LICENTA

TERORISMUL-o problema acuta a
MINISTERUL EDUCATIEI CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR”
DIN TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE DREPT
LUCRARE DE LICENȚĂ
PROGRAM DE STUDIU: ZI
ÎNDRUMATOR ȘTIINTIFIC:
profesorul
TÂRGU MUREȘ
2015
ABSOLVENT:
FARCAȘ ADRIAN FLORIAN
MINISTERUL EDUCATIEI CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
1
UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR”
DIN TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE DREPT
TERORISMUL
O PROBLEMĂ ACUTĂ A
PROGRAM DE STUDIU: ZI
ÎNDRUMATOR ȘTIINTIFIC:
profesorul
TÂRGU MUREȘ
2015
ABSOLVENT:
FARCAȘ ADRIAN FLORIAN
Cuprins:
2
Capitolul 1- Noțiuni introductive legate de terorism
1.1 Introducere...............................................................
1.2 Definirea terorismului.............................................
Capitolul 1- Noțiuni introductive legate de terorism
3
1.1.Introducere
„Terorismul este cel mai periculos și mai nociv efect al puterii, în
sensul ca se legitimează prin forța cea mai brutală și folosirea ei lipsită
de orice scrupul, în condițiile în care singura regulă este cea dictată de
terorist, fie el un individ, grup sau stat” (Virgil Măgureanu 2003)
Amenințările teroriste din întreaga lume,
din anii ’80, ’90 si 2000, au stimulat un val
de cercetări despre violența politică, ale
caror concluzii sunt în pericol de a fi
ignorate sau neglijate. Grupările teroriste nu
sunt compuse, de obicei, din oameni violenți, cu tulburari psihice sau de
personalitate ci din indivizi care folosesc intimidarea civililor și violența
ca armă pentru a-și atinge scopul ideologiei lor. Violența poate sa
reprezinte un obiectiv strategic, care să implice costuri și beneficii
calculabile și să fie folosită ca parte a unui angajament moral pentru o
anumită cauză. E posibil ca teroriștii să urmeze o atare cauză, ghidați
fiind de sentimente de loialitate, altruism și dreptate, pe care, dacă ar
avea alte consecințe, le-am putea considera admirabile. Indivizii care
aleg calea violenței sunt, de obicei, oameni obisnuiți, care fac parte din
grupuri iesite din comun, iar pentru a le putea înțelege comportamentul
ar fi indicat să urmarim nu atat psihologia individuală, cât pe cea de
grup. Există aspecte din antecedentele teroriștilor care pot fi comparate
cu acelea ale membrilor unor bande și culte religioase, la care căutarea
identității prin aderarea la grup facilitează adoptarea unei gândiri
radicale. Studierea felului în care oamenii aderă la grupări violente
scoate în evidență, adesea, mai multe detalii mai degrabă despre
legăturile de prietenie și dragoste decât despre problemele politice.
Ideologia poate devenii un teren de testare pentru aderare, demonstrând
angajamentul față de cauza grupării. Transformarea cauzei lor într-un
razboi a fost importantă pentru teroristii, care cautau să-și verifice
credința prin confruntările militare. Cu toate că sunt, de obicei, limitate,
resursele de care dispun teroriștii au un impact puternic, din cauza
pagubelor fizice produse. Amenințarea poate fi transformată într-o criză
de catre mijloacele media, implicate profund în transmiterea pericolului
unei audiențe mai largi decât cea afectată în mod direct. Boala
sociogenică de masă, declanșată, în SUA, de frica de antrax, este un bun
4
exemplu în acest sens. Specialistul în terorism de la Rand Corporation a
definit terorismul ca un fenomen de observare a unei mulțimi de
persoane care privesc, nu o mulțime de persoane care mor, deși a mai
prezis, cu mai mult de 10 ani înainte, o creștere pe scară largă a
violenței.
Incercările de a învinge
terorismul prin forța militară pot
fi mult mai periculoase pentru
guverne decât pentru teroriști,
deoarece legalitatea sa se
deteriorează. Restricțiile și
represaliile impuse timp de un
sfert de secol nu au atenuat
amenințarea Israelului de către
gruparile palestiniene violente, iar îndoielile organizațiilor drepturilor
omului asupra legalitătii acestui raspuns au fost nocive. Adesea, o
națiune reacționează la violența grupărilor mici cel mult la fel ca în
situația în care ar fi fost vorba despre un act criminal fără rezonanța
politică. Grupările violente fac parte, de regulă, dintr-o rețea cu
legitimitate psihologică și ideologică care le furnizează sprijin material
și moral. În mișcarea ETA, de exemplu, din Spania, este inclusă și
gruparea Basque Ideal. Simpatizanții săi consideră că pentru a-și apara
legitimitatea, violenta grupare este nevoită să înfrunte rigorile impuse de
lege și de autoritatea statului. Aflarea faptului că guvernul Spaniei a
sponsorizat, în anii 80, trupe de luptă împotriva membrilor ETA, a sporit
valul de simpatie față de respectiva mișcare, în ciuda reacțiilor negative
stârnite de caracterul nediscriminatoriu și sălbatic al acțiunilor ei.
Violentă de ambele parți poate influența judecata opiniei publice, și orice
guvern ar trebui sa ia în calcul toate aspectele problemei înainte de a lua
vreo masură brutală sau nedreaptă, care ar putea să-i slabească poziția
morală și să-i diminueze sprijinul.
1.2 Definirea terorismului
5
Termenul de terorism provine din latinescul „terror” care
înseamna violenta fizică, spaimă, teroare provocate deliberat prin acte
de violență publică, folosirea cu intenție a unor mijloace capabile să
ducă la un pericol comun. Caracteristicile terorii sunt: violența și
amenințarea cu violență, folosirea sistematică și persistentă a
violenței, intimidare și sensibilizare prin agresivitate și ură. Terorismul
mai presupune organizare, planificare, finanțare și echipamente de
ultimă ora precum și subiecți umani, selectați și pregătiți pentru
realizarea acțiunilor concrete de atac. Teroarea este elementul
constitutiv al multor acțiuni grupale semnalate înca din antichitate.
Actul de terorism a avut întotdeauna un scop similar descurăjarii
generale, victima de moment este mai puțin importantă decât efectul
general asupra unui grup anume căruia îi este în realitate adresat actul
exemplar. Simptomatica este butadă celebrului ganditor militar chinez
SUN – TZU: „omoară unul – terorizeaza o mie”.
Deci, terorismul, deși produce victime individuale este un act
îndreptat împotriva unei colectivități.
Experții au căzut de a cord că în spatele unei acțiuni teroriste
există întodeauna o strategie. Indiferent de forma atacului: bombe,
mașini capcana, focuri de armă, luarea de ostatici, asasinate,
terorismul nu este deloc accidental sau spontan. Terorismul reprezintă
deci utilizarea deliberată a violenței împotriva civililor pentru
obținerea de avantaje politice sau de natură religioasă.
Chiar daca majoritatea oamenilor recunosc terorismul atunci
cand il vad, nu exista o definitie unanim acceptata pentru acest termen.
Ironic este insa faptul ca ceea ce pentru o persoana inseamna terorism
pentru alta reprezinta lupta pentru eliberare nationala si exista o
confuzie extrema in definirea violentelor: terorism, crima organizata,
razboi civil, stat dictatorial, confuzia fiind chiar mai mare atunci cand
se incearca separarea terorismului de miscarile insurgente ori
separatiste.
Exista o varietate de concepte care definesc terorismul.
Institutiile antitero, politice, sociale, psihologice, guvernamentale si de
securitate au incercat o definire a fenomenului. In volumul
„Terorismul politic” de Schmidt si Youngman sunt citate 109 definitii
cu privire la terorism, autorii obtinandu-le de la diverse academii
militare si universitati care studiaza si cerceteaza terorismul. Acestea
6
constituie o statistica, care arata criteriile de definire a terorismului.
Ele sunt:
– violenta, forta (apar in 83,5% din definitii)
– politic (65%)
– frica accentuata, teroarea (51%)
– amenintare (47%)
– efecte psihologice si anticiparea reactiilor (41,5%)
– discrepanta intre tinte si victime (civili), (37,5%)
– actiunea intentionata, planificata, sistematica, si actiunea organizata
(32%)
– metode de lupta, strategii, tactici (30,5%)
Definirea terorismului si a teroristilor face obiectul cercetarii si

intelegerii fenomenului care a luat amploare pe glob. Teroristii
internationali, incapabili sa isi atinga scopurile prin mijloace
conventionale, incearca sa trimita un mesaj ideologic sau religios prin
terorizarea publicului general. Prin alegerea tintelor, care adesea sunt
simbolice sau reprezentative pentru natiunea vizata, teroristii incearca
sa creeze un impact puternic asupra publicului inamic prin acte de
violenta, in ciuda putinelor resurse materiale de care dispun. Prin
aceasta ei spera sa demonstreze mai multe, astfel incat guvernul sau
guvernele vizate sa nu poata sa-si protejeze cetatenii; sau, prin
asasinarea unei anumite victime, pot da o lectie publicului in general.
Spre exemplu, prin asasinarea presedintelui egiptean Anwar al-Sadat
din 6 octombrie 1981, la un an de la calatoria sa importanta in Israel,
teroristii al-Jihad au sperat sa convinga lumea si, in special, pe
musulmani, ca a fost comisa o mare eroare. Definitiile terorismului
sunt foarte variate si, de obicei, inadecvate. Pana si cercetatorii
terorimului neglijeaza adesea sa defineasca termenul, preluand
definitii de la Departamentul de Stat SUA, cum ar fi: „Violenta
premeditata, motivata politic, folosita impotriva unor tinte
noncombatante de catre grupari subnationale sau agenti clandestini, de
obicei cu intentia de a influenta publicul”. Desi un act de violenta,
privit de obicei in Statele Unite ca act de terorism, nu poate fi
interpretat la fel in alta tara, tipul de violenta care distinge terorismul
7
de alte genuri de violenta, cum ar fi crima sau o actiune militara in
timp de razboi, poate fi totusi definit in termeni calificati in mod
rezonabil ca obiectivi.
Un cercetator in stiinte sociale defineste o actiune terorista ca fiind
folosirea calculata a violentei inopinate, socante si ilegale impotriva
noncombatantilor (inclusiv civili, militari in rezerva si angajati ai
securitatii in situatii de pace) si a altor tinte simbolice, intre care se
infiltreaza unul (sau mai multi) membri ai unei grupari subnationale
sau unul (sau mai multi) agenti clandestini, cu scopul psihologic de a
face publica o cauza politica sau religioasa si/sau de a determina sau
sili un guvern (sau mai multe) sau populatia civila sa accepte
revendicari in numele cauzei.
1.2 TIPURILE DE TERORISM
Tipologia gruparilor teroriste scoate in evidenta descrierea detaliata a

