Depopulare in Europa

Ţări ca România, Bulgaria, Letonia, Polonia, Croaţia şi Ucraina şi-ar putea pierde până în
2045 peste 20% din populaţia activă, capabilă să lucreze. Aceasta este concluzia unui studiu
al unui institut din Viena. De acelasi autor Ana lui Dăncilă. Un pamflet Cenzura în era
ciberneticii şi nebunii periculoşi Prea mică pentru un conflict atât de mare Institutul vienez
pentru Studii Economice Internaţionale (wiiw) avertizează asupra formelor drastice în care se
prezintă în ţările din sud-estul Europei fenomene şi aşa periculoase precum lipsa forţei de
muncă şi reducerea populaţiei. Expertul wiiw Richard Grieveson a declarat la prezentarea
prognozei acestui institut pentru anii 2019-2021: "Aşa ceva nu s-a mai văzut în vremuri de
pace". Pierderi comparabile de populaţie s-ar înregistra doar în timp de război şi în perioade
de foamete. Riscuri majore pe termen mediu şi lung Concluzia wiiw este că ţările din centrul,
estul şi sud-estul Europei se vor confrunta cu provocări masive în anii ce urmează. Pe lângă
depopulare, este vorba şi de lipsa acută a personalului calificat, care ar influenţa deja major în
anumite ţări productivitatea şi potenţialul de creştere economică. Cel mai rău ar sta deja la
acest capitol Ungaria, Polonia şi Bulgaria, conform sondajului întreprins de wiiw în rândul
firmelor din aceste ţări. În comparaţie, mult mai puţine companii din România s-au plâns de
această problemă în cadrul acestui studiu. Alte probleme în creştere în cele 23 de ţări
examinate de institutul din Viena sunt accentuarea autoritarismului, periclitarea statului de
drept, interferenţele în activitatea justiţiei şi a altor instituţii. De asemenea, în comparaţie cu
Europa de Vest, SUA şi Asia, regiunea nu ar fi la fel de bine pregătită educaţional şi
tehnologic pentru a se integra într-o economie globală digitalizată. Nivelul de automatizare în
estul şi sud-estul Europei ar fi de asemenea mult sub media din Vest şi Asia, susţine studiul
wiiw. Creşterea economică încetineşte. România a dat deja înapoi Ţări ca Ungaria şi Polonia,
confruntate cu lipsa personalului calificat şi foarte dependente de exporturi (mai ales Ungaria,
unde exporturile reprezintă aproape 90% din PIB), vor înregistra probabil scăderi deosebit de
puternice, după ani cu creştere substanţială, se aşteaptă Grieveson. Expertul wiiw crede că
unul din motive pentru evoluţiile negative prevăzute este reducerea cererii pe pieţe de export
importante pentru această regiune, precum China şi Germania. Alte ţări puternic dependente
de exporturi sunt Cehia, Slovenia şi Slovacia, toate cu 70 până la 90 de procente din PIB
asigurate de exporturile de mărfuri şi servicii. Symbolbild Deutschland Export Economiile
regionale, foarte dependente de exporturi Serbia a înregistrat de asemenea în 2018 un an bun,
cu cea mai solidă creştere economică din ultimul deceniu. România şi Turcia însă au avut
reculuri semnificative în 2018, după supraîncălzirea economiei în anii precedenţi, arată wiiw.
Potrivit institutului din Viena, după creşterea de 4,2% din 2018, prognoza pentru creşterea
economică a României ar fi de 2,8% în 2019 (ajustată negativ cu 0,8%), 3% în 2020 (ajustată
negativ cu 0,7%), respectiv 3,2% în 2021. Institutul din Viena prognozează că economiile cu
creşterile cele mai pronunţate în 2019-2021 vor fi Kosovo, Albania şi Moldova, cele mai
sărace ţări din Europa în prezent. Rusia va continua să stagneze, în ciuda majorării preţurilor
la ţiţei, în principal din cauza problemelor structurale din economie şi a sancţiunilor
occidentale. Concluzia ar fi că perioada de boom economic pentru centrul, estul şi sud-estul
Europei, din anii 2017-2018, a ajuns la final şi ar urma trei ani de avansuri economice mai
scăzute. Sfaturile wiiw pentru evitarea blocării totale a creşterii economice Institutul vienez
pentru Studii Economice Internaţionale sfătuieşte guvernanţii şi companiile din aceste ţări să
ia măsuri imediate pentru a evita stoparea totală a creşterii economice în anii care vin. În
primul rând, pentru o regiune care se confruntă cu un declin demografic atât de accentuat şi
care se bazează în măsură prea mare pe exporturi industriale, automatizarea rapidă ar fi o
prioritate. În al doilea rând, guvernele ar face bine să întărească şi să sprijine calitatea şi
independenţa instituţiilor, ceea ce nu se întâmplă pe moment în mai multe state din această
regiune. În ţările membre ale UE unde instituţiile şi statul de drept se află sub asediu în
prezent, Bruxellesul ar trebui să intervină mai dur pentru a asigura respectarea standardelor
comunitare. În fine, investiţii mai mari şi mai bine orientate în educaţie şi pregătire vor fi
cruciale pentru a pregăti regiunea central-est-sud-est europeană pentru noua economie
digitală.