AUTOCEFATIA

LIBERTATESI DEMNITATE

APARUTA DIN INITIATIVA 9I CU BINECIJVAruTAREE

PREAFERICITULUIPANITIU

DANIEL
pATRIARHULBISERIcIIoRToDoxr novrANn

EDITURABASILICA
novANp
A PATRIARHTH
- 2010
BUCURE$TT
 AurocEFALrA
iN srsnnrcAoRTonoxA.sruDru cANoNIC
Dr. GeorgicdGruconrlA
Secretar
CnncelariaSfintuluiSinod

f n BisericaOrtodoxd,conceptulde nutocefalie, ce figureazd,lncd

printre celeL0 subiectece
Iar trebui analizatein cadrulviitorului ,,SfAntgi Mare SinodPanortodox"l(proiectastdzi
a constituituna dintre celemai discutatenofiuni de cdtreteologii3,istoriciiagi
seriosdezav',aa*),

1,,LeSaintet GrandSynodepanorthodoxed venir devras'occuperd'un nombrelimit6 de thdmeset plus pr6

cis6mentdesth€messuivants:1. Diasporaorthodoxe,2. Uautoc6phalieet la maniEredont elle doit 6treproclam6e,
3. r"autonomieet la manidredont elle doit Otreproclamle,4.Diptyques(c'est-d-direordre de pr6s6ance desEglises
dansleur comm6morationliturgique),5.La questiondu calendriercomrnun,6. Emp€chements au mariage,7. R6a-
daptationdesprescriptionseccl6siastiques concernantle jetne, 8. RelationsdesEglisesorthodoxesavecle restedu
mondechr6tiery9. Orthodoxieet mouvementecum6nique,10.ContributiondesEgliseslocalesA la r6alisationdes
id6auxchr6tiensde pair; de libert4 de fraternit6et d'amout entrelespeupleset suppressiondesdiscriminationsra-
ciales.",Synodica. Textespubli4spar le Secrdtariat pour Ia prdparationdu Saintet GrandConcilede I'EgIiseorthodoxe,
Chamb6sy-Geneva, t. lll, 1979,p. 118.
2 Sintagma
,,Sf6ntulpi Marele Sinod panortodox"indicd un proiect al BisericiiOrtodoxede a-gi reuni tofi
episcopiisdi pentru a discutaproblemeleactualealeOrtodoxiei.Deciziaoficialdde a reuni un asffelde Sinoda fost
luatdin cadrulConferinleipanortodoxereunitela Rodosintre 24 septembriegi 1 octombrie1951(penhu detalii,a se
vedeaD. ParaNonEou, SfdntuI9i MnreleSinodaI Ortodoxiei: tematicdgi luudri pregdtitoare (edifieingrijitd 9i traducere
din limba francezdde pr. N. DascAtu), Iagi,1998).Astizi, dupd numeroaselucrdrifdcutein comisiigi conferinlepre-
gdtitoare(ultima intAlnire panortodoxi a avut loc in 2009la Chamb6sy,in Elvefia),acestproiect esteseriosdezavuat
datoritd confiscdrii sale de cdtre Patriarhia Constantinopolului, care ar dori sd-l foloseascdpentru intereselesale
absolut contrarii nevoilor gi exigenfelorOrtodoxiei (afirmareaunei primafii de onoarepentru Patriarhia Constanti-
nopolului printre BisericileOrtodoxelocale;dreptulsduexclusivde a pdstoriintreagadiaspordortodoxd;privilegiul
de a fi ultima instan!6de apelpentru tofi episcopiiortodocaietc.).Astdzi,teologiiortodocAinu mai sunt de acordcu
aceastdinifativd, in specialdatoriti faptului cd,,leSaintet GrandSynodeorthodoxe- projet6par Constantinople-
rt'a en r6alit6pour but que de ratifier sespr6tentionsh6gdmoniques sur I'entiErediasporaorthodoxe",N. Dune,,,Ie
Primatpitrinim. Le r6le de fEv6que de Romeselonla l6gislationcanoniquedes concilescecum6niques du premier
mill6naire",ln: W. KespEn(ed.),I ministero in ilialogo,Roma,2004,p.190,nota73.
petrino.Cattolicie ortodossi
3P.TnEunELes TmvnE.r.arl, rqatrioaoar iv tq avarriqu{er rou aurorcdSaAou" ,in @eo),oyia,28
[I. "AqyaL,
(1957),pp. 5-22;,,Ot 69or r<arot naqayovteg nlq avcrrcrlQu(eag rov autorcdQaAou" , in: Ercrclqoia,1,0(1932),pp.
270,218-220,2U-250,26+266,27A28'L; C. GALERIU,,,Autocefaliegi Ortodoxie.Aspecteecleziologice",ln:Centenarul
autocefalieiBisericiiOrtodoxeRom6ne. 1885-1985,Bucuregti,7987,pp.202-233; I. MornoveN,,,Ehricitategi autonomie.
Consideratiide ordin teologic-moral,cu ocaziaaniversdriiautocefalieiBisericiiOrtodoxeRomAne",in:.Centenarul
autocefulieiBisericii OrtodoxeRomine..,,pp.23L267; G. Baslouns[f. MnerlouHzl, ,,Mia nrurcrq an6ro ofylgovo
ercxi,qoroAoyrrc6 nqopArlpratop6:To aurorc6Qalor<ato tq6nog cqs avarcrjqu{rjqtou", fir: Ka0o6ou,10(1995),pp.
95-102;A. ScHvEuaNN, ,,A MeaningfulStorm.SomeReflectionson Autocephaly,Tradition and Ecclesiology",tr:
St. Vladimir'sTheological Qwrterly,lS (971), pp.3-27;f D. Cronorre,,,Autocefaliabisericeascd. Unitate de credinfd
9i libertatereligioasd",in: Cuienarulautocefaliei BisericiiOrtodoxeRomine. . ., pp.29}298; f A. PtAttAonel{ ,,Autocefalia
gi modul proclam{rii ef' , in: ReoistnTeologicd, T5 (1993),pp. 91-98.
4Cf. P. I. AreNtHopouros L Arau@onor,toz],Ot 9eopoirqe aurovopiagKdLrov aurorceQatrou rav Op9o-
[I.
66{on ErcxAqorbvou1tQavap€ ro 9€rLKo6ircan rou Orcoupevrcoillarpnpyeiou rcara rr1\wprceta rou 19o'rcsl

65
 AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

canonigtiisortodocAi din secolul trecut6.in acelagitimp, trebuie subliniat faptul cd ecleziologia

ortodoxi definegteautocefaliaca unul dintre principiile canonice fundamentale de organizare qi
funcfionare ale Bisericii OrtodoxeT.

20o'arbva, Salonic,1988;G. CruHeNou,,,Autochefaliegi autonomiebisericeasci",in: ReoistaTeologicd,ll (1921),pp.

33-50;V. PHEIDAS, ,,L"Egliselocale- autocdphaleou autonome- en comunionavecles autresEglises.Autocdphalie
et communion", in: Egliselocaleet Egliseuniaerselle,Chamblsy-Geneva,"1981,, pp. 141,-150; V. PHtroas,,,Td
"aitorc€QaAov"rcalrd "air6.to1.tol" ev n;1'Oggo66{rp'Ercr<nr1o[4",1n:NtaZdn,71 (1979),pp.9-32;LDun.A,,,Les
"Tomessymodaux"6mispar le Pafriarcatoecumdniqueau XIXeme et XX'mesiAclespour octroyerl'autonomieou l'au-
toc6phalieddesEglisesorthodoxes", ln: Reauedesitudessud-esteuropiennes,32(1994),pp.63-66;J.H.Enrcxsoll,,,Au-
tocephalyin OrthodoxCanonicalLiteratureto the thirteenthcentury", in: SaintVladimir'sTheological Qwrterly,lS
(1971),pp.2847;1.H.Enrcrsoru, ,,CommonComprehensionof ChristiansconcerningAutonomy and CentralPower
in the Churchin View of OrthodoxTheology",ln: Kanon,4(1980),pp.10U112;Z. PeNrv,,,Aux originesde l'auto-
c6phalie",in: Contacts,4T (1995),pp. 125-134; C. PnrasrerHIs,,,Aspectsde llautoc6phalieau seinde lEglise orthodoxe",
ln: Dinamica juridicapostconciliar, Trabajos deIa XII Semana deDerecho Cnnonico, Salamanca, 1969,pp.299-302;S.Tno-
Lo.Nos,,,EinigeBemerkungenzu den materiellenund formellen Voraussetzungender Autokephaliein der orthodoxen
Kirche", 1n:.knon,s (1981),pp.157-164.
5Cf. S.TRolrsrv TtoraqrrarZ], ,,O rleproruorl arroreQanwvr" , in: XypuatLMocxo$cxoi [Iampuapxuu 194$nr.
[C.
7,pp.33-54;,Apxaena llracr u l-lpxrenaanrore$amrja",in:Apxu6sanpaAue u dpywmAeueu*yxe,43 (1933),t.6,pp.
7-76;,,Cyrrcwnau Qarropu astoreQa;u{e", in: Apxu6sa npa6ueu dpywm6ercHdyve, 43 (1933),nr. 3, pp. 1-16;V.
$mau,,,Autocefalia-Autonomia",tr: Candela,42(1931),pp.237-249;L.Steu,,,Despreautonomiabisericeascd",ilt:
StudiiTeologice,l0(1958),pp.37G393;,,Despre autocefalie",inl.Ortodoxia,8(1955),pp.359-395;,,Autocefalia si au-
tonomia?nOrtodoxie",in: MitropolinOlteniei,T35967),pp.278475;,,Autocefaliagi autonomiain BisericaOrtodoxd",
in: MitropokaMoldooei gi Suceztei,3S(7952),pp.567-579;,,Obdrgia autocefalieigi a autonomiei",in MitropoliaOlteniei,
13 (1961),pp. 8G113;f P. r-"Hunrrcn,,,ProblemsconcerningAutocephaly",in: TheGreekOrthodoxTheological Reuiaa
24 (1%9),pp.1,65-191,;,,Accession to Autocephal!", in St. VladimirTheological Quarterly37 (1993),pp.267404; L.
Petsevos,,,Unity andAutocephaly.Realityor lllusion?",in: TtplnxdvAEtEal.ta€xsrou FqrponoTlvlu KirpoogBapvapau
en v1 25eryn6i rttsappepareiag roo, Aten4 1980 pp. 377-320; S. Tnorauos[L. TPonuor], ,,llagatqqr]oetq snr rc]v
runrrc6vrcarouotao.rrrccbv nqnuno0€oeovqS avarrlgri(€cdvrou auroneQaAoutat au,r6vopouev rq Og066o(ct
Er<x/;qo/a",ln:Ttyqrwov AQttpuya eLq,'Ew prpponolirqv KirpougBapvapav..., pp. 335-348; I.N. Frocl, ,,Uauto-
c6phaliedansf Egliseorthodoxeroumaine",1n'.IGnon,5 (1981),pp. 104-113; G. Peperuorraas, Essnidebibliographie
(adhoc) your l'6tudedesquestions del'autocEhalie, deI'autonomie et deIa diaspora,Kat6rini,2000,pp.17-26.
6In secolulnostru,noliunile de autocefulie gi celde autonomie bisericeascd au continuatsdfie subiectepredilecte
de cercetarepentru canonigtiiortodocpi.Astfel.,Societatea pentruDreptulBisericilorOrientale(Society for theInzt:of the
EasternChurches- Viena, Austria) a alesca temd pentru ultimul sdu congres,linut la Venepain perioada21-26sep-
tembrie2009,formelede autonomieexistentein BisericileOrientale(FormsofAutonomyin tlu EasternChurches).La
rAndullor, canonigtiiortodocgiau publicatdiferitestudii dedicatesutonomieibisericegti giautocefaliei(d.G. PnrlrHot"las,
,,Faceau conceptd'Eglisenationale, la r6ponsecanoniqueorthodoxe:l'Egliseautoc6phale",1n L'AnndeCanonique, 45
(2003),pp. 149-170; C. Rus,,,Problemereferitoarela autocefalie",lnl-PrezenlaBiseicilortntr-o Europdunitd.O nmd di-
mensiune a dialoguluiecumenic Aiinteteligios,Arad, 2005,pp. 209-238; V. C'onr-a.Nu, ,,Reflectarea principiilor funda-
mentaleale autocefalieigi autonomieibisericegtiin doctrinacanonici a BisericiiOrtodoxe",in: C. Rus(coord.),The
placeof Canonicnl Principlesin theOrganintionandWorkingofAutocEhalousOrthadoxChurches, Arad, 200&pp. 27U
293;l.M.L.CoxsteutmEscu,,,Theprinciple of Ecclesiastical Autocephalyand the Problemsof Inter-OrthodoxJuris-
diction.An actualEcclesiological and CanonicalContribution",in: C. Rus(coord.),Tlrcplaceof Canonical Principles in
theOrganization,pp.220-243; G. Gnrconr,rA" ,,Autonomieet spodalit6 dansllEgliseorthodoxe(lesprescriptionsdes
saintscanonset lesrEalit€seccl6siales actuelles",in:.SfudiiTeologice,5 (2009),nr. 1, pp. 1.41-21.4.
?Cf. N. Mrrng,Dreptulbisricescoriental(uadusde D.L ConNrrrscugi V.S.Raou,revdzutde I. MrHAlcrscu),
t
Bucuregti,1919pp. 246-251; I.N. Froc.r.,Dreptcanonic ortodoxLegislalie gi administraliebisericeascd,Il,Bucuretti,1990,
pp. 319-325;V. TsyprN[8. IfrmuH], IJepxo4noe IIpaBo,Moscova,1996,pp. 200-209.Pentru detalii referitoarela
principiile canonicefundamentalede organizaregi functionareale BisericiiOrtodoxe,a sevedeaP. Bnerstorq Die
GrundprinzipienundHauptmerkmale derOrtludoxenKirclrc, Alena,1938;L.Sreru,,,lleqttr.ru0epel.ri6a-rvravovrtciv
aqXr^rvtqq Oqgo6o{iaq",in: @eotroyia,39(1968),pp. 5-18;,,DasWesendesorthodoxenKirchenrechtes - gottliche
Setzungoder geschichtlichwandelbarT",in:Kyrios,S (1968),pp. 18G189;I. KALocHIRos [I. K,t,rrorHrorl,,,'H 6v6tr1e
ev toir<ouprevLr6qtrr{S'ErcxArlohgxararaq 0epeArir6etq err\oLaotLxag agnag",1n:f prly6ptoq 6 iaAapaq,
42 (1959),pp. 480-498;I. Iveru,,,Importanfaprincipiilor fundamentalecanonicede organizafie9i administrafie,
pentru unitateaBisericii",1n:MitropoliaMaldooeigi Sucne|45 (1969),pp. 155-165;N. DunA,,,Principiilecanonice,
fundamentale,de organizaregi funcfionarea BisericiiOrtodoxegi reflectarealor in legislapaBisericiiOrtodoxeRo-
mAne",in: MdrturieOrtodoxd, 6 (1987),pp. 127-1,tA [republicatin ReoistndeTeologie SfhntulApostolAndrei,5 (2001),

66
 TITLU CAPITOL

in practicd,ln BisericaOrtodoxd, autocefaliareprezintdstatutul canonic al unei Biserici locald

care beneficiazdde autonomiebisericeascd maximdegi care are dreptul sd-gi aleagdintdistitdtorul
(nqrirtog)l0 de cdtre propriul sdu Sinod de episcopi fdrd nicio ingerinld extem5. Prin urmare,
pentru a putea lntelege conceptul de riutocefalie
este necesarsd prezentdm mai intAi notiunea de
autonomiebisericeascd a$acum esteea prevdzutdde cdtre doctrina canonicdortodoxill.

