Sunteți pe pagina 1din 5

Proceduri de export—import

Exportul
Exportul este regimul vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal al României.
Mărfurile pot fi plasate în acest regim cu condiția onorării drepturilor de export, respectării
măsurilor de politică economică și îndeplinirii altor condiții prevăzute de legislația în vigoare. În
măsura în care nu există dispoziții contrare, mărfurilor li se poate acorda în orice moment, în
condițiile prevăzute de lege, orice destinație vamală, indiferent de natura sau cantitatea lor, de
țara de origine sau de proveniență, de transport ori de destinație. (conform Codului Vamal al
României și în acord cu prevederile Codului Vamal Comunitar)
Procedurile ce reglementează exportul sunt stabilite în Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului
Vamal Comunitar, articolele 161 - 162 şi în Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/1993 privind dispoziţii de aplicare a
Regulamentului Consiliului nr. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, articolele 788 – 798.
Sunt admise la export mărfurile produse în țară, precum și cele importate anterior, cu exceșia
mărfurilor care sunt supuse unei măsuri de prohibiție sau restricție în cadrul măsurilor de politică
monetară.
Mărfurile românești declarate pentru regimul de export sunt supuse supravegherii vamale din
momentul acceptării declarației vamale de export până la momentul în care acestea părăsesc teritoriul
vamal al României ori sunt distruse sau declarația vamală este invalidată. Liberul de vamă pentru
export se acordă cu condiția ca mărfurile respective să iasă de pe teritoriul vamal al României în
aceeași stare ca atunci când a fost acceptată declarația vamală de export.
Orice companie sau persoană care efectuează operațiuni de export trebuie să posede
următoarele acte:
1. Factura externă (în valută)
2. Factura de transport si asigurare marfa
3. Document de transport si asigurare marfa
4. Actele firmei exportatoare
5. Licenta de export, daca e cazul
6. Cartificat de origine a marfii
7. Certificat de conformitate, de calitate
8. Certificat de garantie
9. Contract extern
10. Declaratie de incasare in valuta
11. Packing list
12. Alte avize, daca e cazul (certificate fito-sanitare, certificate sanitar-veterinare, certificate de abilitare
etc.)
13. Declaratie vamala de export (DVE)

1. Factura externă (în valută) - se completează în ce puțin 3 exemplare


Factura externă este întocmită în vederea transmiterii dreptului de proprietate de la vânzător la
cumpărător. Acest înscris, întocmit de exportator, sintetizează toate clauzele esențiale ale contractului.
Un astfel de document primar poate cuprinde urmatoarele elemente:
 numele si adresa vânzatorului, precum si date de identificare a acestuia (forma juridica, tipul de
activitate, numere de telefon, fax, adresa, numarul de înmatriculare la Registrul Comertului);
 numele si adresa cumparatorului;

 data si numarul facturii;

 denumirea comerciala a marfii;

 natura si pretul ambalajului;

 pretul transportului;

 prima si tipul de asigurare;


 jurisdictia competenta în caz de litigii;
 valoarea tranzactiei, precizându-se pretul unitar pe articole si valoarea totala;
 mijloacele si modalitatile de plata;

 modul de ambalare si numarul de colete etc..