profilurilor si aplicatiilor teroriste pe glob, formele sinucigase si
psihologia actelor criminale din randul gruparilor teroriste. Fiecare
grupare terorista este unica in felul ei, de legitimare prin violenta si
teroare, iar in spatele actelor criminale, gruparile teroriste detin o
doctrina sincretista politico-religioasa fundamentata la rang divin, bine
intiparita in mintile lor, luptand pana la atingerea acestora.
Dupa ideologie, gruparile teroriste se clasifica conform urmatoarelor
patru tipologii: nationalist-separatiste fundamentalist religioase
social-revolutionare.
Aceasta clasificare este bazata pe supozitia ca gruparile teroriste pot fi
diferentiate prin ideologia lor politica. Categoria social-revolutionara a
fost numita si „idealista”.
Teroristii idealisti lupta pentru o cauza radicala, o convingere
religioasa sau o ideologie politica, inclusiv pentru anarhism. Desi
unele grupari nu se incadreaza practic in nici una dintre aceste
8
categorii, tipologiile generale sunt importante deoarece toate
campaniile teroriste sunt diferite, iar intentiile gruparilor din aceeasi
categorie generala tind sa aiba mai multe in comun decat cele de
categorii diferite. De exemplu, IRA, ETA si LTTE au toate motivatii
nationaliste puternice, in timp ce fundamentalistii islamici si gruparile
lui Aum Shinrikyo sunt motivate de convingeri religioase. O a cincea
tipologie, pentru teroristii de aripa dreapta, nu face obiectul acesti
lucrari.
Toate gruparile teroriste au ceva in comun si anume strategiile lor de
lupta individuala sau de grup restranse iar categoriile terorismului sunt
de tip violent, sinucigas, agresiv, distrugator netinand seama de civilii
nevinovati si organizatiile cu caracter religios sau politic.
Tehnicile lor de lucru sunt: asasinatele individuale si colective, rapirile
si luarea de ostatici, deturnarile de avioane, distrugerea avioanelor
civile, lansarile de bombe masiv explozibile, manipularea prin mass-
media, instrumente de persuasiune, instruirea psihofiziologica
eficienta de rezistenta si motivatie criminala.
Dupa amploarea geografica a activitatii gruparilor teroriste, terorismul

se imparte in terorism international si terorism intern.
A. TERORISMUL NATIONAL SAU INTERN (DOMESTIC)

In contextul unei tipologii largite, este de aratat ca terorismul poate fi
privit si din
punct de vedere al spatiului in care se practica si al intinderii efectelor
sale. In activitatea sa delictuala autorul actului de teroare interna aduce
atingere si unor bunuri materiale, dar aceasta distrugere este savarsita
tot cu mijloace de natura sa provoace un pericol general. Sunt
mijloace a caror folosire poate provoca pagube nebanuite si atinge
chiar uneori obiective care nu intrau poate in atentia autorului. Simpla
folosire a unor asemenea mijloace este, fara indoiala in stare sa
provoace, pe plan intern, climatul de ingrijorare si teroare urmarit de
autor.
9
INCIDENTE ALE TERORISMULUI DOMESTIC IN PERIOADA
2001-2005
5000 -,
4000–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
3000–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
2000 ––––––––––– 1 I––––––––––- 1 I––––
1000–––––––––––- –––- ––––– –––- –––––
0
2001 2002 2003
2004 2005
sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org
VICTIMELE TERORISMULUI DOMESTIC IN PERIOADA

2001-2005
25000 |––––––––––––––––––––––––––––––––––––
20000––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
15000––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
10000–––––––––––––––––––––––––––––––- –––
5000 ––- ,––- .–––– 1 I––––– 1 I––––– –––- ––
0
2001 2002 2003 2004
2005
La nivel mondial, in perioada 2001-2005 au avut loc peste 12.000

atacuri atribuite terorismului intern soldate cu peste 50.000 de victime.
10
Dupa cum se observa si in graficele de mai sus, tendinta este
intensificare ale acestor actiuni.
Graficele de mai sus ne relateaza unde terorismul domestic este

intalnit. Sunt zone de conflict deschis in care gruparile teroriste
actioneaza pentru a terifia populatia civila.
B. TERORISMUL INTERNATIONAL
Terorismul international constituie infractiune sui generis, adica un tip
special de infratiune, caracterizata printr-un element de extraneitate:
pregatirea si executarea acestei infractiunii, subiectele pasive si active,
mobilul, mijloacele de infaptuire ale autorului, intereseaza mai multe
state. Ansamblul de crime si delicte care constituie terorismul imbraca,
in anumite circumstante, un caracter international, fie pentru ca
savarsirea sau efectul lor se prelungeste pe teritoriul mai multor state,
fie prin faptul ca aduc atingere unor bunuri juridice de mare valoare, a
caror protectie constituie o conditie esentiala pentru mentinerea
raporturilor de buna intelegere intre state si in consecinta a pacii
internationale.
Intr-o incercare de analiza efectuata pe aceasta cale e necesar sa avem
in vedere aspectul formal si aspectul material al infractiunii de drept
international. Primul aspect consta in posibilitatea de a urmarii si a
judeca pe autorul infractiunii, independent de locul unde infractiunea a
fost comisa.
Cat priveste criteriul material, pentru a considera un act ilicit drept
infractiune a dreptului natiunilor, conform savantului profesor
Donnedieu De Vabres, exista urmatoarele premize:
 Savarsirea actului criminal se prelungeste pe teritoriul mai
multor state
 Bunul caruia i s-a adus atingere sa prezinte pentru comunitatea
internationala o importanta materiala sau morala
 Actul criminal sa ofenseze grav sentimentul de justitie si de
respect datorat demnitatii umane, sentiment propriu tuturor
oamenilor
Caracterul internaţional al terorismului
11
Juriştii penalisti au aratat multa prudenta cu privire la infracţiunile
care trebuiau sa intre in lista incalcarilor de drept international. Acesta
a fost si cazul infractiunilor de terorism. S-a examinat intotdeauna
daca o infractiune are toate elementele pentru a fi considerata o
infractiune internationala.
Pot avea deci, caracter international numai formele de terorism in care
autorii actioneaza in scopuri politice colective demonstrandu-se acest
fapt. Printre actele de aceasta natura se numara acelea a caror efecte
daunatoare se manifesta pe teritoriul mai multor state si cu o atare
intensitate incat pune sub amenintare insasi ordinea politica
internationala.
Din punct de vedere al aplicarii in spatiu a regulilor de drept penal,
pentru infractiunile de terorism, toate statele ar trebui sa accepte
principiul universalitatii. Pentru aceste infractiuni ar trebui deci, sa se
aplice legile penale ale fiecarui stat, indiferent de locul unde actele de
teroare au fost comise si independent de nationalitatea autorului.
INCIDENTELE TERORISMULUI INTERNATIONAL IN 2001-2005

450 –
400
350
350
300 –
ouu
1– 1
250
250
200
200
150
150
100
12
100
50 50
0
2001 2002 2003 2004 2005
In ultimii cinci ani au avut loc peste 1500 de atacuri teroriste cu

caracter international cauzand peste 15.000 de victime. Terorismul
international a devenit principalul inamic la statelor civilizate si a
determinat o schimbare dramatica a securitatii mondiale.
Ultimul atentat terorist de mare amloare a avut loc la Madrid la data

de 11.03.2004. Spania si alte 11 natiuni au platit un greu tribut de
sange barbarei teroriste: 200 de morti si circa 1400 de raniti. Este cel
de-al doilea atentat dupa amploare in Europa dupa cel de la Lockerbie
(21 decembrie 1988), cand au murit 270 de oameni. Atentatul de la
Madrid a fost revendicat de Al-Qaeda.
Tacticile traditionale ale terorismului cum ar fi luarea de ostateci,
asasinatul politic, actiunile directe, punctuale, nu intra in vederea lui
Osama bin Laden. Tintele atacurilor teroriste nu mai sunt persoane sau
categorii de persoana, ci mase de oameni. Mase cat mai mari.
Operatiunea terorista de la 11.09.2001 a cauzat peste 4500 de victime,
apartinand unor categorii sociale, rase si nationalitati diferite. La
11.04.2004, dispozitivele explozive au fost amplasate in trei trenuri si
au fost detonate cand acestea erau pline de navetisti. Dispozitivele
teroriste erau adaptate pentru a fi detonate cu ajutorul unor telefoane
mobile. Au fost amplasate 15 dispozitive din care 10 au fost detonate.
Toate aceste presupun informatii, sprijin logistic si, nu in ultimul rand,
oameni.
Un expert in terorism al serviciilor secrete americane CIA afirma:
„Daca astazi ai informatii bune despre reteua Al-Quaeda, acele
informatii nu mai sunt operationale maine.” El compara reteaua cu un
13
virus care se schimba permanent, incat este imposibil sa-l prinzi si sa-l
distrugi in intregime. Tactica acestei organizatii teroriste a devenit
doctrina ofensiva antiamericana.
1.3 ZONE FIERBINTI
Exista 18 teatre de confict in toata lume. Zonele fierbinti sunt marcate
pe harta lumii de mai jos, iar unele crize sunt descrise pe scurt.
IRAQ
Urmare a razboiului din Glof din 1991 si 2003, in care peste 140.000
de soldati irakieni au murit in ciocnirile cu fortele aliate, fortele de
securitate irakiene si cele de cualitie continua sa fie atacate cu
regularitate si astazi. Razboil de gherila dus de insurgentii irakieni se
indreapta spre un razboi civil generalizat care va avea ca rezultat
probabi scindarea statului Iraq pe criterii etnice.
Iraqul reprezinta in momentul de fata cel mai fierbinte loc din lume.
De la inlaturarea regimului dictatorial in 2003 au avut loc peste 3500
atacuri revendicate de peste 30 de grupări care au cauzat peste 25000
de victime, dintre care 10000 de morti.
S-a crezut ca organiarea de alegeri si instaurarea guvernului ales ar
insemna un sfarsit al violentelor, insa rar sunt zile cand nu explodeaza
bombe si nu mor oameni in aceasta tara. Se pare ca situatia se
indreapta spre un esec al politicii internationale.
PALESTINA – ISRAEL
De mai bine de jumatate de veac aceasta regiune a devenit unul dintre
cele mai fierbinti puncte de incercare ale relatiilor lumii occidentale cu
lumea musulmana.
Aceasta zona este macinata de conflicte militare dintre Israel si tarile

arabe, conflict inceput cu razboiul de independenta al statului Israel
(1948-1949) imediat dupa retragerea britanica, continuat cu
14
reizbucnirea divergentelor in 1956 urmata de Razboiul de Sase Zile
din 1967 si cu atacarea Israelului in 1973. In aceasta zona a fost
aproape tot timpul nevoie de interventia ONU pentru dezamorsarea
situatiei si pentru incercarea evitarii catastrofelor umanitare.
In urma acestor conflicte, multi palestinieni au parasit Israelul si si au
fost instalati in tabere de refugiati din preajma granitelor Israelului;
statutul acestor refugiati a devenit o problema spinoasa in cadrul
relatiilor israeliano-arabe..
In 1978 fortele de guerilla pelestiniene (in majoritate militanti al-Fatah

condusi de Yasser Arafat), avand baze in sudul Libanului, au lansat un
atac asupra Israelului; trecand la contraofensiva, fortele armate
israeliene au patruns in sudul Libanului pentru a ocupa un teritoriu de
aproximativ 10 km in profunzime, spre a proteja granita nordica a
Israelului. Conflictul a durat pana in 1985 cand fortele armate
israeliene au fost retrase din Liban.
In 1987-1993 a avut loc prima Intifada. A inceput ca o rabufnire de

violenta in teritoriile ocupate.
Majoritatea participantilor erau tineri. Conducerea OEP din Tunisia a
preluat imediat directia acestei miscari populare. Intifada a determinat
in primul rand cresterea influentei politice a gruparilor islamice
extremiste precum Hamas si Jihadul Islamic; exista zeci de astfel de
grupari care s-au polarizat in militii pro- si contra OEP,
condusa de Y. Arafat. Prima Intifada s-a incheiat in 1993, odata cum
semnarea Acordurilor de la Oslo intre reprezentantii Israelului si cei ai
OEP.
In 2000 a inceput a ll-a Intifada(denumita si „al-Aqsa Intifada”).

