Sunteți pe pagina 1din 16

BALANŢA DE VERIFICARE

CONCEPTE DE BAZĂ REGĂSITE PE PARCURSUL


PREZENTULUI MODUL

A) balanţa de verificare – ca tablou al tuturor conturilor utilizate de către o unitate


patrimonială într-o perioadă de gestiune, şi corelaţiile dintre acestea;
B) evidenţa cronologică – reprezentată de „Registrul jurnal”;
D) evidenţa sistematică – reprezentată de „Cartea Mare”;
E) fişa de cont pentru operaţii diverse;
F) fişa sintetică „cartea-mare şah”;

SCOPUL MODULULUI

 înţelegerea modulului de întocmire a balanţei de verificare;


 înţelegerea rolului balanţelor de verificare;
 conştientizarea legăturii existente între evidenţa cronologică, evidenţa sistematică
şi balanţa de verificare.

OBIECTIVELE MODULULUI

 prezentarea legăturii dintre evidenţa cronologică şi sistematică şi a ambelor cu


balanţa de verificare prin aplicaţii practice;
 prezentarea balanţelor de verificare tabelare prin aplicaţii practice;
 prezentarea balanţelor de verificare „şah” şi sublinierea atuurilor acesteia;
 exemplificarea corelaţiilor posibile care se degajă din balanţa de verificare.
Noţiunea, conţinutul şi funcţiile balanţei de verificare

Operaţiile economice care se realizează zi de zi într-o unitate patrimonială se înregistrează în


conturi. În orice moment al activităţii economice, fiecare cont în parte pune în evidenţă situaţia
elementelor patrimoniale: existenţele la începutul perioadei, creşterile, micşorările, totalul mişcărilor
cumulate de la începutul anului, existenţele finale. Necesităţile de conducere, control şi analiză a
activităţii unităţilor patrimoniale impun generalizarea şi prezentarea într-un tablou de ansamblu a întregii
activităţi desfăşurate.
Metoda contabilităţii impune ca periodic şi în mod obligatoriu cu ocazia elaborării bilanţului, să
se facă verificarea exactităţii înregistrărilor făcute în contabilitate. Verificarea se referă atât la respectarea
principiului dublei înregistrări a operaţiilor economice, cât şi a calculelor efectuate cu ocazia determinării
rulajelor, sumelor totale şi a soldurilor conturilor.

Tema III-1.1.
Balanţa de verificare sau balanţa conturilor este un procedeu specific al metodei contabilităţii care
asigură verificarea exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi, legătura dintre conturile
sintetice şi bilanţ, legătura dintre conturile sintetice şi conturile analitice, precum şi centralizarea datelor
contabilităţii curente.
Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice
preluate din conturi.
În cadrul balanţei de verificare se obţin anumite egalităţi structurale şi globale proprii dublei
înregistrări şi corespondenţei conturilor. Aceste egalităţi exprimă un echilibru permanent între aceste date,
de unde provine şi denumirea de „balanţă”
Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice
preluate din conturi.
În cadrul balanţei de verificare se obţin anumite egalităţi structurale şi globale proprii dublei
înregistrări şi corespondenţei conturilor. Aceste egalităţi exprimă un echilibru permanent între aceste date,
de unde provine şi denumirea de „balanţă”.
Balanţa de verificare conţine toate conturile folosite de o unitate patrimonială, fiecare cont fiind
înscris cu soldul iniţial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor şi soldul final de la sfârşitul lunii pentru
care se încheie balanţa respectivă.
Legea contabilităţii nr. 82/1991 prevede la articolul 22 că „pentru verificarea înregistrării corecte
în contabilitate a operaţiunilor se întocmeşte lunar balanţa de verificare”.

Tema III-1.2.
Funcţiile balanţei de verificare rezultă din definiţia prezentată mai sus şi anume:
a) Funcţiile de verificare a exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi. Această funcţie
constă în controlul şi identificarea erorilor de înregistrare în conturi, prin intermediul diferitelor
egalităţi valorice care trebuie să existe în cadrul balanţei de verificare, precum şi prin intermediul
unor corelaţii valorice stabilite cu ajutorul ei. Înregistrarea greşită a unor operaţii economice ca
urmare a nerespectării principiului dublei înregistrări, trecerea eronată a sumelor din Registrul