I. Autonomia bisericeasci (etimologia qi infelesul ei in Biserica Ortodoxi)

in Biserica Ortodoxd, atunci cAnd se vorbegte despre autonomiese lnfelege, pe de o pafte,

independenfa fiecdrei Biserici locale in raport cu autoritatea politici respectivdl2,iar pe de altd
parte, independenla administrativd a unei Biserici locale ?nraport cu Bisericasa Mamd. in primul
caz estevorba despre autonomiaexternd,deoareceaceastaprivegte relatiile externe ale Bisericiil3,
iar in cel de-al doilea caz estevorba despre autonomieintemd, deoareceaceastaprivegte relafiile
din interiorul aceleiagiBiserici localela.De obicei, in limbajul ortodox, expresia ,,autonomiebiseri-
ceascil'estefolositd pentru a indica autonomiainternil.
Din punct de vedereetimologic,cuvAntulautonom(ar)rovoyo6- autonomos), ce secompune
din doud vocabule grecegti atrde (el insugi)15gi voyog [ege)16,indicd o entitate (persoand sau

pp.129-1a01; P.J. PlxavoraKos,,,Lesbasesdu droit eccldsiastique dansf EgliseOrthodoxe",in: kztista Espafinla de

Derecho -Can6nico, 19 (1964),pp. 619-626.
8In teologiaortodoxd,termeniicanonicide Bisericd localdgiBisericdrdsp1nditd tn unizters
(a sevedeanota21)au
un intelesfoarteclar.Totugi,potrivit ecleziologieiortodoxe,Bisericahebuieinteleasdca fiind, in acelagitrmp,Iocald
gi rdspinditdln unipers.[n plus, trebuie notat cd,in limbajul ortodox, expresiaBisericdlocald:r'rdicdfie o eparhie,fie
mai multe eparhii reuniteintr-o structurdde tip sinodal (mitropoliesau patriarhie)prezidatdde un int6istdtdtor-
ng6tog (arhiepiscop,mitropolit, papd,patriartl catolicos).
ePotrivit ecleziologieiortodoxe,o Bisericd autonomd esteo Bisericdautocefaldin formareasupracdreiaBiserica-
Mamd exercitdincd o oarecaretuteld.
10Potrivit ecleziologieiortodoxe,intAistdtdtorulunei Bisericilocale(nq6rog) estefirtotdeaunaconsideratca
un episcopprintre episcopiisinoduluiaceleiBiserici.Acestaesteprimul, insdprimulintre egali,cdci,in cazulslujirii
unui intdistdtdtorestevorba despreo diaconiegi nu despreo putere.Cf. N. DunA,,,lntAistititorul in BisericaOrto-
doxd",ir: SfudiiTeologice,32 (1980),pp. 1F50;V. ItEIDAS,,,r."autorit6 du pritos auniveaudela provinceeccl€siastique",
in: Nicolaus,lS(1991),pp.37-50;L. Onsv,,,TheDevelopmentof the Conceptof Protosin the Ancient Church", in:
Knnon,9 (1989),pp. 83-97.
11,,Ladoctrinecanonique,d savoirlesprincipescanoniques fondamentauxet lescommentaires descanonistes,
a toujoursconstitu6une sourcedu droit canonique,tant en Orient qu'en Occident.Dailleurs, la sommede cesprin-
cipes[...], qui forme la basede la docffinecanonique,resteindispensablepour toute Egliselocaled'aujourd'hui et
de demain,car on ne peut jamaiss'en dispenser.Aucuneinterpr6tationdesnormescanoniquesne peut sefaire en
dehorsde la doctrinecanoniqueexprim6epar cettesommedesprincipescanoniquesfondamentauxou de base",N.
Dmiu LerigimedeIa synodalitd selonla llgislationcanonique conciliaire,
ecumdnique du l" mill2naire,
Bucuregti,7999,p.
723.Cf.gi f. H. Enrcxsox,,,TheOrthodoxCanonicalTradition",p.167.
12,,Autonomia esteprincipiul fundamentalcanonicin temeiulcdruiaBisericaOrtodoxd- privitd sub aspectul
ei extem,ca societatecu ordine juridicd - esteindependentiide oricarealtd societate,inclusiv statul in cuprinsul
cdruia s-a organizatgi igi desfdgoardactivitateacorespunzdtoare misiunii ei", I. IveN, ,,CAfivatermeni canonici.
In,telesulgi explicarealor in dreptul bisericesc",in: StudiiTeologice, 47 (1989),p. 81.Pentruo prezentaredetaliatda
modeluluiortodoxde relaliedintre Stat9i Bisericd"a sevedeaG. Gnlconr,rA, ,,Legeanr. 89 / 2006gi BisericaOrtodoxd
RomAnd",in: Studii Teologice,3 (2007 ), nr. 2, pp. 17U17 8.
13L. SrRN,,,Autocefaliagi autonomiai:r BisericaOrtodoxd",p. 559.A sevedeagi A. Kunzrrr, ,,LeRoyaume
de C6saret le Rdgnede Dieu", in: C.ontacts,39 (7987),pp.265-2789i 40 (1988),pp.1946.
1aS.TRoiTSKy, qepxornorZarroxe$anuvr",p.50; L. SraN,,,Despreautonomiabisericeasci",p. 378.
,,O
15Cf. P. CHaNtrurNE,Dictionnaire1tymologique de Ia languegrecque. Histoiredesmots,Paris,196& p. 143;V.
MecrvmN- M. lacnox, Dictionnaire grec-franEais,Paris,1969,p.269; A. BAILLy,Dictionnaire Paris,195Q
grec-frangais,
pp.317-318; H.G.Lnorrr (ed.),AGreekEnglishLexicon, Oxford,1966,I,p.281,.
16,,N6pros- lex (constitut4statuta)- loi (constitution,statut)",E.Roussos Porrror], ,zte{ttroynv et<rctrqoLaortrcou
[E.
\traiourpiytrr';oow.Bu(mnwdv6trca'av,Atqrq1948,p.313;,,l-ex-loi-v6iros", E.Roussos,,4e6r,toynv erctcAqonorrcou

67
 AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

institufie) ce se guverneazd potrivit propriilor sale legi, gi se traduce de obicei prlrnindependenfT

sauliberls.
in BisericaOrtodoxd,sintagmaautonomiebisericeasd dehnegtecapacitateaunei Bisericilocalede
a se adminisha pofivit propriilor salelegi (voSrot - leges)le,
respectAndtotodatd prevederileunicului
cnrpuscanonum2\ al Ortodoxieirdsphnditetn uniaer*l, corpusce nu poate fi schimbat decAtde cdtreun
Sinod ecumenic,autoritatea supremd in BisericaOrtodoxdz. ln prezent, unicitatea acestui corpusca-
nlnttm al Ortodoxiei semanifestd,ln special,prin faptul cd fiecareBisericdOrtodoxd localdsedefinegte
in propriul Statut de organizareca o Bisericd ce menline unitatea canonicd, dogmaticd gi de cult cu
Ortodoxiardspilnditdtn uniaersa.Din punct de vedere canonic, aceastdunitate inseamnd cd fiecare
BisericdOrtodoxd local5 trebuie sd respecteprincipiile canonicefundamentale de organizaregi func-
lionare ale Bisericii Ortodoxe. Astfel, se poate afirma cd, potrivit ecleziologiei ortodoxe, Biserica lui
Hristos este,fir esenfi, o comuniune de Biserici locale, fiecare autonomd in raport cu celelalte.

\rcn'nu rpiyAuooov.Aarwrcbv5rcabv, Atena,1949, p. 133.Cf.9iV. MecNmu- M. tacnox, Dictionnnire grec-frangais,p.

12W A. Btnru, Dictionnairegrec-ftangais, p. 1332;P. CHeurnanvqDictionnnire|tymologique deln langnegrecque,742; LI-
SrrpH.al.to(ed.),@tloaupoerrlE EAtrryrciq,lA,rbooqe - Thesaurus Graecae Linguae,Paris,1843,t. V col. 15541555;H.G.
Lponrr (ed.),AGreekEnglishkxicon,II, p. 1180.A sevedeagi C. A. StuLnEn, k concEtbyzantin delaloi,Bucuregti, 1938.
17,,airwoy.ia - independentia- ind6pendance", E.Roussos, Ae{thbytw ercrcAqonorrcod 6rcaiourpiy),aooov.
Bu(avr w6v 6trcaiov,p. 95.
18Cf. V. MecNnN- M. Lrcnox, Dictionnaire grec-franEais,p.271,;L.Roccr, Vocabolario Greco-Italiano,p.308;H.
G. LDosr-L(ed.),A GreekEnglishLexicon,L p. 281.
le ,,rriroloy(a - potestasvivendi suis legibus", H. Srrpnauo (ed.), @qoaupderr1gEAAqvrciql),ti;oo4E-
Thesaurus Graecae Linguae,Paris,1831,I. l-2, co1.2543.
20Sintagmacorpuscanonumsa.usfinteleunoanedefinegtein BisericaOrtodoxdcolecfiaalcdtuitddin cele85 de
canoaneapostolice,din canoanelesinoadelorecumenicegi localegi din canoanele Sfinfilor Pdrinp,adicdtoateacele
canoanece au fost recunoscuteprin canonul2 al SinoduluiTrulan (597/691)gi au fost confirmateprin canonul1 al
Sinodului al VII-lea EcumenicV8n. Cf. t N. MtmF, Drept bisericesc oriental,pp. 65-92;I.N. Froca, Dreptcanonic
ortodox,I, pp.75-76;V. Ilrols, Droit cnnon.Uneperspectiae orthodoxe,Chamb6sy,7998,pp. 23-24.A se vedeagi f.
ERICrsoN, ,,TheOrthodoxCanonicalTradition", in: SaintVladimir'sTlrcological Quarterly,2T(7983),pp. 155-1,67 .
r Chiar dacdanumif, canoniStiincd mai folosescimpropriu expresiaBiserica unioersald pentru a identificain-
treagaOrtodoxie,hebuiesubliniatfaptul cdaceasGl sintagmi nu seregdsegte in texful sfintelorcanoanealeBisericii
Ortodoxe.Atunci cAndestevorba despreintreagaOrtodoxie,in texful sfintelorcanoaneestefolositdsintagma,,ri1v
tata d1v oircouprdrnlv'Ercr,l.qor,av - BisericardspAnditdin univers" (cf.canonul57 al Sinodului din Cartaginadin
anul 419 gi canonul56 al Sinodului Trulan din anul 697/592).Deci, din punct de vederecanonic,estecorectca
BisericaOrtodoxdin ansamblulsdusdfie desemnatdprin expresiaBisericaOrtodoxd rdspdnditdtn unioers.
22,,Selonl'eccl6siologieorthodoxe,seulef Egliseest le royaumede Dieu sur la terre et l'organe de Dieu pour le
salutdeshommes, et lesconcilesecum6niquessontsesorganesd'autoritdsupr€me",N.DuxA,krdgine delnsynodnlit1,
p. 304.Cf. S.VEnrHovsroy,,,TheHighestAuthority in the Church",ln: St,Wadimir'sSeminary Quarttrly,4(1960),pp.
7G88;I P. L'Huumn, ,,LeconcileecumEniquecomrneautoritdsupr6medansI Eglise",ln: Kanon,2(1E74),pp.12&
742;A. Prcrsrenl ,,Liautorit6dans llEglise:une approcheorthodoxe",in: Ir1nikon,TS(2002),pp. 35-51.Trebuie
subliniataici faptul cd,chiar dacdSinoadelede episcopiconstituieceamai inaltd autoritatepentru diferiteleBiserici
Ortodoxelocale,iar Sinodulecumenicesteautoritateasupremdin BisericaOrtodoxd,un sinodnu sepoateniciodatd
situapesteBisericilelocale(d. V. $Eseru, Cursdedreptbisericesc,CemdulL1942, p. 1t10;
D.G.BonoleNu,DrEtulbisericesc,
Craiov4 1903,pp. 102-107; C. Cunrcnscu,Priuireasupminstituliei sinodale,
Bucurepti,1909,pp.7[5).
23Astilzi,fiecareBisericdOrtodoxdautocefalS arepropriul sduStatutde organizarein caresunt #irmate prin-
cipiile canonicefundamentalede organizarealeBisericiiOrtodoxe.Acestestatutesunt consideratecagi etaloaneale
canonicitipi unei Bisericilocale,deoareceprin analizaacestorase poate verifica in ce mdsurdo Bisericdlocald
respectdprincipiile canonicefundamentalede organizare.fn prezent, doar Patriarhia Constantinopolului (Istanbul,
Turcia)nu are un Statutpropriu de organizare,in specialdeoarecenu esterecunoscutd juridic de cdtreStatulturc.
gi aceastadeoarecePatriarhia Constantinopolului nu a fost menfionati in Trataful de la Lausanne$9n), ci s-amen-
fionat doar oral cd aceastdPatriarhienu va fi expulzatddin Turcia (cf. T. AcHNIors,TIu Ecumenical Patriarchatz of
Constantinople in tlu light of theTreatyof Lausanne,New-York,1964).ln acestsens,fiecareBisericdOrtodoxdlocald
afirmd la inceputulpropriului Statutde organizarecd menlineunitateacanonicS" dogmaticdgi de cult cu Ortodoxia
rdspdnditd tn uniaus.Astfel, acestlucru esteafirmatln cel de-al doileaarticol aI Statutuluide organizareal Bisericii
OrtodoxeRom6ne(2007),inprimul articolal StatutuluiBisericiiOrtodoxeRuse(2000),furprimul articol al Bisericii
OrtodoxeGeorgiene(1995)sauin prinul articolal BisericiiOrtodoxeGrecegti(1977).

