu
cantitatea de ap� pierdut�:
-nedecelabile clinic (c�nd pierderile �nsumeeaz� sub 5% din greutatea corporal�,
deci sub 50 ml de ap� pierdut� per Kg corp),
-medii c�nd deshidratarea este �ntre 5% (aparitia semnelor de deshidratare fiind
m�rturia dep�sirii acestuiprag)si10%(dovadafiind absenta manifest�rilor care
exteriorizeaz� dep�sirea acestui prag),

-grave, (peste 10% din greutatea corporal�, deci peste 100 ml/Kg corp), anuntate
de perturb�ri neurologice (semne de suferint� a neuronului).

Semnele de deshidratare major� sunt:

-piele si mucoase uscate, aspre, adesea reci (mucoasa lingual� �se lipeste� de
apasatorul de limb� ), buze si limb� �arse�,

-pliul cutanat (la nivelul abdomenului, gambei, etc), devine lenes (revine lent)
sau
chiar persistent (�carpa uda�). �n perturb�ri electrolitice severe, tesutul celular
subcutanat
cap�t� o consistent� particular� (�coc�): sclerem sau scleredem,

-globi oculari: �ncercanati, hipotoni, �nfundati �n orbite (semn de deshidratare


extracelular�);

-fontanela anterioar� deprimat�, uneori chiar �nc�lecarea suturilor craniene, la


sugarul mic) este foarte carcteristic� (se insist� chiar asupra faptului c�
asocierea pliu
persistent plus bombarea fontanelei anterioare semnific� alt diagnostic: meningit�,

hidrocefalie, etc)

-oligoanurie, sete vie (mai ales �n deshidratarea intracelular�), demonstrat� de

comportamentul sugarului la oferirea biberonului).

14
Pe masura agrav�rii sindromului de deshidrtare acut�, tabloul clinic devine tot mai

complex, starea general� se agraveaz� progresiv, chiar p�n� la com�, �n formele


grave (cu
SDA peste 10%) se instaleaz� un facies tipic (�faciesul de toxicoz�): imobil,
anormal de
�linistit�, cuaspectprofund suferind(intoxicat),palid-
teros,adeseacucianoz�perioronazal�,
ochi �nfundati �n orbite, �ncerc�nati, cu clipit rar, privire fix� (uneori chiar cu
opacit�ti
albicioase corneene), nas efilat, buze uscate �arse�, f�r� nici o reactie la
stimuli durerosi (la
acest facies contribuie, pe l�ng� sindromul de deshidratare acut, acidoza
metabolic�), pulsul
este tahicardic, apoi devine tot mai slab, eventual p�n� la colaps (T.A. sub 50-60
mmHg,
chiar p�n� la zero, puls absent la arterele mari, extremit�ti reci �marmorate� sau
cianotice.
Un semn utilpoate fisitimpulde recolorare capilara (dupavitro saudigitopresiune),
care de
la normal de 3 secunde, creste mult peste acest interval.

Cercurile vicioase complexe antrenate de perturb�rile fiziopatologice, duc �n final


la
coma (�coma dispepticum�) de cele mai multe ori de tip hipoosmolar.(Georgescu
Adrian,
2005)

1.6DIAGNOSTIC
Se realizeaz� �n etapa clinic�, pe baza datelor anamnestice, pe particularitatea
scaunelor diareice, peconsecintele acestora asupraorganismului(SDA, stare
toxiinfectioas�,
v�rs�turi, etc ) si pe datele de laborator absolut necesare pentru certitudinea
diagnosticului
etiologic.

1.6.1 DIAGNOSTICUL �N ETAPA CLINIC�


Tabloul clinic depinde de v�rsta copilului si de virulenta agentului infectios.
Unele
aspecte din istoric sunt importante, pentru c� ele pot orienta spre diagnosticul
etiologic:
-mediul�n careafostexpuspacientul:locuinta custarea deigien�,expunereaprofesional�

(gradinit�, scoal�, anivers�ri �n locuri publice, etc.); c�l�torii �n zone endemice


pentru

germenii patogeni ai diareei; animal favorit (de cas�, curte etc);


-manevre zilnice de�ngrijire �n colectivit�ti de sugarisi copii mici favorizeaz�
infectia cu

rotavirus, criptosporidie, giardiaza etc.

15
-obiceiuri culinare, produse lactate nepasteurizate, consum de carne si peste crud
sau
incomplet tratate termic (�in s�nge�), ceea ce poate sugera Salmonella,
Staphylococcus
aureus, Escherichia Coli enterohemoragic, Clostridium perfringens,

-febra care sugereaz� infectia cu bacterii invazive (Salmonella, Shigella,


Campylobacter,
virusuri enterice, Clostridium difficile, Entamoeba histolytica)
-diaree cu caracter familial recent, prin expunere la un aliment posibil contaminat
si
infectant, poate sugera date importante pentru diagnostic.
-simptome care apar �n primele 6 ore sugereaz� ingestia unei toxine de
Staphylococcus
aureus sau Bacillus cereus.
-simptome cu debut �ntre 8 si 14 ore sugereaz� infectia cu Clostridium perfringens;

-simptome care apar dupa 14 ore de la ingestie sugereaz� infectia cu agenti virali,
�n
special dac� v�rsaturile sunt simptome predominante, sau infectia cu Escherichia
Coli
enterotoxigen sau enterohemoragic;

-utilizarea recent� de antibiotice - pune problema infectiei cu Clostridium


difficile
-un organism imunocompromis sugereaz� posibilitatea unei infectii nozocomiale cu
germene conditionat patogen.
Manifestarile clinice �n bolile diareice au anumite particularit�ti, �n functie de
segmentul de intestin afectat exclusiv sau predominant.
Bacteriile enterotoxigenice, virusurile si dintre paraziti -giardia lamblia care
predominant afecteaz� intestinul subtire sunt exemple de germeni patogeni care
determin�
diaree apoas�, deci de tip enterotoxigen si care poate duce rapid la SDA.
Examenul microscopic al scaunelor (coprocitograma) relev� absenta eritrocitelor si
a
leucocitelor.

Bacteriiledetipenteroinvaziv afecteaz�intestinul grossidetermin�un sindromclinic


caracterizat prin scaune mucopiosanghinolente � ceea ce este particularitatea
diareilor acute
de tip enteroinvaziv.

Coprocitograma arat�, de obicei, prezenta eritrocitelor si a leucocitelor �n num�r


mare. Cel mai frecvent implicati sunt germenii din grupul Shigella, Salmonella,
Campylobacter, Escherichia coli enteroinvaziv si enterohemoragic.

Exista si unii germeni patogeni care afecteaz� deopotriv� intestinul subtire si


intestinul gros, asa cum sunt germenii din grupul Salmonella si Yersinia. Tabloul
clinic �n

16
aceste situatii se caracterizeaz� printr-o palet� mai larg� de manifest�ri, de la
diaree apoas�,
p�n� la o colit� franc�.

Sunt si alte particularit�ti de manifestare clinica: vibrionul holeric se prezint�


sub
diferite tablouri clinice �n functie de virulenta speciei infectante.

Entamoeba histolytica invadeaz�intestinulgros,produc�nd odiaree detipinvaziv cu


particularitatea unui num�r mic de leucocite polimorfonucleare �n scaun.

1.6.2 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR


Diagnosticul etiologic al diareilor infectioase se realizeaz� �n principal prin
studiul
specimenuluifecalprin mai multe tipurideinvestigatii: coproculturi
(culturibacteriologice),
culturi virale sau examinarea direct�, cu microscopul electronic, al culturilor
virale,
identificarea antigenelor agentului patogen (virusuri, bacterii, paraziti sau
toxine); reactie �n
lant a polimerazei (PCR) poate identifica unii germeni patogeni din specimenul de
scaun.

Prin unele tehnici de imunodiagnostic, se pot detecta rapid �n specimenele de scaun

Vibrionul holeric Q1 si O139. Unele boli pot fi diagnosticate prin cresterea


titrului de
anticorpi serici - metoda este de regul� retrospectiva si deseori imprecis�.

Culturile bacteriene �n scaun �n majoritatea cazurilor sunt negative, mai ales c�nd
se
practic�ca un examen derutin�,dup�2-3 zile de lainternare, c�ndprobabilitateaunei
culturi
pozitive este extrem de scazut�.

Peun studiupersonalpe200 decazuridesugarisicopiimiciinternati�ntr-o sectiede


Pediatrie cu diagnosticul de diaree, coproculturile bacteriene au fost pozitive �n
doar 8,5 %
din cazuri.