2
Jurnal în Registrul Cartea Mare şi de aici în balanţă, efectuarea unor calcule greşite în formulele
contabile complexe, stabilirea eronată a rulajelor şi a soldurilor conturilor determină inegalităţi între
totalurile balanţei, care se semnalizează cu ajutorul ei, fapt ce îi conferă caracterul unui instrument
de verificare, de control. Lipsa unei egalităţi valorice sau a unor corelaţii constituie dovada
existenţei unor erori, care trebuie să fie identificate şi corectate.
Deşi în condiţiile utilizării calculatoarelor electronice în munca de contabilitate creşte exactitatea
calculelor, funcţia de control a balanţei de verificare se menţine, iar corelaţiile pe care se bazează
servesc la prevederea unor chei de control în programele de lucru ale echipamentelor moderne de
prelucrare automată a datelor.

b) Funcţia de legătură între conturile sintetice şi bilanţ. Balanţa de verificare concentrează informaţiile
din toate conturile folosite în contabilitatea curentă a unităţii.
Această legătură se concretizează în faptul că datele din bilanţul anual reprezintă soldurile finale
ale conturilor, preluate din balanţa de verificare prelucrate şi grupate conform necesităţilor de
întocmire a bilanţului. Soldurile iniţiale ale conturilor la începutul anului sunt preluate din bilanţul
anual, potrivit principiului intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să
corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent.

c) Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi cele analitice. Această funcţie constă în întocmirea
unor balanţe de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfăşoară pe
conturi analitice. Cu ajutorul acestor balanţe se controlează concordanţa care trebuie să existe între
datele înregistrate în contul sintetic şi conturile sale analitice.

d) Funcţia de centralizare a existenţelor, mişcărilor şi transformărilor elementelor patrimoniale.


Gruparea şi centralizarea datelor înregistrate oferă conducerii unităţilor posibilitatea de a cunoaşte
totalul modificărilor intervenite în volumul şi structura patrimoniului economic, rezultatele
financiare obţinute în urma activităţilor desfăşurate etc.
Cuprinzând, centralizate, toate datele privitoare la existenţele şi mişcările elementelor
patrimoniale înregistrate în conturile sintetice şi analitice, pe o anumită perioadă de timp, balanţa de
verificare asigură compararea datelor de la începutul unei perioade de gestiune cu cele de la sfârşitul
ei şi cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel se pot stabili schimbările produse în mărimea şi
structura patrimoniului economic, eficienţa plasării resurselor etc.
e) Funcţia de analiză a activităţii economice. Balanţa de verificare are un rol deosebit de important în
analiza situaţiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, şi în intervalul dintre două
bilanţuri, fiind astfel, singurul instrument care furnizează informaţiile necesare conducerii operative
a unităţilor patrimoniale. Această analiză are anumite limite comparativ cu analiza care se poate
realiza pe baza bilanţului contabil, cu ajutorul balanţelor de verificare obţinându-se un grad mai
redus de sintetizare a datelor contabile.

Clasificarea balanţelor de verificare

Balanţele de verificare se clasifică după mai multe criterii.


a) După natura conturilor pe care le conţin pot fi balanţe de verificare ale conturilor sintetice (generale)
şi balanţe de verificare ale conturilor analitice.

3
–Balanţele de verificare ale conturilor sintetice se întocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice şi
cuprind toate conturile sintetice folosit în contabilitatea curentă a unei unităţi patrimoniale, într-o anumită
perioadă de gestiune.
– Balanţele de verificare ale conturilor analitice se întocmesc înaintea elaborării balanţei
conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balanţele de verificare
analitice se întocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfăşurat pe conturi analitice.
Aceste balanţe se mai numesc şi balanţe de verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire
de balanţa de verificare a conturilor sintetice, care este una singură pe întreprindere, numărul
balanţelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numărul conturilor care au fost
desfăşurate pe conturi analitice.

b) După numărul de egalităţi pe care le cuprind, balanţele de verificare ale conturilor sintetice pot fi:
balanţe de verificare cu o egalitate, balanţe de verificare cu două egalităţi, balanţe de verificare cu
trei egalităţi şi balanţe de verificare cu patru egalităţi. Ele pot fi întocmite într-o singură variantă sau
în două variante.