Conform articolului 155 alin. (5) din Codul fiscal, o factură externă poate fi întocmită în orice limbă
oficială a statelor membre ale UE, dar, la solicitarea organelor de control, trebuie asigurată traducerea
acesteia în limba română.
Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută, dar suma TVA trebuie înscrisă şi în lei.
 Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta decât importul de bunuri, se exprimă în valută,
cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de
banca prin care se efectuează decontările, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză. (ART. 139^1 alin.
2 din Codul fiscal). Prin ultimul curs de schimb comunicat de BNR se înţelege cursul de schimb comunicat de respectiva bancă în ziua
anterioară şi care este valabil pentru operaţiunile care se vor desfăşura în ziua următoare.
 În contractele încheiate între părţi trebuie menţionat dacă pentru decontări va fi utilizat cursul de schimb al unei bănci comerciale, în caz
contrar aplicându-se cursul de schimb comunicat de BNR. În cazul emiterii de facturi înainte de livrarea de bunuri sau prestarea de
servicii sau de încasarea unui avans cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea
adăugată la data emiterii acestor facturi va rămâne neschimbat la data definitivării operaţiunii, respectiv la data regularizării
operaţiunii. În cazul încasării de avansuri pentru care factura este emisă ulterior încasării avansului, cursul de schimb valutar utilizat
pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată la data încasării avansurilor va rămâne neschimbat la data
definitivării operaţiunii, respectiv atunci când se fac regularizările avansurilor încasate.
 Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii în interiorul ţării, contractate în valută cu decontare în lei la cursul de schimb din data
plăţii, diferenţele de curs dintre cursul de schimb menţionat în factură şi cursul de schimb utilizat la data încasării nu sunt considerate
diferenţe de preţ şi nu se emite o factură în acest sens.
 În cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru determinarea în lei a bazei impozabile a taxei este cursul
din data exigibilităţii taxei, astfel cum este stabilit la art. 135din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi recepţionate
bunurile.
 În cazul livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, cursul de schimb utilizat pentru
determinarea în lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilităţii taxei, astfel cum este stabilită la art. 134^3 din Codul
fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi livrate bunurile.
 Pentru operaţiunile în interiorul ţării, dacă baza impozabilă este stabilită în valută, transformarea în lei se va efectua la cursul din data la
care intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 134 - 134^2. Pentru serviciile prestate către persoane stabilite în
Comunitate sau în afara Comunităţii, precum şi pentru serviciile achiziţionate de la prestatori stabiliţi în Comunitate sau în afara
Comunităţii, precum şi în cazul livrărilor de bunuri care nu au locul în România conform art. 132, efectuate de persoane impozabile
stabilite în România, sau al achiziţiilor de bunuri care au locul în România şi pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei
conform art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal."

1.1. Facturarea in UE (servicii intracomunitare)


În situaţiile în care ambele societăţi (furnizorul şi clientul) sunt plătitoare de TVA şi au un cod valid
(se poate verifica aici), se facturează fără TVA, cu menţiunea “neimpozabil în România” şi se aplică
taxarea inversă (excepţiile de la această regulă sunt reprezentate de achiziţia intracomunitară de
mijloace noi de transport şi de produsele accizabile, pentru careTVA-ul se plăteşte în România).
În situaţia în care prestatorul este plătitor de TVA şi emite factura unei societăţi neplătitoare de TVA,
atunci se facturează cu TVA.
Excepţie fac:
 serviciile de transport călători
 serviciile care au legătură cu bunurile imobile
 activităţile artistice

 serviciile de restaurant şi catering

 închirierea unui mijloc de transport

Dacă firma prestatoare din România, neplătitoare de TVA, emite factura unui beneficiar din UE,
plătitor de TVA, prestatorul trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA , conform art. 153.1 din
Codul fiscal pentru operaţiuni intracomunitare. De asemenea, are obligaţia să se înscrie şi în Registrul
Operatorilor Intracomunitari. Astfel, prestatorul rămâne neplătitor de TVA pentru operaţiunile din
interiorul României, dar pentru operaţiunile din UE deţine un cod valid de TVA şi facturează fără
TVA cu menţiunea "neimpozabil în România".
1.2. Facturarea în spaţii non-UE
Dacă prestatorul este din România şi beneficiarul este dintr-un spaţiu non-UE, se facturează fără TVA,
cu menţiunea “scutit cu drept de deducere”.
2. Factura de transport si asigurare marfa
3. Document de transport si asigurare marfa
4. Actele firmei exportatoare
5. Licenta de export, daca e cazul
La modul general, exportul din România este liber și nu necesită licență. Licența de export este
necesară în cazuri specifice și pentru anumite tipuri de marfă, spre exemplu, în cazul exportului de
arme și muniții.
6. Cartificat de origine a marfii
Acesta nu este un document obligatoriu, dar est enecesar atunci când mărfurile exportate pot beneficia de
tratamente prreferențiale.
Certificarea marfurilor romanesti la export
Pentru a beneficia de un tratament tarifar preferențial, autoritățile din țara importatoare solicită, de
regulă, un certificat de origine. Aceste atestă originea Comunității Europene, cu țara de origine
specifică România. Sunt seturi cu trei file de culori diferite și cu filigran pe prima filă,
conform Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/1993 privind dispoziţii de aplicare a Regulamentului
Consiliului (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Camera de Comerţ şi Industrie a României este abilitată, prin Legea 335/2007, cap. III, art. 28, alin. 2,
lit. g, să emită certificate de origine. Certificatele de origine se emit atât pentru exportul românesc
direct.
Aceste formulare de Certificat de Origine se folosesc și în cadrul programelor cu finanțare europeană
pentru atestarea originii românești a produselor utilizate și acceptate de finanțatori.
Certificatul de origine are următoarele funcții:
 Permite obtinerea unor formalitati vamale de catre importator

