HABITATUL URBAN

Definitii, procesul de urbanizare,

repartiţie, relatiile dintre oraşe şi
mediul natural

Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem clădiri mai mari, dar suflete mai mici (O. Paler)
 Habitatul urban
• Concentrare umană pe un areal mai mare sau mai mic,
dezvoltat in functie de politici, economie, tehnica, avand o un
număr de locuitori (ce variază de la o ţara la alta), cu o
1 structură profesională axată pe sectorul secundar, terţiar

• Este o formă de organizare, inzestrare si utilizare a teritoriului

in scopul concentrării şi redistribuirii produselor necesare
intreţinerii, asigurării progresului populaţiei pe arii variate ca
2 dimensiuni.

• Se deosebeşte de h.r. prin fizionomie, nivel de trai şi functiile

pe care le indeplineste .
3

26.02.2013
 Habitatul urban
• Pune accent pe transporturi in funcţie de pozitia geografică
favorabilă.
• O aglomerare de oameni si locuinţe care ocupa suprafeţe
Fr. Ratzel apreciabile, fiind situat la intersecţia unor căi de comunicatie.

• O grupare de oameni ale caror mijloace de existenta constau

Ferdinand in concentrarea fortei de munca neconsacrata in agricultura ,
Richthofen, ci comertului si industriei
1908

• Accentuează specificul de viaţă urbană.

P. Vidal de la
Blache

26.02.2013
• Walter Christaller, H. Wagner-evidenţiază
activităţile de comerţ.
• V. Mihailescu- servirea populaţiei rurale
• W. W. Altman-Zonarea functională

5/31/2017
 Criterii
1. Grad de compactitate
2. Dimensional
3. Origine
4. Aspectul exterior, al dotărilor
5. Funcţional

5/31/2017
1. Grad de compactitate
Constructii dense, aplicat in statele cu o
accentuata dispersie a habitatului, unde
distanţele intre clădiri sunt mai mici de 50-
200m. Suedia.
• Prag inferior de densitate:
– 5 loc/ha –Franta
– 10 loc/ha-Germania
– 25 loc/ha- UK

5/31/2017
2. Dimensiune-un numar minim de locuitori
– FR-12 mii loc
– 10 mii-Japonia, Spania, Italia, Elvetia, Serbia, Moldova
– 5 mii loc.- India, Turcia, Austria, Slovacia, Romania
– 4 mii loc- Coreea
– 2,5 mii loc. SUA, Mexic
– 2 mii loc. Franta, Argentina, Portugalia, Olanda, Grecia
– 1,5 mii loc.-Irlanda, Columbia
– 1 mie loc. Canada, Australia, Venezuela
– 0,5 mii loc.- Africa de S
– 0,2 mii loc,- Suedia, Danemarca
– PERU, ISLANDA-100 Gospodarii
– Dificultăţi-state mari, dispersie mare-Preriile SUA
5/31/2017
5/31/2017
 Dinant (Belgia)

5/31/2017
 Suedia
5/31/2017 Islanda
• 3.Origine: antice, medievale, moderne etc.
• Prin legislatie reinnoibila: Belgia, Romania,
Bulgaria, Polonia, Ungaria
• ORAS COMPLET CONSTITUIT (Dicckinson)-ce
corespund crieriilor dimensional, funcţional,
compactitate, diferenţiere internă
• ORAS INCOMPLET CONSTITUIT-cvasiurban-
corespund parţial criteriilor de bază, au un
profil unifuncţional

5/31/2017
4. Aspectul exterior si al dotarilor
Arhitectura
Dotari: India, Guatemala (apa curenta)
 Funcţional
Miniere, metalurgice-au pozitii izolate si care
decad dupa epuizarea resurselor (Suedia,
Germania, Romania)

Industrie casnică-ateliere meşteşugăreşti-au

funcţii duble-Europa central-vestică, Mtii Jura

Pioniere-la limitele oikumenei: oraşele petroliere

din Sahara, N C Siberiene, miniere din Nordul
Scandinaviei. Unele pot migra dupa resursă, altele
devin aşezari complete

5/31/2017
 Grupuri de barăci provizorii ale muncitorilor
aduşi de la distanţe: Ghetourile din Africa de
Sud

Colonii muncitoresti de pe langa unitatile de

industrializarea lemnului: Canada, Siberia

Specializate in anumite categorii de transport

(pe autostrazile din SUA, pasurile din Mtii Alpi
etc.)

