Unitatea de învăţare 1.

Geografia-probleme fundamentale
Cuprins
1.1. Introducere .............................................................................................................................. 1
1.2. Competenţe .............................................................................................................................. 1
1.3. Durata medie de studiu individual .......................................................................................... 2
1.4. Conţinutul primei unităţi de învăţare ...................................................................................... 2
1.5. Resurse şi mijloace de lucru ................................................................................................... 7
1.6. Să ne reamintim ...................................................................................................................... 7
1.7. Rezumat .................................................................................................................................. 7
1.8. Test de evaluare a cunoştinţelor ............................................................................................ 7
1.9. Test de autoevaluare a cunoştinţelor ..................................................................................... 7

1.1. Introducere
Această unitate de învăţare contribuie la dobândirea bazelor cunoaşterii
geografice. Conţinuturile sale asigură definirea, transpunerea și dezvoltarea
gândirii logice, cauzale aplicată la studiul geografiei.

1.2. Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea materialului studentul va fi capabil să:
 definească obiectului de studiu al geografiei;
 utilizeze principii şi metode de cercetare geografică, instrumente de
transpunere cartografică a proceselor şi fenomenelor geografice
precum şi metode şi mijloace didactice pentru perceperea şi
reprezentarea spaţiului geografic apropiat şi îndepărtat;
 exprime unele deprinderi de a studia şi de a explica metodic noţiuni şi
fenomene geografice;
 utilizeze corect terminologia specifică pentru explicarea mediului
geografic în diferite contexte;
 raporteze elemente semnificative din societate, știință și tehnologie la
mediul înconjurător ca întreg și sistemele sale componente;
 explice fenomene şi procese specifice mediului geografic la nivelul
orizontului local şi al planetei;
 relaționeze elemente și fenomene din realitate (natură și societate) cu
reprezentările lor cartografice, grafice, pe imagini satelitare sau
modele şi să utilizeze semne convenţionale;
 identifice informaţiile cu caracter geografic în baze de date accesibile
pe internet;
 dezvolte unele priceperi, deprinderi, metode și tehnici generale de
învățare (inclusiv TIC) care să faciliteze o pregătire permanentă
asumată.

1
 1.3. Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 4 ore.

1.4. Conţinutul primei unităţi de învăţare

Geografia-Probleme fundamentale

 Definirea şi obiectul de studiu al geografiei

Geografia este ştiinţa care se ocupă cu studiul Pământului și a rezultatului interacţiunii dintre
învelişurile (geosferele) acestuia. Obiectul de studiu al Geografiei este mediul geografic. Mediul
geografic este un sistem funcţional al cărui echilibru depinde de funcţionalitatea echilibrată a fiecărei
componente, aflată în strânsă interdependență cu celelalte componente (naturale și/ sau antropică).
Componentele mediului geografic sunt: Litosfera, Atmosfera, Hidrosfera, Biosfera, Pedosfera și
Sociosfera.
Geografia este o ştiinţă veche, ce datează din antichitate (în greacă „gea”=pământ, „graphein”=a
scrie) și care a a evoluat în timp odată cu progresele înregistrate de societate. Perioada de timp
cuprinsă între secolele XV-XVIII este cunoscută sub numele de „Epoca marilor descoperiri
geografice”.
Dintre marii geografi ai Antichităţii care au definit geografia, îi menționăm pe: Eratostene (a folosit
pentru prima oară termenul de geografie, în sec III î.Hr.), Aristotel, Ptolemeu etc. În Evul Mediu, un
aport deosebit la progresele înregistrate de geografie l-au adus Cristofor Columb, Fernando Magellan,
Vasco da Gama etc. În Epoca Modernă și Contemporană, Alexander von Humboldt și Karl Ritter pun
bazele geografiei moderne. Dintre românii care şi-au adus contribuţia la cunoaşterea spaţiului
geografic romanesc şi nu numai, îi menționăm pe Nicolaus Olahus (sec. al XVI-lea), Dimitrie Cantemir
(sec.al XVIII-lea), Emil Racoviță, Simion Mehedinţi (considerat a fi „părintele geografiei românești
moderne”-a elaborat lucrarea Terra, 1931) etc.