Tema III-2.1.
Balanţa de verificare cu o singură egalitate
Balanţa de verificare cu o singură egalitate se prezintă în două variante: fie ca balanţă a sumelor,
fie ca balanţă a soldurilor. Ea cuprinde numai o singură egalitate:

Totalul sumelor debitoare Totalul sumelor creditoare


=
( Tsd) ( Tsc)
sau
Totalul soldurilor finale Totalul soldurilor finale
debitoare totale = creditoare totale
( Sfd) ( Sfc)
Tema III-2.2.
Balanţa conturilor cu două egalităţi
Denumită şi balanţa sumelor şi a soldurilor rezultă din combinarea balanţelor sumelor cu balanţa
soldurilor.
Ea cuprinde patru coloane, două pentru totalul sumelor debitoare şi creditoare şi două coloane
pentru soldurile finale, debitoare şi creditoare. Egalităţile ei sunt:

1. Totalul sumelor debitoare ( Tsd) = Totalul sumelor creditoare ( Tsc)


Totalul soldurilor finale Totalul soldurilor finale
2. =
debitoare ( Sfd) creditoare ( Sfc)

Tema III-2.3.
Balanţa de verificare cu trei egalităţi
Se caracterizează prin separarea soldurilor iniţiale de rulajele lunii curente. Ea se întocmeşte în
două variante:
- balanţa tabelară
- balanţa de verificare şah
Balanţa de verificare cu trei egalităţi a fost concepută pentru sporirea proprietăţilor informative ale
balanţelor de verificare cu una şi cu două egalităţi. Pe baza ei se pot stabili următoarele egalităţi:

4
Totalul soldurilor iniţiale Totalul soldurilor iniţiale
1. =
debitoare ( Sid) creditoare ( Sic)
2. Totalul rulajelor debitoare ( Rd) = Totalul rulajelor creditoare ( Rc)
Totalul soldurilor finale Totalul soldurilor finale
3. =
debitoare ( Sfd) creditoare ( Sfc)

În plus, cu ajutorul acestei balanţe de verificare se poate stabili şi următoarea corelaţie: totalul
rulajelor din balanţa de verificare trebuie să fie egal cu totalul rulajelor din evidenţa cronologică (din
Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le oferă balanţa de verificare cu trei egalităţi în formă tabelară,
faţă de balanţa cu două egalităţi, ea prezintă şi următorul neajuns: deşi redă volumul valoric al activităţii
desfăşurate într-o perioadă de gestiune, nu reflectă natura operaţiilor efectuate.
Pentru înlăturarea acestui neajuns se foloseşte balanţa de verificare cu trei egalităţi în forma şah.
Aceasta permite şi redarea corespondenţei conturilor în care s-au înregistrat operaţiile economice în funcţie
de conţinutul lor economic.
Balanţa de verificare şah se prezintă sub forma unei table de şah, întocmită după principiul
matriceal. Cu ajutorul ei se obţin aceleaşi trei egalităţi, cu deosebirea că aceste egalităţi nu se mai obţin între
totalurile coloanelor perechi, ci la întretăierea rândurilor cu coloanele, în care rulajele din perioada curentă
se înscriu pe conturi corespondente.

Tema III-2.4.
Balanţa de verificare cu patru egalităţi
Această balanţă reprezintă o combinare a balanţei de sume şi solduri cu
balanţa de rulaje lunare cu solduri iniţiale. De aceea ea mai poartă denumirea de
balanţa de rulaje lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se obţin următoarele
egalităţi:

Totalul sumelor debitoare din balanţa Totalul sumelor creditoare din balanţa
1. =
(perioada) precedentă ( Tsdp) (perioada) precedentă ( Tscp)
Totalul rulajelor debitoare ale Totalul rulajelor creditoare ale
2. =
lunii curente ( Rd) lunii curente ( Rc)
Totalul sumelor debitoare la data Totalul sumelor creditoare la data
3. =
întocmirii balanţei ( Tsdf) întocmirii balanţei ( Tscf)
4.
Totalul soldurilor finale debitoare ( =
Totalul soldurilor finale creditoare (
Sfd) Sfc)

Balanţa de verificare cu patru egalităţi se întocmeşte în două variante, care


iau naştere din conţinutul diferit al primelor coloane, astfel.
a) în cazul lunii ianuarie, balanţa de verificare cu patru egalităţi cuprinde soldurile
iniţiale debitoare şi creditoare, iar egalitatea se stabileşte între aceste totaluri ale
soldurilor iniţiale debitoare şi creditoare;
b) la sfârşitul celorlalte luni ale anului, primele două coloane conţin date privind
totalul sumelor precedente debitoare şi creditoare.
Cu toate avantajele pe care le prezintă faţă de celelalte balanţe de verificare,
balanţa conturilor cu patru egalităţi are următorul neajuns şi anume, nu reflectă
rulajele conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile iniţiale de

5
la începutul anului. Înlăturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin întocmirea unei
balanţe de verificare cu cinci egalităţi.