68
 TITLU CAPMOL

In practicd, autonomiabisericeascdinseamnd capacitateaunei unitdfi eclezialelocale (eparhie,

arhiepiscopie, mitropolie, patriarhie sau catolicosat) de a-gi administra independent toate pro-
blemele sale,rdmdnAnd ln acelapitimp in comuniune canonicd,dogmaticd gi de cult cu Biserica
Ortodoxd rdspAnditdin univers. De fapt, prin expresia autonomiebisericeascdse inlelege ,,sistemul
canonic"24ce privegte raportul intre, pe de o parte, o eparhie sau o comuniune de eparhii, gi, pe
de altd parte, Biserica lor Mamd2s.Este vorba despre un raport de comuniune ecleziald, $i, in
acelagitimp, de independenfi administrativd. In cazul raportului eparhie - Biseric5-Mamdeste
vorba despre autonomieeparhiald,iar in cazul raportului comuniune de eparhii - Bisericd-Mamd
estevorba despre autonomiebisericeascd.

II. Autonomia bisericeasci qi gradele sale de extensiune in Biserica Ortodoxi

in interiorul Ortodoxiei, autonomiabiseiceascdprezintddiferiteniveluri, dintre care cel mai

redus este celal autonomieieparhiale,iar celmai ridicat estecel al autocefaliei.
intre acestedoui ex-
treme, Bisericile locale pot beneficia de diferite grade de autonomiebisericeascd.

IL1. Au tonomineparhiald

Prin expresiaautonomieeparhiald,ecleziologia ortodoxd indicd dreptul fiecdrei eparhii26de a

se administra potrivit propriilor legi (voyot -lege), pdstrAndintotdeauna unitatea eclezialdbazatd
pe aceloinculumfidei,cultuset disciplinae communis.

2a,,PoLtrle profit de sesfiddles,f Egliseorthodoxeutilise avecune certainelibert6plusieursformesd'organi-

satioryplusieursstructuresorganiques,que l'on appelledes,,systdmes". En d'autrestermes,le systEmepr€suppose
une h6t6rog6n6it6et une uniformitd d la fois, et son applicationune ,,l6gislation"commune;il forme un tout et
excluttout cequ'il ne contientpas.En tant que reaouble- $tpoint de vue eccl6sial-, il estbim distinctdel'institution
qui demeureirr1z.tocable. Commetels (systdmes eccl6siaux), l'Eglise- ayantla libert6de lesappliquer,de suspendre
ou d'annulerleur applicationlorsqu'ellel'estimen6cessaire - connaitentreautresle systEmesynodal,Ie systdmede
l'autoc6phalie, le systdmede lapentarchie,etc.,sansqu'elleles6ldveau rangd instifution.Enfn,l'application/(r6)ac-
tivation des systEmeseccl6siauxpar llEglisen'est pas idmtique d un syst6matismeinstitutionnel,profond6ment
6trangerd sonhypostase.Parailleurs,fEglise,dejddepuislestempsn6otestamentaires, utllisal'institutiondu synode
Iocalcommeexpressionexclusivede sonunit6 eccl6siale. Par la suiteet d partir de cetteinstitution eccl€siale,elle a
appliqu6 des systEmessynodaux notamment sous deux formes: soit sous la forme de grands ou de petits
synodes/conciles locaux(€v6nementeccl6sialordinaire),soit sousla forme de sy'nodes/conciles gen6rauxou ecu-
m€niques(6v6nementeccl6sialexfraordinaire)",G. PAPATHoMAS, ,,Ladialectiqueenfe nation 6tatiqueet autoc6phalie
eccl6siastique", in: L'Annie Canonique,3 (2001),p.77, nota 6. Cf. 9i D. Kvnra,ros,,,DasSystemder autokephalen
selbstiindigenorthodoxenKirchen",in'.Reoueinternationale dethiologie,l0(1901),pp.99-115,273-286.
25Esteabsolutnecesarde subliniataici cdteologiaortodoxda afirmat dintotdeaunacdautonominbisericeascdnu er,te
o institulie (nu s-arputeajustificarnomentul9i autoritateacea creato asffelde institufe!), ci doarwr sistemcananicfiolosit
in administrapabisericeascd. $i aceasta,in special,deoarece,,l'Eglisene connaitseulernentquedeuxinstifutions(eccl6siales)
fondeespar/dans le NouveauTestament- dds le d6but de l'apparition historique de I Eglise- et faisantpartie de sa
structurepropre:f6veque/l'Egliselocal(e)et le synodelocal.D'une part, f6v6que/llEgliselocal(e)constitue(n$une ins-
titution constitutive,alorsque le slmoderLestqu'une institution fonctionnellede llEglise(l'Eglisepeut continuerd viwe
malgr6unesuspensionmomentan6edesconvocationsde s1'nodepour desraisonscirconstancielles). En d'aufes termes,
si l16v{ue doit 6treconsid6r6commell6l6mentconstitutifperrnanentdu corpsecclesialinter-local,le slmodereprdsente
1'6l6ment-moteur p6riodiquede la ,,liturgie" (Cest-d-diredu fonctionnemmt)de fEglise.Tous les aufres6l6mmb sont
soit desextensionsde cesinstihrtions(p. ex.la paroisse-ry'node patriarcal),soit dessystdmesecclesiaux(et canoniques).
r-"institution,ayant un caractdreirr6vocable,doit 6fe bien distingueedu systEme(p. ex. le systEmem6tropolitain"le
systdmed'autocephalie, etc.)et du sacremmt/mystere(p.ex.le sacrementde I Eucharistie).Enfirl f Egliseapplique/(re)ac-
tive dessystdmes maisnefondepasdesinstitutions.",G. Pepersorraet Essaidebibliographie...,
p.19,nota3.
26Eparhia(enaqlh), din punct de vedereadministrativ,reprezintdunitateateritorialdbisericeascH ce se afld
subautoritateaunui episcopgi careestecompusddin parohiilegi mAndstirilecesegdsescpe acelteritoriu.Termenul
de ,,eparhie"a fost imprumutat din limbajul juridic roman. Impdratul Constantincel Mare (306437)- urmdnd
exemplulpredecesoruluisdu,impdratul Dioclefian(285-305) - a impdrfit Impeiulin4prefecturi, cesesubdivideau
?ndioceze. Diocezeleerau alcituite din mai multe provincii, care,in limba greacS,erau identificate prin termenul de
 AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

Autonomia episcopului unui loc Aiimplicit a eparhiei sale a fost prevdzutd in mod expresin
sfintele canoane.In primul rdnd, autonomiaeparhialdeste garantatd de acele canoanece interzic
oricdrui episcop,indiferent de titlul sdu adminisVativzT(arhiepiscop,mitropolit, exarh, pape, pa-
triarh sau catolicos),si se amesteceln problemele unei alte eparhii28.Astfel, canonul 20 al
Sinodului trulan a stabilit ca: ,,sd.nu fie ingiduit episcopului sd lnvele ln mod public in altd
cetatece nu aparline de eparhia sa; iar de s-ar prinde cineva fdcAnd acestlucru, si inceteze de la
episcopie; sd sdvArgeascd insd cele ale prezbitertlrti"2e.
In acelagisens,sfintele canoaneinterzic oricdrui episcop s5vdrgireade acte sacramentalein
afara eparhiei sale. Astfel, canonul 35 apostolic aprevdzut ca: ,,episcopul sd nu indrdzneascdsd
sdvdrpeascdhirotonii in afara eparhiei sale, in sate sau orage ce nu depind de el; iar dacd se va
dovedi cd a ficut aceastafdrd consimfdmAntul celor care au primit acestesate sau orage,sd se
cateriseascdatAt el, cAt gi cei pe care i-a hirotonit"30.
Aceastd interdiclie se regdsegtegi in textul canonului 2 al Sinodului al ll-lea ecumenic, in
care se precizeazd.cd: ,,episcopii, nefiind chemali (invitafi), nu trebuie niciodatd sd intervind in
afara eparhiei lor pentru hirotonii sau alte acte bisericegti"3l.
De asemenea,in canonul22 al Sinodului de la Antiohia s-a prevdzut ca:,,episcopulsd nu
intre in cetate strdind, care nu estesupusd lui, nici in tinutul care nu tine de el, pentru hirotonia
cuiva, nici sd nu agezeprezbiteri sau diaconi in locurile supuse altui episcop, decAt numai cu
voia episcopului propriu al linutului. Iar de ar indrdzni cineva una ca aceasta,hirotonia sd fie
nuld, iar dAnsulsd primeasc6,epitimie(enrtipLa) de la Sinod"32.
Conform canoanelor 35 apostolic ai 13 al Sinodului de la Antiohia, epitimia33ce trebuie
aplicatd episcopului care hirotonegte clerici in afara eparhiei sale este depunerea(caterisiren)sa de

eparhii (enaqliae). De aici, termenul de,,eparhie" a trecut ulterior in limbajul bisericesc,la inceput cu inlelesul de
,,provincie" (mitropolie), iar mai apoi cu cel actual de,,episcopie".
27Teologia ortodoxd - ir conformitate cu dispozitiile canoanelor 18 al Sinodului I ecumenic 7 al Sinodului
ai
Trulan - a afirmat dintotdeauna cd, pentru fiecare treaptd a ierarhiei de institupe divind (episcop, preot, diacon),
Biserica a prevdzut diferite titluri administrative, ce pot fi acordate de cdtre autoritatea Bisericii. Toate acestetitluri
nu schimbd nimic in ceea ce privegte ordinea ierarhiei de institufie divind, ci au valoare doar pentru administrafia
bisericeascd.Pentru detalii, a se vedea t P. lvIENEVISocLorJ, ,,La signification canonique et eccl6siologique des titres
6piscopaux dans l'Eglise orthodoxe", ln: Knnon,T (1985),pp.74-90; C. Eurscu, ,,Despre titlurile de mitropolit arhie-
piscop, exarh, patriarh gi papd", in: BisericaOrtadoxdRomind,20 (1896),pp. &4-651.
28Cf. canoanelor 11 12 ale Sinodului de la Sardica.
9i
2eG. A. Rent - M. Porrr -
[. A. Pr,.r..r.HM. llor,lH], Eitvraypa rriu 9eiav xai iepav Kdvovav (Sintagmadum-
nezeiegtilor9i sfntelor canoane- fur continuare SintagmaAteniand), Atena, 1852, t. ll, p. 344; P. Ioauruou, Discipline
gLndraleantique (ir continuare - Disciplineantique),Grottaferrata-Roma, 1962,t.1,p.152. Trebuie notat aici ci,,aceasta
este singura excepfie cAnd se permite ca un episcop sd fie coborAt la treapta de prezbiter, deoarece,in general, ca-
noanele nu ingdduie aceasta,fiind cunoscut cd cel care nu este vrednic sd lucreze cele ale arhieriei, nu este vrednic
nici sd fie pteot" , D. G. Bonom,Nu,Dreptul bisericesc.CanoaneleSfntei Biserici Ortodoxede Rdsdrit agezatepe problemegi
peinterpretdri (edifie ingrijitd gi actualizati gtiinfific de I.-A. Tuoonm), Bucuregti, 2007,p.247.
30SintagmaAteniand, t. l\ p. U Discipline antique,t. l-2, pp. 2425.
;
31SintagmaAteniand, t. tr, pp. 769-770;Discipline antique, t. I-1, pp. 4G47. Pentru detalii, a se vedea I. IvAN,
,,Hotdrdrile canonice ale Sinodului al Il-lea ecumenic Ai aplicarea lor de-a lungul secolelor", irt: Biserica Ortodoxd
Romind,99 (1981),pp. 836-838;N. Duniu ,,Legislafia canonicd a Sinodului II ecumenic pi importanta sa pentru orga-
nizarea gi disciplina Bisericii", in: Glasul Bisericii,40 (1981),pp.630-671..
32SintagmaAteniand,t.ilL, pp.164-165; Disciplineantique,t.12, pp.121.-122.
33Termenul de epitimie (enLriprr,a)este specific limbajului teologic ortodox, indicd penitenla pe care trebuie
9i
si o indeplineascd penitentul care a primit iertarea. Aceasta nu are caracterul unei pedepse, nici a unei ,,satisfacfii"
pentru pdcatele fdcute, ci are ca scop sd vindece dh punct de vedere moral cdt mai bine posibil pe cel ce gregegtegi
sdl readucd la o deplind pocdinfd pentru a putea regdsi comuniunea cu Flristos. Pentru detalii a se vedea D. Pepat-
HANASSIoU Guntg Thdologieet pastoraledespinitences(epitimia)selonI'EgIiseorthadoxe,Strasbourg 1981;A.-A. MuN-
rneNu,,,Aplicarea epitimiilor ln lumina sfintelor canoane",in: StudiiTeologice,lS (1961),pp.445-465;G. PArnuLescu,
,,Epitimiile canonice gi asceticein general", in: Studii Teologice,32(1980),pp. 535/550.
3aPotrivit doctrinei canonice ortodoxe, dEunerea sau caterisirea(rn0aigeorq) reprezinti excluderea totali gi
 TITLU CAPITOL

cdtreSinodul sdu. Canonul43 al Sinodului de la Cartaginaa interzis episcopilorgi sdvArgireade