 Ramurile geografiei

Geografia generală - se ocupă cu studiul elementelor naturale ale mediului.

Cuprinde:
Geografia fizică studiază fiecare înveliş geografic; din ea se desprind mai multe ramuri:
 Geomorfologia (studiază scoarța terestră și relieful);
 Meteorologia (studiază fenomenele referitoare la atmosferă);
 Hidrologia (studiază hidrosfera);
 Biogeografia (studiază biosfera);
 Pedologia (studiază solurile).
Geografia umană studiază sociosfera și influența acestuia asupra elementelor naturale ale mediului;
aceasta cuprinde:
 Geografia populației (studiază caracteristicile evoluţiei şi repartiţiei teritoriale a populaţiei în
corelaţie cu celelalte elemente ale mediului);
 Geografia așezărilor omenești (studiază caracteristicile evoluţiei şi repartiţiei teritoriale a
aşezărilor rurale şi urbane);
 Geografia economică (G.resurselor, G.agriculturii, G.industriei, G.transporturilor și căilor de
comunicație, G.comerțului, G.turismului);
 Geografia socială, culturală și politică.
Geografia regională - se ocupă cu studiul continentelor (G.Africii, G.Americii, G.Antarctidei, G.Asiei,
G.Australiei, G.Europei).

2
  Exemplificați treptele de relief, formele de relief, tipurile de relief și
unitățile majore de relief.
 Menționați zonele de climă ale Terrei.
 Precizați componentele hidrosferei.
 Explicați relația directă existentă între vegetație, faună și soluri
 Explicați „Europenizarea planetei”, „Africanizarea Americii”, „Exodul
creierelor”.
 Menționați tipurile de habitate umane.
 Precizați resurse de combustibili minerali fosili și resurse alternative de
energie.
 Enumerați principalele probleme actuale de geopolitică.

 Principii şi metode folosite în geografie

Principiile sunt legi fundamentale ale unei ştiinţe. Geografia operează cu următoarele principii:
 Principiul repartiţiei spaţiale-stabileşte că orice fenomen sau proces geografic are o repartiţie
spaţială în limitele mediului geografic.

Exemple
Poziţia unei unităţi geografice pe glob, pe continent, faţă de mări sau
oceane etc., are o importanţă deosebită în determinarea caracteristicilor acesteia,
a proceselor şi fenomenelor care se desfășoară. Astfel, la latitudini diferite sunt
localizate zone climatice diferite, tipuri de vegetaţie diferite, clase și tipuri de
soluri diferite etc. Se are în vedere localizarea spațiului unde se produce
fenomenul.

 Principiul cauzalităţii-precizează că orice fenomen sau proces care se petrece în cadrul

mediului geografic are una sau mai multe cauze. Pentru identificarea cauzei/ cauzelor este
necesar să se cunoască fenomenul sau procesul, precum și caracteristicile acestuia.

Exemple
Producerea unui ciclon se datorează diferenţelor de presiune, de
temperatură între masele de aer, care la rândul lor depind de alte elemente
(poziţia maselor de aer pe globr, altitudine etc.)

 Principiul integrării geografice (sau al organizării sistemice a mediului geografic)-menţionează

că orice fenomen sau proces din mediul geografic trebuie analizat şi încadrat într-un ansamblu
de elemente aflate în interacţiune.
Exemple
Mediul geografic este un sistem format din 5 subsisteme a căror
funcţionare depinde de funcţionarea fiecărui element component

 Principiul istoric-precizează că orice fenomen trebuie să fie studiat din punct de vedere al
evoluţiei sale în timp.

Exemple
Formarea reliefului României poate fi înţeleasă numai prin prisma
evoluţiei acestuia din Precambrian până în Cuaternar, în ordine logică şi
cronologică.