�n SUA, �n epidemii de gastroenterit�, �n numai 50 % din cazuri s-a confirmat


diagnosticul etiologic, si aceasta �n laboratoare specializate. Toate acestea cresc
deosebit de
mult costul unei coproculturi pozitive.

Procentul coproculturilor pozitive poate fi crescut, dac� sunt utilizate criterii


predictive clinice: scaune diareice ap�rute la contactii pacientului, febr�,
prezenta
convulsiilor la debutul bolii, v�rs�turi, dureri abdominale, tenesme, diaree
mucopiosanghinolent� sau, c�nd sunt prezente leucocite PMN �n scaun; se va tine
seama de
istoricul bolii, grupul de v�rst� si sezonul.

17
Dac� s-a decis efectuarea coproculturii, aceasta vafiorientat��n principalpentru
ase
identifica: Salmonella, Shigella, Campylobacter, Yersinia si E.Coli O157H7.

Depistarea tipurilor enteropatogen sau enteroinvaziv de E.Coli necesit� laboratoare

specializate, iar pentru identificarea formelor aderente de E. Coli este necesar�


biopsie
intestinala.

Durata p�n� la obtinerea rezultatului, �n cazul unei coproculturi standard, este de


cel
putin72 de ore, la caresemaiadaug� 24 deore, pentru determinarea sensibilit�tii
germenilor
la antibiotice (antibiograma).

Pe l�ng� cresterea costurilor, aceasta face ca rezultatul unei coproculturi


pozitive s�
soseasc� prea t�rziu, pentru a mai fi util� �ntr-un anumit caz de diaree acut�,
care, �n acest
interval de timp, de obicei este vindecat. Pentru multi practicieni, nu este clar
ast�zi dac�
identificarea agentului cauzal este �ntotdeauna necesar�, dac� avem �n vedere c�
majoritatea
diareilor infectioase sunt autolimitate. Nu este �nca unconsens �n aceast�problem�.
Oricum,
se consider� c� practicarea de rutin� a coproculturilor are o mic� valoare, atunci
c�nd este
practicat� la pacienti dup� ce acestia au fost spitalizati. �n plus, spre deosebire
de ou�le de
paraziti, care decele mai multe oriau oeliminare intermitent�, germenii
enteropatogeni sunt
eliminati�n mod continuu �n scaun. Aceasta face ca ocoprocultur� negativ� s�fie ca
atare si
s� nu o consider�m fals negativ�. Rezult� c� repetarea coproculturilor este rareori
necesar�.

Oricum, atunci c�nd o recomand�m, coprocultura se va face la internare, si cu


prec�dere la anumite categorii: pacienti imunodeprimati, HIV +, care prezinta
asocieri
morbide, care au boal�inflamatorie aintestinului(pentru diagnostic diferential)sila
anumiti
salariatidin sectorulalimentatieipublice,pentrua-
siputeareluaserviciuldupaceaprezentat
scaune diareice.

Coprocitograma este o tehnic� uzual�, care stabileste un diagnostic prezumtiv �n


diareea infectioas�, ca urmare a examenului microscopic al scaunului.

Germenii patogeni enteroinvazivi determin� prezenta leucocitelor PMN si a


eritrocitelor. Testul se consider� pozitiv, dac� exist� un numar de PMN mai mare de
10 pe
c�mp.

Bacteriile cu actiune enterotoxigen�, virusurile si bacteriile care determin�


toxiinfectiile alimentare, toate asociind scaune diareice apoase, prezint� putine
elemente
celulare �n scaun si coprocitograma r�m�ne de regula �negativ�.
18
Unele bacterii enteropatogene de tip enteroinvaziv si anume: Salmonella, Yersinia
si
�n colita pseudomembranoas�, cauzat� de Clostridium difficile, au manifestari
variabile la
examenul microscopic al scaunului iar coprocitograma este neconcludent� pentru
prezenta
infectieibacteriene la nivelulintestinului, ca urmare aevaluarii num�rului
leucocitelor PMN
�n scaun.

Determinarea lactoferinei fecale, printr-un test de aglutinare latex, care este un


marker mai precis pentru leucocitele fecale, nu are �nca o aplicare practic� unanim
acceptat�.

Examenul coproparazitologic nu se recomand� de rutin� la pacientii cu diaree acut�,

el neav�nd justificare sub raportul cost-eficient�. Exist� totusi unele situatii,


�n care se
recomand� si examenul coproparazitologic la asemenea pacienti:

-diaree recurent� si/sau persistent� (poate fi determinat� de giardia lamblia,


cryptosporidium si entamoeba histolytica);
-diaree aparut� ca urmare aunorc�l�torii �n regiuni muntoase etc., care potfi
asociate cu
giardia lamblia, cryptosporidium si cyclosspora;
-diaree aparut�la sugariisicopiimicidincentredezi, �n
generaldincolectivit�tideschise

- giardia lamblia, cryptosporidium;


-diaree aparut� la homosexuali (giardia lamblia, entamoeba histolytica si �nc� o
�ntreag�
varietate de paraziti);
-diaree sanghinolent� cu coprocitogram� negativ� sau neconcludent�, sub aspectul
num�rului de leucocite PMN (poate fi asociat� cu amoebiaza intestinal�).
Se recomand� ca specimenele de fecale care urmeaz� s� fie examinate
coproparazitologic s� fie recoltate spatiate �ntre ele de cel putin 24 ore si �n
num�r de cel
putin trei, pentru excretia de ou� de paraziti care poate fi intermitent�, fat� de
eliminarea
germenilor patogeni, care este continu�.

Examenul endoscopic al colonului nuse recomand� �n mod uzual�n diareile acute la


copil. Acest examen poate fi �nsa util �n anumite situatii la copilul mare si
adult:
-pentru diagnosticul diferential �ntre boala inflamatorie a intestinului si diareea
acut�.
-pentrudiagnosticulinfectiei cuClostidiumdifficile,
prinobservareapseudomembranelor.

Extinderea larg� a tehnicii ELISA pentru determinarea toxinei A a redus timpul


pentru

19
diagnostic �n infectia cu C. difficile -ceea ce a f�cut s� scad� interesul pentru
examenul

endoscopic la acesti pacienti;


-la pacientii imunocompromisi care au risc pentru infectii oportunistice (CMV);
-la pacientii cu colit� ischemic� -la care diagnosticul este nel�murit dupa etapa
clinic� si

cea radiologic�. (www.emcb.ro)

1.6.3 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL


�n boala diareic� acut� f�r� deshidratare diagosticul diferential se face cu mai
multe
afectiuni:

1.Invaginttia intestinal� poate fi confundat� cu B.D.A.deoarece durerile abdominale

colicativepots�nu fie recunoscute la sugar, scauneletipice (cus�ngeproasp�t)


apartardivsi
uneori invaginatia apare ca o complicatie a boli diareice acute.

2.Meningita septic�:Diareea concomitent� poate distrage atentia de la boala


sistemului
nervos central. Sugarii uneori nufac convulsii(dec�ttardiv) iar fontanela
anterioar� poate fi
bombat� (din cauza deshidrat�rii).

Semnele care atrag atentia asupra meningitei sunt:

- leucocitoza persistent� cu polinucleoz�


- febra continu�
-diareea si v�rs�turile, nefiind influentate de tratamentul B.D.A
3.Maladia Hirschsprung se manifest� prin:
-episoade recurente dediaree, copilul esteconstipatsiprezinta distensie abdominal�.

Cauza episoadelor de diaree este necunoscut�. Biopsia precoce pune diagnosticul.


Colonostomia previne alte atacuri de diaree cu deshidratare.

4.Diareea cu candida apare la :-prematuri, nou-n�scutii care fac initial B.D.A.


Cauza: �ntrebuintarea entuziast� de antibiotice per os favorizeaz� cresterea
excesiv� a
Candidei albicans. Uneori diagnosticul este ajutat de eritemul perianal, ulceratie
atipica
(alb�) cu pl�ci de candida.

5.Intoleranta la dizaharide (deficit de lactoz� cel mai frecvent) apare dup� si ca


o
complicatie a bolii diareice acute. O boal� diareic� initial infectioas� se poate
prelungi sau
poate recidiva prin intolerant�la lactoz�. Se recomand��ntrebuintarea unorpreparate
lactate
cu continut redus de lactoz�.

