Schizofrenia

-refefat-

Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod
anormal. Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir, comportment si gandire dezorganizata.
Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se
intr-o lume interioara marcata de psihoza.

Contrar credintei populare, schizofrenia nu este acelasi lucru cu personalitatea scindata sau
personalitatea multipla. In timp ce cuvantul “schizofrenia” inseamna ”minte-scindata”, ea se refera
la o tulburare a echilibrului emotiilor si gandirii.

Schizofrenia este o boala cronica, ce necesita tratament pe toata durata vietii. Dar datorita noilor
medicamente, simptomele schizofeniei pot fi ameliorate, permitand pacientului sa aiba o viata
productiva si placuta.

Exista mai multe tipuri de schizofrenie, astfel ca semnele si simptomele variaza.

In general, aceste simptome includ:

- credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi credinta pacientului ca cineva unelteste
impotriva lui

- halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucruri care nu exista); mai frecvente sunt
halucinatiile auditive

- vorbire incoerenta

- neglijarea igienei personale

- lipsa emotiilor

- emotii nepotrivite contextului in care se gaseste pacientul

- manifestari agresive

- comportament catatonic

- o senzatie persistenta ca este urmarit

- probleme de functionare la scoala sau la serviciu

- izolare sociala

- neindemanare, miscari necoordonate.

Schizofrenia variaza de la usoara la severa. Unii pacienti pot fi capabili sa functioneze bine in viata de
fiecare zi, in timp ce altii au nevoie de ingrijiri intensive, specializate. In unele cazuri, simptomele
schizofreniei par sa apara brusc. In alte cazuri aceste simptome se dezvolta treptat, de-a lungul mai
multor luni, si pot sa nu fie observate de la inceput.
Cauze

Cauzele schizofreniei nu sunt cunoscute. Totusi, studiile arata ca exista o interactiune de factori
genetici si de mediu care duc la aparitia schizofreniei. Tulburari ale anumitor neurotransmitatori cum
ar fi dopamina si glutamatul, pot contribui de asemeni la aparitia schizofreniei. In timp ce
cercetatorii nu sunt siguri de semnificatia acestor modificari ele reprezinta o dovada ca schizofrenia
este o boala a creierului.

Pentru a fi diagnosticat cu schizofrenie, un pacient trebuie sa indeplineasca anumite criterii din

manualul de diagnostic.

Criteriile de diagnostic pentru schizofrenie sunt:

- prezenta a cel putin doua din urmatoarele: delir, halucinatii, vorbire dezorganizata, comportament
dezorganizat sau catatonic, sau prezenta simptomelor negative

- disfunctie semnificativa in abilitatea de a munci, merge la scoala sau a indeplini sarcinile zilnice

- aceste semne sunt prezente de cel putin sase luni

- nu sunt prezente alte tulburari mentale.

Pacientul poate fi diagnosticat cu unul din cele cinci tipuri de schizofrenie, desi nu toti pacientii se
potrivesc unei categorii specifice. Aceste cinci subtipuri sunt:

- paranoid

- catatonic

- dezorganizat

- nediferentiat

- rezidual.

Pacientul poate discuta cu medicul despre tipul de schizofrenie pe care il prezinta pentru a invata
mai multe despre boala si despre solutiile de tratament.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos este cel mai important in tratarea schizofreniei. Intrucat aceasta
medicatie poate avea efecte secundare serioase dar rare, pacientul poate fi reticent in a-l lua. Este
bine ca pacientul sa discute aceste lucruri cu psihiatrul pentru a gasi impreuna un tratament care sa
fie acceptat si de pacient, cu mai putine efecte secundare.

Medicatia antipsihotica este cel mai frecvent prescrisa pentru tratamentul schizofreniei. Ea poate
controla simptomele prin efecte asupra unor neurotransmitatori cerebrali: dopamina si serotonina.
Exista doua tipuri principale de medicatie antipsihotica

Antipsihotice conventionale sau tipice: aceste medicamente sunt considerate, in mod traditional,
eficiente pentru a controla simptomele pozitive ale schizofreniei. Ele au efecte secundare
neurologice frecvente si potential severe, incluzand dischinezia tardiva si simptomele parkinsoniene.
Acest grup de medicamente cuprinde:
- Haloperidol
- Tioridazin
- Fluphenazina
Aceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine, in special variantele generice, lucru care este
important mai ales in cazul in care tratamentul este necesar pe termen lung.