3
  Principiul regionalismului-permite cunoaşterea faptelor geografice ce se manifestă în
interacţiunea lor, pe un anumit teritoriu.

Exemple
Evoluţia economiei unui teritoriu este legată de caracteristicile acestuia
şi poate fi diferită de a teritoriului vecin, care prezintă alt tip de relief, alte
resurse, caracteristici diferite ale populaţiei etc.

 Principiul ecologic-constă în recunoaşterea legăturilor dintre vieţuitoare şi mediul natural

Exemple
Vieţuitoarele se pot dezvolta într-un mediu natural netransformat sau
puțin modificat de către om, în conformitate cu echilibrul iniţial. Dacă intervenţia
omului duce la distrugerea echilibrului ecologic, unele specii pot să dispară.

 Principiul sociologic-are în vedere rolul factorilor sociali în evoluţia şi repartiţia geografică a

proceselor şi fenomenelor.

Exemple
Apariţia şi dezvoltarea aşezărilor umane este influenţată de evoluţia
societăţii.

 Principiul antropic-presupune evaluarea intervenţiei omului, a societăţii în ansamblu în

transformarea mediului geografic.

Exemple
Considerând mediul geografic mediul antropizat (transformat de om), se poate face
o evaluare a intervenţiei benefice sau nefaste a activităţilor umane asupra mediului geografic
(agricultură, industrie, transporturi, comerţ, turism etc.).

 Metoda inductiv-deductivă-se bazează pe cunoaşterea realităţii geografice concrete şi

generalizarea acesteia în mod logic. Se poate porni de la caracteristicile orizontului local, care
poate fi o zonă montană şi se pot deduce caracteristicile altor regiuni de aceeaşi altitudine şi
latitudine.
 Metoda analizei şi sintezei-se bazează pe descompunerea în componente a proceselor şi
fenomenelor geografice în scopul cunoaşterii lor în amănunt, a înţelegerii lor, a relaţiilor care
se stabilesc cu alte părţi sau procese (Ex. alunecările de teren). Metoda sintezei este metoda de
recompunere a proceselor şi fenomenelor.
 Metoda istorică-prevede că orice proces sau fenomen geografic poate fi înţeles şi explicat prin
evoluţia sa în timp şi spaţiu.
 Metoda cartografică-este specifică geografiei, se foloseşte atât pentru cunoaşterea faptelor
geografice, cât şi pentru reprezentarea grafică a caracteristicilor acestora, cunoscute ca urmare
a utilizării celorlalte metode.
 Metoda statistico-matematică-permite utilizarea formulelor şi a calculelor matematice pentru
prelucrarea observaţiilor, datelor înregistrate pe teren cu privire la procesele şi fenomenele
studiate.
 Metoda modelării-permite realizarea unui model care imită realitatea în scopul înţelegerii
evoluţiei sale.
Alături de metode stau şi două procedee cu largă utilizare în cercetarea geografică (dar şi ca
metode de bază în procesul de învăţământ):
 Observaţia directă
4
  Descrierea geografică
Acestea se utilizează cel mai des în cadrul excursiilor geografice.