20
6.Unele boli de metabolism: hiperglicemia, deficientele ciclului ureei se manifest�
prin
diaree.
7.Deficiente imunologice congenitale se pot �nsoti de diaree
8.Sindromul hemolitic uremic �ncepe sau este �nsotit foarte frecvent de diaree,
oliguria
poate fi remarcat� foarte tardiv la sugar (scaunele apoase poate fi confundate cu
urina).
9.Diaree postprandiala.

�n BDA sever� cu SDA, problema diagnosticului diferential se pune �n mod diferit.


Trebuie �n primulr�nddeosebit� toxicoza deexicatie. �nexicoz�(deshidratarea),�n
afar�de
sc�derea ponderal�, de manifestarile cutanate de deshidratare, nuexist� simptome
severe. �n
toxicoz� sunt prezente colapsul si tulbur�rile de cunostint�. Trebuie f�cut�
deosebirea �ntre
cele trei sindroame care se �nsotesc de tulburarea sever� a st�rii generale:

- toxicoza de exicatie,
- sindromul malign,
- sindromul postacidotic.
Odat� stabilit diagnosticul de toxicoz� de exicatie, trebuie �ncercata excluderea
din
etiologia sa a dou� afectiuni cu sanctiune chirurgical�:
1.Peritonita purulent�
2.Invaginatia

Dac� se administreaz� Hemisuccinat deHidrocortizon �n tratamentulde reechilibrare


hidroelectrolitic�, semnele abdominale sunt foarte sterse sau lipsesc.

Boala se manifest� print-o diaree cu deshidratare ce nu cedeaz� la tratamentul


corect
de rehidratare. �n etiologia toxicozei de exicatie, trebuiesc c�utate alte infectii
oculte sau
latente: artrita latent�, infectiidetracturinar,infectii sistemice. Rolulacestora
este evidentiat
de faptul ca toxicoza recidiveaz�, at�ta timp c�t infectiile cauzale nu sunt
eradicate.

�n diagnosticul diferential al st�rilor toxice mai trebuie mentionat Sindromul


primar
dehiperventilatie. Este vorbade sugarii, care dupaoinfectie gripal� banal� sau
oencefalit�,
�ncep s� hiperventileze. Respiratia este foarte ad�nc� �ns� mult mai rapid� ca in
toxicoza de
exicatie. Dac� aceast� situatie se mentine 1-2zile se ajunge la oexicoza (�n urma
enormelor
pierderi de ap�pe cale pulmonar�), la tulbur�ri de constiint� sau chiar la
convulsii. Se poate
pune diagnosticul inexact de azotemie, numai anmneza va pune diagnosticul corect,
ea va

21
evidentia debutul tipic cu grip� (cu care ocazie s-a instalat hiperventilatia, ca
si absenta
scaunelor diareice).

Obsevatia atent� arat� deasemenea c� respiratia este mai frecvent� si mai profund�
dec�t marea respiratie acidotic� a toxicozei de exicatie. �n opozitie cu toxicoza,
nu exist�
acidoz�, ci o alcaloz� respiratorie cu hipercloremie. Examenul L.C.R. modificat
poate
contribui la diagnosticul diferential(casi existenta eventual� a semnelor
neurologice de focar
�n caz de encefalit�). (Maiorescu Mircea, 1985)

1.7TRATAMENT
1.7.1 TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
1. Prima etap� este repausul digestiv (suprimarea temporar� a alimentatiei) si se
realizeaz� prin initierea dietei hidrice. Se administrez�: apa fiart� si r�cit� sau
ceai, �ndulcit
cu 5% glucoz�, ca masur� de necesitate. O diet� hidric� eficient�, se realizeaz�
numai prin
folosirea unor solutii polielectrolitice, Gesol sau Oresol care contine:-Na Cl
3,5g,
-bicarbonat de sodiu 2,5g,

-clorura de potasiu 1,5g,

-glucoz� 20g,

-ap� 1000 ml.

Prinrepausuldigestivrealizat,dietahidric� calmeazahiperperistaltismulsipermite �n
plus ocorectie adeficitului electrolitic.La bolnavii cu tolerant�
gastric�bun�(f�r�v�rs�turi)
si dac� forma de boal� nu este sever�, unii pediatri renunt� la dieta hidric� si
�ncep
tratamentul dietetic cu dieta de tranzitie.

�n cazuri severe se institute o perfuzie endovenoas� de 24 ore, dup� care se reia


aportul oral,serealizeaz� astfelun repusdigestivabsolut (doardescurt� durat�) si un
control
mai riguros al apei si electrolitilor.

2.Adouaetap�atratamentuluidietetic este:dieta detranzitie.Se utilizeaz� vegetale


antidiareice bogate �n celuloz� si pectine, care �n plus au �i o valoare calorica:
-morcovi,
orez, roscove, mere, eventual banan�. Celuloza nu este supus� procesului de
digestie si se

22
elimina ca atare, ca substant�de rest, iar pectinele se umfl��n mediullichidform�nd
omas�
compact�, ce actioneaza ca un �piston� m�tur�nd intestinul de resturile alimentare
nedigerate.

Dieta detranzitie duce rapidla stoparea fenomenelor inflamatoriiintestinale si are


de
asemenea, un efect terapeutic asupra peristaltismului.
Supa de morcovi.

Zeama de morcovi 3% se d� la sugarii sub 3 luni.

Supa de morcovi 5% se d� la sugarii peste 3 luni.

Valoarea caloric� este de 200-220 calorii la 1000 ml. Dac� se doreste cresterea
aportului caloricseadaug�5%glucoz�pulvis.Seadministreaz�150-200ml/kgc/24 oredup�
care �ncepe realimentarea.
Orezul.

Este folosit sub forma de mucilagiu 3-5% (p�n� la 8-10%), provoac� o secretie
intestinal� alcalin�, micsor�nd iritatia mucoasei intestinale, se poate ad�uga
deasemenea
glucoz�. Preparat3%subform�de zeam�deorezseadministreaz�la sugarii sub3luni, sila
sugarii mai mari 5-8%. Mai este folosit ca lichid de dilutie pentru lapte praf
folosit �n
realimentare.
F�ina de roscove.

Contine pulbere din pulpe de roscove amestecate cu 15% amidon si 5% cacao, prin
dizolvare �n ap�formez� ungel. Concentratia de3-5% se d�la sugarii sub6luni.
Cantitatea
administrat� pe 24 ore =150-180 ml/kg/zi, aceast� cantitate este �mp�rtit� la 5-7
mese/zi.
Durata alimentatiei de tranzitie (folosirea exclusiva a alimentului de tranzitie)
este de o zi,
dup� care alimentul de tranzitie completeaz� alimentul folosit pentru realimentare.
La sugarul
peste 6 luni, mai ales dup� primul an de viat�, se pot folosi paste sau piureul de
mere sau
banan�, complet�ndu-se nevoia de lichide cu ceai sau o solutie polielectrolitic� si
glucoz�.

3.Atreia etap� a tratamentului dietetic esteRealimentarea.


Const� �n: - ajungerea progresiv� la o alimentatie normal� suficient� pe masura
revenirii
tolerantei digestive.

- atingerea ratiei de �ntretinere 70-80 cal/kg/24 ore, ritmul fiind dictat de


v�rst�, greutate, prezenta si gradul distrofiei.
23
- introducerea progresiv� �n locul alimentului de tranzitie a laptelui pe care
sugarul �l primea �nainte de boal�, a unor preparate de lapte modificate,
preparate dietetice sau alimente medicament.
Sugarul alimentat natural este pus la s�n dupa primele 24 ore cate 3-5 minute �n
prima
zi (10-30 ml), complet�nd cu alimente de tranzitie. Se creste �n zilele urm�toare
durata
suptului la 5-10-15 minute.

La sugarul alimentat mixt, se introduce initial tot lapte de mam�, complet�nd


necesarul de lichide cu alimentul de tranzitie. Dupa introducerea complet� a
laptelui de
mama se�ncepe ad�ugarea preparatuluidelapteprafintegral sau aceluidietetic,
�nlocuindsi
restul de aliment de tranzitie.