Astfel, în cazul în care între țările partenere există acorduri ce prevăd taxe preferențiale, importatorul va trebui
să dovedească cu certificat de origine, dreptul sau la o taxă vamalî mai redusă sau la o scutire de taxă vamală.
 Asigura respectarea masurilor de politica comerciala din tara importatoare

Astfel, țările care practică licenâe și contingente liberale doresc să se asigure că mărfurile provin din țară,
beneficiază de contingent și că acestea se încadrează valoric în mărimea lui.
 Asigura protejarea unor drepturi de proprietate intelectuala, cum ar fi, de exemplu, denumirea de origine

Conține greutatea și felul mărfii, cantitatea, numărul facturii, numele exportatorului și al


importatorului
Actele necesare eliberarii certificatelor de origine:
Pentru eliberarea certificatelor de origine privind exportul românesc, CCIR solicită de la exportatorul român
stabilirea originii mărfurilor, care se face prin completarea unui formular-cerere. Mai sunt necesare
următoarele:
 declaraţia de origine;

 factură externă;

 certificatul de înregistrare a firmei la Registrul Comerţului;

 acreditiv şi/sau contract;

 împuternicire / delegaţie;

 alte documente care să ateste originea: certificate de origine străin, declaraţie vamală, fişa tehnologică a

produsului etc.
Pentru eliberarea certificatelor de origine solicitate de fonduri de finanţare externă, CCIR solicită de la
societatea română stabilirea originii mărfurilor care se face prin completarea unui formular-cerere. Mai sunt
necesare următoarele:
 declaraţia de origine;
 facturile aferente;
 certificatul de înregistrare a firmei la Registrul Comerţului;

 contractul de finanţare (încheiat între beneficiarul final şi agenţia de finanţare);

 împuternicire / delegaţie;

 alte documente care să ateste originea: certificate de origine străin, declaraţie vamală, fişa tehnologică a

produsului etc..
Toate documentele se depun în original sau copie conformă cu originalul (după caz)
Carnetul ATA - permite libera circulaţie a mărfurilor înscrise de mai multe ori în cursul perioadei de valabilitate
de un an, fără a plăti taxe vamale.

Una dintre cele mai eficiente metode de derulare a exporturilor temporare, in vederea participarii agentilor
economici la targuri si expozitii internationale este cea de utilizare a carnetelor ATA. Carnetul ATA este un
document eliberat pe teritoriul Romaniei, numai de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului
Bucuresti.
Pentru eliberarea unui carnet ATA este necesară trimiterea unei cereri către CCIR care să conţină datele de
identificare ca persoană juridică (CUI, numărul de înregistrare la Registrul Comerţului, adresa, persoana de
legatură), precum şi urmatoarele elemente:
 scopul călătoriei;

 durata estimată a evenimentului şi a exportului temporar;

 ţara de destinaţie şi ţările de tranzit, cu precizarea locurilor în care se realizeaza controlul vamal (în

interior sau la frontieră);


 mijlocul de transport folosit, cu precizarea numărului de înmatriculare;

 responsabilul de carnet;

 o listă în limbile română şi engleză cu produsele cuprinse pe carnet conţinând denumirea, cantitatea,

eventual greutatea, valoarea acestora.