 Reprezentarea cartografică a proceselor și fenomenelor geografice

Coordonatele geografice:
Forma cea mai apropiată de forma reală a Pământului este elipsoidul de rotaţie, care se formează
în urma rotirii Pământului în jurul axei sale (sferă turtită la poli și bombată la ecuator).
Pentru a stabili poziţia unui punct pe planetă, sunt necesare o serie de repere. Mişcarea de rotaţie a
Pământului oferă două puncte de reper, naturale-reprezentate de poli- pe care se bazează reţeaua
geografică numită și canevas (o reţea de linii ce se intersectează, trasată pe glob pentru a se putea
stabili aşezarea elementelor de suprafaţă).
Reţeaua geografică se compune dintr-o serie de linii (cercuri) orientate E-V, paralele cu Ecuatorul-
denumite paralele și o rețea de linii (semicercuri) orientate N-S care unesc polii-numite meridiane.
Ecuatorul împarte suprafața terestră în două emisfere egale: Nordică (Boreală) şi Sudică (Australă).
Distanţa de la Ecuator la Polul Nord este de 90º, la fel şi până la Polul Sud. Cercul meridian (format
din meridianul 0º și meridianul de 180º) împarte Pământul în două emisfere egale, vestică și estică.
Exemple de alte paralele importante sunt Tropicul de Nord (Tropicul Racului) şi Tropicul de Sud
(Tropicul Capricornului), localizate la 23º30' lat. N respectiv S, Cercul Polar de Nord şi Cercul Polar
de Sud, localizate la 66º30' lat N respectiv S (valorile reprezentând distanţa faţă de Ecuator).
●Latitudinea este distanţa măsurată în grade, minute și secunde de la Ecuator la punctul respectiv;
poate fi nordică sau sudică.

Exemple
45ºlat.N

 Exerciţii de localizare pe Harta fizică a lumii: localizaţi paralelele de 0º, 23º27',

30º, 45º și 66º 33' lat.N şi S.

●Longitudinea este distanţa măsurată în grade, minute și secunde de la Meridianul 0 până la punctul
respectiv; poate fi vestică sau estică.

Exemple
25ºlong.E

 Exerciţii de localizare pe Harta fizică a lumii: localizaţi meridianele de 0º, 25º

long.E, 60º long.V şi 180º.

Raportat la meridiane, se pot stabili fusurile orare. Începând de la Meridianul 0 până la 7,5º
spre vest și 7,5º spre est se desfășoară primul fus orar. Pornind de la acesta, pe fiecare 15º longitudine
se desfășoară un fus orar (în total 24 de fusuri orare). Pentru fiecare fus orar parcurs spre est se
adaugă o oră, iar pentru fiecare fus orar parcurs spre vest se scade câte o oră.

 Exerciţii de calcul a modificării orei pe Glob: precizaţi ora şi data pentru

metropolele Paris, Washington, Cairo, Canberra și Beijing, ştiind că la Braşov
este ora 20.00 în data de 10.10.2016.

 Metode şi mijloace didactice utilizate în perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic

5
Planul şi elementele sale

Planul este o reprezentare grafică, micşorată, convențională a unei părţi din suprafaţa terestră, ce
conţine elemente de detaliu.
Planul unei localităţi redă principalele elemente componente ale acesteia: rețea stradală, clădiri
principale, instituţii, terenuri, obiective economice etc.) conform amplasării lor în spaţiu, reduse la
scară şi notate cu semne convenţionale.
Pentru realizarea lui se efectuează măsurători de teren și se alege o scară convenabilă de
reprezentare. Scara de reprezentare a planului variază de la 1:50 până la 1:20.000.

 Exerciții: Se realizează cu studenții planul sălii.

-se măsoară lungimea şi lăţimea;
-se transformă valorile respective în centimetri;
-se alege o scară convenabilă de reprezentare: 1 cm de pe plan = 100 cm (1m) din
teren, deci scara este 1:100

Planurile se utilizează în construcţii, în procesele de dezvoltare urbană şi rurală etc. Scara de

proporţie se alege în funcţie de mărimea suprafeţei reprezentate şi de scopul pentru care sunt realizate.

Harta şi orientarea pe hartă

Harta este o reprezentare grafică, plană, micşorată, convenţională, deformată, selectivă şi

generalizată a suprafeţei terestre.
Tipologia hărţilor:
 După scara de proporţie-la scară mare (de la 1:2500 până la 1:100.000)
- la scară mijlocie (1:100.000 până la 1:1.000.000)
- la scară mică (peste 1:1.000.000);
 După conţinut: hărţi geografice generale, speciale, tematice (fizico-geografice, economico-
geografice etc.);
 După mărimea teritoriului reprezentat: planiglob, planisferă, mapamond, hărţi ale
continentelor, ale statelor etc ;
 După destinaţie: rutiere, militare, de navigaţie, turistice, didactice etc.;
 După numărul de culori utilizate: alb-negru (monocrome), policrome.