Alimentatia artificial�

Alimentatia de tranzitie se �nlocuieste progresiv, fie cu preparatul de lapte


primit
�nainte la cei eutrofici si bolnavi cu forme medii, preparat dietetic. Dintre
preparatele
industriale de lapte folosite �n realimentarea sugarului cu diaree enumer�m:
-Humana H,
Robolact, Milupa HN25, Peralgan, Dispacid B, Diargal, Bebelact fara lactoza,
Moringa
NL33. Pentru c� o parte din diareile acute se dovedesc a fi consecinta alergiei la
proteinele
din laptele de vac� exist� produse dietetice pentru sugari preparate din soia,
lipsite complet
de proteinele din laptele de vac� care nu contin deloc lactoz�, iar sursa de lipide
este
vegetal�. Sunt produse din ultima generatie, au un gust pl�cut. Dintre aceste
produse se pot
cita: Nutrisoy, Nutricar-Soya, Milupa-Soy, Nutrilan-Soya.

�nlocuirea preparatului dietetic cu alimentul de baza (lapte adaptat) se face dupa


5-7
zile taton�nd toleranta digestiv� care se restabileste cu at�t mai precoce cu c�t
diareea afost
mai usoara si sugarul de v�rst� mai mare.
Dispacid B 12,5-are 60 de calorii, este un lapte albuminos sub form� de pulbere,

-preparat industrial bogat �n proteine predigerate 3,2% si s�rac �n lactoz�


1,6%.
-Este indicat sugarilor mai mari de 2-3 luni, mai mari de 4-5 kg �n diaree
de fermentatie si deficit de dizaharidaze.
- Se prepar� 12,5% =2 m�suri � originale rase (a 5g) + 90 ml ap� fiart�.
Prodieton 17% - 68 calorii,este babeure partial sm�nt�nit (1,6% lipide).
24
- La fiecare m�sur� ras� (a 5 g) + 30 ml ap�.
Humana H 14% - produs dietetic ce contine lapte sm�nt�nit ,banan�, amidon de
porumb,
gr�simi vegetale. Dilutie 14% 2 m�suri rase +90ml apa= 100ml ce contine
proteine= 2,4 %, glucide = 9 %, lactoz�= 0,3 %, zaharoz�=1,5 %,
glucoz�=0,4%, fructoz�= 0,45 %, lipide=1,4%.

-dilutie 21% = 3 m�suri originale rase + 85 ml ap�= 100 ml HH 21%.


Robolact 15% - produs partial sm�nt�nit, bogat �n proteine, glucide cu o capacitate

fermentativ� redus�, 100 ml contine 5 g zaharoza, 1,3 g dextrin-maltoz�,


3,7 g lactoz�.

-la trei m�suri rase a 5 g + 90 ml ap�= 100 ml robolact 15%.


AL 110 14% - preparat complet delactozat. 100 ml contine proteine 3,1%, glucide
7,25%
reprezentate de glucoz�.

- aport caloric= 67 calorii/100 ml.


4.A patra etapa a tratamentului dietetic const� din trecera sau revenirea
progresiv� la
alimentatia complet�, corespunz�toare v�rsteipe m�sur� tolerantei digestive. Ratia
const��n
70-80 calorii/kg/24 ore.
Dac� realimentarea s-a f�cut cu unpreparatdietetic, urm�toarea etap� �n revenirea
la
alimentatia normal� v�rstei si greut�tii, se �nlocuieste 10-30g la fiecare mas� cu
un preparat
de lapte integral.

La sugarul de 6 luni realimentarea se face prin �nlocuirea alimentului de tranzitie


cu
unf�inos cu ap�, �nlocuindprogresiv c�te omas�de sup�de morcovi, br�nz�de vaci,
carne
fiart�,mererase,apoi supadezarzavat, piureuldelegume,p�ine
pr�jit�,�nfinalseintroduce
laptele, zah�rul si untul proasp�t.

Cresterea cantit�tii de alimente va tine seama, nu numai de aspectul scaunului, ci


si de
starea general�, decurbaponderal�sidev�rsta bolnavului, (dupav�rsta de6lunisi�n
forme
usoare de boal� poate fi �nlocuit un pr�nz �n totalitate).

Este posibil ca odat� cu introducerea alimentatieilactate, scaunul consistent,


mulat al
dietei de morcovi, s� devin� mai putin consistent, sau chiar s� capete o
consistent� mai
moale.

25
Acestunic simptom, nu vafi considerat patologic si nu se vaface o nou� reducere a
alimentatiei (pentru �menajarea intestinului�) sau onou�diet� hidric�, dec�tdac�
diareea se
agraveaz�, sau se �nsoteste si de alte semene de boal� (sc�derea �n greutate, semne
de
deshidratare, v�rs�turi). In c�teva zile scaunul �si recap�t� de obicei aspectul
normal,
mucozit�tile dispar. Se mentine �n alimentatie ocantitate mic�de sup�de
morcovi(�c�p�cel
de morcovi�) mai multe zile de la introducerea alimentului terapeutic care
favorizeaz�
emiterea unui scaun normal, legat, chiar �nainte de a se ajunge la alimentatia
complet�.

1.7.2 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS


1.Tratamentul etiologic.

Const� �n administrarea de antibiotice �n mod judicios, astfel:

a)�nainte de rezultatul coproculturii,


b) dup� rezultatul coproculturii.
�nainte de rezultatul coproculturii.
Dac� coprocitograma indic� o predominent� rar� a polinuclearelor si florei gram
negative se administreaz� antibiotice care sunt eficiente �n acest sens:

- Colistin,
- Ampicilin�,
- Negram.
Dac� coprocitograma nu arat� predominent polinucleare si flor� gram negativ�, se
temporizeaz� introducerea unui antibiotic p�n� la rezultatul coproculturii si
antibiogramei,
trat�ndu-se copilul cu mijloace igieno-dietetice.

Dac� apar chisti de Giardia se trateaza acut boala. Dac� starea copilului este
grav� sau
factoriideriscsuntmaitotdeauna, seintroduceantibioterapia,
f�r�asemaiasteptarezultatul
coproculturii, ulterior modific�ndu-se medicatia �n functie de acest rezultat.

Dupa rezultatul coproculturii, c�nd acesta este pozitiv medicatia antibiotic� se


administreaz� tintit �n functie de antibiogram�.
Tratamentul cu antibiotice dureaz� �n general 5-7 zile, dar �n caz de diaree grav�
cu
determin�ri sistemice (septicemia) se prelungeste at�t c�t este nevoie. �n acest
caz se tine

26
seama sidehemoculturisi�ngeneral se face ocombinatie de2-3antibiotice bactericide
care
s� aib� putere de penetrare �n tesuturile afectate.

2.Tratamentul simptomatic.

V�rs�turile se trateaz� cu metoclopramid 5 mg. im. doz� repetat� la nevoie,


clordenazin, plegomazin, largactil �n doz� de 1-2mg/kg/zi im. Meteorismul abdominal
se
combate cu: neoserin�, miostin sau prostigmina cate �fiola de1-2oripe zi,
sond�degaze,
vitamina B1, triferment.

Febra se combate cu antitermice: - aspirin�,

- algocalmin,
- paracetamol supozitoare.
�mpotriva scaunelor lichide se administreaz� carbonat de calciu pulbere.
�mpotriva eritemului fesier se spal� cu ceai de musetel si uns cu:
- jecozinc,
- neopreol,
- unguent fluocinolon N.
�n caz de hipotermie, se pun sticle sau buiote cu ap� cald� la picioare, b�i calde
sau
incubator.

1.8PROFILAXIA DIAREEI SUGARULUI


Const� �n m�suri igienice at�t la domiciliu c�t si �n unit�tile spitalicesti.

