MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.

2013 301

ANEXA F. ASPECTE SPECIFICE ALE ALCTUIRII ELEMENTELOR

DIN OEL

F.1. Valori ale suprarezistenei sistemului structural pentru calculul simplificat

(1) Pentru calculul simplificat al structurilor din oel (vezi 6.5.6, 6.6.3, 6.7.4, 6.8.3
i 6.11.5), se pot folosi valorile :T date în tabelul F.1. (0)
Tabelul F.1 Valori ale suprarezistenei sistemului structural :T
Tipul structurii :T
a) Cadre necontravântuite 3,0
b) Cadre contravântuite centric 2,0
c) Cadre contravântuite excentric 2,5
d) Pendul inversat 2,0
f) Cadre duale
- cadre necontravântuite + cadre contravântuite centric 2,0
- cadre necontravântuite + cadre contravântuite excentric 2,5
g) Cadre cu contravântuiri împiedicate la flambaj 3,0

F.2. Lungimi de flambaj ale stâlpilor structurilor multietajate

(1) Se vor aplica prezentele prevederi dac în normele de proiectare ale structurilor
metalice nu sunt alte specificaii.
(2) Lungimea de flambaj lf a unui stâlp dintr-un cadru cu noduri fixe poate fi
obinut din diagrama prezentat în figura F.1.
(3) Lungimea de flambaj lf a unui stâlp dintr-un cadru cu noduri deplasabile poate
fi obinut din diagrama prezentat în figura F.2.
(4) Factorii de distribuie a rigiditii K1 i K2 (Figura F.3) sunt obinui cu relaiile:

KC  K1
K1 (F.1)
K C  K 1  K 11  K 12

KC  K2
K2 (F.2)
K C  K 2  K 21  K 22
302 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013

Articulat 1,0

1,
0
0,
95
0,9

0,
9
K1

0,
0,8

85
0,
8
0,7

0,
75
0,6

0,
7
0,
0,5

67
5
0,
65
0,
0,4

62
5
0,
0,3

6
0,
57
5
0,2
0,
55
0,

0,1
52
5

Incastrat
0,
5

0,0
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0

Incastrat K2 Articulat

Figura F.1. Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i lungimea teoretic a

unui stâlp dintr-un cadru cu noduri fixe
Articulat 1,0

5, 0
0
4,
0,9
3, ,8
0
2 ,6
2

K1
2, 2

0,8
4
2,
2,
0

0,7
1 , ,8
9
1
1,
7

0,6
1,
6
1,
5

0,5
1,
4

0,4
1,
3
1,
25

0,3
1,
2
1,
51

0,2
1,
1
1,

0,1
0 5

Incastrat
1,
0

0,0
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0

Incastrat K2 Articulat

Figura F.2. Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i lungimea teoretic a

unui stâlp dintr-un cadru cu noduri deplasabile
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 303

(5) Când grinzile nu sunt supuse la eforturi axiale, rigiditatea lor poate fi
determinat în conformitate cu tabelele F.2, F.3, cu condiia rmânerii în domeniul
elastic a grinzilor sub aciunea momentelor de calcul.
Tabelul F.2 Rigiditatea grinzilor în cazul cadrelor cu noduri fixe

Caz Rigiditatea K a grinzilor în cazul cadrelor cu noduri fixe

T T
I
1 K 0 ,5
L

T
I
2 K 0 ,75
L

T
I
3 K 1,0
L

Tabelul F.3 Rigiditatea grinzilor în cazul cadrelor cu noduri deplasabile

Caz Rigiditatea K a grinzilor în cazul cadrelor cu noduri deplasabile

T T
I
1 K 1,5
L

T
I
2 K 0 ,75
L

T
I
3 K 1,0
L

K1
Factor de distributie K 1
K11 K12

Stalp de verificat KC
K21 K22

Factor de distributie K2
K2

Figura F.3. Factori de distribuie pentru stâlpii continui

304 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013

(6) Pentru structurile cldirilor în cadre rectangulare cu planee din beton, cu

topologia structurii regulat i încrcare uniform, se pot adopta, pentru grinzi,
rigiditile din tabelul F.4.

Tabelul F.4 Rigiditatea unei grinzi dintr-o structur cu planee de beton armat

Rigiditatea K a unei grinzi dintr-o structur cu planee de beton armat

Structur cu noduri Structur cu noduri

Condiii de încrcare pentru grind
fixe deplasabile
Grinzi care suport direct planeul I I
1,0 1,0
din beton armat L L
I I
Alte grinzi încrcate direct 0 ,75 1,0
L L
Grinzi supuse numai la aciunea I I
0 ,5 1,5
momentelor de la extremiti L L

(7) Dac momentul de calcul al unei grinzi depete momentul de rezisten

elastic Wel fy / JM0, se poate considera grinda articulat în acel punct.
(8) Dac grinzile sunt supuse la eforturi axiale, rigiditatea lor trebuie corectat în
consecin. Pentru aceasta se pot utiliza funciile de stabilitate. O alternativ simpl
const în neglijarea surplusului de rigiditate datorat întinderii axiale i considerarea
efectelor compresiunii axiale cu valorilor aproximative prezentate în tabelele F.5 i F.6.

