GEOGRAFIA HABITATULUI UMAN

HABITATUL UMAN.ASPECTE
CONCEPTUALE
 Definitii
 Contributii in dezvoltarea geografiei umane

 Ecologia urbana

 Ecologia rurala
Definitii
Habitat - o arie geografica determinata de conditiile naturale in
care un individ, un grup social sau o comunitate se adaposteste
si isi poate desfasura normal activitatile esentiale pentru viata.
DEFINITII
 Habitatul în care coexistă
mai multe specii de
plante sau animale se
numește biotop
 Habitatul se poate referi
și la ansamblul condițiilor
de mediu care determină
existența unei comunități
într-un loc sau pe o arie.
 Liné, 1756 in
descrierea aparitiei si
existentei speciilor de
flora si fauna dintr-o
regiune
 Habitare-a locui, a sta
undeva
 Habitatul uman - teritoriu
amenajat in care se desfasoara
activitatile economice si sociale
ale omului.
 Habitatul uman depaseste
perimetrul construibil al
localitatilor, incluzand suprafete
in care se desfasoara
activitatile de munca, recreere,
circulatie, situate in afara
acestora.
 Habitatul uman-oikumena

 135 mil kmp din cei 149 mil

kmp cat are suprafata uscatului
Terrei.
• Totalitatea asezarilor umane mai mult sau mai putin stabile
formeaza habitatul uman.
• Termenul este preluat din ecologie.
• Habitatul se caracterizeaza printr-o varitatea de forme in
functie de:
• - nivelul de dezvoltare social-economica a diferitelor
grupari de populatie,
• - de modul de valorificare de catre om a potentialului
cadrului natural,
• - de particularitatile traditionale ale organizarii diferitelor
societati,
• - de gradul de angrenare al acestora in schimbul mondial
de bunuri si valori.
• Habitate rurale
• Habitate urbane
• Continuum rural-urban
 CONTRIBUTII IN DEZVOLTAREA GEOGRAFIEI UMANE
 Al Von Humbolt (1769-1859-Berlin)
 2 eseuri politice-adevarate monografii
antropogeografice
 (Eseu politic asupra regatul Noii Spanii, Eseu asupra
Cubei)
 Este promotorul Geografiei perceptiei
 Carl Ritter (1779-1859)

 1. ERDKUNDE-geografia Europei
 introduce: cultura, istoria, politica
 geografia economica
 Pamantul a fost creat pentru om; Pamantul este o
casa de educatie a omenirii
 Elisee Reclus (1830-1905)
 Studiaza in geografia umana inegalitatile in
conditia umana in lumea contemporana
 Piotr Kropotkin (1842-1921)

 Antropogeografia-studiul raportului dintre

teritoriu si elementele dinamice care se
desfasoara in contextul spatial
 Dinamica populatiei
 Migratia
 Oikumena
 El a sugerat reorganizarea marilor aglomearari
urbane in asezari mai mici, spatii verzi…
ŞCOALA GEOGRAFICĂ FRANCEZĂ
 Paul Vidal De La Blache (1845-1918)
La France de L’Est
Tableu geographique de la France
- Dinamica peisajelor din Alsacia, Lorena,
organizarea teritoriala in jurul oraselor, rolul dinamic
al oraselor
- Monografii complexe regionale
 Intr-o regiune umana, natura este modificata
conform nivelului dezvoltarii societatii- generes de
vie-genuri de viata, care se opune determinismului
german. Spatiu care este o simbioza intre natura si
om s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, pe regiuni.
 Jean Bruhnes (1869-1930)
 Raporturi intre societate si mediu
 W. Christaller (1893-1969)-teoria locurilor centrale,
 Explica distributia populatiei pe un spatiu si care sunt fortele
care stau la baza ei
 Locurile centrale-orasele ca centre de deservire diferentiate
in ranguri
 Regiunile complementare-areale deservite de locurile
centrale
 Centralitatea unui oras-pe baza serviciilor

 J. B Garnier, G. Chabot etc.

 (1971), Geografia urbană, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
 Simion Mehedinti
 V. Mihailescu