S-a declansat ca urmare a gestului cu implicatii simbolice al lui Ariel
Sharon care a vizitat templul al-Haram as Sharif din Ierusalim, care
are numeroase semnificatii de ordin religios atat pentru arabi cat si
pentru evrei; demnitarul
israelian a declarat atunci ca respectivul
israeHtnwnofHăna.sMâfcn^oos. sit reprezinta teritoriu israelian pentru
15
eternitate. In vechiul Ierusalim au izbucnit revolte ale palestinienilor;
armata israeliana a intervenit, rezultand victime in randul
palestinienilor.
Acest conflict pare sa nu aiba sfarsit si tot mai multi civili cad victime
ale acestor confruntari. Din pacate, multe din intiativele palestiniene
au caracter terorist. Actiuni precum declansarea de bombe in autobuze,
in piete si in scoli nu pot fi catalogate decat la actiuni teroriste.
Conflictul israelo-palestinian este in mare parte responsabil pentru

aparitia terorismului modern. Israelul este o tara care lupta cu
terorismul de cateva decade bune si fara prea mult succes (desi
serviciile secrete israeliene impiedica majoritatea atentatelor, Israelul
nu a facut nimic pentru a inlatura cauzele care ii determina pe unii
palestinieni sa foloseasca terorismul, astfel incat numarul celor ce sunt
dispusi sa se alature gruparilor teroriste creste pe zi ce trece).
INCIDENTE TERORISTE SI VICTIMELE ACESTORA IN ISRAEL SI FASIA GAZA IN
PERIOADA 2001-2005
□ Incidents
□ victims
2500 -, 2000 -1500 -1000 –
500 0
2001 2002 2003
2004 2005

In perioada 2001-2005 au avut loc peste 2000 de evenimente cu
caracter terorist, cauzând peste 6000 de victime. Conflictul este in
continuare deschis iar prin ajungerea la putere in teritoriile
palestiniene a gruparii HAMAS pot aparea multe consecinte greu de
prevazut.
16
AFGANISTAN
In 1973 guvernul lui Zahir Shah a fost rasturnat intro lovitura de stat
militara condusa de Daoud Khan si PDPA (Partidul Comunist Afgan).
Khan a abolit monarhiia, s-a declarat presedinte si Republica
Afganistan a fost stabilita.
In 1978, cand Khan a inlaturat oponentii suspecti din guvernul sau, s-a
ajuns la o lovitura de stat comunista, sangeroasa in care Khan este
ucis. Taraki este numit
Presedinte si semneaza un tratat de prietenie cu Uniunea Sovietica.

Miscarea guerilelor afgane (mujahedinii) este formata in 1979.
Urmeaza crime de masa, Taraki este ucis si Hafizullah Amim preia
Presedentia, insa este si el ucis si inlocuit cu Barak Karmal. Uniunea
Sovietica invadeaza in decembrie 1979. In 1986 Karmal este inlocuit
de Dr. Najibullah, care propune o incetare a focului cu Uniunea
Sovietica insa mujahedinii refuza. Mujahedinii castiga victorii mari si
determina pe sovietici sa se retraga in 1989 insa continua sa se lupte
impotriva regimului lui Najibullah.
In mai 1989, guerilele afgane il aleg pe Sibhhatullah Mojadidi cap al
guvernului lor in exil. In 1992 cuceresc Kabulul si formeaza un stat
islamic (cu Burhannudin Rabbani ca presedinte). In 1994 se formeaza
militiile Talibane si avanseaza rapid impotriva guvernului islamic. In
acelasi timp, Gulbuddin Hekmatyar, capul Hesbi-Islami si Dostum
continua sa se infrunte cu guvernul lui Rabanni. Kabul este redus la
ruine. Talibanii castiga masiv in 1995. In iunie 1996 Hekmatyar
semneaza pactul de pace cu Rabbani si se intoarce la Kabul in calitate
de prim ministru. Pana in 1998 talibanii avanseaza dramatic spre nord,
intarindu-si pozitia de cel mai puternic grup din tara. Din 2001 exista
forte de cualitie care actioneaza in acest stat pentru inlaturarea
completa a talibanilor de la conducerea tarii, pentru nimicirea retelelor
teroriste care se antreneaza in Afganistan, pentru distrugerea retelei
Al-Queda si pentru instaurarea la conducere a noului guvern desemnat
17
dupa alegerile din 2004. Ulterior fortele de cualitie au fost inlocuite cu
forte NATO care, pentru prima data, executa misiuni de lupta si de
mentinere a pacii in afara granitelor aliantei. In Afganistan, in
perioada 2001-2005 s-au produs 571 incidente teroriste care a
provocat moartea a 748 persoane si ranirea a peste 1100. Gruparile
teroriste responsabile sunt: Hizb-I Islami Gulbuddin (HIG), Jaish-ul-
Muslimin, Jund al-Sham, Mujahideen Message, Saif-ul-
Muslimeen, Taliban, al-Gama’a al-Islamiyya (GAI), al-Qaeda, al-
Zulfikar.
Republicile din Asia Centrala au o lunga istorie de conflicte. Luptele
izbucneau cu regularitate intre lorzii razboiului si grupurile religioase
care solicitau stabilirea unor state islamce in afara Federatiei Ruse.
Rusia incearca sa mentina federatia deoarece Caucazii sunt o ruta
vitala de aprovizionare cu bogatiile de titei din Marea Caspica si
Marea Neagra. Odata cu destramarea Uniunii Sovietice, diverse
grupuri s-au luptat pentru a prelua controlul in republici. Conflictele
dintr-o republica se revarsau in alta si dadeau una pe alta vina pentru
atacuri. Cecenia, inca o parte a Rusiei, a fost zvarlita intr-un razboi
aproape total intre 1994-96, si dupa o campanie dezastruasa, Rusia a
fost fortata sa-si reevalueze implicarea in zona.
In august 1999, Rusia a incercat sa-si intareasca securitatea in

regiunea Caucaz cand rebelii din Dagestan – o mica republica unde se
vorbesc mai mult de 100 de limbi –
au inceput atacul in sprijinul grupurilor musulmanilor ceceni care

cereau independenta de Rusia. In septembrie 1999 Rusia a lansat o
invazie terestra in zona pentru a alunga rebelii in afara drumurilor
comerciale din Asia Centrala. In ianuarie 2000, Rusia era inca odata
implicata intr-un conflict pe scara larga in Cecenia. Problema
Caucazilor este complicata de existenta a mai mult de 50 de grupuri
etnice diferite, fiecare insistand sa-si proclame convingerile religioase
in zona. Situatia este un pericol serios pentru tarile vecine Kazahstan,
Georgia si Rusia insasi.
Rusia s-a confruntat in acest inceput de secol cu peste 250 de
incidente teroriste care au facut 904 morti si peste 2600 raniti. Cele
18
mai tragice evenimente au fost cele de la teatrul moscovit de la 23
octombrie 2002 cand rebelii ceceni au luat ostateci 800 de persoane iar
finalizarea conflictului a lasat 162 de morti si peste 600 de raniti, si cel
de la scoala din Osetia din 01.09.2004 cand au fost intre 1000 si 1500
oameni, majoritatea copii, luati ostateci si s-a finalizat cu un numar
mare de morti: 331 si peste 700 de raniti.
INDIA SI PAKISTAN
Kashmir, la origini un stat
independent, este format din multe regiuni insa e numit „Jammu &
Kashmir”, ca cele doua cel mai populate regiuni din stat, alte regiuni
fiind Ladakh, Gilgit, Baltistan si Skardu. Pakistan a capturat multe din
aceste regiuni in 1947 (unele luate de China) fortand Kashmirul sa se
alature Indiei ca stat. Cea mai mare parte din statul original Jammu &
Kashmir a ramas la India.
Separatistii musulmani din partea indiana au declarat razboi sfant
impotriva majoritatii Hindu din India, si au pornit atacurile in 1989, in
principal din partea pakistaneza a Kashmirului. Conflictul continua,
Pakistanul zdrobind si el in forta rebelii din zona acestuia.
In perioada 2001-2005 in aceasta zona au fost circa 1800 atentate cu
caracter terorist care au cauzat peste 9000 de victime din care circa
2800 morti. In aceasta zona actioneaza peste 70 de grupuri teroriste
COLUMBIA
19
afla
fortele
columbiene
de
si
dintodeauna, insa conflictele se intind dincolo de motivatiile politice.