Balneo-climaterice si turistice

5/31/2017
 Strategico-militare (Canada,
Groenlanda, Roma antică)

Cu functii de cult: M. Athos,

India, Japonia

Caracter sistemic (prezent)

5/31/2017
5/31/2017
 Procesul de urbanizare
*Europa de NV-Belgia 97%,
2012- 50% UK, 89%, Olanda, G-88%
*State colonizate anglo-
2007 -49% saxonice: Noua Zeelanda-
83%, Australia 91%
1980 -39% *Japonia
•state petroliere-Kuweit 99%
1960 -33% * latino-americane-Argentina,
Venezuela
1900-13%
1. State industriale dezvoltate>73%
2. Statele si federatiile ind-agrare (46-73%): Federatia
Rusa, Europa, tarile Americii latine-Peru, Honduras, R Africa de Sud
3. Statele agrar-industriale (35-46%): Africa N-Egipt 43%,
Asia Musonica-China 41%, Indonezia 42%, Pen. Balcanica-Albania
5/31/2017
42%, Haiti, Guatemala (2008)
 Gradul de urbanizare in 2012, Dupa datele de la Banca Mondiala
www.worldbank.org

http://data.worldbank.org/indicator/SP.URB.TOTL.IN.ZS/countries?display=
5/31/2017
map
 % populatie urbana (World Bank, 2016)

5/31/2017
• Evolutia in timp-lentă şi discontinuă
• Revolutiţa industrială
• Explozia urbană –unde concentrice cu nucleu in Europa
de V
– secolul 19 (Londra, Paris, Essen, Dusseldorf), NE SUA
– In prima parte a sec. 20: Coasta Vestica a Americii de N,
Australia
– Dupa al II RM: FR +, Europa Centrala si de Est, Africa
Subsahariana
– Contemporană: statele Amercii Latine, India, Africa de N, E
Rusiei
Frânare deliberata a urbanizarii: China, Vietnam, Coreea de N
Plafonare: Spania, Franta, Suedia, Ungaria
Dezurbanizare: UK, Germania, Belgia
5/31/2017
 Ritmul mondial al urbanizarii
• Cresteri puternice • Cresteri moderate
• AMERICA LATINA de 16 • EUROPA de 3 ori
ori in secolul 20 • OCEANIA-4 ori
• AFRICA de 16 ori • AUSTRALIA de 4 ori
• ASIA de aprox 9 ori • AMERICA N de 3 ori
• FR de circa 8 ori

5/31/2017
 Bilantul migrator-bilantul natural
• Migrare rural-urban- • Bilant natural
Italia, Romania, Brazilia • Cauze: proportie
• Imigrare-SUA ridicata a populatiei
• Cauze: tinere, politica
• cautarea unui loc de munca, pronatalista, politica
• pauperizarea habitatului administrativa, traditii
rural (Brazilia), • ROMANIA
• catastrofe naturale (Sahel),
• S Italiei
• conflicte intre generatii,
conflicte sociale, • SUA
• conflicte militare,
• persecutii politice.
5/31/2017
 Perspectivele evolutiei populatiei
• Pv=Pa (1+p)n
Pv-populatie viitoare
Pa-populatie actuala
P-bilant mediu anual
n -numar de ani
 Necesarul FM pe activitati
 Volumul populatiei
intretinute (17-27%)
 Populatia flotanta
+Extrapolarea cu tendintele de
evolutie anterioara
Imprecizii-ONU, 2030-60%
pop.urbana
5/31/2017
 90% in Tarile Dezvoltare
 85% in America Latina
 60% Asia de est
 Africa-48%
 40 de aglomeratii urbane peste
10 mil.
 600 -1-10 mil
 Va continua sa creasca
ponderea agomeratiilor urbane
in TCD
 Echilibrarea retelei de habitate
urbane
 Va scade ponderea exagerata a
populatiei primului oras-indice
de primatialitate
 Repartitia pe Glob
• Nu se poate estima numarul exact al oraselor (2009 -
36 722).
• ONU-nr oraselor de peste 100 000 loc a crescut de la
1334-1960 la 4017-2005
• 2013-457 au peste 1 milion de locuitori
• Metropole-peste 20 mil.loc
• Orase foarte mari-megapole peste 500 mii (1 063)
• Orase mari-100-500 mii (2 896: 150 000-500 000)
• Orase mijlocii-20-100 mii
• Orase mici-2-20 mii
• Orase foarte mici-0,2-2mii
5/31/2017
• Dupa modul de dispunere sunt 3 grupari teritoriale
– Asia musonica:
• porturi comerciale dezv incepand cu ultima
parte a sec 19-Mumbai, Bangkok, Calcutta,
Jakarta, Chennai=Madras
• Functii politico-administrative-China
• Puternica industrializare-Japonia
– Europa-metropole complexe-capitale, porturi,
centre industriale: Londra, Paris, Berlin, Viena
– NE Americii de Nord: comert, porturi

5/31/2017
www. Urban area
5/31/2017
 PIERRE GEORGE

• State cu structura cea mai echilibrata a retelelor urbane, 30-

60% din populatie locuieste in orase mari. UK, Europa de Est,
Venezuela, Ecuador, Turcia, Siria
• Cele mai putin avansate din statele in curs de dezvoltare:
<30% din populatie locuieste in orase mari. Africa, America
centrala, Romania, Albania..
• State in CD cu o retea urbana extrem de dezechilibrata, cu 1-
2 poli urbani hipertofiati- Uganda, Thailanda
• State unde 40-80% din populatie locuieste in orase
mari.Coreea, Irak…
• State in tranzitie cu <30% din populatie locuieste in orase
mari, cu retea urbana cu un grad mediu de dezechilibru.
China, Indonezia, Egipt, Franta