 Conea Ion

 Vasile Cucu:
 (2001):Geografia oraşului, Editura Fundatiei Culturale
“Dimitrie Bolintineanu”, Bucureşti
 (2000), Geografia aşezărilor rurale, Editura Domino,
Târgovişte
 Ianos Ioan:
 (2004), Dinamica urbană, aplicaţii la oraşul şi sistemul urban
românesc, Editura Tehnică, Bucureşti
 Alexandru Ungureanu:
 (2008), Geografia asezarilor umane, Editura Performantica,
Iasi
 Ecologia urbană
 Robert E. Park, (1916), prin lucrarea sa „Oraşele-
sugestii pentru cercetarea comportamentului uman
într-un mediu urban” a pus în SUA bazele şcolii
ecologice în care s-au înscris atât sociologii cât şi
geografii.
 Deşi temporar contestat, curentul ecologic a fost
adoptat în urma contribuţiilor lui A. Hawley, B. Berry, J.
Kasarda atât în America cât şi în Europa:
 R. Fitter, 1946, „Istoria naturală a Londrei, Metropola ca
obiect al cercetării ecologice”,
 H. Sukopp, 1973, 1990, „Urban Ecology” etc.
 Boyden S. şi colab., 1981, „Ecologia unui oraş şi a
locuitorilor săi - studiu de caz Hong Kong”,
 M. Leuning, Australia(2004) etc.
 În ecologia rurală, care are în prezent o dinamică
deosebită prin proiectele şi lucrările privind ecosatul
şi crearea reţei mondiale, se remarcă promotorii şi
autorii foarte cunoscuţi din acest domeni: J. Martin
Bang, Hildur Jackson, Karen Sevensson.
 La acestea se adauagă numeroase lucrări teoretice
(J. Morris, A. Bailey, R.K. Turner, and I.J. Bateman)
 Studii regionale, din care se pot cita autori ca:
 Bernard W. Riley, David Brokensha (1988),
 N.F.Miller, W.Wetterson (2000)
 E.Fratkin, E.Roth, M.Nathan M., (2004)
 L. M. Hanks, Yujiro Hayami sau Gulia K.S., (Rural
Himalayan Ecology and Urban Ecosystem, 2007),
 Daniel Lichter, R.B Blake etc.
HABITATUL RURAL
 Definitie
 Caracteristici, modele, tendinte

 Tipologii

 Locuinta
HABITATUL RURAL
 HR-ansamblu teritorial in care majoritatea populatiei se
ocupa cu agricultura sau cu activitati predominante din
sectorul primar. Ele pot cuprinde si activitati de ordin
secundar sau tertiar, insa trebuie sa se subordoneze ca
sursa de venituri, antrenarea fortei de munca activitatilor
primare (Ungureanu, Turcanasu, 2008).
CARACTERISTICI

 Se diferentiaza fizionomic
 Relatii stranse intre spatiul local si populatie

 Vatra, mosia, populatia, reteaua de drumuri

MODELE, TENDINTE

 HR tind sa formeze retele

 Conditii naturale relativ omogene favorizeaza vetre cu
forme diverse, echidistant distribuite, mosii
poligonale…cu timp optim de deplasare spre mosii,
exceptie satele noi (mai mici), pozitie nodala,
productivitatea terenurilor Ex. campii, Grabenul
Renan
 Conditii naturale eterogene, habitatele se insiruie pe
liniile de contact (?), vetre tangente.. Mosii alungite
dispuse perpendicular pe contact. Ex. contactul dintre
Mtii Jura si Pod. Elvetiei Centrale (?)
SITUL
 Configuratia locului.
 Situl este pastrat in mare parte in
calitatea sa naturala (grind, terasa)
 Situl este un loc geografic
favorizant asezarilor
 Apararea contra inundatiilor
(campiile acumulative, de nivel de
baza-Mekong (pe grinduri), terasele,
conurile de dejectie.
 Asigurarea apei potabile-oaze,
resurgentele carstice, baza teraselor,
de-alungul puturilor, foggara, kanate,
ce translateaza gravitational apa din
piemonturi.
SITUL
 Apropierea de padure,
adapost, tampon
pentru precipitatii,
masa lemnoasa-
poiana, curaturi
 Apropierea de
resursele
ihtiofaunistice,
Islanda, Norvegia,
case palustre
 Rol defensiv, Italia,
Grecia, Maroc,
Iablanita
CETATEA POENARI (WWW.GHIDTURISM.INFO)
 Apropierea de componentele mosiei, lobul teraselor
inferioare-legumicultura, frunti de terasa-viticultura,
pomicultura
 Economisirea terenului fertil, in carstul Alpilor Dinarici
- pe polii
 Adapost-sate cuiburi-G.Valsan-sate hârtop
 Valorificarea luminii si caldurii solare, versantii
insoriti, endroit-adras, uneori umeri glaciari. Evitarea
versantilor umbriti, umezi, racorosi-envers-a sesurilor
unor depresiuni intramontane, Ron-Elvetia, Alpii
Austriei
 Protectia impotriva avalanselor, de aceea se cauta
siturile intre culoarele de avalansa sau la adapostul
padurilor-Alpi
 Dambovicioara