Întocmirea balanţei de verificare

Balanţele de verificare se întocmesc lunar şi ori de câte ori este necesar, în scopul verificării
exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi şi pentru întocmirea bilanţului contabil.
În vederea întocmirii balanţei de verificare se efectuează următoarele lucrări:
- se trec toate operaţiile din evidenţa cronologică (Registrul Jurnal) în evidenţa sistematică (Registrul
Cartea Mare), până la data când urmează şi se determină soldul lor;
- se transpun datele din conturi în formularul de balanţă de verificare;
- se adună coloanele balanţei conturilor şi se verifică egalităţile dintre coloanele perechi.

EXEMPLU: Vom arăta forma grafică a registrului jurnal pornind de la următoarele


operaţiuni:
1) În 03.01.N se ridică de la bancă 6.250 lei.
2) În 10.01.N se achită din numerarul din casierie datoria faţă de un furnizor, de 5.000.
3) În 17.01.N se primesc materii prime de la un furnizor în valoare de 1.000;
4) În 20.01.N se achită datoria faţă de furnizor în sumă de 1.000 din disponibilul din casierie.
5) În 22.01.N se încasează prin bancă creanţa pe care societatea o are faţă de un client, în sumă de 3.750.
6) În 23.01.N restul de 250 se depune la bancă.

Aceste operaţiuni au avut loc pe parcursul lunii ianuarie din anul N, la începutul căruia
bilanţul era următorul:
A Bilanţ iniţial P
Mijloace de transport 25.000
Materii prime
Creanţe – clienţi 6.250 Capital social 31.250 Sn
Disponibil la bancă 3.750
A 6.250
Furnizori 10.000

D
TOTAL ACTIV 41.250 TOTAL PASIV 41.250

În Registrul Jurnal nu vor fi consemnate soldurile iniţiale ci numai operaţiunile expuse


anterior, astfel:
Registrul Jurnal
Nr. Data Document Simbol conturi Sume
Explicaţii
crt. înreg (fel, nr., dată) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
Ridicare numerar de
1. 03.01 Cec numerar
la bancă
5311 5121 6.250 6.250

Achitare datorie faţă


2. 10.01 Chitanţă
de furnizor
401 5311 5.000 5.000

Recepţia materiei
3. 17.01 Factură
prime
301 401 1.000 1.000

Achitare datorie faţă


4. 20.01 Chitanţă
de furnizor
401 5311 1.000 1.000

Extras de cont şi Încasarea creanţei faţă


5. 22.01
ordin de plată de client
5121 411 3.750 3.750

Depunere numerar la
6. 23.01 Chitanţă
bancă
5121 5311 250 250

De reportat/Total: 17.250 17.250

Simplificând conturile, le-am reprezentat sub formă de „T-uri”. Fiecare din aceste „T-uri” nu
reprezintă altceva decât o „Fişă de cont pentru operaţii diverse”. Dacă în registrul jurnal operaţiunile sunt

6
consemnate numai în funcţie de momentul producerii lor, în „T-uri” (fişa contului) sunt regrupate pe
naturi de operaţiuni, de asemenea în ordine cronologică. Fişele conurilor pentru toate conturile
„sistematizează” deci operaţiunile, ele formând împreună „evidenţa sistematică”.
EXEMPLU: Vom arăta un model de evidenţă sistematică prin fişele tuturor
conturilor existente în bilanţul iniţial prezentat anterior şi care intervin în
operaţiunile lunii ianuarie anul N:

7
„Fişa de cont pentru operaţii diverse” pentru disponibilul din casierie, 5311 este
următoarea:
FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE SIMBOL CONT
Pag.
Contul „Conturi la bănci în lei” 5121
Documentul Simbol cont
Data Explicaţii DEBIT CREDIT D/C Sold
Felul, nr. corespondent
01.01 Inventar Sold iniţial D 6.250
03.01 CEC numerar Ridicare numerar 5311 6.250 D 0
22.01 Ordin plată Încasare creanţă de la client 411 3.750 D 3.750
23.01 Chitanţă Depunere numerar 5311 250 D 4.000
Rulaj 4.000 6.250 D 4.000
Total sume 10.250 6.250 D 4.000

Aşadar, rulajul debitor (Rd) şi creditor (Rc) în cazul contului 5121 „Disponibil la bancă în lei” este
4.000 cel debitor, respectiv 6.250 cel creditor. Total sume sunt: Tsd = 10.250, respectiv Tsc = 6.250. Ştiind
că soldul iniţial debitor (Sid) a fost 6.250, se poate determina soldul final debitor care este 4.000. Relaţia
Sfd = Sid + Rd – Rc este verificată 4.000 = 6.250 + 4.000 – 6.250, respectiv Sfd = Tsd – Tsc, 4.000 =
10.250 – 6.250.