botezuri in alte eparhii. Astfel, canoaneleau conchis cd este absolut interzis episcopilor sd
sdvArgeascd acte sacramentalegi alte acte administrative bisericegti in afara eparhiei lor, fdrd sd
fie invitali de cdtre episcopul locului respectiv. Canoaneleprevdd, astfel,ca orice episcop care nu
respectdaceastdregul5 sd fie depus (caterisit).In acestsens,sunt deosebitde evocatoarecuvintele
canonului 13 al Sinodului din Antiohia: ,,Nici un episcop si nu indrizneascd sd se mute de la o
eparhie la alta pi sd hirotoneascdpe oarecarein Bisericdpentru indeplinirea slujbei, nici si aducd
cu sine pe alfii, decdtnumai dacd s-ar duce chemat fiind de acelaln al cdrui teritoriu s-ar duce.
Iar dac5, nefiind chemat de cineva, s-ar duce fdrd rAnduiald pentru hirotonirea cuiva gi pentru
orAnduirea #acerilor bisericegti care nu-l privesc pe dAnsul, sd fie nule cele fdcute de dAnsul, gi
el incd sd-giia pedeapsacuvenitd neorAnduielii salegi intreprinderii ilegale,caterisit fiind imediat
de acum inainte de SfAntul Sinod"3s.
De asemenea,canoaneleinterzic episcopilor, de o manierd absolutd,sd primeascdin eparhia
lor preoli sau diaconi din alte eparhii, sau sd hirotoneasci in eparhiile lor candidati ce provin din
alte eparhii fdrd a avea consimldmAntul episcopilor acestora.
Pentru a sublinia aceeagiautonomieeparhiald,Biserica Ortodoxd, in conformitate cu pres-
cripliile sfintelor canoane, a afirmat dintotdeauna ci doar episcopul are intreaga competentd
asupra bunurilor eparhiei sale, 9i cd el are obligalia de a le administra potrivit necesitdlilor
Bisericii. Astfel, referitor la bunurile bisericegti,canonul 38 apostolic a stabilit cd: ,,Episcopul sd
poarte grija tuturor bunurilor bisericegtigi sd le administreze ca gi cAnd Dumn ezeui-ar sta de ve-
ghe; dar si nu-i fie ingdduit lui sd-gilnsugeascdceva din acestea,sau sd ddruiascdrudelor proprii
cele ale lui Dumnezeu; iar dacd ar fi siracg sd le facd parte ca sdracilor, dar sd nu vAndd din
pricina acestora(sub pretextul ajutordrii acestora)cele ce sunt ale Bisericii"36.
In plus, canoaneleprevdd c6,fdrd acordul episcopului sau a responsabilului numit de acesta,
nu este permisd nicio acliune de administrare a bunurilor bisericepti3T. in plus, canonul 41
apostolic a prevdzut ca doar preojii gi diaconii sd poatd fi desemnali ca gi colaboratori ai episco-
pului pentru administrareaacestorbunuri. Mai precis,canonul26 al Sinodului IV ecumenicfor-
muleazd exigenta ca: ,,fiecareBisericace are episcop sd aibd gi econom din clerul propriu (al Bi-
sericii),care sd administrezecelebisericegtidupd socotinlaepiscopului sdu, ca nu cumva si fie
fdri de martori gospoddrirea Bisericii gi ca din (lucrul) acestasd se risipeascdbunurile ei gi sd se
infiereze (stigmatizeze)preofimea cu defdimarea;iar dacd el (episcopul) nu ar face lucrul acesta,
sd fie supus dumnezeiegtilor canoane"38.
Este clar, deci, cd fiecare episcop trebuie sd-giadministreze bunurile eparhiei sale printr-un
econom.Pentru cazurileln careepiscopiinu ar respectaaceastdprescripfie,canonul 11 al Sinodului
al VIIlea ecumenicconferdmitropolitului dreptul de a numi un econompentru respectivaeparhie.

definitivd a unui cleric din rdndul clericilor. Astfel, clericul depus (caterisit) pierde irevocabil dreptul de a sdvdrgi
orice act sacramental precum gi dreptul de invHp gi de a conduce ir:rBisericd (qf. can. 27 al Sinodului de la Cartagina,
can. 8 al SfAntului Nicolae al Constantinopolului, can. 21 al Sinodului Trulan). In plus, canonul 28 apostolic stabilegte
cd ,,dacd vreun episcop sau prezbiter sau diacon depus (caterisit) dupd dreptate, pentru vinovdfii invederate
(evidente) ar indrdzni sd se atingd de slujba care i-a fost lui incredinfatd oarecdnd, acela sd fie exclus definitiv din
Bisericd". Pentru detalii referitoare la depunere sau caterisire, a se vedea S. CANoEa,Pedeapsa depuneriidin cler,Sibiu,
1934;G. D. Karznposrorou [f.A. XerzHeno:rolor], H rca9aipeotE ruv rcLqptKtitv,Alena,1965; N. DunA, ,,Precizdri
privind unele notiuni ale dreptului canonic (depunere, caterisire, excomunicare, afurisire gi anatema) in lumina in-
vdfdturii ortodoxe. Studiu canonic",in'. Ortodoxia,S9 (1987),pp. 84135, 105-143;I.N. FLocA, ,,Caterisirea tn dreptul
canonic ortodox", In: StudiiTeologice,39(1987),83-90[republicatinReoistaTeologicd,S6 (2004),pp. 123-133].
35SintagmaAteniand, t.III, pp. 15G151 Disciplineantique,t. I2., pp. 114-115.
;
36Cf. canoanelor15 16 apostolice,15 al Sinodului I ecumenic,20 al Sinodului ecumenic,17gi 18 ale Sinodului
9i 9i
Trulan, 3 al Sinodului de la Antiohia, 13 al Sinodului de la Sardica,5{ 80 9i 94 ale Sinodului de la Cartagina.
37Cf. canoanelor 7 gi 8 ale Sinodului de la Gangra.
38SintagmaAteniand, !.1I, pp.276-277; Disciplineantique,t.l-L, pp. 89-90.
 AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

inbazaacestei prescriptii canonice,dochina canonicdortodoxd a dat acestdrept fiecdrui intAistdtdtor

al unei Biserici locale (arhiepiscop,mitropolit, patriarh sau catolicos).in alte cuvinte, BisericaOr-
todoxd recunoagteintAistdtdtorului fiecdrei Biserici locale dreptul de a interveni in cazul in care
un episcop,din neglijenfd sau prinabtz, nu igi respectdobligafiile referitoare la administraliabu-
nurilor. Acest drept, care aparline in mod exclusiv lntAistdtdtorului unei Biserici locale, a fost
numit ,,dreptul de devolufiurre"3e,chiar daci acesttermen nu se regdsegtein textul sfintelor ca-
noane4.ln plus, trebuie subliniat aici cd,ir Bisericaortodoxd,dreptul de devolufiune esteconsiderat
ca necesargi auxiliar sinodalitdliial. in practicd, acestdrept de devoluliune constdin faptul cd, ln
cazul unui episcop acuzatde fraudd financiard, intAistitdtorul aceleiBiserici 1l poate apela pe res-
pectivul episcopin fafa Sinodului pentru a rdspunde acuzatiilor. Totodatd,lntAistdtdtorul trebuie
sd numeascdun econompentru eparhia episcopului acuzata.Cu toate acestea,dreptul de a judeca
episcopul acuzatapar,tineintotdeauna Sinodului Bisericii sale€.
Referitor la judecata episcopilor, canonul 74 apostolic a prevdzut ca: ,,episcopul acuzat de
orice vini de cdtre oameni vrednici de lncredere, acela sd fie chemat de cdtre ceilalti episcopi; gi
dacdse va infdtiga gi va mdrturisi, ori ar fi dovedit, sd se hotirascd epitimia, iar dacdfiind chemat,
nu ar rdspunde convocdrii, sd fie chemat gi a doua oard, trimitAndu-se dupi el doi episcopi. Iar
dacdnici asdel nu ar rdspunde convocdrii, sd fie chemat gi a treia oard, trimifAndu-se din nou doi
episcopi la el. Iar dacd nici atunci nu ar rdspunde convocdrii, Sinodul sd ia impotriva lui misuri
convenabile,ca sd nu i se pard acdgtigafugind de judecatd"a.
Este, deci, absolut clar cd potrivit sfintelor canoanedoar Sinoadele de episcopi au dreptul
de a judeca un episcop. Din punct de vedere procedural, un episcop acuzat trebuie sd fie mai
intAi citat (convocat) gi apoi ascultat de cdtre Sinodul din care face parte. Dacd acesta nu se
prezintd ln fafa Sinodului, dupd prima citare, va trebui sd mai fie citat de incd doud ori. Iar dacd
nu se prezintd nici dupd a treia citare, acestava fi judecat ln absenfdde cdtre respectivul Sinod.
Dacd, pentru motive independente de voinla episcopilor, Sinodul nu se poate reuni pentru a
judeca un episcop acuzat,in sfintele canoanes-a prevdzut ca respectivul episcop sd fie judecat de
cdtre o comisie alcdtuitd din L2 episcopias.
,,Dacd.vreun episcop pArAtpentru oarecarevinovdtie, s-ar judeca de cdtre toli episcopii din
eparhie (mitropolie) gi toli de acord ar aduce lmpotriva lui o hotdrAre, aceastasd nu se mai

3eCuvAnful
,,devolutiune" inseamni - din punct de vedere juridic - trecerea unui drept, a unui bun sau a
unui ansamblu de bunuri ce compun un patrimoniu citre unul sau mai multe patrimonii. Asffel, in drept, se
vorbegte despre ,,devolutiunea succesorald". In Biserica OrtodoxS, acest cuvAnt este inleles mai ales intr-un sqrs ex-
tensiv, cdci canonigtii ortodocgi nu il folosesc decAt pentru a indica rezultatul unui transfer de competenfe. De fapt,
acegtiaafirmi cd,,drepful de devolufiune" este drepful de supraveghere gi de indrumare frdleascd exercitatex officio
de cdhe intAistdtdtorul unei Biserici locale, atunci cAnd unul dintre episcopii acesteiBiserici, din neglijenfd sau prin
abuz, nu ipi respectdobligafiile sale prevdzute de cdtre sfintele canoane.In plus, este precizat cd acestdrept nu poate
fi aplicat decAt ln cazul problemelor administrative.
m Canonigtii ortodocgi recunosc cd,,dreptul de devolufiune", chiar dacd a fost aplicat incd din vechime in
Biseric5, nu este propriu Bisericii, ci a fost imprumutat din dreptul roman. Pentru detalii, a se vedea C. Ptnvu,
,,Dreptul de devolufiune" ,in: StudiiTeologice,6(795a),pp.385-398; V. $rseN, ,,Dreptul de devolufiune al Patriarhilor
9i Mitropolitilor (in baza canonului 11 al sinodului 7 ecumenic)", in Candela,4T(7%6), pp. 71-85.
a1C. PIRVU,
,,Dreptul de devolufiune", p. 388. Pin sinodalitatu(ouvobrrc6rqg), cuvdnt derivat din grecescul o6-
vo6oq (compus din prepozipa odv - impreund pi { 6b6g - cale, drum), teologia ortodoxd inlelege orice modalitate
de cArmuire ecleziasticdce urmeazd modelul sinodal, ,,forma autenticd de conducere bisericeascddoritd de Flristos
gi pusd ir aplicare incd din epoca apostolicd" (N. Dunl,, Le rigime deLasynodalit/, p.266).
42G.I. Soenr,,,Sistemul mitropolitan", 1'1,4-715.
a3Cf. canoanelor 74 apostolic 14 al Sinodului de la Antiohia.
ai
aaSintagmaAteniand, t.ll, pp.93-94; Disciplineantique,t.I-2, pp. 45-46.
a5Canonul 12 al Sinodului de la Cartagina:
,,Dacd vreun episcop (ceeace sd nu se intAmple) ar cddea in vreo
invinovdfire gi apar multe piedici inc6.tnu se pot aduna mai mulfi, atunci pentru ca cel invinovdlit sd nu rdmAnd sub
acuzd, sd se audieze de 12 episcopi" . SintagmaAteniand, t.lll, p.322; Discipline antique,t.l-2,pp.2:25-226.

72
 TITLU CAPITOL

judece de al;ii, ci sd rdmAnd intdritd sentinta datd cu unanimitate de cdtre episcopii din eparhie
(mitropolie)."46
Astfel, canoaneleprecizeazl.deo manierdabsolut clardcd,in cazuljudecdrii unui episcop,sen-
tinta pronuntatd de episcopr,in timpul unei reuniuni sinodale,rdmAneirevocabild.in cazul in care,
,,weun episcop s-arjudeca pentru oarecarelnvinuri, apoi s-ar lntAmpla sdnu fie de acord in privinla
lui episcopii din eparhie (mitropolie), unii adicd declardndu-lnevinovat pe cel ce sejudecd,iar allii
vinovaf spre a scdpade toatd lndoiala, Sf6ntul Sinod a hotdrAt ca episcopul mitropoliei (mitropolitul)
si chemedin eparhii (mitropolii) lnvecinatepe alli cAlivaepiscopi,caresdhotdrascd9i sd dezlegefir-
doiala spre a intdri impreund cu episcopii cei ai eparhiei pricina supusdsprejudecare"aT.
Pentru depunerea(caterisirea)unui episcop,singurul canonal Sinodului de la Constantinopol
(394)exige ca, dacd se poate, sd fie prezenli la sinodul carejudecd un astfel de caz tofi episcopii
eparhioli -pentru ca votul unui aga mare numdr sd demonstreze corectitudinea condamndrii
celui care, prezent fiind la aceajudecatd, a fost declarat demn de caterisire"4s.Este,deci, absolut
clar cd, ln Biserica Ortodoxd, pentru judecarea unui episcop nu existd o instanld mai presus de
sinodul de episcopi din care face parteae.Astfel, esteevident cd, in Ortodoxie, depunerea (cateri-
sirea) unui episcop constituie intotdeauna un act eminamente sinodal, ce face sd funcfioneze sl-
nodnlitateafie la nivelul Bisericii locale, cAt 9i la cel al Ortodoxiei rdspAnditein univers,
Astfel, inbaza principiului autonomiei eparhiale, fiecare episcop are dreptul de a judeca
clericii gi laicii din eparhia sa. in cazul in care ,,cineva a fost excomunicat de episcopul sdu, acela
si nu se primeascd mai inainte de al1ii, dacd nu s-ar primi de insupi episcopul sdu, sau tindndu-
se sinod gi prezentAndu-sg s-ar apdragi, convingAnd sinodul, ar primi altd sentin1l"sO.
De asemeneadoctrina canonicdortodoxd afirm5 cd alegereaepiscopiloresteresponsabilitatea
exclusivi a sinoduluisl. Astfel, atunci cAnd o eparhie devine vacant5, mitropolitul locului are
obligalia de a convoca,in cel mult trei luni52,toti episcopii din mitropolia sa pentru ca, reunifi ln
sinod, sd aleagi un nou episcops3.tn general locul unde se intAlnescepiscopii este regedinfa mi-
tropolitand, insd acestlucru nu esteobligatoriu, cdci - afirma Teodor Balsamonsa- ,,nu locul sta-

a6Canonul 15 al Sinodului de la Antiohia. SintagmaAteniand, t. ilI, p. 330; Discipline antique,f.l-2,p.116.