 Hinova
 TIPOLOGIA HABITATELOR RURALE
 Criterii:
functionala, fizionomice,
dimensionale, stabilitate
 Functionala
 Habitatul rural ca rezultat al interactiunii omului
asupra unui spatiu geografic poate genera 2
mari grupari de asezari:
A. Predominant agricole

B. Cu alte activitati economice

structura profesionala a populatiei
structura veniturilor
A
1.HR cerealiere-
terenuri cultivate cu
cereale, mori,
silozuri-C.Romana,
Meseta
www.agro-business.ro

2. HR ale rizicultorilor-
parcele orizontale,
terase inundabile-
C.litorale, deltaice din
Asia musonica
I. Bali (www. am fost acolo)
3. HR. viticole-
podgorii, crame,
pivnite- C.
Languedoc, Vestul
Frantei, Jidvei,
4. HR pomicole:
Franta, R. Moldova,
Grecia, Romania
(Radaseni, Voinesti)
5 . HR ale crescatorilor de animale in sistem intensiv-
spatii pentru furaje, grajduri-Olanda, Danemarca

6 .HR ale crescatorilor nomazi de animale-pasuni, stepe

si locuinte temporare-cort-tuaregi, Mongolia
7.HR.ale muncitorilor pe
plantatii din zona
calda-trestie de
zahar, bumbac, ceai,
grupuri de baraci cu
gradini mici de
subzistenta.

8.HRale vanatorilor,
culegatorilor, zona
intertropicala umeda
cu locuinte temporare;
vanatorilor polari
B1. HR agro-industrial- pe langa agr.
functioneaza unitati industriale reduse
(Floresti), ind.extractiva (Tintea),
metalurgica (Toplet), prelucrarea
lemnului (Pojorata), ind.alimentara
(Remetea).
B2.HR agro-comercial, un nucleu de
comercianti, mestesugari, activitate
pulsatorie in perioadele de targ-Africa,
in trecut in Romania.
 B3) HR dormitor-situat in zona de influenta a
oraselor mari, unde populatia migreaza
zilnic in orase (Ploiestiori)
 B4) HR agro-turistice populatia activa ofera
servicii turistice pe cont propriu sau lucreaza
in structurile turistice locale, (Austria,
Elvetia, sudul Frantei, Moeciu de Sus)
 B5) HR pescaresti-locuitorii se ocupa de
pescuit si prelucrarea pestelui, santiere
navale (Norvegia, Delta Dunarii, Terra Nova)
Sat pescaresc Anglia

Sat pescaresc Tuzla

 Fizionomica-morfologica
1. Dispersat (risipita-V.Mihailescu) spatii largi cu locuinte izolate
(50m…) ce se contituie ca un nucleu al unei celeule agricole in
care modul de folosinta a terenului este distribuit concentric-
arabil-livezi-fanete- separate de fragmente de vegetatie
naturala.
 Spontana: Vestul Frantei, pen. Scandinavica, Mtii Padurea

Neagra, Mtii Apuseni, Japonia.

 Ca urmare a colonizarii sistematice: Pod.Preriilor, Australia-
parcelare geometrica.
 Reforme agrare: Romania, 1921-1924, N C.Jijiei, Suedia.

 Divizarea proprietatii: Mtii Apuseni

 Probleme
 deservirea cu servicii elementare
 Cai de comunicatii (telecabine-Nordul Italiei)
 Aductiuni, canalizare
 Siguranta, Riscuri, Socializare
Factori de formare/conditionare
FACTORI NATURALI
Reurse de
apa, Relieful Climat
forestiere Altitudine, Sol
fragmentare

Transporturi
Colonizari
Asezare
rurala
risipita FACTORI ECONOMICI
FACTORI ISTORICI

Conflicte
militare Initiative
individuale
Reforme grup
agrare Sisteme ale
proprietatii
legislatie

Adaptare dupa FACTORI POLITICI FACTORI SOCIALI

Cucu, 2000 ADMINISTRATIVI
2. Disociate (rasfirate)-locuinte situate la distante mai mici de
50m, cu vetre bine conturate, o parte din mosie este
cuprinsa in vatra find cultivata cu legume, vita de vie.
Reteaua de drumuri este mai dezvoltata.
Scola antropogeografica germana (H. Wilhelmy):
 Nebulos (Haufendorf), retea de ulite complexa, cu usoare tendinte
radiare, cu o concentrare mai mare a locuintelor in intersectii,
favorizand caracterul nuclear. Ucraina, Germania, Subcarpati, Pod.
Moldovei