Controlul traficului de droguri si coruptia sunt centrul acestor
probleme complexe. In acest inceput de secol, in Columbia au fost
atribuite terorismului peste 880 de incidente. Victimile acestora au
insemnat 949 de morti si peste 1800 raniti. Gruparile teroriste care au
activat si activeaza in Columbia sunt: April 19 Movement, Guevarista
Revolutionary Army (ERG), Jaime Bateman Cayon Group
(JBC), Latin American Patriotic Army (EPLA), National Liberation
Army (Colombia), Pedro Leon Arboleda Movement, People’s
Liberation Forces (Colombia), Popular Liberation
Army, Revolutionary Armed Forces of Colombia, Self-Defense
Groups of Cordoba and Uraba (ACCU), Simon Bolivar Guerilla
Coordinating Board (CGSB), The Extraditables, United Self-Defense
Forces of Colombia (AUC).
ANGOLA
De cand Angola si-a castigat independenta de la Potugalia in 1075,
conflictele armate au izbucnit intre guvernul MPLA de la conducere si
rebelii UNITA ai lui Joseph Savimbi, lasand aproape 1 milion de
oameni transfgi dintr-o poplatie de 10 milioane si mii de morti.
Guvernul angolez are 100000 soldati, cea mai numerosa armata din
Africa. UNITA are trupe numarand 70000 de oameni, luptatori bine
antrenati si experimentaţi in luptele de jungla. Susţinuţi de Zambia si
Uganda, UNITA a ocupat o treime din bogatiile minerale si de titei ale
20
tarii. Este de la sine inteles ca plata asistentei militare si furnizorilor se
face in diamante.
In ultima perioada, incidentele teriste au culminat cu atacul cu bomba
asupra unui tren de la 11.08.2001 si uciderea celor care incercau sa
scape. Acest incident s-a soldat cu 252 de morti si 165 de raniti.
1.4 LEGĂTURA DINTRE TERORISM SI ORGANIZAŢIILE DE
CRIMA ORGANIZATA
Legatura intre criminalitatea transnationala, terorism si coruptie este

profunda. A aborda aceste subiecte separat, negand legatura dintre ele,
este o mare greseala. Coruptia este o piedica in calea progresului
economic si al investitiilor si se concretizeaza printr-un nivel ridicat al
somajului. In aceste circumstante, racolarea in grupuri de crima
transnationala devine o alternativa viabila din punct de vedere
economic pentru multi tineri. Grupurile teroriste infloresc in mediile
in care tinerii au putine sanse de a avansa in societate.
Crima organizata si terorismul au fost considerate adesea ca fenomene

complet disticte in lumea din inaintea lui 9/11. Comitetele de studii de
securitate, structurile militare si de mentinere a ordinii abordau
subiectele de terorism si de crima organizata la nivel strategic. Dar de
multe ori aceste probleme erau abordate distinct. In multe dezbateri s-
au evidentiat cresterea amenitarilor din terorism si din crimina
transnationala, dar rar s-au evidentiat legaturile dintre acestea.
Atentatul de la 11 septembrie 2001 a determinat schimbarea modului

de abordare. Terorismul si crima organizata sunt amenintari pe ordinea
de zi in securitatea internationala si a aparut necesitatea studierii
legaturilor dintre aceste doua fenomene.
Majoritatea organizatiilor criminale si a gruparilor teroriste provin din

tarile in tranzitie sau in dezvoltare. Afacerile ilicite au o pondere mare
in comertul mondial (7% in 1990 – estimare ONU – in World drug
report, Oxford 1997). Marile profituri optinute si activele acumulate
21
fac din aceste organizatii actori puternici in regiunile in care opereaza,
cu puternice influente politice si economice.
Traficul de droguri si terorismul au dezvoltat legaturi stranse, utilizand

fiecare punctele tari ale cluilalt.
Traficantii de droguri se folosesc de abilitatile teroristilor: cunostintele
militare, aprovizionarea de armament si accesul la organizatii
clandestine. Teroristii obtin venituri si expertiza in spalarea banilor
pentru operatiunile lor. Atat teroristii cat si traficantii se folosesc de
tari in care justitia si regulamentele bancare sunt slabe. Ambele
grupuri corup oficialitati pe care-i folosesc in obtinerea de documente
fraudate precum pasaport si documente vamale.
Exista des o legatura stransa intre crima organizata si terorism.

Aceasta legatura apare in diferite forme, de la protectie, transport si
taxare la traficul direct al organizatiilor teroriste.
Traficantii de droguri obtin o mare libertate de miscare atunci cand

colaboreaza cu organizatiile teroriste care au un puternic control in
zonele respective.
In timp ce stituatiile de combatere a crimei organizate nu detin

intaietatea in razboiul contra terorismului, programele impotriva
traficului de droguri si impotriva crimei promoveaza modernizarea
sistemelor legale de combaterea crimei organizate si a agentiilor cu
misiuni antiteroriste.
Dupa 9/11 tacticile de pe campul de lupta in razboiul contra

terorismului s-au schimbat de ambele parti. Apelul facut de George
Bush pe 20.09.2001 catre comunitatea internationala pentru o coalitie
globala impotriva terorismului a insemnat chemarea la un razboi in
care serviciile secrete, politia, institutiile financiare si diplomatice si
capabilitatile militare vor lucra impreuna intr-un efort coordonat.
22
O alta schimbare dupa 9/11 a fost trecerea de la tinte militare,
diplomatice sau guvernamentale la asa numitele „soft targets”. Acestea
sunt tinte cu valori simbolice puternice si garanteaza un numar
simnificativ de victime. Bombele din clubul de noapte din Indonezia,
atacurile cu bomba de la hotelurile din Djakarta si din Casa Blanca si
de la banca din Istambul sunt semnificative acestui nou tip de tinte.
S-a observat si o schimbare a motivatiei. Uciderea oamenilor
nevinovati este folosita ca arma politica. Atacul de la Madrid a avut o
puternica influenta politica, caci a avut loc inainte de alegeri iar
peisajul politic s-a schimbat complet. Asemenea mijloace sunt folosite
si in Irak: rapirea si uciderea civililor pentru a obtine retragerea
personalului civil si militar din zona.
Gruparile teroriste folosesc aceleasi mijloace si practici criminale cu

organizatiile de crima organiata pentru a-si finanta activitatile. Cu alte
cuvinte, in investigarea terorismului se folosesc aceleasi tactici cu cele
de combatere a crimei organizate. Intarirea justitiei va fi principalul
instrument pentru spargerea organizatiilor teroriste.
In istorie, organizatiile teroriste nu au fost niciodata infrante de fortele

militare, ci prin regulamente si legi ele au fost expuse si desfiintate.
Prin intarirea legilor internationale vor fi atacate zonele in care
teroristii operaza nestingheriti.
Experienta dobandita la combaterea activitatilor legate de narcotice,

trafic de persoane, cazuri de crima, jafuri ar trebui impartasita atat cu
institutiile similare intre state cat si cu oamenii din teren. Atunci cand
acestia intalnesc un individ care ameninta securitatea sa poata sa-l
retina in timp util.
Pentru a-si atinge obiectivele in altivitati ilicite, organizatiile criminale

folosesc teroarea prin metode specifice terorististe. Mafia ruseasca,
albaneza, siciliana si triadele chinezesti folosesc teroarea.
23
Legaturile dintre crima organizata si terorism se prezinta astfel:
– teroristii se angajeaza in activitati de crima organizata pentru a se
intretine financiar
– grupurile de crima si teroristii sunt organizati in structuri de tip
retea iar teroristii se pot ascunde in cadrul organizatiilor criminale
– atat grupurile de crima organizata cat si grupurile teroriste opereaza
in zone cu control guvernamental limitat, cu prezenenta redusa a
institutiilor de ordine si cu granite deschise
– ambele structuri apeleaza la coruperea oficialitatilor pentru a-si
atinge obiectivele
– se folosesesc mijloace similare de comunicare si de utilizare a
tehnologiei moderne
– „spalarea” banilor se efectueaza in ambele structuri si deseori
utilizandu-se metode similare, de multe ori prin aceeasi operatori.
Suportul financiar din activităţile ilicite

Cresterea ponderei activitatilor ilicite in economia mondiala asigura
resursele financiare pentru organizatii criminale transnationale ca sa
opereze cu o mare expertiza. Activitatile ilicite se prezinta sub forma
traficului de bunuri de valoare, de droguri, de fiinte umane, de arme si
de alte resurse naturale importante. Pirateria economica se practica de
asemenea cu mare succes. Toate acestea asigura mari profituri pentru
grupurile criminale.
Bunurile contrafacute precum CD-urile si alte echipamente electronice
precum si falsificarea banilor reprezinta o mare problema legata de
crima organizata.
Legatura dintre traficantii de droguri si terorism este recunoscuta in

zone precum Columbia (FARC) si Balcani (KLA) dar este prezenta si
in alte zone. Exemple in acest sens mai sunt in Afganistan (Talibanii si
Al-Qaeda) si Siri Lanka (Tamil Tigers) insa mai gasim si in gruparile
din Rusia.
24
Combinatia dintre activiti legale si cele ilegale caracterizeaza

operatiile financiare ale acestor organizatii. Resursele teroristilor si
profiturile organizatiilor criminale sunt combinate cu fonduri legitime
ingreunand detectarea acestora. De exemplu, in banca New York Case,
multe fonduri care provin din activitati ilicite sunt combinate cu cele
licite in conturi corespondente din bancile rusesti. Al Qaeda foloseste
fondurile de caritate pentru miscarea banilor. Unele din aceste fonduri
sunt directionate catre activitati sociale dar o parte din acestea sunt
utilizate pentru a sustine terorismul.
In investigarea si persecutia documentelor fraudate, carti de credit
fraudate si a produselor piratate, descoperim ca aceleasi tehnici sunt
folosite atat de teroristi cat si de organizatiile criminale.
Structuri de tip retea

Grupurile transnationale criminale opereaza adesea in structuri de tip
retea. Acest tip de structura nu este specific doar acestor organizatii ci
caracterizeaza multe din gruparile teroriste. Structurile ierarhizate de
tip mafiot ofera flexibilitate, reduce posibilitatea infiltrarilor si asigura
o buna eficienta. In aceste structuri sunt greu de identificat liderii.
Noile grupari criminale si marile organizatii teroriste se aseamna cu
structura marilor corporatii de business.
Organizatiile criminale sunt de cele mai multe ori de aceeasi
nationalitate, cu toate ca formeaza aliante cu alte grupari criminale
pentru a-si desfasura activitatea. In contrast, gruparile teroriste precum
Al-Qaeda sunt transnationale. Ele pot uni indivizi din Orientul
Mijlociu cu cei din estul indepartat. Retelele nu sunt afiliate unui stat
anume. Ele sunt actori nonstatali care lovesc in cetateni si simboluri
statale.
Baza operatiunilor
25
Gruparile criminale si teroristii functioneaza acolo unde controlul
autoritatii centrale este slab, unde frontierele sunt slabite si structurile
legale sunt ineficiente. Acolo unde nu exista control statal opereaza
grupurile criminale. Unele din aceste zone devin baze pentru gruparile
teroriste. In unele cazuri, o colaborare sau o relatie cel putin simbolica
exista intre grupurile mafiote si cele teroriste care opereaza in acele
regiuni.
In Indonezia, in perioada post Suharto, s-a pierdut din controlul
central existent in perioada precedenta. Lipsa acestuia combinata cu
structurile politienesti slabe si ineficiente si cu caracterul multinational
al societatii indoneziene a facut posibila operarea unor grupuri
teroriste in unele parti ale tarii. Mai mult, in timp ce importante
grupari criminale transnationale nu s-au stabilit bine, exista vizibil
deja grupari violente organizate.
Coruperea oficialitatilor
Organizatiile teroriste si cele criminale sunt dependente de persoane
din structurile oficiale care pot fi corupte sau care au viziuni opuse
acestor structuri. Spre exemplu, in partea estica a Rusiei si in China,
puternice grupari criminale, avand legaturi cu vechile structuri
comuniste au preluat initiativa de a umple golul de putere si opereaza
acum la scara globala. Membri ai structurilor de securitate din Rusia si
din China sunt implicati iar complicitatea oficialitatilor
guvernamentale este esentiala pentru existenta acestor organizatii.
Comunicatiile
Atat teroristii cat si organizatiile criminale transnationale exploateaza
tehnologia informatiilor pentru a maximiza eficienta operativa.
Folosesc celulare prin satelit, internetul, e-mail si chat-rooms.
Folosesc codificari criptografice si stenografice. Ei exploateaza
caracteristicile de anonimat al internetului pentru a nu fi depistati.
Internetul este un instrument de penetrare pentru crimele acestora.
Astfel, organizatiile criminale ruleaza pariuri pe internet iar teroristii
solicita fonduri pe site-uri pentru „actiuni caritabile”. Miscarea
26
forndurilor la nivel mondial este facilitata de tehnologia informatilor.
Instructiuni pentru transferul de fonduri intre centre financiare se
executa pe telefon sau pe internet. Membrii gruparilor teroriste fac
cursuri speciale de computere si software si specialisti din domeniu
sunt angajati pentru a facilita comunicatiile.
Si organizatiile criminale si teroristii sunt angajati in activitati ilicite.