Pentru contul 401 „Furnizori” „Fişa de cont pentru operaţii diverse” este următoarea:
FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE SIMBOL CONT
Pag.
Contul „Furnizori” 401
Documentul Simbol cont
Data Explicaţii DEBIT CREDIT D/C Sold
Felul, nr. corespondent
01.01 Sold iniţial C 10.000
10.01 Chitanţă Achitare datorie la furnizor 5311 5.000. C 5.000
17.01 Factură Recepţionat materii prime 301 1.000 C 6.000
20.01 Chitanţă Achitare datorie la furnizor 5311 1.000 C 5.000
Rulaj 6.000. 1.000 C 5.000
Total sume 6.000 11.000 C 5.000

Aşadar, soldul iniţial creditor (Sic) este 10.000, iar rulajele sunt: 6.000 cel debitor (Rd), respectiv
1.000 cel creditor (Rc). Total sume sunt 6.000 Tsd, respectiv 11.000 Tsc, Soldul final creditor (Sfc) este
5.000.
Relaţia Sfd = Sid + Rc – Rd este verificată 5.000 = 10.000 + 1.000 – 6.000, respectiv Sfd = Tsd –
Tsc, 5.000 = 11.000 – 6.000.

Pentru contul 301 „Materii prime” „Fişa de cont pentru operaţii diverse” este
următoarea:
FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE SIMBOL CONT
Pag.
Contul „Materii prime” 301
Documentul Simbol cont
Data Explicaţii DEBIT CREDIT D/C Sold
Felul, nr. corespondent
01.01 Inventar Sold iniţial D 6.250
17.01 Factură Aprovizionare de la furnizor 401 1.000. D 7.250
Rulaj 1.000 0 D 7.250
Total sume 7.250. 0 D 7.250

Aşadar, soldul iniţial debitor (Sid) este 6.250, rulajele sunt: debitor (Rd) 1.000, iar creditor (Rc) 0,
total sume debitoare (Tsd) 7.250, respectiv total sume creditoare (Tsc) 0. Soldul final debitor este 7.250.
Relaţia Sfd = Sid + Rd – Rc este verificată 7.250 = 6.250 + 1.000 – 0, respectiv Sfd = Tsd – Tsc,
7.250 = 7.250 – 0.

8
Pentru contul 411 „Clienţi” „Fişa de cont pentru operaţii diverse” este următoarea:
FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE SIMBOL CONT
Pag.
Contul „Clienţi” 411
Documentul Simbol cont
Data Explicaţii DEBIT CREDIT D/C Sold
Felul, nr. corespondent
01.01 Sold iniţial D 3.750
10.01 Ordin plată Încasare creanţă de la client 5121 3.750 D 0
Rulaj 0 3.750. D 0
Total sume 3.750 3.750 D 0

Aşadar, soldul iniţial debitor (Sid) este 3.750, rulajele sunt: debitor (Rd) 0, iar creditor (Rc) 3.750,
total sume debitoare (Tsd) 3.750, respectiv total sume creditoare (Tsc) 3.750. Soldul final este 0.
Relaţia Sfd = Sid + Rd – Rc este verificată 0 = 3.750+ 0 – 3.750, respectiv Sfd = Tsd – Tsc, 0 =
3.750– 3.750.
Celelalte poziţii din bilanţul iniţial care nu suportă nici o modificare în luna ianuarie rămân acelaşi în
bilanţul final al lunii. Altfel spus, conturile care surprind evoluţia acestor elemente nu prezintă rulaj în
luna ianuarie. Este cazul conturilor 101 „Capital social” şi 2133 „Mijloace de transport”.