a7Canonul 14 al Sinodului de la Antiohia. SintagmaAteniand, t.lll, p.329; Discipline antique,t.1-2, pp. 115-116.
a8SintagmaAteniand,t.IJl, p.143 Disciplineantique,l.12,pp.442-M3.
;
aePentru cazurile de litigiu intre un episcop gi un cleric, instanta de judecati este sinodul mitropolitan, iar
pentru cazurile de litigiu intre episcopi, instanfa de judecatd este sinodul patriarhal (d. canoanelor 9 9i 17 ale
Sinodului IV ecumenic, 6 al Sinodului II ecumenic).
50Canonul 6 al Sinodului de la Antiohia . SintagmaAteniand, t. [I, p. 138; Discipline antique,t. I-2, p . 109.
51Cf. canoanelor 4 6 ale Sinodului lecumenic,3 al Sinodului Trulan, 19 pi 23 ale Sinodului de la Antiohia, 12
9i
al Sinodului de la Laodiceea. Penffu detalii, a se vedea G. CnoN7, Alegereaierarhilor in BisericaOrtodoxd,Bucuregti,
1937.
52Cf. canonul 25 al Sinodului IV ecumenic.
53Cf. canoanelor 4 gi 6 ale Sinodului lecumenic, 19 al Sinodului de la Antiohia.
saTeodor Balsamon (@e66r,-rqog BaAoaprriv), a ocupat pentru mult timp funcfia de nomofilax (voproQriAa{ -
,p5izitor al legilor") la Constantinopol; in anul 1193 a fost ales patriarh al Antiohiei, insd cum Antiohia era la acea
vreme sub ocupatie arabd, va rdmAne tot timpul la Constantinopol, unde va muri in 1195. Cea mai importantd
scriere a lui Balsamon este ,,Scholia" sau ,,Comentariul la Nomocanonul tn 14 titluri al lui Fotie". Respectiva scriere
a fost publicatd pentru prima dati ir:rlatind la Paris in 1557, iar apoi la Basel in1552; acelagi text, in variantd greacd
gi latin6, va fi republicat in 1515la Paris, li in 1520 la Basel.De asemenea,comentariul lui Balsamon se regdsepteatAt
in ,,Pandecta Canonum" al lui William Beveridgius, publicatd la Oxford \n 1672 (cf. W. BrvEnrocn, Synodikonsioe
pandectae canonumSs.Apostolorumet conciliorumab Ecclesiagraecareceptorum:necnon unonicarum Ss.Patrumepistolarum,
una cum scholiisantiquorumsinguliseorumannexis,et scriptisaliishuc spectantibus, quorumplurimn ebibliotfucaebodleianae
.., nuncprimum edita, Oxoni,L672), cdt gi in volumele 137 9i 138 ale Patrologiei publicati de citre abatele Migne (cf.
J. P. Mcr'lE, PatrologiaeCursus Contpletus.SeriesGreaco-Intine,Paris, 1857-1866,vol.137 gi138). Ins5" cea mai bund gi,
totodatii, cea mai cunoscutd editie a comentariului lui Balsamon rdmdne cea publicatd in SintagmaAteniand, unde
comentariile sale se altemeazd cu cele ale lui Zonara gi Aristen (cf. SintagmaAteniand, Aten4 6 vol., 1852-1859).
 AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

bilegteepiscopul,ci votul gi alegereasinodului"ss.Episcopiiconvocaliau obligaliade a se

prezenta,iar ln cazulin carenu sepot prezentadatoritddistanteipreamari/ a bolii saua alteibi-
necuvAntatecauze,au obligaliade a trimite scrisoriprin caresd-giexprimeopiniagi,bineinteles,
votul56.Pentrucaalegereasi fie validd estenecesard prezentaa cel pulin trei episcopisT.
Referitorla demisia(rcaqaitqo6) episcopilor,canoaneleafirmd foarteclar cd aceastaeste
posibilddoar in cazurilede for!5 majordss gi cd trebuieacceptatdde cdtresinodul din careface
parte. Dac6,in afara cazuluide forld majord,un episcopdemisioneazd, canoaneleprevdd ca
acestasi fie depus(caterisit)se.
in plus,trebuieprecizataicicdsfintelecanoanegaranteazd aceastd autonomiea episcopului
eparhiot nu doar in raport cu ceilalli episcopi,indiferent de titlul lor administrativ60,ci gi in
raport cu sinoadeleepiscopilor6l.Asffel, ln BisericaOrtodoxd,niciun episcop- indiferent de
titlul sdu- nu poateimpuneunui alt episcopo decizieluatdarbitrar.De asemenea, niciun sinod
- mitropolitansaupatriarhal- nu poateimpuneunui episcopo decizieluatd arbitrar.$i aceasta
datoritdfaptului cdsfintelecanoaneimpun ca,in Bisericd,deciziilesdfie luateintotdeaunaslno-
daliter,subliniindu-sein acelagitimp egalitateade fond dintre episcopi.
IL2. Autonomia
bisericnas
cd6i autocefalia
incd de la inceputtrebuieretinut faptul cd in sfintelecanoanenu existdprescriplii directe
pentrua sereglemenlaautonomiabisericeascdsau autocefaliaurrrtdtilorsuperioareeparhiei.Pentru
a sereglementaautonomla diferitelorunitdli bisericegtiau fost folosite,prin analogie,aceleagi
ca-
noanece asigurdautonomia eparhiald.Astfel,autonomiaeparhiilora fost transferatdunititilor bi-
sericegtimai mari, adicdmitropoliilor, exarhatelorsaupatriarhiilor.

Penhu detalii privitoare la viata gi activitateaacesfuicanonistbizantin a sevedea:G.P.SttvENS,DeTheodoro Balsamone

analysisoperumac mentisiuridicae,Roma 1969;D. SwoN,,,Balsamonzum Gewolurheitsreicht", in: EXOAIA.Stuida
adcriticaminterpretationemque texhtumgraecorum etadhistoriam iurisgraecuromani pertinentia D . Holwenta
uirodoctissimo
oblata,Groningen,1985,pp. 119-133;C. Genacsnn, ,,Theologyand Canon Law in the Writings of Theodore
Balsamon",in:Thelurist\6(1996),pp.1,61,-181,; R. BnowurNc,,,TheodoreBalsamon'sCommentaryon the Canonsof
the Councilin Trullo asa Sourceon EverydayLife in Twelfth-CenturyByzantium",tr: H Ka9qpepwqZurl Lro Bu-
(avrw, Atena,1989,pp.421,-427; C. G. FUnsr,,,Balsamory il Grazianodel diritto canonicob:r,antino?",in:Lacultura
giuridico-canoniu medionale:premesse perun dialogoecumenico,Ivll.lano,2003, pp. 233-248.
s5Sintagma Ateniand,t. Itr, p. 327.
56Cf. canoanelor4 al SinoduluiI ecumenicgi 19 al Sinodului de la Antiohia.
s7Cf. canonului 4 al Sinodului I ecumenic.
5sin texful sfintelorcanoanenu sunt indicatecu exactitatecazurilede forfd majordin careun episcopar putea
demisiona.RenumitulcanonistPierreL Huillier (1926-2007), arhiepiscopal New York-ului, a incercatsd identifice
cAtevadintre acesteaa{irmdnd: ,,Thus,canon law appearscompletelyto excludethe possibility of a bishop's
resigning.In reality, we needto be a bit more nuanced.What is formally condemnedis for a bishopto run away in
the faceof difficulties.But therecanbe proper causesfor resignation:exhemeageor incurablesickness,which can
makea bishopincapableof fulfilling the dutiesof his charge.Therecanalsobe objectivechurchlyreasonsfor resig-
nation:if onepart of the episcopatelookson a bishopwith suspicionsothat his authority is compromised.This was
the situation in which St. Gregorythe Theologianfound himself after his promotion to the seeof Constantinople
was contestedby PopeDamasusand the bishopsof Egypt.Ir addition,if a bishop,or any cleric,commitsa gravesin
constitutingan impedimentto the exerciseof the priesthood,evenif this fault remainshidden and has not given
riseto scandalhe is boundby conscience to resign.",t P.L HULLm&TheChurchof theAncientCouncils: thedisciplinary
utorkof thefrst four ecumeniulcouncils, Crestwood- New York, 1996,pp. 172-773.
5eCf. canoanelor17 al Sinodului de la Antiohia 3 al SfAntuluiChiril al Alexandriei. Pentru detalii, a sevedea
9i
C.M. RarrEs[K.M. PE.n.,lHrl, Ilepinapanrloeaq, enLorcono.tv rcarq,ro \ircatw rqq op0o6o{ouavarotrrctleercrclqoiaE,
Atena,1911;L IvrN,Detnisiadinpreofie. Sfudiudedreptcanonic,Brtcuregfl 1937;K. PffseKF,,,Dimissionne(naqairqo6)
et detr}nement (ercntduLg)des6v€ques:une approchehistoriquede la doctrineet de la pratique de llEgliseorthodoxe",
ln: Knnon,14 (1998),pp. 1-65.
60Cf. canoanelor34 apostolic 2 al Sinoduluial Illea ecumenic.
ai
61Cf. canoanelor34 apostolic 9 al Sinoduluide Ia Antiohia.
ai

74
 TITLU CAPITOL

Autono mi n bi seri ceascd,

TinAnd cont de principiile sale canonicefundamentale gi de experienla sa practic5, Biserica
Ortodoxd a prevdzut diferite norme62pentru constituirea unei Biserici autonome. in primul rdnd,
trebuie notat faptul cd esteabsolut interzis declarareaunilaterald a autonomiei unei unitdti bise-
ricegti63.Aceasta trebuie declaratd intotdeauna de acord cu Sinodul Bisericii din care face parte
respectiva unitate bisericeascd.Mai mult, aceastdunitate bisericeascdnu poate sd formuleze
cerereasa de autonomie decAtdacd are minim doi sau trei episcopi; aceastdcerin!5 estenecesard
pentru ca aceaunitate bisericeascdsd poatd organiza un sinod propriu6a,respectAndu-seastfel sl-
nodalitatea,unul dintre principiile fundamentale de organizare ale Bisericii Ortodoxe.
Biserica Ortodoxi, linAnd cont de doctrina canonicdgi de practica bisericeascd,a stabilit ci
doar Sinodul Bisericii autocefale,din care unitatea bisericeascdface parte, are dreptul de a pro-
clama autonomia acesteia.Astfel, autonomiabisericeascd trebuie acordatd printr-un act oficial -
-
numit tomos'sdeautonomie emis de cdtre Sinodul Bisericii autocefaledin careunitatea autonomd
face parte. Dupd proclamareaautonomiei, nu estenecesarca celelalteBiserici locale sd recunoascd
noua Bisericdautonomd, deoareceacestact nu reprezintd decAtun act de administratie internd a
unei Biserici locale. Bineinfeles, aceastdautonomie va fi notificatd celorlalte Biserici locale, dar
doar cu scopul de a le informa.
De asemenea,in tomosuldeautonomlesunt precizate gi limitele acesteiautonornii biserice$ti,
adici restricliile gi obligaliile prin care Biserica autonomd rdmdne legatd de Biserica autocefald
sub autoritatea cdreiase gisegte66. in general,nu existi o listd exactda acestorlimitdri gi obligafii;
fiecare Sinod patriarhal poate alege condiliile in care concede un grad de autonomie mai mult
sau mai putin elevat noii unitdli bisericegti. De obicei, Biserica autocefald, ce oferd autonomia
unei unitdti bisericegti, rezervdpentru Sinodul sdu urmdtoarele drepturi6T:L.de a sfinti Sfdntul
Mir68pentru Bisericaautonomd, sau, ln cazuri exceplionale, de a recunoagteacestdrept Biserici
autonome;2.de a alegesau de a hirotoni pe intAistdtdtorulBisericiiautonome,sau doar de a con-
firma canonic alegereaacestuia (acestdrept poate fi aplicat gi pentru ceilalli episcopi ai Bisericii
autonome, precum gi pentru transferul episcopilor dintr-o eparhie in alta); 3. de a judeca pe ln-

62Cf. L. Sr.tN,,,Autocefalia gi autonomia ir:rOrtodoxie", pp. 371.-3125.TRoirsrv,,,O qepxornofi anroxe|anww",

pp.50-51.
63Cf. canonului12 al SinoduluiIV ecumenic.
6aCf. canonului1 apostolic.
65in limbajul bisericescortodox,cuv6ntul ,,tomos"(din termenul grec c6prog- ,,bucatXtdiad", derivat din
verbul tdprverv- ,,a tdia,a decupa")indici un text oficial promulgat de citre Sinodul unei Bisericipatriarhale;de
obicei,estevorba despredocumentulstatutarpentru proclamareaautonomiei vnei Bisericilocalede
sauautocefaliei
cdtreBisericasaMami. in fomossuntinclusem6dvele,precum9i condi$ile9i obligagiileBlericii cea fostrecunoscutd
ca autonomd sauautocefald.
66Cf. V. pp. 24G2M.
$Esau,,,Autocefalia-Autonomia",
67Cf.L. SreN,,,Despreautonomia",pp. 388-389; S.Tnoirsrv, ,,O4epronHotlanroreQa.:ntu",pp. 50-51.
6ESfAnfulMir (ayrov prigov)sauSftntaHrismd(dtn grecescul
lgiopa - unguent,parfum)reprezintdun amestec
de mai mult de 40 de uleiuri esenfiale9i ulei de misline, ce estesfintit in |oia Mare de cdtreepiscopiiunui Sinodal
unei Bisericiautocefale. Dupd sfinfire,Sfintul Mir estetrimis tuturor eparhiiloraceleiBisericilocale,fiind folosit la
Mirungere,la sfintireabisericilorgi altarelor,precumgi la sfintireaantimiselor(cf.f P. MEunvssocrou[lI. Mnanlro-
r,tor], To,4ywaMupov ev rr1Op0o6o{uAvarotrrcqErcrcAr1oia: i6n rcara rag nqyhEKdL'Erynpa{w ron vedrepov
Xpbvav,EoD Orcoupevrcod IIarpnpNeiou, Thessalonique,7972,pp.29-40 51pp.188227;asevedeagi L. Pttrr, ,,Com-
positionet Cons6crationdu SaintChr€me",in: Echosd'Oient,3 (1899-1900), pp.729aa2).Trebuiesubliniataici c5"
potrivit ecleziologieiortodoxe,dreptul de a sfinli SfhntulMir aparpneSinoadelorBisericilorautocefale,pi cd acest
drept esteconsideratcasemnexterioral autocefalieiunei Bisericilocale.Cu toateaceste4fircepAnddin secolulal D(-
le4 Pahiarhiade Constantinopola inceputo putemicdpoliticride cenhalizarea Orientului creptinin jurul Constan-
tinopolului,politici ceincludeagi atribuireadreptului exclusivde a sfinli 9i de a distribui Sfintul Mirin BisericaOr-
todoxd (cf. V. Penr",tro,,,La politica di accentramento effettuatadal Patriarcatodi Costantinopolie conseguente
lesionedell'autonomiadegli alfi pafriarcatiorientalinel X secolo",in Kanon,s(1981),pp.79-U).