Gruparile criminale transnationale fac acest lucru pentru bani. In
schimb, pentru teroristi, aceste activitati criminale sunt folosite pentru
a sustine marile lor obiective politice si ideologice. Totusi, crimele
comise de aceste doua grupari difera doar in motivatie si nu in
substanta. Amndoua tipuri de grupari fac trafic de droguri, de fiinte
umane, de bunuri falsificate si se angajeaza in diverse forme de
frauda.
„Spălarea” banilor
Spalarea banilor este o parte prioritara in operatiunilor de crima
orgnizata. Problema investigarii acestor activitati este greoaie datorita
sistemelor bancare de tip underground precum cele din zona asiatica
(India, Rusia, China). Organizatiile mafiote rusesti au dezvoltat
multiple feluri de a „spala” banii. Absenta reglementarilor din sistemul
lor bancar a reprezentat un teren fertil pentru aceste operatiuni. Alt
exemplu, absenta controlului in sistemul bancar in Japonia si
coeziunile bancilor cu organizatiile de crima organizata au agravat
aceasta problema. Posibibilitatea miscarii fondurilor ilicite atat de usor
in anumite zone intareste abilitatea operativa a gruparilor criminale si
teroriste.
Criminalitatea transnationala va fi o problema definitorie a secolului

XXI datorita discrepantelor enorme dintre tarile dezvoltate si cele in
dezvoltare, datorita existentei multor state slabe in care criminalitatea
si grupurile teroriste se dezvolta si datorita cresterii cererii
internationale ale bunurilor si serviciilor pe care aceste grupari le pot
oferi. De exemplu, diferenta enorma dintre standardele de viata dintre
cetatenii din estul indepartat al Rusiei (venit de 100 USD pe luna) si
vecinii din Korea de Sud si Japonia cu inalt nivel de venit asigura un
27
teren fertil pentru activitati ilicite atat de natura criminala cat si de
natura politica.
In economia internationala operatiunile ilicite se intrepatrund usor cu
cele legale. Enormele discrepante dintre reglementari intr-o lume
globalizata ii ajuta pe teroristi si pe gruparile criminale sa exploateze
aceasta lipsa de consistenta in avantajul lor.
Statele Unite a declarat razboi contra terorismului. Combaterea

amenintarii teroriste s-a dezvoltat ca strategie nationala si este
imperativ ca aceasta sa nu se bazeze doar pe atacarea manifestarilor
vizibile ale aceste amenintari, ci pe infruntarea conditiilor care permit
acestor grupuri sa se dezvolte. Aceasta inseamna o mai mare atentia
asupra statelor slabe, asupra lipsei de reglementari armonizate si
asupra esecului cu care institutiile de profil colaboreaza intre ele la
nivel international. Imbunatatirea pregatirii fortelor politienesti nu este
suficienta. Indivizii trebuie sa realizeze ca este in beneficiul lor sa
colaboreze cu autoritatile in combaterea crimei organizate.
Razboiul contra terorii nu poate fi separat de cel impotriva crimei
transnationale. Punctele de convergenta dintre cele doua forme de
crima internationala determina sa nu putem sa ne adresam uneia fara
sa o mentionam pe cealalta. Concentrandu-ne asupra elementelor
crimiale ale problemei terorismului, este posibil sa detectam
operatiuni teroriste intr-un fel care nu ar fi putut fi altfel detectat.
Mai mult, multe dintre strategile prezentate pentru a fi aplicate in

combaterea terorismului: urmarirea miscarii fondurilor, inghetarea
activelor si imbunatatirea securitatii frontierelor sunt aceleasi folosite
si in combaterea crimei organizate. Importanta actuala de a localiza
resursele financiare ale terorismului si de a armoniza reglementarile
internationale in miscarea capitalurilor sunt doar o parte necesarul de
atingerea unei transparentei si in stimularea cooperarii internationale
in materie de impunere a legii si a regulamentelor financiare.
Organizatiile criminale transnationale si teroristii utilizeaza structuri

de tip retea in derularea operatiunilor acestora. Strategiile nationale ar
28
trebui sa raspunda acestor retele cu retele. Coalitiile si cooperarea sunt
necesare in dezbembrarea structurilor care permit celulelor sa opereze
eficient. Schimbari majore sunt necesare in structurile
guvernamentale, in sectoarele private si in relatiile internationale
pentru a ne adresa cu eficienta acestor amenintari la securitate impuse
de convergenta dintre roblemele terorismului si crimei organizate.
1.4 IMPLICAŢIILE ACTIVITĂŢII TERORISTE
Fenomenul terorist international constituie una dintre principalele
amenintari la adresa societatii umane si a starii de siguranta nationala
a statelor lumii, continuand sa reprezinte un pericol social deosebit de
grav, atat pentru structura si coeziunea sociala cat si pentru securitatea
indivizilor si a statelor.
Asistam in prezent la o uluitoare diversitate de razboaie separatiste,

violente etnice si religioase, dispute asupra frontierelor, framantari
civile si atacuri teroriste, trafic de droguri, impingand valuri de
imigranti chinuiti de saracie si aruncati de razboaie peste hotarele
nationale. In economia globala tot mai strans integrata, aceste mici
conflicte declanseaza efecte secundare in tarile inconjuratoare (chiar si
cele mai departate). Astfel un scenariu cu multe scenarii mici ii
determina pe planificatorii militari ai multor armate sa priveasca din
nou spre ceea ce ei numesc „operatiuni speciale” sau „forte speciale”
razboinicii de nisa ai zilei de maine.
Noua amenintare precum si reactia comunitatii internationale fata de

aceasta vor avea implicatii si consecinte majore asupra tuturor
domeniilor vietii sociale si mai ales asupra modului in care
responsabilii politici vor decide sa fie angajate si intrebuintate
capacitatile militare in viitoarele operatiuni de combatere a
terorismului. Orientul mijlociu este demult timp cea mai activa si
periculoasa sursa de terorism a lumii. In ultimii ani tinta predilecta a
terorismului a constitut-o in aceasta regiune cetatenii, bunurile si
interesele SUA dar si ale statului Israel. Exista si alte zone cu
activitate terorista intensa precum Algeria, unde organizatiile
fundamentaliste islamice folosesc acest procedeu pentru a lupta
impotriva guvernului, fenomen care se manifesta la o scara mai redusa
29
in Egipt. In Cecenia devastata dupa razboiul impotriva Rusiei,
terorismul este utilizat de diverse clanuri razboinice in scoul
subminarii guvernului, dar si pentru obtinerea de foloase materiale, in
special din rascumpararea ostatecilor – in general cetateni straini cu
resurse financiare.
Terorismul este in prezent si in alte zone geografice. In America

Latina apare in special sub forma guerilelor urbane si rurale. In
Europa terorismul este activ in mod deosebit in Spania si Irlanda de
Nord, dar si in Balcani, in Bosnia-Herzegovina, Kosovo si sporadic in
Turcia si Grecia. In Afganistan se constata ca situatia ramane instabila
cu toate eforturile cualitiei de a sprijini Statul Afgan Islamic de
Tranzitie, elemente ostile cautand adapost in zone izolate de unde
actioneaza in scopul intretinerii starii de instabilitate si pentru
discreditarea efortrilor ISAF si ale cualitiei internationale.
Aparitia noului tip de terorism – forma indeita de manifestare pe plan

mondial a confruntarilor militare asimetrice – reclama forme similare
de riposta asimetrice, care pot imbraca fie caracterul clasic de actiune
militara, fie de folosire a unor mijloace si metode specifice,
neconventionale. Situatia este impusa de faptul ca nu este exclus ca
„megaterorismul” sa recurga in viitor la mijloacele de distrugere in
masa, manifestandu-se sub forma terorismului nuclear, chimic sau
bacteriologic, sau la ecoterorism si ciberterorism, cu consecinte
aproape imposibil de evaluat la scara nationala sau mondiala.
Analiza evoltiei fenomenului la scara mondiala releva ca incepand cu

anul 2001 actiunile teroriste mondiale au inregistrat o crestere
dramatica, evidentiindu-se ca, reorientarea terorismului spre tinte din
aviatia civila reprezinta, in continuare, un risc deosebit iar
consecintele actelor ilicite asupra securitatii aeronautice pot fi
devastatoare.
In ceea ce priveste tintele vizate, acestea apartin diferitelor domenii de

activitate, ceea ce demonstreaza ca obiectivele organizatiilor teroriste
30
si scopurile urmarite de acestea sunt foarte diverse si greu de anticipat:
fosti sau actuali conducatori ai unor state, demnitari ai administratiei
publice centrale sau locale, diplomati, functionari internationali
(membrii ONU sau NATO), lideri politici si consilieri ai acestora,
cadre militare si politisti, parlamentari, oameni de afaceri, turisti,
ziaristi si altii. Modul de actiune pentru comiterea atentatelor teroriste
s-au diversificat, ponderea fiind detinuta de cele in care s-au utilizat
explozivi si armament de diferite categorii si calibre, elementul de
noutate constand in faptul ca pentru comiterea de asemenea acte s-a
recurs la folosirea avioanelor de transport de persoane, ca vectori de
distrugere a tintelor vizate, efectele obtinute fiind devastatoare si
periculoase. Sistemele de alarma auto existente in comert, telefoanele
mobile, dispozitivele explozive improvizate, diverse montaje
electronice artizanale atasate unor incarcaturi explozive, grenade,
mine constiuie mijloace aflate la indemana atacatorilor foarte eficiente
comandate de la distanta pentru atingerea scopurilor vizate de
organizatiile teroriste actuale.
2. ANTITERORISMUL
Actiunea conjugata internationala antiterorista a fortelor destinate
combaterii acestui flagel al mileniului III va presupune implementarea
unor masuri imediate pe parcursul a trei faze distincte:
a) adunarea datelor cu privire la inamicul terorist
b) definirea inamicului, ceea ce este mai mult decat interpretarea
datelor avute la dispoitie, fiind nevoie si de o proiectie politica,
militara si culturala din perspectiva careia sa se traga concluzii in
legatura cu datele de identitate ale inamicului
c) combaterea sau lupta impotriv inamicului, potrivita limitarilor
convenite si acceptate prin definirea acestuia
Din eficienta discutabila cu care a fost combatut pana in prezent
terorismul, rezulta ca in fiecare dintre cele trei faze este necesar sa se
recurga la modificari de substanta, acestea sa fie abordate asimetric,
astfel incat actiunile gruparilor/fortelor teroriste sa poata fi
contracarata oportun si eficient.
31
Fortele armate actuale, cu structurile, tehnica, strategia si doctrinele de
care dispun, trebuie fie sa raspunda eficient la amenintarile asimetrice,
fie sa si le adapteze/modifice rapid. Cu cat acestea vor fi mai sensibile
si mai agile din puct de vedere strategic, cu atat vor putea raspunde
mai eficient provocarilor si amenintarilor asimetrice viitoare.
2.1 CONVENTIILE CU PRIVIRE LA ANTITERORISM