� �n primele 3-4 luni de viat�, alimentatie natural� sau dac� este fie mixt� fie
artificial�,
prin respectarea dilutiilor si cantit�tilor de lapte administrate;
� dup� v�rsta de 3-4 luni, diversificarea corect�, adecvat� diferitelor etape de
viat�,
facut� cu c�te un aliment p�n� la introducerea complet� a acestuia;
� evitarea supraalimentatiei, care este o actiune nerational�;
� respectarea regulilor deigien�privindprepararea alimentelor, cur�tirea
sisterilizarea
veselei;
� toate preparatele finite s� fie p�strate �n frigider sau la rece;
� s� nu se dea nici un preparat finit mai vechi de 24h;
27
� igiena strict� am�inilor pentru persoanele care prepar�hrana si care alimenteaz�
un
sugar, inclusiv igiena s�nului pentru femeile care al�pteaz�;
� evitarea contactului sugarului cu persoane bolnave de afectiuni digestive acute;
� �n unit�tile spitalicesti, internarea separat� acopiilor cu afectiuni acute
digestive fat�
de copiii cu alte afectiuni;
� la buc�t�ria dietetic� a unit�tilor de copii, toate persoanele care lucreaz� s�
fie �n
stare perfect� de s�n�tate, cu controale periodice efectuate (inclusiv
coproculturile);
� �n buc�t�ria dietetic� este interzis accesul personalului de pe sectiile cu
bolnavi;
� furunculele la m�ini si chiar �n alte zone ale pielii contraindic� prepararea
hranei
pentru orice v�rst�, �n special dac� leziunile sunt deschise, secretoare de puroi;
� persoanele suferinde de diaree acut� este preferabil s� evite contactul cu
sugarii;
� evitarea infectiilor vizeaz� direct diareile enterale infectioase sau parenteral
infectioase, �n spital(contactul cu adultibolnavi, controlul epidemiologic periodic
al
personalului de �ngrijire, m�suri curente de sterilizare si dezinfectie a
biberoanelor,
tetinelor, scutecelor, saloanelor).
Perfectionarea preg�tirii cadrelor si o bun� organizare a asistentei copilului �n
teritoriu (oatentie deosebit� se vaacorda copiilor din evident� special�
distrofici, prematuri,
rahitici ca si a celor care au avut dispepsii sau o alta boal� recenta, acestia se
�mbolnavesc
mai usor sifac forme mai grave de boal�), contribuie �n mod hot�r�tor la prevenirea
eficace
si depistarea precoce a tulbur�rilor digestive acute.

Alte m�suri profilactice cu caracter general se adreseaz� depist�rii, izol�rii si


neutraliz�rii surselor de infectie din teritoriu.

1.9PROGNOSTIC
Cu tratament modern (reechilibrare hidroelectrolitica,antibiotice), tulburari
severe ale
echilibruluihidroelectrolitic(starile toxice)
audevenitmairare.Concomitent,letalitateabolii
diareice severe a scazut considerabil la cifra de 2-5%.

Elementele nefavorabile de prognostic sunt:


-v�rsta mic�

28
-prematuritatea
-malnutritia
Cauzele cele mai frcvente de evolutie letala sunt:

a)cauze precoce:
.
sindrom malign (cu hiperpirexie, agitatie, convulsii, com�);
.
septicemiile legate de infectia primar�;
.
hipernatremie, hiper- sau hipokaliemie si acidoz� (de proportii mari);
.
socul ireversibil (tratament prea tardiv sau insuficient).
b)cauze tardive:
.
leziuni iatrogene prin terapie lichidian� incomplet� sau gresit� cu aparitia
consecutiv� ahipokaliemiei, alcalozei, hipocalcemiei, tetaniei, intoxicatiei cu
ap�si
hipernatremiei;

.
modific�ri anatomice cerebrale, renale si hepatice;
.
distrofie consecutiv� bolii diareice severe, toxice (insuficienta nutritional� prin

�nfometare prelungit�);
.
infectie secundar� sever� (de cateter);
.
tromboze venoase (secundare perfuziilor intravenoase);
.
hemoragie cerebral� sau rev�rsat subdural (�n cazurile cu hipernatremie);
.
purpur� casectic� (leziuni capilare, depletie de vitamina K, la sugari malnutriti).

1.10COMPLICATII
Dintre complicatiile bolii diareice acute amintim:
.
sindromul de deshidratare cu soc si acidoz�
.
hipokaliemie
.
hipernatremie cu hiperosmolaritatae. Bacteriemie (mai ales la v�rste mici);
.
Artrita piogen�;
.
Peritonit�, pneumonie, infectii de tract urinar, meningit�;
.
Leziuni cerebrale prin tromboza vaselor corticale sau prin hipernatremie;
.
Flebotromboz� tradus� prin :

29
.
Excoriatii perianale prin macerare si digestie triptica a pielii perianale (mai
ales la

copiii tratati cu fermenti pancreatici �n doze prea mari);

.
Prolaps rectal;

.
Invaginatia intestinal�. Tabloul clinic (dureri abdominale, scaune cu s�nge) poate
fi

atribuit, �n mod eronat, unei dizenterii.

CAPITOLUL II.
CERCET�RI PERSONALE

30
1. MOTIVATIA LUCR�RII
Motivatia alegerii acestei teme const� �n faptul c� nici o fiint� uman� nu poate
uita
primul contact vizual cu o figur� suferind�, �n special imaginea inocentei
copil�riei, gratiile
paturilor cu rol protector si de �soc� �n realitatea sensibil� a lumii sale.O
afectiune des
�ntalnit� la categoriile sociale joase; o afectiune cu un caracter ironic �simplu-
complex�.

�n aceast� tem� voi spera s� �ntelegem importanta medicinei, relatiei pacient �


staff
medical, conditiile si serviciile oferite si nu �n ultimul r�nd seriozitatea
trat�rii acestei boli.

2. SCOPULLUCR�RII
- analizarea cazuistici cu boala diareica acuta
- analizarea nivelului de cunostinte la parintii cu copii mici
3. MATERIALE SI METODE
Aceasta lucrare a fost proiectata av�nd �n vedere metoda A si metoda B de lucru.
MetodaA estedeterminata �nurma culegeriidatelor despre 377 pacienti investigati�n
sectia de Pediatrie din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta ,,Sf. Pantelimon�
Focsani, �n
perioada 01.01 � 30.12.2010.

MetodaB s-a efectuat cu ajutorulunui chestionar prezent�nd10�ntrebari efectuat �n


perioada 01.01 -30.12.2010 la parinti, cu privire la cunostintele mamei despre
alimentatia
copilului. �ntrebarile chestionarului sunt urmatoarele:

31
Chestionar

1. La ce v�rst� se diversific� alimentatia copilului?


a) la 3 luni
b) la 6 luni
c) la 9 luni
2. Care este cel mai bun lapte pentru copil?
a) lapte matern
b) lapte praf
c) lapte de vac�
3. Laptele praf trebuie administrat copilului:
a) imediat ce este preparat
b) la 3 ore
c) la o zi
4. Cum trebuie preparat laptele praf?
a) cu ap� fiart� si r�cit�
b) cu ap� plat�
c) cu ap� potabila de la fantana robinet
5. Biberoanele copilului se sterilizeaz�:
a) �nainte de fiecare mas�
b) zilnic
c) la 2 zile
32
6. V� spalati s�nul �nainte de al�ptare?
a) da
b) nu
c) nu este nevoie
7. V� sp�lati pe m�ini c�nd alimentati copilul?
a) nu
b) da
c) niciodat�
8. Dac� copilul dumneavoastr� foloseste suzeta si �i cade pe jos ce faceti?
a) o oferiti copilului s� o foloseasc�
b) nu o mai dati copilului (aceasta trebuie schimbat�)
c) o stergeti si o oferiti copilului
9. Este important regimul alimentar al mameicare al�pteaz�?
a) da
b) nu
c) nu stiu
10.Diversificarea alimentatiei la copil se face:

a) introducand alimentele in cantitati mici crescute progresiv


b) introduc�nd alimentul nou chiar daca copilul il refuza
c) introduc�nd doua alimente simultan
33
Buletin informativ
Notiuni de igiena a alimentatiei la copil

Igiena alimentatiei si digestiei se refera la un complex de factori si actiuni care

asigura alegerea si pastrarea corecta a produselor alimentare pentru a pastra


calitatile
nutritive si a nu se infecta, cunoasterea regulilor pregatirii culinare a
alimentelor si a
consumarii lor pentru a putea fi transformate �n asimilate de catre organism,
corespunzator
nevoilor sale plastice si energetice.

Consta �n masuri igienice atat la domiciliu c�t si in unitatile spitalicesti.