75
 AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

tAistdtdtorul Bisericii autonome, fie in primd instanfd, fie doar ln recurs; 4. de a stabili norrne
pentru organizareagi funcfionarea Bisericii autonome/ sau de a elabora Statute pentru acesta,
sau doar de a aproba documenteleelaboratede Bisericaautonomd;5. de a trimite scrisori pastorale
gi circulare;6. de a convoca ierarhii Bisericii autonome pentru a participa la lucrdrile Sinodului
Bisericii autocefale; 7. de a trimite observatori la sinoadele Bisericii autonome; 8. de a stabili
eventuale contribufii din partea Bisericii autonome.
Practica Bisericii Ortodoxe, in conformitate cu principiile fundamentale de organizare gi cu
natura autonomiei biserice$ti,a desemnatgi consacratcu timpul diferite exigenle pentru procesul
de acordarea autonomiei bisericegti.Astfel, unitatea bisericeascdcare solicitd autonomia trebuie6e:
1. sd demonstrezeun caracterstabil in ceeace privegte invdtitura de credinld gi sd pdstrezepres-
cripjiile traditionale liturgice 9i disciplinar-canoniceale Bisericii Ortodoxe; 2. sd demonstrezema-
turitatea sa ?nceeace privegte administrarea proprie, in alte cuvinte capacitateasa de a se autogu-
verna; 3. sd aibi minim doi sau trei episcopi, pentru a putea organiza un sinod propriu; 4. sd
demonstreze motive bisericegti bine intemeiate pentru constituirea unei noi unitdji autonome
(acestemotive pot fi, spre exemplu, de naturd etnicd, geograficd,politici sau de forli majord);5. sd
adreseze,prin intermediul propriilor sdi reprezentanli ierarhici, o scrisoarede cerereSinodului Bi-
sericii autocefale(patriarhale) sau, ln cazul unei unitdti formate spontan gi care nu depinde de
nicio Bisericdautocefald,Bisericii autocefalede drept. ln nici trn caz,nu estepermis unei Bisericisd
se declareunilateral autonomd;aprobareaBisericii autocefalecompetenteesteintotdeauna cerutd.
La rdndul sdu, Biserica autocefald, cdreia i se cere sd ofere autonomia bisericeascd,are
obligalia de a analiza cerereagi de a da un rdspuns. in cazul unui rdspuns pozitiv, SinodulT0Bis-
ericii autocefale trebuie si proclame autonomia unitdlii bisericegti printr-un act oficial (tomosul
deautonomie)in caresi fie indicate motivele fundamentale cejustificd aceastdautonomie, precum
gi drepturile 9i obligaliile noii Biserici autonome ln raport cu Bisericaautocefald.
RestricliileTlla care,de obicei,estesupusdo Bisericdautonomdsunt urmitoarele: 1. Biserica
autonomd trebuie sd primeascdscrisorilepastoraledin partea intAistdtdtorului Bisericii autocefale;
2. deciziile gi invdldturile cu caracter dogmatic ale Sinodului Bisericii autocefalesunt obligatorii
pentru Bisericaautonomd; 3. in cazurile de abateri de la inv5litura de credinld, Bisericaautonomd
trebuie sd rdspundd ln fala Sinodului Bisericii autocefale;4. intAistdtdtorul Bisericii autonome
trebuie sdfie hirotonit de cdtrecel pulin trei episcopiai Sinodului Bisericii autocefale,intAistdtdtorul
acestuiSinod fiind intotdeaunainclus.
De asemenea,Biserica autocefaldtrebuie sd inEtiinleze, printr-un act oficial, intreaga Orto-
doxie de creareaunei noi Biserici autonome. Chiar dacd notificarea este obligatorie, aceastanu
are ca scop recunoagtereanoii Biserici autonome, ci doar informarea celorlalte Biserici locale.
Dupd ce a primit autonomia, unitatea bisericeascdare obligalia de a menliona in cadrul Sfintei
Liturghii numele intAistdtdtorului Bisericii autocefaledin care ea face parte. in plus, Bisericaau-
tonomd nu are dreptul de a stabili relajii externe la nivel interortodox sau ecumenic dec6t prin
Sinodul Bisericiiautocefalesau cu acordul expresal acestuia.
in concluzie,putem afirma cd autonomiabisericeascd nu priveptedecAtviala administrativda
unei Biserici locale,care rdmAneincd legatd,mai mult sau mai pujin direct, de Bisericaautocefald
din care face parte. Autonomiabiseiuascdsemnificd in realitate cd o Bisericdlocald lgi poate
guverna viata sa internd potrivit deciziilor propriului sdu Sinod de episcopi. in plan praclic, au-

6eCf. L. SreN,
,,Despre autonomia", p. 392.
70Doar in cazurile de for!6 majord, tomosulde autonomiepoate fi acordat de cdtre intAistdtdtorul Bisericii auto-
cefale, insd acest tomw nu are decAt un caracter provizoriu, gi, in consecin!5, acesta trebuie sd fie confirmat ulterior
de cdtre Sinodul Bisericii autocefale. Nu este permis, in niciun caz, ca o unitate bisericeascd sd fie proclamatd
autonomd de cdtre o altd Bisericd decAtaceea din care respectiva unitate face parte.
71Cf. L. Srau,
,,Despre autonomia bisericeascd", pp.390-392.

76
 TITLU CAPITOL

tonomiabisericeascd se manifestd printr-o independenfi administrativd ce poate fi totald; in acest

ultim caz, estevorba despre autocefaliabisericeascd.
Aut ocefali a bi sericeascd.
in mod tradilional, prin expresia ,,autocefaliebisericeascd"limbajul eclezial ortodox indicd
statutul canonic al unei Biserici locale ce beneficiazd,de autonomiebiseiceascdmaximS, gi care are
dreptul de a-gi alege propriul intAistitdtor de cdtre Sinodul sdu de episcopiT2.
Din punct de vedere etimologic, termenul canonic ,,autocefalie"provine din grecescul
,,ainorctQaA,ta", careeste un cuvdnt compus din ,,autoq - el insugi" pi ,,rceQaAi1- cap"; acest
cuvAnt lnseamnd, deci, ,,cu propriul sdu cap"73.Traducerea latini a acesfui cuvdnt grec a fost
redatd prin expresia sui iurisTa,insd frecvent a fost tradus gi prin ,,independent"75.Pe de altd
parte, trebuie subliniat faptul cd adjectivul ,,aurorctQaAoq - autocefal" nu se regdsegtenicdieri
folosit in textul sfintelor canoane.Acesta a fost folosit, pentru prima oard in limbajul bisericesc,
in secolul al Vl-lea de cdtre autorul bizantin Teodor Lectorul75,pentru a descrie situalia Bisericii
din Cipru77.Astfel, istoricul bizantin afirma: ,,[...] Sub acestpretext, cipriolii obfinurd ca ei sd fie
autocefali in mitropolia lor, gi ca ei sd nu mai depindi de Antiohia"78.
Cu toate acestea,tradilia canonicd ortodoxi afirmd cd,autoeefnliabisericeascd igi are funda-
mentul in canonul 34 apostolic,unde termenii ,,a0tdq - el insupi" gi,,reQaA{ - cap" se regdsesc

" Cf. t N. Mtlag, Dreptul bisericesc oriental,p. 251; I.N. Ftoct, Drept canonicortodox,l, p. 534;V. Tsvllru,
Uepxo|uoeIIp a6o,pp. 203-203.
73,,a,brorelafuoq- autocephalus,se ipsum caput habens- autoc6phale,d6pendantde soi seuf qui est son
propre chef",E. Roussos, /e {ttr6ytovercrcAqonorrco{ 6rcaiourpiylaoow. Btoavrw1v \trcaiov,p.95.
74Cf. G. GRIcoRry{II concetto di "Ecclesiasui iuris". Un'indagine storica,giuridicae canonict,Roma,2007,p. 43.
Esteinteresantde remarcataici c6,in BisericaRomano-Catolicd, BisericileOrientaleunite cu Romaau fost recent
(1990)identificateprin expresiaEcclesia suiiuris.Potrivit canonului2Tdn Codul de Canoaneal BisericilorOrientale
(CodexCanonumEcclesi.arum Orientalium-1990),,,senumegteEcclesia suiiuris o gruparede credinciogicregtinilegati
de ierarhieconformnormelorde drept,pe careautoritateasupremda Bisericiio recunoagte in mod expressautacit
sui iuris". TrecAndpestetautologiaacesteidefinifii, trebuie remarcatfaptul cd aceastaindicd viziunea romano-
catolicdreferitoarela autocefaliabisericeascd. Mai precis,potrivit acfualeiecleziologiicatolice,autoritateasupremd
a BisericiiesteEpiscopulRomeicare,potrivit canonului331 din Codul de Drept Canonic(CodexIuris Canonici-
1983),,,estecapul ColegiuluiEpiscopilor,Vicarul lui Cristospi PdstorulBisericiiintregi pe acestpdmAn! de aceea,
el, in virtuteafuncliei sale,sebucurdin Bisericdde putereaordinardsupremd,deplinS,nemijlocitdgi universald,pe
carepoatesd o exerciteintotdeaunain mod liber". Astfel,doar EpiscopulRomeipoaterecunoagte, expressautacit,
statutul de Ecclesin suiiuris. Prin urmare,esteevident ci prin introducereasintagmeide Ecclesin sui iuris in ecleziologia
catolicds-aefectuato denaturarea concepfuluide autocefalie.Mai precis,sistemulde Bisericiautocefale,propriu
BisericiiOrtodoxe,a fost adaptatsistemuluide primat papal pentru a justificaprezenlaBisericilorOrientaleUnite
cu Roma.Pentruo prezentaredetaliatia intregii problematiciprecumgi a consecinlelor ecleziologice aleintroducerii
acesteisintagmein ecleziologiacatolicS"a sevedeaG. Gnlconr,rA, Il concettodi "Ecclesinsui iuris".
75,,airortQaLra - independentiaecclesiastica - autocdphalie",E. Roussos,Ae{tloyLov ercrcAqonorrco{
\rcaiou rpiyAaoow. Buoavrwov6rcaiov,p. 95.Cf. gi L. Roccl, Vocabolario Greco-Italiano,p. 307;H.G. Lnorn (ed.),
A GreekEnglishLexicon,p.280.
76TeodorLectorul(@e66oqog Avayv<irotqe)esteun scriitorbisericescdin secoleleV-VL El a fost numit,,Lec-
torul" datoritdactivitdlii salede,,lector"la bisericaSf6ntaSofiadin Constantinopolln prima partea secoluluial \rl-
lea.La sfArgituldomnieiimpdratului AnastasieI (491-518), Tmdor Lectorula scriso Hlsloriatripartitacereuneacele
trei istorii bisericegtiaga-zis,,canonice"(adici ceaa lui Socrate,a lui Sozomengi a lui Teodoret).Pentrudetalii,a se
vedeaP. Naurn, ,,TheodoreLecteureI saRduniondedffirenteshistoiresde l'Eglise",in: ReauedesEtudesByzantines,
52 (1994),pp. 213-243.
n Cf.5. TRonsKy,,,Oqepicornorlanro<efanr,ru",p.36;L.SteN,,,Despreautocefalie",p.374,nota6; E.LeuNr,
,,Egliseslocaleset patriarcatsd l'6poque des grands conciles",in: E. LaNNr, Traditionet communiondesEglises.
kcueils dts6tudes, louvain, 1997,p. 402,nota32.
" "EE fiq nqoQrioer.rg rai, negtyey6vaorKrircgtot,r.Q ai:rot<(.QaAov etvar u.1vrata autoilq pqtg6noAw,
rcai pr{ reAeiv rind AvtL6leran" , PG, 86,col. 784.Traducerealatind a acestuitext esteurmdtoarea:,,Quade causa
Cyprii obtinueruntut metropolisipsorum libera essetac sui juris, necAntiochenaesedi amplius subjaceret",PG,
86.col.183.

77
 AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

impreund pentru prima oareTe, gi in canonul 8 al Sinodului III ecumenics0,care declaraautocefalia

Bisericii din Cipru. La acestease adauge toate acelesfinte canoanece fac referinjd la autonomia
unei Biserici locale81,cdciautocefalianu reprezintd decAt gradul maxim al autonomieibisericeEtis2.
in Biserica Ortodoxd, principiul autocefalieireprezintd un sistem de organizare ecleziasticd
prin carese definegteo Bisericdlocald, organizatd.intr-uncadru geografic83 gi etniCabine definit, gi
care este condusd de cdtre propriul sdu Sinod. Acesta din urmd este alcdtuit din toli episcopii ln
functiune, intotdeaunacu intAistdtdtorullor, gi administreazdliber relatiile salecu autoritdlile statale
gi cu alte Biserici.Altfel spus,,,lln BisericnOrtodoxdlprin autocefalieseinlelege in senscanonic,sta-
tutul de independentd administrativd, jurisdicfionald gi de conducere a unei Biserici ortodoxe ir:r
raport cu alte comunitdli ecleziastice.Toate acestecomunitdli sunt egale ln drepturi insd sunt in
acelagitimp interdependentedogmatic Aicanonic,gi constituie impreund Ortodoxia ecumenicd"8s.
Mai mult, autorii afirmd cd autocefaliaconstituie una dintre notele caracteristiceale Ortodo-
xiei86:,,lAceasfa]presupune contextul comuniunii(koinoniei)eclezinstice. Autocefalia este deci o cat-
egorie relalionald, de comuniune, pentru cd,pe de o parte, ealnglobeazdgi pune lmpreund (synode)
mai multe Biserici locale (episcopies) carese gdsescinkoinoniaintre ele in sAnul Bisericii autocefale
(unitategi comuniunesinodaldndintra),[...] gt,pe de altd parte,ea segdsegte, la rdndul s{u, ln kol-
noniacu alte Biserici autocefale-patriarhale(unitate gi comuniune sinodald ad extra)"87.