Tema III-3.1.
Balanţele de verificare tabelare. Pentru întocmirea lor trebuie parcurse următoarele etape:
1) consemnarea tuturor operaţiunilor în Registrul jurnal;
2) determinarea soldurilor conturilor;
3) preluarea elementelor contului în balanţa de verificare;
4) totalizarea sumelor de pe coloanele perechi şi verificarea egalităţilor.
EXEMPLU: Plecând de la exemplul practic anterior, în forma tabelară balanţa de
verificare cu patru serii de egalităţi este următoarea:

Sim- Solduri iniţiale Rulaje curente Total sume Solduri finale


bol Denumire cont
cont D C D C D C D C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

101 Capital social 31.250 31.250 31.250


2133 Mijloace de transport 25.000 25.000 25.000
301 Materii prime 6.250 1.000 7.250 7.250
401 Furnizori 10.000 6.000 1.000 6.000 11.000 5.000
411 Clienţi 3.750 3.750 3.750 3.750
5121 Conturi la bănci în lei 6.250 4.000 6.250 10.250 6.250 4.000
5311 Casa în lei 6.250 6.250 6.250 6.250

TOTAL 41.250 41.250 17.250 17.250 58.50 58.500 36.250 36.250

Pe baza acestei balanţe de verificare se verifică cele patru egalităţi şi în plus, relaţia:
 Si   R   Ts (41.250 + 17.250 = 58.500)

Tema III-3.2.
Balanţele de verificare şah. La baza întocmirii lor stau fişele sintetice „cartea mare (şah)” care sunt
centralizate lunar în Registrul „Cartea mare”.
Fişele sintetice „Cartea mare (şah)” se deschid separat pentru debitul, respectiv creditul fiecărui
cont.
EXEMPLU: În condiţiile aplicaţiei practice enunţate la începutul acestui
capitol, fişele sintetice „cartea mare (şah)” pentru debitul
conturilor sunt următoarele:
Fişa sintetică „cartea mare (şah)” pentru creditul contului 101 „Capital social”

9
Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
„Capital social” 101 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont...... cont...... cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal
Si 01.01 31.250

Total RC 0

Se observă că în creditul 101 „Capital social” nu există alte sume în afară de soldul iniţial creditor
de 31.250. Prin urmare, nu există nici un cont corespondent debitor.

Fişa sintetică „cartea mare (şah)” pentru creditul 401 „Furnizori”


Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
„Furnizori” 401 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont 301 cont...... cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal
Si 01.01 10.000

3 17.01 1.000 1.000

Total RC 1.000 1.000

Creditul contului 401 „Furnizori”, pe lângă soldul iniţial, conţine rulaj de 1.000.000 în
corespondenţă cu debitul contului 300 „Materii prime”, reprezentând o creştere a datoriei faţă de
furnizorul de materii prime.

Fişa sintetică „cartea mare (şah)” pentru creditul contului 411 „Clienţi”
Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
„Clienţi” 411 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont 5121 cont...... cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal
5 22.01 3.750 3.750

Total RC 3.750 3.750

Creditul contului 411 „Clienţi” prezintă un rulaj de 3.750 în corespondenţă cu debitul contului 5121
„Conturi la bănci în lei”, reprezentând scăderea creanţei unităţii faţă de clienţi.

Fişa sintetică „cartea mare (şah)” pentru creditul contului 5121 „Conturi la bănci în
lei”
Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
„Conturi la bănci în lei” 5121 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont 5311 cont...... cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal
1 05.01.N 6.250 6.250

Total RC 6.250 6.250

Creditul contului 5121 „Conturi la bănci în lei” prezintă un rulaj de 6.250 în corespondenţă cu
debitul contului 5311 „Casa în lei”, reprezentând numerarul ridicat din bancă.

Fişa sintetică „cartea mare (şah)” pentru creditul contului 5311 „Casa în lei”
Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
„Casa în lei” 5311 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont 401 cont 5121 cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal

10
2 10.01 5.000 5.000.

4 20.01 1.000 1.000

6 23.01 250 250

Total RC 6.250 6.000 250

Creditul contului 5311 „Casa în lei” prezintă un rulaj de 6.250, din care 6.000.000 în corespondenţă
cu debitul contului 401 „Furnizori”, reprezentând scăderea unor datorii către furnizori şi 250 în
corespondenţă cu debitul contului 5121 „conturi la bănci în lei”, reprezentând depunerea de numerar la
bancă.
Prezentarea fişelor sintetice „cartea mare (şah)” pentru creditul conturilor 301 „Materii prime” şi 2133
“Imobilizari corporale”, fiind conturi de activ, reprezentând prin urmare sold iniţial debitor şi, în plus, neavând
rulaj creditor, o considerăm inutilă.
EXEMPLU: În acelaşi exemplu, de la începutul acestui capitol, fişele sintetice
„cartea mare (şah)” pentru debitul conturilor sunt următoarele:

11
Fişă sintetică „cartea mare (şah)” pentru debitul contului 2133 “Imobilizari corporale”
Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
“Imobilizari corporale” 212 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont...... cont...... cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal
Si 01.01 25.000

Total RD 0

În debitul contului 2133 „Mijloace de transport” nu există alte sume în afară de soldul iniţial
debitor de 25.000, neexistând nici un cont corespondent creditor.