Elementele obligatorii ale hărţii:

 Scara;
 Coordonatele geografice;
 Elemente de planimetrie (țărmuri, rețea hidrografică, suprafețe forestiere, așezări umane, căi de
comunicație, obiective economice);
 Elemente de nivelment (cote, curbe de nivel, curbe batimetrice, hașuri, tente, trepte
hipsometrice);
 Elemente de perfectare (titlu, legendă, autor, editură);
 Elemente de caracterizare suplimentare (viniete, diagrame, text).
Orientarea:
 Orientarea după puncte cardinale;
 Orientarea în teren cu busola sau după repere (curs de râu, drum, vârf etc.);
 Orientarea după Steaua Polară, după Lună etc.;
 Orientarea după vegetație (arbori, mușchi);

Pentru perceperea şi reprezentarea elementară a spaţiului geografic, este necesar să se răspundă

următoarelor obiective de referinţă:
▪situarea corectă în spaţiul imediat, local şi apropiat;

6
▪utilizarea unor mijloace elementare de orientare în spaţiu;
▪utilizarea unor mijloace elementare de reprezentare a spaţiului geografic;
▪corelarea elementelor din reprezentarea cartografică.

1.5 Resurse şi mijloace de lucru

●Pentru atingerea obiectivlor, se se vor utiliza ca metode pedagogice: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia, observaţia şi reprezentarea cartografică.
●Ca mijloace informatice necesare parcurgerii materialului şi rezolvării testelor vor fi
utilizate: planul clasei, planul clădirii facultăţii, planul localităţii, Harta fizică a judeţului
Braşov, Harta fizică a României, Harta fizică a Europei, Atlasul geografic.
●Instrumentele utilizate în vederea înţelegerii aspectelor teoretice şi a rezolvării
elementelor de test sunt reprezentate de riglă, compas, busolă etc.

1.6 Să ne reamintim...
● poli, paralele, meridiane, latitudine, longitudine, fus orar, plan, hartă

1.7 Rezumat
Geografia este ştiinţa care se ocupă cu studiul Pământului și a rezultatului
interacţiunii dintre învelişurile (geosferele) acestuia.
Ramurile geografiei sunt Geografia generală şi Geografia regională.
Principiile cele mai folosite în geografie sunt: repartiţiei spaţiale, cauzalităţii,
integrării geografice, istoric, regionalismului, ecologic, sociologic, antropic.
Metodele cele mai utilizate în geografie sunt: inductiv-deductivă, analizei şi sintezei,
istorică, cartografică, statistico-matematică, modelării; procedeele cele mai uzitate sunt
observaţia directă şi descrierea geografică.
Coordonatele geografice ale unui punct sau ale unei suprafeţe de pe Terra sunt
exprimate prin latitudine şi longitudine.
Mijloacele didactice utilizate în perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic sunt
planul şi harta.

1.8 Test de evaluare a cunoştinţelor (Nr.1)

1.Definiţi obiectul de studiu al Geografiei.
2.Explicaţi sintagma „Mediul geografic este un sistem echilibrat”.
3.Enumeraţi ramurile Geografiei fizice şi precizaţi relaţiile acestora cu cele ale
Geografiei umane.
4.Demonstraţi pe un suport cartografic caracteristicile unei regiuni montane.

1.9 Test de autoevaluare a cunoştinţelor (Nr.1)

1.Evidenţiaţi printr-un exemplu aplicabilitatea în geografie a principiului „repartiţiei
spaţiale” şi a principiului „cauzalităţii”.
2.Definiți harta, menţionaţi trei caracteristici de bază precum şi importanţa acesteia.
3.Precizaţi două diferenţe existente între hartă şi plan.
Răspunsurile corecte şi complete vor fi oferite imediat după aplicarea testului.