-in primele 3-4 luni de viata, alimentatie naturala sau daca este fie mixta fie
artificiala,
prin respectarea dilutiilor si cantitatilor de lapte administrate
-dupa varsta de 3-4 luni, diversificarea corecta, adecvata diferitelor etape de
viata, facuta

cu cate un aliment p�na la introducerea completa a acestuia


-evitarea supraalimentatiei,care este o actiune nerationala.
-respectarea regulilor de igiena privind prepararea alimentelor, curatirea si
sterilizarea

veselei
-toate preparatele finite sa fie pastrate in frigider sau la rece
-sa nu se dea nici un preparat finit mai vechi de 24h
-igiena stricta a m�inilor pentru persoanele care prepara hrana si care alimenteaza
un

sugar, inclusiv igiena s�nului pentru femeile care alapteaza


-evitarea contactului sugarului cu persoane bolnave de afectiuni digestive acute
-�n unitatile spitalicesti, internarea separata a copiilor cu afectiuni acute
digestive fata de

copii cu alte afectiuni


-la bucataria dietetica a unitatilor de copii, toate persoanele care lucreaza sa
fie in stare

34
perfecta de sanatate, cu controale periodice efectuate (inclusiv coproculturile)
-�n bucataria dietetica este interzis accesul personalului dupa sectiile cu bolnavi

-furunculele la m�ini si chiar �n alte zone ale pieli contraindica prepararea


hranei pentru

orice v�rsta, �n special daca leziunile sunt deschise, secretoare de puroi


-persoanele suferinde de diaree acuta este preferabil sa evite contactul cu sugarii

-evitarea infectiilor vizeaza direct diareile enterale infectioase sau parenteral


infectioase,

�n spital (contactul cu adultibolnavi, controlul epidemiologic periodic al


personalului de
�ngrijire, masuri curente de sterilizare si dezinfectie a biberoanelor, tetinelor,
scutecelor,
saloanelor).
Perfectionarea pregatiri cadrelor si obunaorganizare a asistentei copilului �n
teritoriu (o

atentie deosebita se vaacorda copiilor din evidenta speciala: distrofici,


prematuri, rahitici ca
siacelorcareauavutdispepsiisau/sio altaboalarecenta, acestiaseimbolnavescmai usorsi

fac forme mai grave de boala) ,contribuind �n mod hotar�tor la prevenirea eficace
si
depistarea precoce a tulburarilor digestive acute.

Alte masuri profilactice cu caracter general se adreseaza depistarii, izolarii, si


neutralizarii surselor de infectie din teritoriu.

35
4. REZULTATE SI DISCUTII
Metoda A

Din cercetarile efectuate au rezultat urm�toarele:

. Repartitia �n functie de v�rst�:


-213 pacienti au v�rsta cuprins� �ntre 0 si 1 an (56%)
-164 pacienti au v�rsta cuprins� �ntre 1 si 4 ani (44%)
Tabel 1. Repartitia �n functie de v�rst�

V�rsta 0-1 an 1-4 ani Total


Nr. Cazuri 213 164 377
Procent 56% 44% 100%

36
56%
44%
0-1 an
1-4 ani
Figura 1. Repartitia �n functie de v�rst�

Concluzii

Din studiul efectuat a rezultat ca majoritatea copiilor cu boala diareica acuta au


intre
0-1 an.

. Repartitia �n functie de sex:


-167 fete (44%)
-210 b�ieti (56%)
Tabel 2. Repartitia �n functie de sex

Sex Feminin Masculin Total


Nr. Cazuri 167 210 377
Procent 44% 56% 100%

37
44%
56%
Feminin
Masculin
Figura 2. Repartitia �n functie de sex

Concluzii

In urma analizei cazurilor in functie de sex s-a constatat o pondere mai mare la
copii
de sex masculin.

. Repartitia �n functie de domiciliu:


-95 pacienti provin din mediul urban (25%)
-17 pacienti au fost �n tranzit �n mediul urban (5%)
-257 pacienti provin din mediul rural (68%)
-8 pacienti au fost �n tranzit �n mediul rural (2%)
Tabel 3. Repartitia �n functie de domiciliu

38

Domiciliu Urban Tranzit urban Rural Tranzit rural Total


Nr. Cazuri 95 17 257 8 377
Procent 25% 5% 68% 2% 100%
25%
5%
68%
2%
Urban
Tranzit urban
Rural
Tranzit rural
Figura 3 Repartitia �n functie de domiciliu

Concluzii

Datele din figura nr. 3 ne arata ca un numar mai mare de bolnavi provin din mediul
rural, unde igiena este mai precara si informatia ajunge mai greu.

. Repartitia �n functie de diagnostic:


-300 pacienti au fost diagnosticati cu ,,Gastroenterit� acut�(79%)
-46 pacienti au fost diagnosticati cu ,,Gastroenterit� toxic�(12%)
-31 pacienti au fost diagnosticati cu ,,Gastroenterit� dizenteriform�(9%)
Tabel 4. Repartitia �n functie de diagnostic

Diagnostic Gastroenterit�
acut�
Gastroenterit�
toxic�
Gastroenterit�
dizenteriform�
Total
Nr. Cazuri 300 46 31 377
Procent 79% 12% 9% 100%

39
80%
12%
8% Gastroenterit�
acut�
Gastroenterit�
toxic�
Gastroenterit�
dizenteriform�
Figura 4. Repartitia �n functie de diagnostic

Concluzii
In urma studiului, datele obtinute ne arata ca:
-80% din pacienti sunt diagnosticati cu gastroenterita acuta.
-12% cu gastroenterita toxica

-8% cu gastroenterita dizenteriforma

. Repartitia �n functie de alimentatie:


-38 pacienti au fost alimentati natural (10%)
-204 pacienti au fost alimentati artificial (54%)
-79 pacienti au fost alimentati mixt (21%)
-56 pacienti au fost alimentati diversificat (15%)
Tabel 5. Repartitia �n functie de alimentatie

40
Diagnostic Alimentatie
naturala
Alimentatie
artificiala
Alimentatie
mixta
Alimetatie
diversificata
Total
Nr. Cazuri 38 204 79 56 377
Procent 10% 54% 21% 15% 100%

15% 10%

54%
21%
Alimentatie naturala
Alimentatie artificiala
Alimentatie mixta
Alimetatie diversifica
Figura 5. Repartitia �n functie de alimentatie

Concluzii

In urma analizei cazuisticii s-a dovedit ca pacientii alimentati natural sunt mai
putin
predispusi la boala diareica acuta, in timp ce copii alimentati artificial
�ntrunesc procentul cel
mai mare de boala din cauza deficientelor de igiena si prepararea laptelui.

. Repartitia �n functie de tratament:


-83 pacienti au primit tratament simptomatic si igieno-dietetic(22%)
-294 pacienti au primit tratament antibiotic si de rehidratare hidro-electrolotica
(78%)
Tabel 6. Repartitia �n functie de tratament

41
Diagnostic Tratament simptomatic si
igieno dietetic
Tratament antibiotic si
rehidratare hidro-electrolitica si
acido-bazica
Total
Nr. Cazuri 83 294 377
Procent 22% 78% 100%

22%

Alimentatie naturala
Alimentatie artificia
78%

Figura 6. Repartitia �n functie de tratament

Concluzii

Procentele din graficul de mai sus arata ca majoritatea cazurilor sunt rezolvate
prin
tratament antibiotic si rehidratare hidro-electrolitica si acido-bazica.

Metoda B

Au fost chestionate un numar de 75 de mame:

42
�La �ntrebarea nr 1. �La ce v�rsta se diversifica alimentatia copilului ?�, 23 de
mame
au raspuns la 3 luni (31%), 41 de mame au raspuns la 6 luni (55%) si 11 mame au
raspuns la
9 luni (14%).
Tabel 7. Raspuns la �ntrebarea nr. 1, metoda B

Raspuns La 3 luni La 6 luni La 9 luni Total


Nr. Persoane 23 41 11 75
Procentul 31% 55% 14% 100%

31%
54%
15%
La 3 lun
La 6 lun
La 9 lun

Figura 7. Raspuns la �ntrebarea nr. 1, metoda B

Concluzii

La aceasta �ntrebare au raspuns corect 41 de mame (55%). Deci, majoritatea


mamelor care provin din mediul urban au cunostinte cu privire la diversificarea
alimentatiei
la copil.

43
� La �ntrebarea nr 2. �Care este cel mai bun lapte pentru copil ?�, 32 de mame au
raspuns laptele matern (43%), 28 de mame au raspuns laptele praf (37%) si 15 mame
au
raspuns laptele de vaca (20%).
Tabel 8. Raspuns la �ntrebarea nr. 2, metoda B

Raspuns Lapte matern Lapte praf Lapte de vaca Total


Nr. persoane 42 23 10 75
Procentul 56% 30% 14% 100%

31%
13%
Lapte matern
Lapte praf
Lapte de vaca
56%

Figura 8 Raspuns la �ntrebarea nr. 2, metoda B

Concluzii

Cele 32 de mame (43%) care au raspuns �lapte matern� considera ca este cel mai
bun aliment folosit �n alimentatia sugarului.