Fişa sintetică „cartea mare (şah)” pentru debitul contului 301 „Materii prime”
Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
„Materii prime” 301 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont 401 cont...... cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal
Si 01.01 6.250

3 17.01 1.000 1.000

Total RD 1.000 1.000

Debitul contului 301 „Materii prime”, pe lângă soldul iniţial debitor de 6.250 conţine şi un rulaj
debitor de 1.000 în corespondenţă cu creditul contului 401 „Furnizori”, reprezentând creşterea stocului de
materii prime.

Fişa sintetică „cartea mare (şah)” pentru debitul contului 401 „Furnizori”
Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
„Furnizori” 401 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont 5311 cont...... cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal
2 10.01 5.000 5.000

4 20.01 1.000 1.000

Total RD 6.000 6.000

Debitul contului 401 „Furnizori” conţine un rulaj de 6.000 în corespondenţă cu creditul contului
5311 „Casa în lei”, reprezentând scăderea obligaţiei unităţii faţă de furnizor ca urmare a achitării unei
părţi a acesteia.

Fişa sintetică „cartea mare (şah)” pentru debitul contului 411 „Clienţi”
Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
„Clienţi” 411 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont...... cont...... cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal
Si 01.01 3.750

Total RD 0

Debitul contului 411 „Clienţi” nu mai conţine alte sume în afară de soldul iniţial, neavând loc vreo
creştere ulterioară a creanţelor faţă de clienţi.

Fişa sintetică „cartea mare (şah)” pentru debitul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”

12
Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
„Conturi la bănci în lei” 5121 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont 411 cont 5311 cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal
Si 01.01 6.250

5 22.01 3.750 3.750

6 23.01 250 250

Total RD 4.000 3.750 250

Debitul contului 5121 „Conturi de bănci în lei” conţine, pe lângă soldul iniţial debitor de 6.250, un
rulaj debitor de 4.000 reprezentând încasarea unei creanţe de 3.750 de la un client în corespondenţă
rulajul creditor al contului 411 „Clienţi” şi o depunere de 250 în corespondenţă cu creditul contului 5311
„Casa în lei”.

Fişa sintetică „cartea mare (şah)” pentru creditul contului 5311 „Casa în lei”
Denumirea contului Simbol Debit
cont Pagina
„Casa în lei” 5311 Credit
Nr. din CONTURI CORESPONDENTE
Data
registrul Suma
operaţiei cont 5121 cont...... cont...... cont...... cont...... cont......
jurnal
1 03.01 6.250 6.250

Total RD 6.250 6.250

Debitul contului 5311 „Casa în lei” prezintă un rulaj de 6.250, în corespondenţă cu creditul contului
5121 „Conturi la bănci în lei”, reprezentând numerarul ridicat de la bancă şi depus în casierie.
Prezentarea fişei sintetice „cartea mare (şah)” pentru debitul contului 101 „Capital social” o
considerăm inutilă, întrucât în debitul acestui cont nu este consemnată nici o sumă în corespondenţă cu
creditul altor conturi.

13
Pe baza fişelor sintetice „cartea mare (şah)” ale debitului şi creditului conturilor,
Registrul „Cartea mare (ŞAH)” se prezintă astfel:

CONTUL 101 „Capital social”


Total rulaj Total rulaj
CONTURI CORESPONDENTE CREDITOARE SOLD
debitor creditor
Lunile
cont.... cont.... cont.... cont.... La 1 ianuarie debitor creditor
jurnal... jurnal... jurnal... jurnal... (anul) N 31.250
Ianuarie – – – – – – – 31.250

CONTUL 2133 „Mijloace de transport”


Total rulaj Total rulaj
CONTURI CORESPONDENTE CREDITOARE SOLD
debitor creditor
Lunile
cont.... cont.... cont.... cont.... La 1 ianuarie debitor creditor
jurnal... jurnal... jurnal... jurnal... (anul) N 25.000
Ianuarie – – – – – – 25.000 –

CONTUL 301 „Materii prime”