Mijlocul principal de combatere, la nivel international, a terorismului
il constituie numeroasele conventii incheiate si documente adoptate in
acest scop.
Prin Conventia pentru prevenirea si reprimarea terorismului (Geneva

1937, adoptata in urma atentatului ucigas de la Marsilia), statele s-au
angajat sa pedepseasca persoanele vinovate pentru: atentatele
impotriva sefilor de stat si a altor persoane care ocupa functii in stat;
faptele care pun in pericol mai multe vieti omenesti; acte diversioniste
asupra bunurilor private si de stat; pastrarea sau aprovizionarea cu
arme si alte mijloace teroriste; falsificarea si introducerea de
pasapoarte si alte documente false; pregatirea de acte teroriste s.a.
Dupa cel de al doilea razboi mondial, terorismul a cunoscut o

extindere si o agravare mai ales din cauza tentei politice care i s-a dat
si a implicarii unor state in asemenea actiuni. Drept urmare, au fost
adoptate un numar de conventii, dintre care unele se refera la
combaterea terorismului practicat contra sefilor de stat si a altor
persoane oficiale, altele pentru a asigura securitatea in domeniul
navigatiei aeriene si a navigatiei maritime.
In acest sens:
– Conventia asupra prevenirii si pedepsirii crimelor impotriva
persoanelor protejate pe plan international, inclusiv agentii diplomatici
(adoptata de Adunarea generala O.N.U., in 1973). Statele-parti sunt
tinute sa incrimineze, in dreptul lor intern, comiterea, cu intentie, a
32
urmatoarelor fapte: uciderea, rapirea sau alt act asupra persoanei sau
libertatii unei persoane protejate pe plan international; un atac violent
asupra sediului oficial, locuintei private sau mijloacelor de transport
ale unei persoane protejate pe plan international, de natura sa puna in
pericol persoana sau libertatea sa.
– Conventia impotriva luarii de ostatici (adoptata la O.N.U. in 1979)
prevede ca, cel care sechestreaza o persoana sau o retine si o ameninta
sa o omoare, o va rani sau continua sa o retina pentru a constrange un
stat, o organizatie internationala, o persoana fizica sau morala, sa
indeplineasca un act ori sa se abtina de la acesta, ca o conditie a
punerii in libertate a ostaticului, comite infractiunea de luare de
ostatici. Statele sunt obligate sa pedepseasca asemenea infractiuni,
corespunzator gravitatii lor. Statul, pe teritoriul caruia, se afla
prezumtivul infractor, il va retine si va lua masuri pentru urmarirea si
finalizarea procedurilor penale impotriva lui; daca nu-l extradeaza,
este obligat sa-l supuna urmaririi penale si sa-l judece, ca pentru o
infractiune cu caracter grav
– Conventia internationala impotriva recrutarii, folosirii, finantarii si
instruirii de mercenari (adoptata in cadrul O.N.U., in 1989) defineste
infractiunea ca, fiind fapta de a recruta, folosi, finanta sau instrui
mercenari care participa direct la ostilitati sau la acte planuite de
violenta. Statele vor sanctiona asemenea infractiuni si vor coopera
intre ele, pentru prevenirea si pedepsirea lor.
– Conventia privind securitatea personalului Natiunilor Unite si a
celui asociat (New York, 1994) a fost adoptata din cauza atacurilor
deliberate impotriva personalului si din preocuparea statelor de a
asigura securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat.
In conformitate cu prevederile acestei conventii, statele parti vor lua

toate masurile necesare, pentru a asigura securitatea personalului
Natiunilor Unite si a celui asociat, vor adopta masurile necesare pentru
a-l proteja, in cazul in care acesta se va afla desfasurat pe teritoriul lor,
impotriva urmatoarelor infractiuni, comise in mod intentionat: crima,
rapire sau orice atac asupra persoanei sau libertatii vreunui membru al
personalului Natiunilor Unite sau al personalului asociat; atac violent
asupra localurilor oficiale, resedintei personale sau mijloacelor de
transport ale unui membru al acestora, de natura a-i periclita persoana,
33
sau libertatea sa; amenintarea cu efectuarea unui astfel de atac, pentru
a constrange o persoana fizica sau juridica de a realiza,sau de a se
abtine de la realizarea unui act oarecare; incercarea de a comite un
astfel de atac, precum si participarea in calitate de complice,
organizarea sau ordonarea comiterii unui asemenea atac. Asemenea
actiune este considerata, de catre fiecare stat parte, ca o infractiune in
raport cu propria sa legislatie interna, fiecare stat pedepsind, in mod
adecvat, aceste infractiuni, cu luarea in considerare a gravitatii lor.
Sunt prevazute si regulile, dupa care fiecare isi determina
competentele sale asupra acestor infractiuni, precum si masuri pentru
asigurarea urmaririi penale sau a extradarii autorilor prezumtivi
Pentru asigurarea securităţii in domeniul aviaţiei civile, au fost
adoptate:
– Conventia referitoare la infractiuni si la anumite alte acte savarsite
la bordul aeronavelor (Tokio, 1963), prin care se prevede obligatia
statelor de a pedepsi infractiunile, precum si alte acte care pun in
pericol securitatea aeronavelor sau a persoanelor si bunurilor aflate la
bord, ordinea si disciplina pe o nava, aflata in zbor sau pe suprafata
marii libere sau altei zone care nu face parte din teritoriul unui stat;
competent sa sanctioneze asemenea fapte este statul de inmatriculare a
navei.
– Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor (Haga,
1970) prevede ca o persoana comite o infractiune daca, aflandu-se la
bordul navei in zbor, pune stapanire pe nava ori exercita controlul
asupra ei, intr-un mod ilicit si prin violenta sau amenintarea cu
violenta; constituie infractiune, de asemenea, tentativa unor asemenea
acte si complicitatea la ele. Statele s-au angajat sa pedepseasca
asemenea acte in mod sever.
– Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra
securitatiei aviatiei civile (Montreal, 1971) prevede ca orice persoana
comite o infractiune daca, in mod ilicit si cu intentie, savarseste un act
de violenta impotriva unei persoane, aflate la bordul unei aeronave in
zbor, distruge o aeronava in serviciu sau ii cauzeaza deteriorari,
plaseaza, pe o asemenea aeronava, dispozitive sau substante care pot
sa o distruga ori sa-i produca deteriorari, distruge sau deterioreaza
instalatii ori servicii de navigatie aeriana ori tulbura lunctionalitatea
34
lor, comunica informatii false, daca acestea ar putea sa faca aeronava
inapta in zbor ori sa-i puna in pericol securitatea in zbor.
Statele-parti s-au angajat sa sanctioneze, prin pedepse severe aceste

infractiuni; fiecare stat trebuie sa ia masuri, pentru a ancheta si
pedepsi infractorul, care se afla pe teritoriul sau, in cazul in care nu
face extradarea catre alt stat (statului pe teritoriul caruia s-a comis
fapta, statului in care este inmatriculata aeronava, statului pe teritoriul
caruia aterizeaza aeronava s.a.m.d.).
– In baza Conventiei privind aviatia civila intemationala (Chicago,
1944), statele includ, in acordurile bilaterale pe care le incheie,
„clauza de securitate”, recomandata in cadrul O.A.C.L, prevazand o
serie de masuri pentru a asigura protectia navelor, a pasagerilor si a
echipajelor. In cazul aparitiei unui incident de capturare sau pericol de
capturare ilicita a navelor sau altor acte ilicite impotriva sigurantei
navelor si calatorilor, partile se angajeaza sa-si acorde asistenta
reciproca pentru combaterea unor asemenea fenomene.
Masuri similare sunt prevazute si in conventiile incheiate in domeniul

securitatii navigatiei maritime:
– Conventia pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei
navigatiei maritime si
– Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei
platformelor fixe situate pe platoul continental (adoptate la Roma,
1988).
Si in cadrul organizatiilor si conferintelor internationale sau pe plan

regional, problema combaterii si lichidarii terorismului se afla in
atentia statelor.
a) Comisia de Drept International a examinat aceasta problema, intr-
un proiect de cod in 1954, considerand drept crima impotriva pacii si
securitatii, intreprinderea sau incurajarea activitatii teroriste de catre
un stat impotriva altui stat.
35
b) Dintre rezolutiile Adunarii generale a O.N.U., adoptate in acest
domeniu, mentionam pe aceea, prin care Adunarea Generala a
condamnat terorismul international (Rezolutia nr. 3034/XXVII din
1972), atragand atentia asupra distinctiei care trebuie facuta intre
actele condamnabile de terorism international si lupta popoarelor
pentru autodeterminare (lupta indreptata impotriva unor agresori sau
cotropitori, pentru independenta si libertate). O alta rezolutie, in
acelasi sens, a fost aceea din 1991 (Rezolutia nr. 46/51), prin care
statele au fost chemate sa previna pregatirea si organizarea, pe
teritoriul lor, de acte teroriste, sa asigure arestarea si judecarea sau
extradarea celor care le comit, sa incheie acorduri de cooperare in
acest domeniu, sa devina parti la acordurile multilaterale incheiate, sa
se abtina de la or-ganizarea, instigarea, asistenta si participarea la acte
teroriste savarsite pe teritoriul altor state, sa le incurajeze ori sa
accepte, pe teritoriul lor, activitati care vizeaza comiterea de acte
teroriste.
c) Majoritatea statelor lumii sunt, in favoarea unei conventii
internationale si acest subiect se afla pe agenda Adunarii generale
O.N.U. de mai multi ani; atingerea acestui scop este insa ingreunata,
din cauza conotatiei politice pe care unele grupuri de state o dau
notiunii de terorism.
d) Si prin documentul, adoptat la Conferinta de la Stokholm din
1984, a statelor participante la Conferinta pentru Securitaie si
Cooperare in Europa, referitoare la masurile de incredere, securitate si
dezarmare in Europa, a fost consacrata hotararea statelor participante
de a lua masuri efective, la nivel national si prin cooperare
internationala, pentru prevenirea si respingerea actelor de terorism.
Statele coopereaza, la nivel regional si in cadru bilateral, pentru