5/31/2017
 Dupa proportia populatiei urbane
• Structura echilibrata a
retelei urbane
• Structura dezechilibrata
• Dimensiuni mici
• Dimensiuni mari
• Hipermetropolizare

5/31/2017
 Relatiile dintre habitatul urban si conditiile naturale

Conditiile naturale in context cu evolutia conditiilor

social-istorice
1. Pozitie-localizarea in raport cu marile elemente
naturale
A. De intersectie
I. Convergenta-orasele situate in ariile
depresionare sau bazine hidrografice
delimitate de unitati fg mai inalte-Milano,
Bagdad, Bucuresti, Praga, Paris

5/31/2017
5/31/2017
www.googlemap
 II. Divergenta fluviala, punctul urbigen este situat in
apropierea obarsiilor marilor culoare fluviale-Moscova

5/31/2017
www.googlemap
 III. Intersectie intramontana -Brasov, Grenoble

5/31/2017
www.googlemap
 IV. De etapa-orasele de pe marile rute comerciale-Roman,
Liege, Xinjiang (Urumqi)

5/31/2017
www.googlemap
5/31/2017
www.googlemap
• B de contact
– Pe forme de relief diferite: nasc fasii urbigene-Torino-
Monza-Bergamo-Brescia-Verona; Pitesti-Ploiesti-Buzau
– La contactul a 2 formatiuni de vegetatie: stepa-
silvostepa-Kiev-Kazan-Ufa
– Trecerea de la transportul pe uscat la cel pe apa:
Bruxelles, Lille, Strassbourg
• C. litorala
– Cu debuseu fluvial-estuare, delte
– Fara debuseu fluvial-Genova, Mumbai
– Intersectia marilor cai maritime:Singapore, Istambul,
Lisabona, Copenhaga

5/31/2017
• D. bariere naturale generaza orase perechi sau
dublete
• E. favorabilitatea climatica-capitale de vara (Simla-
Himalaya, Haga, Sinaia)
• F. resursele subsolului- nu tin cont de modelul
clasic al retelei ci de prezenta resurselor minerale,
ape termale, minerale
• G. pozitia laterala fata de metropolele urbane:
Posdam, Versailles

5/31/2017
 2. Situl-defineste caracteristicile elementelor de mezo, micro-
relief..

5/31/2017
 • Inclinarea sa fie de 1-2 grade pentru a
1 asigura scurgerea precipitatiilor

• Capacitatea portanta a terenului de

2 constructie –evitarea rocilor poroase-loess

• Evitarea zonelor cu exces de umiditate

3

5/31/2017
 Depresiunile cu inversiuni termice si
posibilitatea acumularii de noxe
• Baia Mare
• Brasov

Combaterea inundabilitatii
• Crearea de lacuri
• Indiguiri

Seismicitate
• San Francisco
• Japonia
• Mexic (Torre Mayor)
5/31/2017

Sit dominant-acropola
regiunile cu vechi civilizatii
urbane: Ierusalim, Hessa-
cupola vulcanica
(Germania), Edinburgh,
Graz –glaciar, Uppsala-
colina morenaica
5/31/2017
Tipuri
Sit de promontoriu
Sit de istm
De confluenta:Segovia,
Passau Intre 2 golfuri:Corint
De peninsula:Istambul, Intre 2 lacuri: Schwerin
Lisabona, Constanta, Alger
 Sit de meandra:
Luxemburg (r Alzette),
Berna (r Aare)

Sit insular
Insule maritime: Venetia, New
York, Hong Kong
Ostroave fluviatile: Paris

Sit de depresiune
Praga, Brasov

5/31/2017
 Sit de tersa inferioara
• : Cluj Napoca, Braila, Bacau
• Zurich (T Limmat si L Z)

Conuri aluvio-proluviale
• Feiburg im Breisgau –Padurea Neagra

Sit favorabil in raport cu resursele de apa

• Dijon (Rhône cu Saône)
• Sit de versant insorit

5/31/2017
 –Siturile initiale sunt nucleele vechi
ale oraselor
–Tendinta de dezvoltare in jurul
siturilor
–Dezvoltarea tehnicii a permis
extinderea oraselor pe situri mai
putin favorabile

5/31/2017
 Bibliografie
1. UNGUREANU, AL., TURCANASU, G., 2008, Geografia
asezarilor umane, editura Performantica, Iasi
2. CUCU V., 2001, Geografia oraşului, Editura Fundatiei
Culturale “Dimitrie Bolintineanu”, Bucureşti

5/31/2017