Total rulaj Total rulaj
CONTURI CORESPONDENTE CREDITOARE SOLD
debitor creditor
Lunile
cont 401 cont.... cont.... cont.... La 1 ianuarie debitor creditor
jurnal... jurnal... jurnal... jurnal... (anul) N 6.250
Ianuarie 1.000 – – – 1.000 – 7.250 –

CONTUL 401 „Furnizori”


Total rulaj Total rulaj
CONTURI CORESPONDENTE CREDITOARE SOLD
debitor creditor
Lunile
cont 5311 cont.... cont.... cont.... La 1 ianuarie debitor creditor
jurnal... jurnal... jurnal... jurnal... (anul) N 10.000
Ianuarie 6.000 – – – 6.000 1.000 – 5.000

CONTUL 411 „Clienţi”


Total rulaj Total rulaj
CONTURI CORESPONDENTE CREDITOARE SOLD
debitor creditor
Lunile
cont.... cont.... cont.... cont.... La 1 ianuarie debitor creditor
jurnal... jurnal... jurnal... jurnal... (anul) N 3.750
Ianuarie – – – – – 3.750 – –

CONTUL 5121 „Conturi la bănci în lei”


Total rulaj Total rulaj
CONTURI CORESPONDENTE CREDITOARE SOLD
debitor creditor
Lunile
cont 411 cont 5311 cont.... cont.... La 1 ianuarie debitor creditor
jurnal... jurnal... jurnal... jurnal... (anul) N 6.250
Ianuarie 3.750 250 – – 4.000 6.250 4.000 –

CONTUL 5311 „Casa în lei”


Total rulaj Total rulaj
CONTURI CORESPONDENTE CREDITOARE SOLD
debitor creditor
Lunile
cont 5121 cont.... cont.... cont.... La 1 ianuarie debitor creditor
jurnal... jurnal... jurnal... jurnal... (anul) N –
Ianuarie 6.250 – – – 6.250 6.250 – –
Registrul „Cartea mare (Şah)” reprezintă o „asamblare” a fişelor sintetice „cartea mare (Şah)” a
debitului şi creditului fiecărui cont, oferind informaţii sintetizate la nivelul unei luni de activitate.

Pornind de la fişele sintetice „cartea mare (Şah)” atât a debitului, cât şi a creditului
conturilor sau de la Registrul „Cartea mare (Şah)” se poate întocmi Balanţa de
verificare Şah, prezentată în cele ce urmează:
C Sid 101 2133 300 401 411 5121 5311 Rd Sfc

14
D
Sic 41.250 10.000 31.250

101
2133 25.000
300 6.250 1.000 1.000 5.000
401 6.000 6.000
411 3.750
5121 6.750 3.750 250 4.000
5311 6.250 6.250
Rc 1.000 3.750 6.250 6.250 17.250

Sfd 25.000 7.250 4.000 36.250

Acest tip de balanţă are avantajul că prezintă rulajele conturilor detaliate pentru fiecare cont
corespondent. Balanţa de verificare are proprietăţi aritmetice simple, sumele care formează rulajul debitor
al conturilor sunt egale cu cele care reprezintă rulajul creditor, iar soldurile finale debitoare sunt egale cu
soldurile finale creditoare.
Astfel, balanţa este un instrument de control care permite contabilului să se asigure că unui debit
înregistrat îi corespunde un credit de aceeaşi mărime.
Ea permite, de asemenea, obţinerea sumelor cumulate ale fiecărui cont la un moment dat şi
stabilirea contului de rezultat şi al bilanţului.

15
REZUMAT

Parcurgerea acestui modul permite familiarizarea cititorului cu următoarele


aspecte:
 evidenţa cronologică şi sistematică şi legătura lor cu balanţa de verificare;
 balanţele de verificare, formele şi rolul lor;
 corelaţiile care rezultă din balanţele de verificare.

TEME PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

Tema nr. 1: Pentru fiecare aplicaţie practică din cadrul Modulului 3, întocmiţi
balanţa de verificare tabelară cu patru serii de egalităţi.

Tema nr. 2: Pentru fiecare aplicaţie practică din cadrul Modulului 3, întocmiţi
balanţa de verificare „şah”.

Tema nr. 3: Alegeţi afirmaţiile adevărate argumentând fiecare răspuns:


a) Balanţele de verificare se întocmesc pe baza datelor din bilanţul final.
b) Bilanţul se întocmeşte pe baza datelor din balanţa de verificare.
c) Balanţa centralizează datele din evidenţa sistematică.

16