44
� La �ntrebarea nr. 3 �Laptele praf trebuie administrat:� 44 de mame au raspuns
imediat ce este preparat (59%), 19 mame au raspuns ca pot sa-l dea si la 3 ore
(25%) si 12
mame au raspuns la 1 zi (16%).
Tabel 9. Raspuns la �ntrebarea nr. 3, metoda B

Raspuns Imediat ce este


preparat
La 3 ore La 1 zi Total
Nr. persoane 44 19 12 75
Procentul 59% 25% 16% 100%

25%
16%
Imediatce este prep
La 3 ore
La 1 zi
59%

Figura 9 Raspuns la �ntrebarea nr. 3, metoda B

Concluzii

Majoritatea mamelor chestionate (59%) stiu la ce interval dupa preparare trebuie


administrat laptele praf.

45
�La �ntrebarea nr 4, �Cum trebuie preparat laptele praf ?� 39 dintre mame au
raspuns
cu apa fiarta si racita (52%), 24 dintre mame au raspuns cu apa plata (32%) si 12
mame au
spus cu apa de la robinet (16%).
Tabel 10. R�spuns la �ntrebarea nr 4, metoda B

Raspuns Cu apa fiarta si


racita
Cu apa plata Cu apa
potabila
Total
Nr. persoane 39 24 12 75
Procentul 52% 32% 16% 100%

32%
16%
Cuapafiartasiracita
Cuapaplata
52%
Cuapapotabila
Figura 10 Raspuns la �ntrebarea nr 4, metoda B

Concluzii

52% dintre mamele chestionate prepara corect formula de lapte pentru alimentatia
sugarului. 16% dintre mame prepara formula de lapte cu apa de la robinet sau
f�nt�na risc�nd
intoxicatia cu nitriti.

46
� La �ntrebarea nr 5, �Biberoanele copilului se sterilizeaza ?� 21 de mame au
raspuns
�nainte de fiecare masa (28%), 32 de mame au raspuns zilnic (43%) si 22 de mame au
raspuns la 2 zile (29%).
Tabel 11. Raspuns la �ntrebarea nr 5, metoda B

Raspuns �nainte de
fiecare masa
Zilnic La 2 zile Total
Nr. persoane 21 32 22 75
Procentul 28% 43% 29% 100%

2 8 % 29%
43%

Ina inte de fiecare


Z ilnic
La 2 z ile
Figura 11 Raspuns la �ntrebarea nr 5, metoda B

Concluzii

Doar 43% dintre mamele chestionate cunosc modul corect de sterilizare al


biberoanelor pentru evitarea tulburarilor de tranzit ale copilului

47
� La�ntrebarea nr. 6, �Va spalati s�nul inainte de alaptare ?� 26 de mame au
raspuns
�Da� (35%), 24 de mame au raspuns �Nu� (32%), si 25 de mame au raspuns ca Nu este
nevoie (33%).
Tabel 12. Raspuns la �ntrebarea nr 6, metoda B

Raspuns Da Nu Nu este nevoie Total


Nr. persoane 26 24 25 75
Procentul 35% 32% 33% 100%

35%
32%
33%
Da
Nu
Nu estenevoi

Figura 12 Raspuns la �ntrebarea nr 6, metoda B

Concluzii

Doar 35% dintre mamele care au participat la sondaj considera ca este importanta
spalarea s�nului �nainte de alaptare. Un sfert dintre mame considera ca nu este
necesara
spalarea s�nului.

� La �ntrebarea nr. 7, �Va spalati pe m�ini c�nd alimentati copilul ?� 20 de mame


au
raspuns �Nu� (27%), 38 de mame au raspuns �Da� (51%) si 17 mame au raspuns
�Niciodata�
(22%).
48
Tabel 13. Raspuns la �ntrebarea nr 7, metoda B

Raspuns Nu Da Niciodata Total


Nr. persoane 20 38 17 75
Procentul 27% 50% 23% 100%

27%
50%
23%
Nu
Da
Niciodata

Figura 13 Raspuns la �ntrebarea nr 7, metoda B

Concluzii

La aceasta �ntrebare 50% dintre mame au raspuns corect, restul considerand ca


spalatul m�inilor nu este important in igiena alimentatiei copilului

� La �ntrebarea nr. 8, �Daca copilul dumneavoastra foloseste suzeta si �i cade pe


jos,
ce faceti?� 8 mame a raspuns ca o ofera din nou copilului sa o foloseasca (11%), 25
de mame
au raspuns ca trebuie schimbata (33%) si 42 de mame au raspuns ca o sterge si o
ofera
copilului (56%)
49
Tabel 14. Raspuns la �ntrebarea nr 8, metoda B

Raspuns O oferiti
copilului sa o
foloseasca
Nu o mai dati
copilului
O stergeti si o
oferiti copilului
Total
Nr. persoane 8 25 42 75
Procentul 11% 33% 56% 100%

5 6 %
11%

O o feriticop iluluisa
folos eas c a
Nu o ma idaticop ilul
33%

O stergetisioo ferit
Figura 14 Raspuns la �ntrebarea nr 8, metoda B

Concluzii

Mai mult de jumatate dintre mamele chestionate ofera copilului suzeta fara a o
steriliza �nainte de utilizare.

� La �ntrebarea nr. 9, �Este important regimul alimentar al mamei care alapteaza ?�

24 de mame au raspuns �Da� (32%), 39 de mame au raspuns �Nu� (52%) si 12 mame au


raspuns :Nu stiu� (16%).
Tabel 15. Raspuns la �ntrebarea nr 9, metoda B

50
Raspuns Da Nu Nu stiu Total
Nr. persoane 24 39 12 75
Procentul 32% 52% 16% 100%

32%
52%
16%

Da
Nu
Nu stiu

Figura 15 Raspuns la �ntrebarea nr 9, metoda B

Concluzii

68% dintre repondente nu cunosc importanta regimului alimentar al mamei care


alapteaza.

� La �ntrebarea nr. 10, �Diversificarea alimetatiei la copil se face� 49 dintre


mame au
raspuns �introduc�nd c�te un aliment �n cantitati mici crescute progresiv� (65%), 8
mame au
raspuns �introduc�nd un aliment nou chiar daca copilul �l refuza� (11%) si 18 mame
au
raspuns �introduc�nd doua alimente�(24%).
51
Tabel 16. Raspuns la �ntrebarea nr 10, metoda B

Raspuns Introduc�nd
c�te un aliment
Introduc�nd un
aliment nou chiar
daca copilul il
refuza
Introduc�nd
c�te doua
alimente
Total
Nr. persoane 49 8 18 75
Procentul 65% 11% 24% 100%

65% 11%
24%

Introducand cate un alimen


Introducand un alimentnou
chiar daca copilulilrefuza
Introducand cate doua alim
Figura 16 Raspuns la �ntrebarea nr 10, metoda B

Concluzii

Majoritatea pacientelor care au raspuns la �ntrebare aplica corect regulile de


diversificare a sugarului.

CONCLUZII FINALE

�n urma studiilor efectuate au rezultat urmatoarele:

1. Majoritatea copiilor ce sunt diagnosticati cu diaree acuta au v�rste cuprinse


�ntre 0-1 an si provin din mediul rural.
2. Din totalul pacientilor chestionati 56% sunt de sex masculin.
52
3. Din esantionul studiat, 79% din cazuri au fost diagnosticati cu gastroenterita
acuta, 12% cu gastroenterita toxica si 9 % cu gastroenterita dizenteriforma.
4. Din cauza neaplicarii corecte a masurilor de igiena (spalarea m�inilor,
fierberea biberoanelor) sau a prepararii incorecte a formulei de lapte
administrat, majoritatea copiilor alimentati artificial se prezinta la medic cu
diaree acuta.
5. Celemai multe cazuridediareeacutadiagnosticate serezolva cutratament cu
antibiotice si reechilibrare hidroelectrolitica si acido-bazica.
6. Aproape jumatate din mamele chestionate nu cunosc sau nu aplica corect
regulile de preparare si administrare a formulei de lapte �n cazul alimentatiei
artificiale.
7. Mai multdejumatate dintre mamele care au participatla sondaj nucunosc si
nu aplica regulile de igiena ceea ce conduce de cele mai multe ori la
�mbolnavirea copiilor.
8. Aproximativ 40% dintre mame nu cunosc modul de diversificare a
alimentatiei sugarului.
RECOMANDARI

1. Sfatuiesc mamele sa se informeze sau sa ceara sfatul medicului �nainte de a


�ncepe diversificarea alimetatiei sugarului.
2. Le recomand sa se spele pe m�ini cu apa si sapun dupa folosirea toaletei, dupa
schimbarea scutecelor, �nainte de a intra �n contact cu alimentele.
53
3. Le explic ca, pentru prepararea laptelui praf se foloseste apa fiarta si racita.