 Gospodarii izolate, cresterea nr de constr. Formarea catunelor familiale, fuzionarea catunelor

 Linear (Reinhendorf), dezvoltat unidirectional, de-a lungul unei vai, in

lungul grindurilor fluviale din delte. Vaile Carpatilor, Pod. Getic.
3. Concentrata (adunata) vatra foarte bine conturata de mosie,
locuintele sunt lipite, cu mici spatii nesemnificative agricole,
prezentand un front continuu, cu aspect cvasiurban.Oaze,
sudul Depr. Colinara a Transilvaniei, estul Germaniei, vestul
Poloniei. Mosia cuprinde parcele sau sole familiale, care se
pot lucra individual sau colectiv, solele fiind utilizate prin rotatia
culturilor. Uneori concentrarea se datoreaza necesitatii de
aparare….
 Cu spatiu central nelocuit, folosit ca pasune (green UK), (Anger-
estul Germaniei, Bistrita Nasaud)
 Strada concentrat pe o axa de comunicatie (“Strassendorf” Ungaria,

vestul Poloniei)
 Rectangular-India, China musonica, Satele dupa Regulamentul

Organic de pe valea Dunarii

 Labirintic, cu retea complicata de ulite-tarile arabe de influenta

musulmana
 Factori de formare/conditionare
FACTORI SOCIO-ECONOMICI

Adapostul Necesitatea Securitate

natural valorificarii a sociala
terenurilor

Structurile Avantaje
confesionale sociale

Colonizari Asezare
rurala
adunata

FACTORI ISTORICI apa

Reforme
agrare
legislatie Necesitati Efectele
de aparare modernizarii

Adaptare dupa FACTORI POLITICI FACTORI TEHNICI

Cucu, 2000 ADMINISTRATIVI
4. Circulara-vatra are locuinte si anexe dispuse in cerc
intrerupt pentru a permite accesul oamenilor si
animalelor. Partea centrala este destinata adapostului
animalelor securizate astfel impotriva faunei pe timpul
noptii. Kraalul din savana africana (hotentoti, zulu).
Oceania exista 2 cercuri concentrice-hambare pentru
alimente ex. ignam-locuinte
Amerindienii-Paraguay (bororo), lipsesc hambarele, cercul
fiind format doar din locuinte.
 Dimensionala
 Ferma-satele colonizate-Australia, America de Nord
 Catun – circa 15 gospodarii, cu servicii educationale,
comerciale, ateliere de reparatii, sau fara.
Haciendas-facendas cu locuinta proprietarului si a
muncitorilor agricoli care lucreaza in arenda, cu spatii
de depozitare, masini agr. , adaposturi pentru
animale.
Satele cu sedii de ferme din fostele state URSS.
 Sat propriu-zis, cu peste 15 gospodarii-10000 loc.
Unele au forme incipiente de zonare functionala
interna-un mic nucleu neagricol-zona rezidentiala
agricola-arii de productie specializata: ferme de
animale, sere etc.
 Haciendas-Venezuela Catun-Maramures

 Sedii
 Ferme

 Rusia
 Stabilitate
 Efemere-destinate unui popas al populatiilor nomade, care
poate fi utilizat peste ani, pigmeii din padurea ecuatoriala,
malayezieni, vedda-Sri Lanka, andamanienii, papuasii, aeta-
Filipine, Amazonia, aborigenii, hottentoti. Locuintele sunt
colibe, corturi, grote, barci, paravane etc.