combaterea terorismului; printr-o serie de acorduri si aranjamente,
statele au stabilit un mod de colaborare, intre organele lor de
specialitate, pentru a preveni (prin informatiile pe care si le pun la
dispozitie) si reprima (acordandu-si concurs si conlucrand, in cazul
unor asemenea actiuni) actele de terorism.
36
Un asemenea exemplu il constituie Conventia europeana pentru
reprimarea terorismului (Strasbourg, 1977), ratificata si de Romania in
1996. Conventia are in vedere infractiunile cuprinse in reglementarile
din Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor (Haga,
1970) si Conventia pentru reprimarea de acte ilicite indreptate contra
sigurantei aviatiei civile (Montreal, 1977), precum si infractiunile
grave, constand intr-un atac asupra vietii, integritatii corporale sau
libertatii persoanelor care se bucura de protectie internationala,
inclusiv a agentilor diplomatici, cele care au ca obiect rapirea, luarea
de ostatici sau sechestrarea ilegala, cele care au ca obiect bombe,
grenade, scrisori bomba si tentative la cele de mai sus.
Cu privire la aceasta categorie de infractiuni, s-a stabilit, pentru state,

obligatia de a extrada (eventualele dispozitii incompatibile din
acordurile dintre state, modificandu-se). Conventia prevede, de
asemenea, ca statul pe al carui teritoriu se afla autorul prezumtiv al
unei infractiuni la care se refera art. 1 si care a primit o cerere de
extradare, in cazul in care nu-l extradeaza, desi a primit o cerere in
acest sens, va dispune, fara nici o exceptie si fara intarziere
nejustificata, autoritatilor sale competente sa exercite actiunea penala,
iar acestea hotarasc in aceleasi conditii, ca si pentru orice alta
infractiune cu caracter grav, potrivit legilor acestui stat.
Romania este parte la toate conventiile mentionate mai sus cu privire

la combaterea terorismului, are incheiate o serie de acorduri si
aranjamente pe plan regional si in cadru bilateral, participa efectiv la
actiunile care se organizeaza pe plan international pentru prevenirea si
combaterea terorismului.
Principalele amenintari de natura terorista, in cadrul razboiului

mondial terorism-antiterorism care s-a declansat, se configureaza a fi,
in continuare, urmatoarele:
37
– posibilitatea folosirii de catre grupari, organizatii sau persoane
teroriste a armelor de distrugere in masa
– pregatirea si efectuarea unor posibile atacuri asupra bazelor
nucleare ale tarilor care poseda asemenea mijloace, precum si a
intreprinderilor chimice, laboratoarelor biologice etc., pentru
procurarea de armament nuclear, chimic sau biologic si pentru a
detona astfel de arme la fata loclui, in spatii deschise/inchise, in zone
aglomerate sau oriunde s-ar gasi ele (pe mijloace de transport feroviar
si rutier, in reactoare nucleare, la bordul unor nave sau aeronave, in
stationare, etc.) si a produce catastrofe spectaculoase in numele unor
ideologii, unor principii considerate sacre sau pur si simplu din
asumarea vocatiei de a pedepsi.
– proliferarea actiunilor punitive sau de razbunare impotriva celor
care au declansat campania antiterorista si a tarilor care fac parte din
cualitia antiterorista
– continuarea actiunilor de natura terorista – individuale, de mica
amploare sau organizate de amploare – impotriva democratiilor
occidentale
– continuarea asasinatelor si a actiunilor de lovire a tuturor celor care,
intr-o forma sau alta, se opun starii de haos favorabile proliferarii
crimei organizate, traficului de droguri si de carne vie, castigului ilicit
– efectuarea unor atacuri asupra sistemelor de protectie a mediului,
barajelor si folosirea deseurilor toxice si radioactive pentru a produce
catastrofe ecologice
– continuarea si diversificarea asasinatelor politice
– atacarea scolilor, a institutelor de cercetare, a laboratoarelor si
unitatilor economice de importanta nationala si internationala, pentru a
produce panica si teroare
– atacarea sistemelor de valori si a institutiilor de cultura
– crearea de diversiuni pentru a provoca nesiguranta, tensiuni,
instabilitati si chiar riposte violente si a adanci starea de anomie a
sistemelor sociale
– continuarea si chiar itensificarea atacurilor cu bombe, explozivi
plastici si alte mijloace artizanale asupra populatiei si, pe cat posibil,
in prezenta mass media
38
– degradarea, in continuare, a conditiei umane si, din aceasta cauza,

proliferarea terorismului psihopat
– mentinerea si chiar crestera actiunilor teroriste de sorginte etnica
pentru distrugerea ideii de convietuire si cultivarea individualismului
feroce, a agresivitatii in purificare etnica, a separatismului etnic
– actiuni de natura terorista in ciberspatiu in vederea creerii unor
perturbatii grave in sistemele de comunicatii, distrugerea sistemeor de
comanda si control, a sisemelor bancare, virusarea bazelor de date,
crearea unui stari de haos generalizat in sistemele de informatii.
2.2 RAZBOIUL CONTRA TERORII

In urma celui mai mare atentat terorist 9/11 din SUA, alianta condusa
de Statele Unite a declarat „razboi impotriva terorismului”, accentul
cazand mai mult pe ideea de prevenire. Obiectivele cualitiei sunt sa
elimine pericolul reprezentat de terorismul international si sa
descurajeze statele in acordarea de sprijin sau adapost gruparilor
teroriste internationale.
Lumea lupta impotriva terorismului pe cinci fronturi: diplomatic,
informativ, de aplicare a legii, financiar si militar.
Pe plan diplomatic, progresele obtinute in razboiul global contra

terorismlui nu ar fi fost posibile fara un astfel de angajament intens in
intreaga lume. Diplomatia este coloana vertebrala a campaniei,
construind vointa politica, sprijinul si mecanismele care permit
organelor de aplicare a legii, serviciilor de informatii si fortelor armate
sa actioneze concret.
39
Pe plan informativ se are in vedere largirea schimbului de informatii si
a colaborarii dintre tari cu scopul clar de a impiedica atentatele, a da in
vicleag ascunzatorile teroristilor si bine inteles, de a salva vieti.
Din punct de vedere al aplicarii legii, accentul cade pe intensificarea

colaborarii dintre organele impicate. Astfel, celule intregi au fost
desfiintate in tari precum Singapore si Italia dar si in alte parti.
Pe plan finaciar, 166 de tari au emis ordonante de inghetare a activelor

financiare legate de activitatile teroriste, in cuantumul a peste 121
milioane dolari SUA. Grupul Operativ de Actiune Financiara FATF,
un grup de experti reprezentanti ai 29 de tari, dedicat instituirii de
norme juridice si de reglementare precum si de politici de combatere a
spalarii banilor, are ca scop al activitatii sale impiedicarea accesului
teroristilor la sistemul financiar mondial.
Rezultatul actiunilor pe acest plan este ca la ora actuala teroristilor le
este tot mai greu sa stranga si sa transfere bani. Multi dintre cei care
au ofetit sprijin financiar pentru terorism in trecut par sa se fi retras
din aceasta activitate. Unii intermediari au fost capturati si arestati.
Teroristii nu mai pot folosi in siguranta sistemul international bancar.
Pe plan militar, in data de 7
octombrie 2001 a fost
lansata operatiunea
„Enduring Freedom”. In aceasta operatiune sunt angajate peste 90 de
tari, fiind cea mai mare cualitie militara din istorie. Cea mai mare
parte a teritoriului Afganistanului a fost eliberata de controlul
Talibanilor in doar cateva saptamani. In continuare cualitia ajuta la
pregatirea noii armate afgane pentru a putea sa-si asigure in curand
propria securitate.
Actiunile militare impotriva terorismului continua in Afganistan si in
alte parti ale lumii. Dar, in ciuda marilor progrese inregistrate pana
acum, pericolul continua sa existe.
Succesul final al acestei campanii va depinde in mare parte de doi
factori: vointa politica internationala pe termen lung si construirea
unor capacitati eficace.
40
In acest razaboi contra terorismului, SUA reprezinta factoriul

determinant si a impus urmatoarele principii durabile:
Nu faceti nici un fel de concesii teroristilor si nu incheiati nici un targ
cu ei.
Aduceti teroristii in fata justitiei pentru infractiunile lor.
Izolati si exercitati presiuni asupra statelor care sponsorizeaza
terorismul pentru a le forta sa-si schimbe comportamentul.
Sprijiniti capacitatile de combatere a terorismului ale tarilor care
coopereaza cu Statele Unite si care au nevoie de ajutor.
Tot SUA a lansat Programul de Asistenta Antiterorism in 1983 care are
in obiective imbunatatirea capacitatilor antiteroriste ale tarilor prietene
si intarirea legaturilor bilaterale prin oferirea de asistenta concrete.
Un alt puternic instrument al SUA in combaterea terorismului
reprezinta programul „Recompensa pentru Justitie” prin care
Ministerul de Externe SUA poate oferi recompense de pana la 5
milioane USD pentru informatii care previn sau rezolva favorabil acte
de terorism.
2.3 ACŢIUNEA ANTITERORISTA

O posibila configurare a fortelor armate pentru astfel de actiuni ar fi
urmatoarea:
– Structuri de conducere specifice (in cadrul celor obisnuite)
– Forte (structuri) de informare, supraveghere si avertizare
– Forte speciale
– Forte de actiune preventiva
Alianta Nord-Atlantica la summit-ul de la Praga 2003 a adoptat o
strategie de proiectare a unei forte specializate, dotate si echipate
modern care sa poata preveni, elimina si combate orice actiune
terorista indreptata catre securitatea globala si regionala sau care poate
produce dezordine sociala. Forta NATO de raspuns (NRF) se va crea
din disponibilizarea de forte speciale puse la dispozitia aliantei de
statele membre si va avea urmatoarele caracteristici si capabilitati:
41
– Tehnologiile militare cele mai a vansate
– 21.000 de militari dislocabili in 5 zile oriunde in lume
– Structura foarte flexibila, grupari de forte ad-hoc, pe obiective
punctuale
– Complet operativa in octombrie 2006
– Gama larga de operatiuni militare inclusiv antiteroriste
– Acopera toate amenintarile de securitate
– Autosustinerea fortelor NRF inTO – 30 de zile
– Alcatuire si instruire:
– Contributii nationale, prin rotatie dupa instruire si certificare tip

JOINT
– 6 luni stare STAND BY
– Coordonator NRF – comandamentul NATO – ACT, Norfolk, SUA
– Consolidarea activelor regionale
-Prima forta NRF constituita s-a declarat activa in octombrie 2003 cu
9500
militari
-La reuniunea de la Brasov din 2004, valoarea fortei NRF ajunsese la
17.000
Moto-ul NRF: „Profil permanent de FORTA CREDIBILA”
Principalele capacitati de lupta ale fortei NRF:
– Avioane de vanatoare ultramoderne
– Nave de lupta foarte rapide cu putere mare de foc
– Diverse autovehicule multiscop
– Servicii logistice eficiente
– Sisteme Up Grade de comunicatii in informatica
– Mijloace noi de cercetare si informatii militare
42
3 CONCLUZII: UNDE NE ÎNDREPTAM?