Folosirea apei de la robinet sau de la f�nt�na poate duce la intoxicatie cu


nitriti.
4. Pastrarea scutecelor murdare se va face �ntr-un recipient separat unde nu au
acces copiii sau animalele de casa.
5. Schimbarea scutecelor nu trebuie facuta �n bucatarie sau �n �ncaerea �n care se
man�nca.
6. Nu se �ntrerupe alimentatia naturala, daca nu exista o dovada certa ca sanul
mamei este cauza infectiei digestive a copilului (mastita, abcese mamare).
7. Hidratarea este foarte importanta si trebuie �nceputa imediat. Se administreaza
ceai ne�ndulcit.
8. Hidratarea va continua at�ta timp c�t exista scaune diareice.
9. Pentru ameliorarea tranzitului se pot folosi supa de morcov si mucilagiu de
orez.
BIBLIOGRAFIE

1. Beldean, Luminita � Principii de ingrijire a copilului bolnav; Ed. Alama Mater;


Sibiu; 2005
2. Beldean, Luminita; Gal, Gherghinica; Seuchea, Monica � Procesul de nursing �
Aspecte teoretice si practice; Ed. Universitatii� Lucian Blaga� din Sibiu; 1999;
54
3. Beldean, Luminita; Helju, Cristina � Promovarea sanatatii copilului; Ed. Alma
Mater; Sibiu; 2003
4. Coldea, Liliana; Beldean, Luminita; Gal, Gherghinica; Seuchea, Monica; Pintea,
Alina � Nevoi fundamentale � interventii de nursing; Ed. Alma Mater; Sibiu; 2003
5. Georgescu, Adrian � Compendiu de pediatrie; Ed, All Medical; Bucuresti; 2005
6. Geormaneanu, Mircea � Pediatrie; Ed. Didactica si Pedagogica; Bucuresti; 1994
7. Harrison � Principii de medicina interna; Ed. Teora; Bucuresti; 2003
8. Interiorul corpului uman; Ed. DeAgostini Hellas SRL; 2009
9. Maiorescu, Mircea; Anca, Ion � Bolile diareice acute ale sugarului si copilului
mic;
Ed. Academiei Republicii socialiste Rom�nia; Bucuresti; 1985
10. Maiorescu, Mircea; Iacob, Constanta � Elemente de nutritie pediatrica; Ed.
Medicala; Bucuresti; 1987
11. Munteanu, Ioan � Tratamentul deshidratarilor acute la copil; Ed. Medicala;
Bucuresti; 1986
12. Munteanu, Ioan � Vademecum de Pediatrie; Ed. Medicala; Bucuresti; 2007
13. Pascal Ciofu, Eugen; Ciofu, Carmen�Esentialul in pediatrie editia a 2-a; Ed.
Medicala Amaltea; Bucuresti; 2002
14. Spock, Benjamin � Ingrijirea sugarului si copilului editia a 8-a; Ed. All;
Bucuresti;
2009
15. Titirca, Lucretia- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali;
Editura Viata Medicala Rom�neasca; Bucuresti; 2006
16. Titirca, Lucretia- Urgente medico-chirurgicale; Editura Medicala; Bucuresti;
2009
17. www.emcb.ro/article.php?stori
Anexa 1

Agentii etiologici ai diareilor acute infectioase.

BACTERII Genul salmonella (peste 1700 de serotipuri)


Genul shigella (4 subgrupe):
-shigella dysenteriae
-shigella flexner

55
-shigella boydii
-shigella sonnei
Escherichia coli
Alcalescens dispar
Genul Klebsiella
Genul Provideneia
Genul Proteus
Genul enterobacter
Pseudomonas aeruginosa
Vibrio comma
Vibrio parahaemolylicus
Vibrionii neaglutinabili
Bacillus cereus
Genul Clostridium:
-clostridium botulinum
-clostridium perfringens
-clostridium difficile
-clostridium butyricum
VIRUSURI Rotavirusuri
Parvovirusuri
Virusul Norwalk
Coronavirusuri
Adenovirusuri
Enterovirusuri
Reovirusuri
PROTOZOARE Enlamoeba dysenteriae
Balantidium
Giardia
Tricomonas intestinalis
FUNGI Genul candida

Anexa 2

Doze minime infectante de germeni in diarei acute, infectioase

Agent infectios Daza minima infectanta


Shigella 101-103
Salmonella 102-106
Staphylococcus 105
Bacillus cereus 106

56
Clostridium perfringens 106-108
Vibrio cholerae 108-109
Alti vibrioni 108
Escherichia coli 106-109
Rotavirusuri 108

57
58
Anexa 4

Terapia nutritionala pentru Boala Diareica Acuta usoara

Volumul scaunelor > 20 g/Kg/zi


Deshidratare < 5%

B.D.A. usoara=Stare de constientabuna


Aport oral posibil (varsaturi minime)
Evolutie clinica �tipica�

Alimentatie naturala Alimentatie artificiala (formule)


Se continua laptele de mama Se opreste formula

Supliment oral desolutie hidroelectrolitica Solutie hidroelectrolitica 24 de ore

Formula fara lactoza, diluata � cu apa


timp de 24 de ore

Formula fara lactoza in concentratie


normala timp de 7 zile

Reintroducerea alimentelor solide

Incercarea unei formule cu lactoza

Diaree Sscaun normal

Se continua formula fara lactoza Se introduce formula ce contine lactoza

59
NPO
(Nutritieper os)

Anexa 5

Tratamentul nutritional in Boala Diareica Acuta grava

Deshidratare5%
Letargie, febra, hipotonie
Aport oral inadecvat (varsaturi numeroase)
Debut sever cu deshidratare severa

Se poate incercanutritia per orala cu adaos de gesol per oral sau


nutritie per orala, cu inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice pe
cale intravenoasa ( nutritie oro-parenterala)

Diareea continua (volumul scaunelor> 20 g/kg/zi sau Na fecal> 70 mEq/l= diaree


secretorie

Se continuanutritia per os + NPT pe vena


periferica 5 zile

oprirea sau scaderea diareea continuadiareei >20 g/kg/zi

dupa 5 zile sau Na


formula modulara fecal >70/l sau
sau elementara MPC severa

se creste (daca e Biopsie duodenalatolerata) pentru a exclude

celiakia

TPN � 6 sapt.

Se incepe alimentatia
orala cu formula
modulara

Se creste aportul de PO
daca e tolerat + se
scade TPN (corespunzator)

Oprirea diareei, Na fecal

< 40 mEq/l, fara MPC sever

TPN periferica + se �ncepe solutia Gesol

Intoleranta Intoleranta
Formula fara lactoza Formula modulara
diluata � cu apa sau fara H.C.

Toleranta Toleranta Intoleranta


Se cresc
Se creste concentratia H.C.la 1g TPN
formulei la 1/1 pe kg/24 h
(daca sunt
Se mentione o luna tolerate)
se reintroduc alimente
solide

60
SPITALUL_______________________________ Anexa 6
SAPTAMANA____________________________

FORMULAR DE RAPORTARE SAPTAMANALA A CAZURILOR DE BDA


IN PERIOADA IUNIE-OCTOMBRIE 2011

Total cazuri
diagnosticate
Din care
internate
Din care externate Grupa 0-1 an Grupa1-4 ani
Cu
etiologie
precizata
Cu
etiologie
neprecizata
Infirmate
BDA
Nr. cazuri
internate
Cu
etiologie
precizata
Cu etiologie
neprecizata
Infirmate
BDA
Nr. cazuri
internate
Cu
etiologie
precizata
Cu
etiologie
neprecizata
Infirmate
BDA

Grupa5-9 ani Grupa10-14 ani Grupa15-64 ani


Nr. cazuri
internate
Cu
etiologie
precizata
Cu etiologie
neprecizata
Infirmate
BDA
Nr. cazuri
internate
Cu
etiologie
precizata
Cu etiologie
neprecizata
Infirmate
BDA
Nr. cazuri
internate
Cu
etiologie
precizata
Cu etiologie
neprecizata
Infirmate
BDA

Grupa 65 ani si peste Nr. decese sub un an


Nr. cazuri
internate
Cu
etiologie
precizata
Cu etiologie
neprecizata
Infirmate
BDA

Semnatura si parafa coordonator SCPCIN


ATENTIE! SE TRANSMITE IN FIECARE ZI DE LUNI
61

S-ar putea să vă placă și