7eCf. Daniel Clonotra, ,,Autocefaliabisericeascd. Unitate de credinld9i libertatereligioas6",in'. Centenarul

f
autocefalieiBisericiiOrtodoxeRomine...,p.275; S.TnofisrY,,,Oqeproanouas'roxe$atrwl',p.34;L. Sreru,,,Autocefalia
gi autonomiain Ortodoxie",p. 285;A. Lototsrl, Autokefulja. Zasadyautokefalji,Yar6ovia,7932" p.735.
80Canonul8 al SinoduluiIII ecumenicnu folosegtesintagma,,autocefalie", ci ofer{ doarSinoduluiepiscopilor
Bisericiidin Cipru dreptul de a hirotoni proprii episcopi,inclusiv al intaistetdtoruluilor. De aici concluziacd,prin
acestcanorLSinodulIII ecumenica acordatautocefaliaBisericiidin Cipru, careinainteera sub autoritateaBisericii
din Antiohia. Pentrumai multe detalfl a sevedeaG. PanetHouas,L'EgIiseautocEhale deChypredansl'Europe Unie,
Katdrini, 1998,pp. 46-96.
81Principalelecanoanecareau ca obiectautonomia bisericeascd sunt urmitoarele:14, 30,32,33,35,38, 74
apostolice;4, 5, 6 aleSinoduluiI ecumenic;2 Fi 5 aleSinoduluial Illea ecumenic;8, 9, 12,12 20 aleSinoduluial IV-
lea ecumenic;20,25,36,39aleSinoduluiTrulan; 1.1al Sinodului al VII-leaecumenic.
82Cf. L. SreN,,,Despreautonomie",p.378;L. SteN,,,Autocefaliagi autonomiain Ortodoxie", p.309.
83,,La reconnaissance de fautoc6phaliede l'Eglise d'une nation priv6e d'un espaceg6ographiquepropre,
concretet clairementdefini,estimpensabledu point de vue canonique;c'estpour cetteraisonque l'Egliseorthodoxe
n'a jamaisproclam6l'autoc6phaliedes Eglisesdespeuplesnomades,menantune vie enante (Abazge, Alaneset
autres).";V. PHEIDAS, ,,L"Egliselocale- autoc6phaleou autonome- en communion avecles autresEglises.Au-
toc6phalieet communion",in Egliselocaleet Egliseunizserselle, Chambesy- GenEve,1981,p.146.
8aDoctrina canonicdortodoxd" cont de prescripliile canonului 34 apostolic,#irmd intotdeaunacd efuia
lin6nd
(t9voq= gens,natio,B.Fbornlcl,IrxlconGraeco-Iatinum etlntino-Graeclrm,Rome,18f,2,l,p.245) saunaliunea(gens=nation
= E0voq,E. Roussos, Ae{tAoytovercrctrqonorrcou \rcaiou rpiyAaoow. Buoavrwdv6ma'nt,,p. 106)constituieunul
dintre principiile fundamentalede organizarealeBisericii.Bineinfeles,pnncipiuletnicnuconstituieun principiu exclusiv
sauabsolutpentru organizareaunei Bisericiautocefale,gi,in consecinfd,acestanu poatefi luat in consideraredecAtim-
preuni cu celelalteprincipii canonicefundamentale.Cf. I. IvaN,,,Ehrosul-neamul, temeidivin gi principiu fundamental
canonical autocefaliei bisericeS{',in:CentuaruIAutocefalieiBisericii OrtodoxeRomine...,pp.786-201,;T. Nxotaou,,,The
term E0vog(Nation) And Its Relevancefor the AutocephalousChurch", in: TheGreekOrthodoxTheological Rmiat, 45
(2000),pp. 453478;I.V. t EB,,,De Nation im orthodoxenChristmtum", in: K. Nxoreropouros - A. Vrarsrs- V. IvANov
(ed.),Orthadoxe TheologiennishenOstundWest.Festchrift f)r Prof.TluodorNikolau,Frankfw! am Main, 2002,pp.277-291.
8s,,lDansl'Egliseorthodoxelparautoc6phalie,on entend,au senscanonique,l'6tat d'ind€pendanceadministrative,
juridictionnelleou de directiond'une Egliseorthodoxevis-i-vis d'autrescommunaut6seccl6siales. Toutescescom-
munaut6ssont6galesen droit maissontcependantinterddpendantes dogmatiquementet canoniquement, et consti-
tuentensemble1'Orthodoxiececum6nique" (traducereanoastrd), I. N. Froca,,,L'autoc6phalie dansllEgliseorthodoxe
roumaine",in: Kanon,5(1981), p. 104.
86Cf. f DanielCIonorrl, ,,Autocefaliabisericeascd", pp.268-271.
8?,,fEllelpr6supposele contextedelakoinoniaeccl6siale. L"autoc6phalie estdonc une cat6gorierelationnelle,
communionnelle,car,d'une part, elle englobeet met ensemblelsynodel plusieursEgliseslocal,e fEiscoples] qui s'y
ffouvent en koinoniaentre ellesau sein de l'Egliseautoc6phale(unit6 et communionconciliairesad intra), f. . .l et,

78
 TITLU CAPITOL

lnsd, trebuie precizataici gi faptul cd nu existd niciun canon care sd defineascddirect gi clar
conditiile gi factorii autocefaliei8s.Mai mult, nu existi nicio decizie a unei reuniuni panortodoxe
care sd defineascdsau sd reglementezeacest sistem fundamental al Bisericii Ortodoxe8e.Existd
doar interpretarea extensivd a sfintelor canoane gi practica bisericeascdce au creat principiile
fundamentale de organizare gi funcfionare ale Bisericii Ortodoxe. Potrivit acestor principii, ca-
racteristicile sistemului de autocefalie sunt: 1. fiecare Biserica autocefali este guvernatd de
propriul siu Sinod prezidat de intAistdtdtorul (nqr,rtog) sdu; SfAntul Sinod este alcdtuit de toli
episcopiiacesteiBisericilocalegi constituieunica sa autoritatecanonicd;2.aceastdBisericdlocald
nu mai depinde de o Biseric5-Mamd (patriarhali) gi posedd,printre altele, dreptul de a-gi alege
propriul intAistdtdtor.Electorii sunt episcopii SfAntului Sinod, iar alesul nu trebuie sdfie confirmat

d'autre part, elle se trouve, i son tour, en koinonia avec d'autres Eglises autoc6phales-patriarcales (unit6 et communion
conciliaires adextra)" (traducerea noastri), G. PnrerHorr,tes,,,La dialectique",p.79.
88Cu toate aceste4 teologii ortodocAi,fdcAnd o interpretare analogicd a sfintelor canoane gi
linAnd cont gi de ex-
perienta practicd a Bisericii, au stabilit deja condiliile necesarela proclamarea pi la recunoagterea autocefaliei bisericegti
(d. A. Bocornrov,,,Conditions of Autocephaly",in: St.Wadimir'sTheologicalQuarterly,S(1961),pp.11-37;M. CrucuR,
,,Dreptul de acordare al autocefaliei in Biserica Ortodoxd", inl- Studii Teologice,29(1977),pp.536-541,;P. r-"HunrrEn,
,,Accessionto Autocephaly",in: St. Vladimir TheologicalQuartzrly,3T (1993),pp.267-304; S. TRoirsKy,,,O qepronnora
aatore$arnrrl' , pp. 45-5A;L. SraN, ,,Despre autocefalie", pp. 389-395;I. N. FLocA, DrEt canonicortodox,II, pp. 32L
325; A. Lororsrr [O. Iloroqtruri,r], A4moreQatLua,YarSovi41938,l, pp. 1t[5-155).Trebuie, de asemene4 notat aici cH
anumiti autori (apa ,Ln6nd mai ales mediului ortodox elen), dorind sd ofere Patriarhiei de Constantinopol o importanld
gi un ro1 particular in interiorul Bisericii Ortodoxe, au exagerat afirm6nd cd doar aceastdPatriarhie ar putea oferi au-
tocefalia. Astfel, ln 8 septembrie1998, Patriarhia de Constantinopol publica un nou tomosprincare acorda autocefalia
Bisericii Ortodoxe din Cehia gi Slovacia. (cf. ***, ,,Phanar:nouvel octroi d'autoc6phalie d l'Eglise tch{ue et slovaque
" ,ln: Istina, s (2000),pp. 60-61),chiar dacd aceastao primise canonic, deja in 1951,din partea Bisericii sale Mam5, Pa-
triarhia de Moscova. Aceastd acliune unilaterald subliniazd pozifia Patriarhiei de Constantinopol care considerd"in
mod absolut eronat, cd acordarea autocefaliei nu poate fi fdcutd decAtde citre ea, fiind astfel in totali contradictie cu
pozilia ortodoxd tradifionald care afirmd cd acordareaautocefaliei este de competenfa Bisericii-Mami. Anumip autori
greci au mers gi mai departe afirmAnd cd doar sinodul ecumenic ar putea proclama autonomia sau autocefalia unei
Biserici locale, gi cd, in consecin!5,autocefalia acordatil diferitelor Biserici locale dupi ultimul sinod ecumenic nu ar
avea decdt un caracter provizoriu, 9i cd ar trebui confirmatd de un sinod ecumenic (cf. P. TRrrr,rnnes[L TPrurnr,,rer],
,,Aexou rqa.cr]oaoar ev .rq avarcr]qu{er eou aucorc€Qaiou", in: @eotroyia,28 (1957),pp.27-22). Aceste doud teorii
tendentioase au fost, la timpul lor, criticate gi demontate de cdtre canoniqtii ortodocai: cf. L. SreN, ,,Ob6rgia autocefaliei
gi aautonomiel",pp.80-113;5. TRoiTsry,,,O qepronnorl anroreQa;u,rm",pp.3542,5. TRoltsxY,,,UapnrpagcKarIpKBa
rao Sarrop ayroreQanuje", in: Apxu6 za npalne u dpywmAene nayce47 (1937),n' 1, pp. 1-21;S. TnolrsKy, ,,fge lr B qeM
rrraBH€uronacHocrb?", in: Xypuan Moctco4ctcou llampuapxuu (1947), n" 12, pp.3142. In plus, trebuie subliniat aici
faptul cd atAt sfintele canoane, cAt gi istoria Bisericii, infirmi aceste doud teorii partizane gi tendenfioase. Spre exemplu,
dacd se face incursiune in istoria Bisericii se poate demonstra cE"de-a lungul timpului, au existat situatii care infirmd
clar acesteopinii. Astfel, autocefalia Bisericii din Cipru a fost acordatd prin canonul 8 al Sinodului III ecumenic, fdrd
nicio obligatie de confirmare din partea Patriarhiei de Constantinopol (cf. H. Arvzaros [A. Aamzeror], ,,Die Kir-
cheordnung der Autokephalen Kirche von Cypem", lrt @eoAoyia,35(196a),pp.529-541);autocefaliaBisericii Georgiei
a fost acordatd fi:r secolul al Vllea de cdtre Patriarhia de Antiohia fdrd a 6 confirmati nici de Patriarhia de Constan-
tinopol, nici de sinodul ecumenic (cf. M.-H. BnonnvANN, ,,1500Jahre Autokefalie der Orthodoxen Apostolischm
Kirche von Georgpen",in Os*irchliche Studien33 (198a),pp. 31G331; M. Tencmvsvnt, ,,Die Entstehung und Entwicklung
der Kirchlichen Autokephalie Georgiens", lnk Mus6on,73 (7%0), pp.707-126).In ciuda acesteirealitdti canonice gi
istorice, astdzi inc5, autori ortodocgi, de obicei greci, continui sd promoveze aceste doui teorii tendentioase (d. G.
PaPe,tHoMes,,,Diff6rentes modalit€s canoniques d'exercice de la juridiction du Patriarcat cecum6niquede Constanti-
nople" , in: k MessagerOrthodoxe, 141 (2004), pp . 42-72).
8eIn toate acestereuniuni ortodoxe au fost fdcute diferite propuneri privitoare la maniera proclamdrii gi recu-
noagterii autonomiei gi autocefaliei (cf. Mrruorrus, M6tropolite de Axomis [Mrooaror, MqrqonoAtrqg 'A[r.rprqeJ,
,,ELorjyrloq tou MqtgonoArtou'A{oprqg Me0oblou aqXqyori rr.;g'AvtnQooanekxg tou flarquqleiou'AAe{av-
6qehq enL tou Oipratog "Tq6nog avarrlgri[eog Autorc€$aiou rcat Aut6voprou Err<"1.r;ohg",?n ErcrcAqorcrrcoq
@apoq 79 (7979),pp.645-653). Alli autori au afirmat cd aceasti temd nu trebuia sd constituie obiectul unui Sinod pa-
nortodox, pentru cd in sfintele canoane gi in practica Bisericii se pot gdsi toate elementele necesareidentificdrii con-
dilii1or pentru proclamarea gi recunoagterea autonomiei gi autocefaliei (cf. D. SrAr.inoar,,,Opinii in legdturd cu
viitorul Sf6nt gi Mare Sinod",inl. Ortodoxia,25 (7973),pp. a30-431).

70
 AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

de cdtre o autoritate bisericeascdextemd;3. o BisericdautocefalSare dreptul de a convocasinoade

gi adundri bisericegti ce privesc comunitijile care sunt sub autoritatea sa; 4. aceastdBisericd
localSse administreazdliber ln raporturile sale cu autoritdfile statale (autonomieextemd),precum
gi ln raporturile cu alte Biserici locale ortodoxe (autonomieinternil).
in ceeace privegte modalitatea de acordare a autocefaliei, trebuie subliniat cd acest drept
aparline exclusiv Bisericii-Mamd(patriarhald),careacordd tomosuldeautocefalie respectiveiBiserici
gi care, in acelagitimp, 1l trimite tuturor Bisericilor Ortodoxe locale. Pentru a putea acorda gi
primi autocetalia, estenecesarca Biserica-Mamdgi Biserica-Fiicdsd respecteanumite condifii ce
au fost stabilite de cdtre doctrina canonicd a Bisericii. De obicei, acestecondilii sunt impdrlite in
trei categorii: condilii pentru Biserica-Fiicd,condilii pentru Biserica-Mamdgi conditii pentru Bi-
sericaOrtodoxd rdspdnditd in universe0.
Conditiile pe care Biserica-Fiicdtrebuie sd le respectesunt urmdtoarele: L. aceastatrebuie sd
demonstrezeun caracterstabil in ceeace privegteinvdldtura de credintd,gi sd pdstrezeprescripliile
liturgice gi disciplinar-canonice tradilionale; 2. aceastatrebuie sd demonstrezematuritatea sa in
ceeace privegte propria sa administrafie, adicd de a fi capabild sd administreze problemele sale
curente;3. aceastatrebuie sd aibd cel putin 4 episcopi propriiel, pentru a putea forma un sinod
conform prescripliilor canonice;4.aceastatrebuie sd demonstrezecd dorinla de a obflne autocefalia
vine nu doar din partea ierarhiei, ci gi de la credinciogii acesteiBiserici; 5. Biserica-Fiicdtrebuie
sd ceard autocefalia respectdnd forma canonicd: ea trebuie sd urmeze toate etapele obligatorii
(cerereatrebuie fdcutd in numele clerului gi a credinciogilor, gi trebuie sdfie intotdeauna adresatd
Bisericii MamS; cerereatrebuie sd conjini toate elementelecare o justificd). in nici nncaz, nu este
permis a se acorda autocefalia unei Biserici locale fdrd acordul Bisericii sale Mame; 6. dup5
oblinerea autocefaliei, noua BisericXautocefald trebuie sd o notifice tuturor celorlalte Biserici
ortodoxe autocefale,cerdndu-le, printr-o scrisoare/sd intre in comuniune cu acestea.
Conditiile ca Biserica-Mamdsd poatd oferi autocefalia sunt urmdtoarele: 1. aceastatrebuie
sd emitd un tomossinodal, prin careproclami autocefaliaBisericiisaleFiice;acestact trebuie si
fie sinodal, excepliefdcAnd cazurile de forld major6 cind tomosulpoate fi gi un act personal al in-
tAistdtitorului Bisericii-Mam5e2; 2.in tomosulde autocefalieBiserica-Mamdtrebuie sd indice so-
liditatea actului de promulgare gi sd enumere drepturile noii Biserici autocefale;3.aceastatrebuie
sd anunle celelalte Biserici locale ortodoxe despre proclamarea noii Biserici autocefalq gi sd le
roage ca sd accepteca noua Bisericdautocefaldsi intre in comuniune cu ele.
Condiliile care sunt cerute intregii Bisericii Ortodoxe pentru a recunoagteo noud Bisericd
autocefali sunt urmdtoarele: 1. noua Bisericd autocefaldtrebuie sd fie recunoscutdde cdtre toate
Bisericile locale autocefale;2. recunoagtereanoii autocefalii trebuie sd fie exprimatd prin scrisori
sau actede consimfire,redactateca rdspunsla scrisorileBisericii-Mamdgi ale Bisericii-Fiic5.
In cazul ln careautocefaliaunei Bisericilocaleestelegitimd gi a fost canoniccerutd,iar Biserica-
Mamd arefivatsdo acorde,BisericaOrtodoxd rdspAnditdln univers are dreptul gi obligalia de a in-
terveni cu scopul de a acorda aceastdautocefalie.De asemenea,BisericaOrtodoxd rdspAnditdin

e0Pentru o prezentaredetaliatda acestorconditii, a se vedea A. lototsrt, Autokefalja.Zasadyautokefalji,