Trebuie sa punem intrebarea: ce reprezintă terorismul la ora actuala?
Acest fenomen si-a mentinut caracterul clasic din punct de vedere al
metodelor si organizaaii, al armelor folosite, dar pe langa acestea au
aparut elemente de noutate si perspective care daca nu se vor lua
masuri precise, vor produce mutatii majore in cadrul acestui
mapamond tot mai global din punct de vedere politic.
Astfel bomba a ramas mijlocul predilect folosit de teroristi dar luarile

de ostatici. Deturnarile de avioane sunt oricand o metoda care poate fi
uzitata de teroristi, in pofida masurilor de securitate care se iau pe
aeroporturi in ultimul timp si al masurilor de siguranta privind
transportul aerian. Atacurile informatice reprezinta o mare amenintare
iar pericolul armelor chimice este inca actual. Temuta arma nucleara
ar putea ajunge pe mana unor dezaxati care sa o foloseasca intr-un
mod neconventional si netinand seama de efectele pe care le produce,
ducand la moartea si distrugerea unor stabilimente pe o raza extrem de
mare. Nu e de mirare de ce unii spun ca folosirea necontrolata a
tehnologiei nucleare ar putea duce la disparitia civilizatiei umane.
La toate acestea si multe altele, care constituie inca un secret al

cercetarilor, se poate adauga arma biologica. Molimele si epidemiile
au produs efecte dezastruoase dintotdeauna , neprovocate. Insa
43
mutatiile unor virusi sau alte schimbari ale unor boli in mod artificial
sau chiar creerea altora noi ar putea duce la pierderi umane si animale
spectaculoase. Exista inca intrebarea daca SIDA este sau nu o boala
produsa de un virus de laborator sau e o mutatie a virusului din
organismul unor maimute la care ele sunt imune. Biologia se ocupa cu
studiul vietii, dar cercetarile din domeniul ei pot avea un efect contrar.
La momentul actual exista foarte multe boli produse de virusi,

bacterii, organisme care daca s-ar raspandi ar putea duce la disparitia
omenirii, neexistand antidot. Dar daca ne gandim ca posibilitatile de
cercetare sunt nelimitate si la faptul demonstrat ca unele boli ce
afecteaza animalele pot avea, la om, efecte mai grave sau chiar letale,
ne face sa vedem cu atat mai clar pericolul armelor biologice.
In perioada razboiului rece exista un echilibru dat de antagonismul

NATO-URSS. Dupa destramarea fostei republici socialiste, echilibrul
s-a rupt si NATO, respectiv SUA au devenit cam singura putere
mondiala fara alte opozitii, astfel fiind deschisa perspectiva
globalizarii sub obladuirea acesteia.
Aliatiile s-au schimbat, astazi coopereaza Rusia cu Uniunea

europeana, se dezvolta relatii amicale bazate pe cooperare.
Destramarea URSS a slabit economia rusa aflata in tranzitie iar fostele
tari componente urmeaza idealul independentei. Cecenia este doar un
exemplu din care putem vedea efectul terorismului asupra unei foste
mari puteri si care prezinta inca o importanta foarte mare pe scara
mondiala. Dar pericolul cel mai mare vine din partea terorismului
islamic. Unele actiuni din trecut ale SUA s-au intors impotriva.
Saddam Hussein, un fost „prieten” al SUA, a devenit un dusman de
temut si a trebuit eliminat. De asemenea Al-Quaida, a fost opera unor
cercuri de interese americane, care l-au insarcinat pe Ossama ben
Laden sa recruteze si sa pregateasca combatanti ca forta de riposta in
fata Armatei Rosii in Afganistan.
44
Dupa ce decenii la rand URSS a fost factorul opozant al SUA, astazi
statul american si lumea occidentala se confrunta cu un pericol mult
mai mare, mai amenintator si mai distructiv- terorismul mondial.
Singura posibilitate de limitare a lui, de eradicare era eliminarea lui
din tarile unde isi avea principalele baze. Interventiile multinationale
din Afganistan si Irak inca se soldeaza cu pierderi pentru fortele
coalitiei. Dar rezultatul pare sa nu fie nici pe departe cel scontat.
Contra unui dusman cunoscut poti lupta, dar Al- Quaida este o
structura aparte: nu are teritoriu propriu, nu e nevoie de o centralizare
a actiunilor si a factorilor de comanda. De asemenea sursele de
finantare sunt diverse, baza fiind fondurile alocate de „creierul
organizatiei” ben Laden.
Astazi lumea are alte caracteristici, schimbarile produse au avut efecte
pozitiv, dar si unele extrem de negative impotriva carora trebuie luata
o pozitie comuna a statelor democratice si care urmaresc realizarea
unei socieatti libere si sigure in care sa prospere viata si civilizatia.
BIBLIOGRAFIE
Serviciul Roman de Informatii, Centrul de Informare pentru Cultura

de Securitate, „Terorismul in lume”, Bucuresti 2004
45
Ferchedau M, Careja R, Balasz L, Mohan E, Constandache C,
„Terorismul”, Editura Omega, Bucuresti, 2001
Marret Jean-Luc, „Tehnicile Terorismului”, Editura Corint, Bucursti

2002
Ecobescu N, Micu N, Voicu I, „Fightfing Terrorism”, Institutul roman

de studii internationale Nicolae Titulescu, Bucuresti 2003
Ecobescu N, Frunzulica D, Voicu I, „Fightfing Organized Crime”,

Institutul roman de studii internationale Nicolae Titulescu, Bucuresti
2003
Frunzei T, articol” Viitorul interventiei militare coercitive”, revista

Monitor Strategic nr 3-4/ 2005, Institutul pentru studii politice de
aparare si istorie militara, Bucuresti,
2005
Stancila L, Burghelea I, „Razboiul fara fronturi si fara frontiere”,

Editura F&F International, Gheorgheni 2005
Louise Shelley, „The nexus of organised international criminals and

terorism”, web site: www.american.edu
Xavier Raufer, „New world disorder, new terrorism: new threats for
Europe and the Western World”, 1999, web site:www.drmcc.org
Pierre Chouvy, „Drugs and Financing the Terrorism”, Terrorism

Monitor, vol 2 2004, www.jamestown.org
Jean Servier, „Terorismul”, Institutul European, Bucuresti 2002 Pagini
web cercetate:
46
Nation
Master: http://www.nationmaster.com/encyclopedia/Definition-of-
terrorism
Terrorim research center: http://www.terrorism.com
Terrorism knowledge base: http://www.tkb.org
US Department of State: http://www.state.gov
BBC: www.bbc.com
CNN: www.cnn.com
Euronews: www.euronwes.net
Lumea Magazin: http://www.lumeam.ro
Asociatia de studii si cercetari ale terorismului:www.terorism.ro
The Institute for Counter-Terrorism: http://www.ict.org.il
47

Limbă

LICENTA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

LICENTA

Încărcat de

Drepturi de autor:

TERORISMUL-o problema acuta a

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Capitolul 1- Noțiuni introductive legate de terorism

1.2 Definirea terorismului

Definirea terorismului si a teroristilor face obiectul cercetarii si

1.2 TIPURILE DE TERORISM

Tipologia gruparilor teroriste scoate in evidenta descrierea detaliata a

Dupa amploarea geografica a activitatii gruparilor teroriste, terorismul

A. TERORISMUL NATIONAL SAU INTERN (DOMESTIC)

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

VICTIMELE TERORISMULUI DOMESTIC IN PERIOADA

La nivel mondial, in perioada 2001-2005 au avut loc peste 12.000

Graficele de mai sus ne relateaza unde terorismul domestic este

Caracterul internaţional al terorismului

INCIDENTELE TERORISMULUI INTERNATIONAL IN 2001-2005

In ultimii cinci ani au avut loc peste 1500 de atacuri teroriste cu

Ultimul atentat terorist de mare amloare a avut loc la Madrid la data

Aceasta zona este macinata de conflicte militare dintre Israel si tarile

In 1978 fortele de guerilla pelestiniene (in majoritate militanti al-Fatah

In 1987-1993 a avut loc prima Intifada. A inceput ca o rabufnire de

In 2000 a inceput a ll-a Intifada(denumita si „al-Aqsa Intifada”).

Conflictul israelo-palestinian este in mare parte responsabil pentru

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

Presedinte si semneaza un tratat de prietenie cu Uniunea Sovietica.

In august 1999, Rusia a incercat sa-si intareasca securitatea in

au inceput atacul in sprijinul grupurilor musulmanilor ceceni care

dintodeauna, insa conflictele se intind dincolo de motivatiile politice.

Legatura intre criminalitatea transnationala, terorism si coruptie este

Crima organizata si terorismul au fost considerate adesea ca fenomene

Atentatul de la 11 septembrie 2001 a determinat schimbarea modului

Majoritatea organizatiilor criminale si a gruparilor teroriste provin din

Traficul de droguri si terorismul au dezvoltat legaturi stranse, utilizand

Exista des o legatura stransa intre crima organizata si terorism.

Traficantii de droguri obtin o mare libertate de miscare atunci cand

In timp ce stituatiile de combatere a crimei organizate nu detin

Dupa 9/11 tacticile de pe campul de lupta in razboiul contra

Gruparile teroriste folosesc aceleasi mijloace si practici criminale cu

In istorie, organizatiile teroriste nu au fost niciodata infrante de fortele

Experienta dobandita la combaterea activitatilor legate de narcotice,

Pentru a-si atinge obiectivele in altivitati ilicite, organizatiile criminale

Suportul financiar din activităţile ilicite

Legatura dintre traficantii de droguri si terorism este recunoscuta in

Combinatia dintre activiti legale si cele ilegale caracterizeaza

Structuri de tip retea

Si organizatiile criminale si teroristii sunt angajati in activitati ilicite.

Criminalitatea transnationala va fi o problema definitorie a secolului

Statele Unite a declarat razboi contra terorismului. Combaterea

Mai mult, multe dintre strategile prezentate pentru a fi aplicate in

Organizatiile criminale transnationale si teroristii utilizeaza structuri

Asistam in prezent la o uluitoare diversitate de razboaie separatiste,

Noua amenintare precum si reactia comunitatii internationale fata de

Terorismul este in prezent si in alte zone geografice. In America

Aparitia noului tip de terorism – forma indeita de manifestare pe plan

Analiza evoltiei fenomenului la scara mondiala releva ca incepand cu

In ceea ce priveste tintele vizate, acestea apartin diferitelor domenii de

2.1 CONVENTIILE CU PRIVIRE LA ANTITERORISM

Prin Conventia pentru prevenirea si reprimarea terorismului (Geneva

Dupa cel de al doilea razboi mondial, terorismul a cunoscut o

In conformitate cu prevederile acestei conventii, statele parti vor lua

Statele-parti s-au angajat sa sanctioneze, prin pedepse severe aceste

Masuri similare sunt prevazute si in conventiile incheiate in domeniul

Si in cadrul organizatiilor si conferintelor internationale sau pe plan

Statele coopereaza, la nivel regional si in cadru bilateral, pentru

Cu privire la aceasta categorie de infractiuni, s-a stabilit, pentru state,

Romania este parte la toate conventiile mentionate mai sus cu privire

Principalele amenintari de natura terorista, in cadrul razboiului