Tabelul F.5 Rigiditatea grinzilor în cazul cadrelor cu noduri fixe

Caz Rigiditatea K a grinzilor în cazul cadrelor cu noduri fixe

T T
I§ N ·
1. K 0 ,5 ¨¨ 1  1,0 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
2. K 0 ,75 ¨¨ 1  1,0 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
3. K 1,0 ¨¨ 1  0 ,4 ¸¸
L© NE ¹

în care: NE S 2 EI L2
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 305

Tabelul F.6 Rigiditatea K a grinzilor în cazul cadrelor cu noduri deplasabile

Caz Rigiditatea K a grinzilor în cazul cadrelor cu noduri deplasabile

T T
I§ N ·
1. K 1,5 ¨¨ 1  0 ,2 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
2. K 0 ,75 ¨¨ 1  1,0 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
3. K 1,0 ¨¨ 1  0 ,4 ¸¸
L© NE ¹

în care: NE S 2 EI L2

(9) Urmtoarele relaii se pot utiliza ca alternativ la valorile date în diagramele

din figurile F.1 i F.2:

(a) cadre cu noduri fixe:

lf ª 1  0 ,145K 1  K 2   0 ,265K 1K 2 º
« » (F.3)
L ¬ 2  0 ,364K 1  K 2   0 ,247K 1K 2 ¼

(b) cadre cu noduri deplasabile: ( )

ª 1  0 ,2K 1  K 2   0 ,12K 1K 2 º
0.5
lf
« » (F.4)
L ¬ 1  0 ,8 K 1  K 2   0 ,60K 1K 2 ¼
306 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013

F.3. Rigidizrile barelor disipative

(10) În figurile F.4, F.5 i F.6 este prezentat modul în care se amplaseaz rigidizrile
la barele disipative scurte, lungi i intermediare.

a
e
a-a a a a a

b st tst
hw

tw

a
Figura F.4. Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ scurt
a

d e d

a-a c c=1,5b c=1,5b c

bst tst
hw

tw

b
a

Figura F.5. Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ lung

a

d e d
c c' a' a' a' c' c
a-a
bst tst
hw

tw

b
a

Figura F.6. Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ intermediar

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 307

(11) Distanele dintre rigidizri sunt: (0)

M pl ,link
- în cazul barei disipative scurte: e d 1,6
V pl ,link
§ h ·
a d ¨ 30t w  w ¸ pentru p = 0,08 rad
© 5 ¹

§ h ·
a d ¨ 52t w  w ¸ pentru p = 0,02 rad
© 5 ¹
M pl , link
- în cazul barei disipative lungi: e t 3
V pl , link
c = 1,5b
c = min (1,5b, 0,5d)
M pl ,link M pl ,link
- în cazul barei disipative intermediare: 1,6 e3
V pl ,link V pl ,link
a’ se determin prin interpolare liniar între valorile:
M pl ,link
a’= a dac e 1,6 i T p 0 ,08...0 ,02 rad
V pl ,link

§ M pl , link · M pl , link
a' 1,5¨  b ¸ dac e 3 i T p 0 ,02 rad
¨ V pl ,link ¸ V pl , link
© ¹

c’ = min (1,5b, a’)

c = min (1,5b, 0,5d)

În relaiile de mai sus s-au folosit notaiile:

tw - grosimea inimii barei disipative
b - limea tlpii barei disipative
e - lungimea barei disipative
a, a’, c , c, c’, d - distane între rigidizri (conform figurilor F.4, F.5, F.6)
308 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013

F.4. Îmbinri grind-stâlp cu seciune redus

(1) Îmbinarea grind-stâlp cu seciune redus se obine prin decuparea tlpilor în

zona adiacent stâlpului, pentru a dirija formarea articulaiei plastice în zona cu
seciune redus a grinzii. Figura F.7 prezint o modalitate de prelucrare a tlpilor, unde
valorile a, b, c si R se determin astfel:

0.5bbf  a  0.75bbf
0.65d  b  0.85d
0.1bbf  c 0.25bbf
4c 2  b 2
R
8c
unde:
a este distana de la faa stâlpului la zona redus
b este lungimea zonei reduse
c reducerea maxim a tlpii grinzii
R raza de tiere
R
c
c

a b

Figura F.7. Îmbinarea unei grinzi cu seciune redus

(2) Decuparea tlpilor trebuie efectuat printr-o procedur care s asigure o curb
neted, astfel încât s nu apar crestturi sau alte defecte care s constituie amorse de
fisur. Rugozitatea maxim a suprafeei decupate va fi de 13 μm, iar racordurile dintre
decupare i talpa nemodificat se vor rotunji. Muchiile tlpilor în zonele decupate se
vor poliza.
(3) Rezistena i ductilitatea îmbinrilor grind-stâlp cu seciune redus vor fi
validate prin încercri experimentale ciclice, pentru a satisface cerinele specifice
definite la 6.6, corespunztoare fiecrei clase de ductilitate structural.
(4) Trebuie efectuate cel puin doua încercri ciclice pe îmbinri specifice
proiectului. Alternativ, se pot folosi rezultate experimentale din literatura de
specialitate, obinute pe elemente similare. (0)