 Temporare-dureaza cateva zile-o luna-un sezon, specifice

pastorilor nomazi sau seminomazi, crescatori de cabaline,
camile, ovine, iaci…in zonele semidesertica-stepica: arabii
beduini, tuaregii, mongolii, kazahi, turkmeni, tibetani, laponi-
nenti-ciukci; vanatori de animale cu blana pretioasa-
amerindienii din padurile canadiene, evenci din taigaua
siberiana; grupuri de pescari; tigani. Locuintele acestor
habitate sunt corturile grupate, bordeie, rulote. Aria de
deplasare este de circa 500-700km.
Sezoniere-utilizate cateva luni pe an in functie de clima. Ele pot fi
asezari perechi ale unor sate in anotimpul de vara: Atlas, Asia
Mica, Iran, Carpati, Alpi.
Adaposturile sunt construite din materiale usoare, pot fi mobile,
stane, salasuri de vara.
In zona subpolara arctica pot fi sezoniere de vara-corturi si de
iarna-igluuri.
Triburi de amerindieni din Canada care pescuiesc somoni
urmarind migratia acestora-Pacific-izv. Fluviilor.
Sate de vacanta- cabane, vile, refugii in zonele montane sau de
litoral, baracile muncitoresti pentru exploatarile forestiere,
statiuni de cercetare.
 Semipermanente-specifice popoarelor care practica
agricultura itineranta-z. intertropicala umeda. Durata
parcelelor 1-6 ani. Durata asezarii 10-60 ani. Denumirea
asezarii nu se schimba-dificultati in ridicarile topografice.
 Materialele de constructie sunt usoare si deplasabile.
 Dimensiuni mici, tip catun. Africa, America de Sud-
agricultorii ce lucreaza in arenda-Pampas chiar si SUA.

 Permanente- expansiune in sate mari in zona temperata,

intertropicala, sau in apropierea oraselor.
Sunt favorizate prin posibilitatea amenajarii cu facilitati si
controlul calitatii mediului si vietii
LOCUINŢA

• Adăpost (om, animale)

• Apărare
• Loc de muncă
Functii

• Adăpost
• Casă
Organizare • Gospodărie
 Adapost-locuinta compusă
dintr-o cameră, construită
dintr-un singur material,
escavaţii naturale
 Cort-cu schetet de lemn
acoperit din materiale
textile, coaja copac, piei de
animale-pastori, vanatori;
 Cort –producatori de
mangal-padurea
intertropicala-trunchiuri de
copac cu interstitii umplute
cu lut;
 Colibe cu acoperis in doua
ape sprijinit direct pe sol, cu
stalpi centrali;
 Colibestup, cu schelet
din ramuri de copac,
acoperit cu lut;

 Colibe de piatra sau

lut,

 Grote naturale

 Nisele de la baza
peretilor de stanca
www.
Descopera.ro
 Casa –locuinţa cu mai multe incăperi, cu
anumite destinaţii-locuit, pregătirea hranei,
depozitarea alimentelor.

 Peretii se deosebesc de acoperiş sprijinindu-se pe

stâlpi.
 Planul casei poate fi: rectangular, circular, poligonal,
oval.
 Casa unitară din Germania, Austria, Elveţia, Lorena,
Pen. Balcanica, Oltenia (cula) grupează camerele sub
acelaşi acoperiş inclusiv grajdul vitelor, ateliere etc.
PETER VETSCH
 Gospodaria-corpuri de cladiri grupate, fiecare
avand o destinatie.

 DISOCIATE
 COMPACTE-adevarate cetatui rurale, pen.
Iberica, statele arabe, China, satele săseşti din
Romania.
www.Click.ro
 Repartiţia geografica a generat forme, tehnici,
materiale, in functie de venituri, tradiţii.
 MATERIALE

 Lutul predomina in majoritatea locuintelor. Lut

nears-chirpici.
 Lemnul-izba
 Piatră-calcar, roci vulcanice-ardezia, acoperişuri,
sisturi-placi de fonolit-Franta, Atlas, Grecia,
Spania
 Caramida-promovata de romani.
 Coaja copacilor, frunze, iarba uscata
 Turba-regiunile arctice
 Pei, oase de animale-eschimoşi, amerindieni
 Produse textile-iurta
 Zapadă-igluu
 FORME
 Dreptungiulare
 Palisadă-cu stalpi-Scandinavia
 Palafitice-in apropierea mării, râurilor, lacurilor, pe stâlpi de
lemn
 Patrată, dar cu acoperişul –bolta=con-semisfera-Orientul
apropiat, Europa Mediteraneeana
 Cu acoperiş plat
 Trogloditice-escavate in roca- La Mancha, podisul de Loess,
Tunisia, Libia
 Bordeie
 Colibe stup
 Paravane
 Plutitoare-Thailanda, Indonezia
 Gated communities
Bibliografie
1. UNGUREANU, AL., TURCANASU, G., 2008, Geografia asezarilor umane,
editura Performantica, Iasi
2. CUCU, V. (2000), Geografia aşezărilor rurale, Editura Domino, Târgovişte
Ion Nicole, 2005, Antropogeografie. Geografie umana si economica generala,
Editura Universitara, Bucuresti

Imagini:
www. am fost acolo.com
www. click.ro
www. descopera.ro
www. evadeaza.ro