Vargovia,7932;A. fororsrr, A4moxeQatrua,I,pp. 145-155;A. Bocorspov,,,Conditionsof Autocephaly",pp.11,-37;
M. Crucu&,,Dreptulde acordareal autocefaliei" , pp.536-547;P. L'Hunrrun, ,,Accessionto Autocephaly", pp. 267-
304;S.TnoiTsxv,,,Oqeprconuofuavrore$atrw,{', pp.45-50;L. Sterl, ,,Despreautocefalie",pp. 389-395;
L. SraN,,,Au-
tocefaliapi autonomiainOrtodoxie",pp. 575-576; I.N. Froce,Dreptcanonicortodox,Il,pp.322-3?5;f A. PdnaAoned,
,,Autocefaliagi modul proclamdriiei", in: RevistaTeologicd,T5(7993),pp. 91-98.
e1Estenecesarca o Bisericdautocefaldsd aibdcel pufin patru episcopiproprii pentru a puteaintotdeaunahi-
rotoni un episcopfdrd ajutor exterior,chiargi atuncicAndun scaunepiscopalestevacant.
e2In acestcaz,autocefalianu are decAtun caracterprovizoriu gi, in consecinfd,ea trebuie sd fie confirmatd
ulterior de cdtreSinodulBisericii-Mamd.

80
 TITLU CAPITOL

lume are dreptul de a interveni pentru a nu recunoagtesau pentru a retrage autocefalia unei Biserici
ce nu mai respectdcondiliile cerute.Aceastdinterventie a Bisericii Ortodoxe rdspAnditdin lume se
facefie prin voceaunui sinod ecumenic(atuncicAndexistdposibilitateade a sereuni)s, fie prin acel
clnsensusEcclesiae dispersae(atuncicArrdnu existdposibilitateade a sereuni un sinod ecumenic)ea.
Aceastdobligalie de eventuald intervenfe a Bisericii Ortodoxe rdspAnditein univers se ex-
plicd. De fapt, atunci cAnd o Bisericdlocald proclamd autocefalia unei alte Biserici locale, aceasta
o face in numele intregii Ortodoxii: prin acest act, Biserica locald exercitd o putere pe care o
deline in mod solidar cu Ortodoxia rdspAnditd in universes.in istoria ecleziasticdsunt multe
cazui cAnd BisericaOrtodoxd rdspAnditdln univers a intervenit in probleme referitoare de auto-
cefalie.Citdm, spre exemplu, cazulBisericii Ciprului (can.8, Sinodul III ecumenic;can. 39,Sinodul
Trulan), a Mitropoliei CezareeiPalestinei (can.7, Sinodul I ecumenic), a Bisericii din Egipt, din
Italia gi din Siria (can. 6, Sinodul I ecumenic, can 2, Sinodul II ecumenic), sau cazul litigiului
dintre mitropoliile autocefaledin Nicomidia 9i din Niceea (can.12, Sinodul IV ecumenic).
in ceeace privegte recunoagtereaautocefaliei,doctrina canonicdgi tradilia Bisericii Ortodoxe
afirmd cd aceastaaparjine Bisericii Ortodoxe rdspAndite in lume. Este astfel necesarca o noud
Bisericd autocefald sd fie recunoscutd ca atare de lntreaga Bisericd Ortodoxd: autocefalia unei
Biserici nu estevalid recunoscutdin cazul in care o Biserici locald se abline sau nu o recunoagte.
Aceastd recunoagterese concretizeazd.prin actul prin care fiecare Biserici Ortodoxd locald intrd
in comuniune cu noua Bisericd autocefald. in realitate, nu se poate vorbi despre o adevdratd
recunoa$tere- ln sensul cd, prin acestact, ar fi confirmatd sau creatd autocefalia - pentru cd au-
tocefalia, acordatd canonic, este validd din momentul in care a fost proclamatd. Recunoagterea
unei noi autocefalii de cdtre BisericaOrtodoxd rdspAnditdin intreg universul nu are decAtun ca-
racter declarativ gi nu constitutive6.Mai mult, esteabsolut interzis recunoagtereaautocefaliei de-
clarate unilateral, adici fdrd aprobarea Bisericii sale Mamd, cdci aceastdrecunoagteretrebuie sd
fie "recunoagtereaunei libertdli ob}inute, nu printr-o rupturd, ci printr-un acord care nu rupe co-
muniunea duhovniceascd"eT. Dupd ce o BisericdlocalS a fost recunoscutdca autocefald,tradilia
ortodoxd exige ca aceastasd fie lnscrisd in dipticees.
in plus, trebuie precizat cd autocefalia nu este acordatd in mod irevocabil, ci, atunci cdnd
conditiile necesarenu mai sunt respectate,aceastdautocefaliepoate sd fie retrasi de cdtre aceeagi

e3A se vedea, spre exemplu, cazul Bisericii Ciprului, care a fost recunoscutd ca autocefald de cihe Sinodul al
III-lea ecumenic de la Efes, in anul 431.,prin canonul 8.
eaA se vedea, spre exemplu, ultimele autocefalii acordate in Ortodoxie, adicd cea a Bisericii din Polonia, a Bis-
ericii din Cehia 6i Slovacia gi cea a Bisericii din Albania. Trebuie precizat 9i faptul cd existd in Ortodoxie un caz in
care aceastd modalitate de intervenfie nu a reugit sd rezolve total aceastd problemd. Este vorba despre Biserica
Ortodoxd a Americii, care, degi este canonic autocefald incd din anul 1970 (autocefalie acordatd de cdtre Biserica sa
Mamd, Pahiarhia de Moscova), nu a fost incd recunoscutii ca atare de toate celelalte Biserici Ortodoxe locale. Cauza
principald a acestei neinfelegeri o constituie faptul c5, incepAnd cu anul 1923, Patriarhia de Constantinopol a pretins,
in mod nejustificat, ca ea sd fie unica autoritate competentd pentru acordarea autocefaliei in Ortodoxie. In definitiv,
Biserica Ortodoxd a Americii este cu adevdrat autocefald gi se comportd ca atare, chiar dacd anumili canonigti con-
stantinopolitani se strdduiesc sd suslind contrariul.
esM. CIUCUn,
,,Dreptul de acordare al autocefaliei" , p.541.
e6L. SreN,
,,Autocefalia gi autonomia in Ortodoxie" , pp.299-300.
e7 D. Ctonorra,
f ,,L'Eglise, myst€re de communion et de la libert6",ln:Unitd chrdtienne80 (1985),p. 81.
e8in trecut, termenul de diptice (6irmXog) insemna un fel de tdblifd dubld ce se putea plia in doud - adesea
decorati pe exterior gi cu inscripfii in interior -, pe care cregtinismul a folosit-o pentru a nota numele celor care apar-
lineau Bisericii, vii sau morti. Afunci cAnd un membru al Bisericii devenea eretic, acesta era imediat gters din aceastd
listA. Astdzi, in diptice suntinscrise toate Bisericile locale ortodoxe in ordinea lor onorificd (rolr5). inscrierea unei
Biserici locale in diptice demonstreazi ci aceasta este ir comuniune canonicd, dogmaticd gi cultuald cu Biserica
Ortodoxd, 9i indicd locul ei exact in ordinea de precedenld (t"E S).Cf. N. DunA, ,,Dipticele - studiu istorico-canonic
gi liturgic", in: StudiiTeologice,29$9m,pp.536-659. A se vedea gi R. Terr, The Diptychs, Roma, 1991.

81
 AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

autoritate care a acordat-o sau de cdtre Sinodul ecumenic. Astfel, se pot lntAlni urmdtoarele
situatii: 1. Bisericaautocefaldpoate renunfa ea insdgila autocefaliasa,devenind Bisericdautonomd
sub autoritateaBisericii Mamd sau sub autoritateaunei alte Biserici autocefale,ce a fost desemnatd
de cdtre Biserica Ortodoxd rdspAnditd in lume. 2. Biserica-Mamd poate determina alte Biserici
locale ca si nu mai recunoascdsau si retragd autocefalia ce a fost acordatdee;3. Episcopatul
intregii Ortodoxii sau Sinodul ecumenic pot retrage orice autocefalie atunci cAnd existd motive
reale (can. 28 Sinodul IV ecumenic)too. 4. Autocefalia poate dispdrea gi din carza dezorganizdrii
respectivei Biserici sau a dispariliei credinciogilor, sau ln anumite condilii de forld majord.
Chiar dacd,de-a lungul secolelor,unele autocefalii au apdrut Ei au dispirut datoritd actelor
imperialelOlsau statalel@,Bisericaa suslinut intotdeauna cd doar ea are dreptul de a acorda sau
de a retrage o autocefalie,pi a respins acesteacte unilaterale, conformAndu-secanonului 12 al Si-
nodului IV ecumenic.
Din tot ceeace am prezentat aici reieseln mod evident cd autonomiabisericeascd, cu gradul
- -,
sdu maxim autocefalia constituie una dintre notele caracteristiceale Ortodoxiei, prin care este
recunoscut statutul canonic al unei Biserici locale ce beneficiazdde independenld administrativL
rdmAnAndln acelagitimp lntr-o relalie de interdependentd canonicS,dogmaticd gi culticd cu Bis-
erica Ortodoxd rdspAnditd in intreaga lume. in plus, trebuie notat cd ecleziologia ortodoxd
precizeazd,cd autonomiabisericesscd gi autocefalianu constituie principii exclusive sau absolute
pentru organizarea administrativd a Bisericii, ci acesteaexistd doar ln coroborare cu celelalte
principii canonicefundamentale de organizare Ei functionare ale Bisericii Ortodoxe.

eeDe obicei,in acestcaz, Biserica-Mamdhirnite scrisoriireniceBjsericilorautocefalepentru a le comunica

acestoradificult{ple legatede autocefaliaBisericiisaleFiicdgi de a le informa despresolutiacanoniciceseimpune.
1mTrebuie precizat cd acestcanona fost deja analizatin numeroasesfudii, dintre carenoi nu mentiondm aici
decdtpe celemai importante:f J. Mnnne, ,,Valabilitateaactualda canonului28 al Sinodului al lVlea ecumenicde
la Calcedon",in: Ortodoxia,3(1951),pp.173-1U;V. MoNIecHnJo, Leoriginidelpatriarcatodi Costantinopoli
e il canone
28 di Calcedonia, Genev41998;R. SouenN,,,Le28'canonde Chalc6doine",in: Echasd'Orient7 (789n,pp.19-22Si55-
58;A. Wuvrs,,,Le28"canonde Chalc6doineet le fondementdu primat romain", ln: OrientaliaChristiana PeriodicalT
(1951),pp. 265-282; T. O. MenrN, ,,TheTwenty-EightCanonof Chalcedon.A BackgroundNote", ln: A. Gnnrt',tEnn
- A. B.q.cHr (ed.),DasKonziloonClulcedon. undGegenwart,
Geschichte Wrirzburg,1953,ll,pp. 433-458;J.H.Entcrsou,
,,Elcanon28 de Calcedonia:su permanentesignificadopara el debatesobreel primado en la Iglesia",ft:r:J.R.Vnr.tn
(ed.), Iglesia,ministerioepiscopaly ministeriopetrino,Madrid, 2004,pp. 247-260.Pentru o analizd detaliatd a
circumstantelorin carea fost redactatcanonul28 de la Calcedorya sevedeaf P. IJHunuEn,TheChurchof theAncient
Councils: TheDisciplinaryWork of theFirstFourEcumenicalCouncils. Crestwood,1996,pp.267-290.
101Spreexemplu,in 15 aprilie 535,impdratul Iustiniaruprinh-o noveld adresatdepiscopuluiCatelianusdin
Tesalonic,anunla autocefalianoii arhiepiscopiilustinianaPrimaa cdreiregedintdera in oragulnatal al impdratului
(d. B.Gneulc,,,DieGrtindung desautokephalenErzbistumsvon JustinianaPrimadurch KaiserJustinianI im Jahre
535n. Chr.", |n: Byzantinion, Un alt exempluestecel al Arhiepiscopieidin Ravenacare,ln 1
2 (1926),pp. 723-1,aQ.
martie556,a fost declaratdautocefaldprin deciziaimpdratului ConstansII Pogonatul(cf.A. SMoNnl, Aafocefalia ed
esarcato inltalia, Ravena,1969;T.5.BRowN,,,TheChurchof Ravennaand the ImperialAdministrationin the Seventh
Century", ?n:TheEnglishHistoricalReaiaa,94 Q979),pp. 1-28).A se vedea9i R.A. Manxus,,,Carthage- Prima
Justiniana- Ravenna:An Aspectof Justinian',,Kirdrenpolitik",tn: Byzantinion,49 (1979),pp.277302.
102A sevedeaaga-zisele,,BisericiOrtodoxeautocefale"din Macedonia(FYROND,din Muntenegru,din Ucraina
gi din Bielorusia,careau fost createsub presiuneaautoritd,tilorpolitice din acelefdri.

82