Observatii:
 carnetul ATA este valabil 1 an de la data emiterii

 este posibilă suplimentarea carnetului cu alte file

 nu este posibilă modificarea listei de produse

 înainte de fiecare deplasare, în funcție de țara unde se desfasoară expoziția, agentul economic trebuie

să depună la CCIRMB o garanție sub forma unei sume de bani, care va fi


restituită la întoarcerea în țară.
7. Certificat de conformitate, de calitate
În ceea ce priveste respectarea calitatii, de regulă, în comerțul internațional, se solicită un
certificat de calitate care face parte din setul de documente depus la bancă de exportator în
vederea încasării contravalorii exporturilor. Certificatul de calitate este un document eliberat
de producatorul mărfurilor exportate, el putând fi atestat de o instituție specializată de control
a calității.
8. Certificat de garantie
9. Contract extern
10. Declaratie de incasare in valuta
11. Packing list
Act de însoțire a documentelor de transport care indică tipul și ambalarea detaliată a mărfurilor exportate
12. Alte avize, daca e cazul (certificate fito-sanitare, certificate sanitar-veterinare, certificate de
abilitare etc.)
În cazul produselor agricole sau de origine animală
13. Declaratie vamala de export (DVE)
Toate mărfurile destinate plasării sub regimul vamal de export fac obiectul unei declarații pentru
regimul vamal de export
Exportatorul este obligat să depună o declarație vamală de export pentru mărfurile exportate la biroul
vamal în raza de activitate a căruia își are sediul fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află
locul de ambalare sau încărcare a mărfurilor pentru export.
În anumite cazuri, temeinic justificate, declarația vamală de export poate fi depusă la orice birou
vamal aflat pe teritoriul Comunității Europene.
Importul
Documente necesare la import

1. Factura comerciala externa - de la exportator


2. Factura de transport (daca acesta e platit separat) - de la exportator
3.Document de transport si asigurare marfa
4. Actele firmei exportatoare - de la exportator
5. Actele firmei importatoare
6. Licenta de import, daca e cazul - de la Ministerul de Externe
7. Certificat de origine a marfii - de la biroul vamal sau camerele de comert ale tarii exportatoare
8. Certificat de conformitate, de calitate - de la producator
9. Certificat de garantie - de la producator
10. Contract extern
11. Packing list - de la exportator
12. Alte avize, daca e cazul (certificate fito-sanitare, certificate sanitar-veterinare, certificate de
abilitare etc.)
13. Declaratia vamala de import

Importul constă în introducerea în România a mărfurilor străine și introducerea


acestora în circuitul economic.
La importul mărfurilor, autoritatea vamală realizează procedura de vămuire și de încasare a datoriei
vamale aferente drepturilor d eimport, aplicând și măsurile de politică comercială.
Taxele vamale de import se calculează pe baza Tarifului vamal de import al României, care se aprobă
prin lege.
Tariful vamal de import al României se elaborează pe baza nomenclaturii combinate a mărfurilor.
Taxa vamală este exprimată în procente și se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor, exprimată în lei.
Taxele vamale aplicabile sunt cele prevăzute la data înregistrării declarației vamale de import.
În situația în care, ulterior înregistrării, în timpul efectuării procedurii de vămuire, până la acordarea
liberului de vamă, intervin taxe preferențiale, titularul operațiunii comerciale sau reprezentantul
acestuia va solicita autorității vamale aplicarea taxei vamalecorespunzătoare regimului preferențial.
Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, în funcție de felul mărfurilor
sau de destinația lor specifică , potrivit reglementărilor vamale sau a acordurilor și convențiilor
internațional la care România este parte.
Prin tratament tarifar favorabil se înțelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poare fi
aplicată și în cadrul unui contingent tarifar.
În cazuri temeinic justificate, se pot aproba, temporar, exceptari sau reduceri de taxe vamale, pentru
unele categorii de marfuri.
Importatorii sau beneficiarii importului de mărfuri destinate unei anumite utilizări, în cazul în care,
ulterior declarației vamale, schimbă utilizarea mărfii, sunt obligați să înștiințeze autoritatea vamală,
care va aplica tariful vamal corespunzător noi utilizări.

S-ar putea să vă placă și