Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
Figura 3. LIBER pe linie abătută cu viteza
redusă
Ziua - două braţe ridicate la 45º, spre dreapta
sensului de mers
Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde
şi una galbenă, spre tren
Figura 5. LIBER
Ziua - braţul ridicat la 45º, spre dreapta sensului de
mers
Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre
tren
3
Semaforul de ieşire cu două braţe dă următoarele indicaţii:
4
Figura 8. LIBER în direcţia II
Ziua - două braţe ridicate la 45º spre dreapta sensului de mers
Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă,
spre tren
Dacă distanţa dintre semnale nu permite montarea semaforului prevestitor cu catarg, paleta acestuia se poate
monta pe catargul altor semafoare pentru a prevesti indicaţia semaforului următor. În acest caz indicaţiile paletei sunt aceleaşi
cu ale semaforului prevestitor cu două indicaţii.
6
Figura 11. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE!
Semaforul următor ordonă oprirea
Ziua - paleta arată faţa galbenă spre tren, iar săgeata în
poziţie verticală cu vârful în jos
Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre
tren
7
7.1.6. Semafoare cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau de parcurs
Indicaţia semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs poate fi prevestită de la semaforul de intrare, prin paletă
prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs.
Semaforul de intrare, înzestrat cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs, dă următoarele
indicaţii:
8
Figura 17. LIBER pe linie abătută, cu viteza redusă. ATENŢIE!
Semaforul de ieşire sau semaforul de parcurs ordonă oprirea
Ziua - două braţe ridicate la 45º, spre dreapta sensului de mers, iar
paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs,
cu faţa galbenă spre tren
Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi două unităţi
luminoase de culoare galbenă spre tren. O unitate luminoasă de culoare
verde şi una galbenă în partea de sus a stâlpului semaforului, iar cealaltă
unitate luminoasă de culoare galbenă, în partea de mijloc a stâlpului
9
Figura 19 . OPREŞTE fără a depăşi semnalul!
Ziua – braţul de sus orizontal, spre dreapta sensului de
mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire cu faţa
galbenă spre tren
Noaptea – o unitate luminoasă de culoare roşie şi una
galbenă spre tren. Unitatea luminoasă de culoare galbenă
este amplasată în partea de mijloc a stâlpului
10
Figura 22. ATENŢIE! Semaforul următor ordonă
oprirea
Ziua - braţul orizontal, spre dreapta sensului de mers
Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă spre
tren
11
Figura 25. Manevra permisă în zona acoperită de
semnal
Ziua - paleta văzută pe muchie
Noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar,
spre convoiul de manevră
Luminile de control sunt de culoare albă, indiferent de indicaţiile date de semafor şi în număr egal cu
numărul felinarelor.
Dacă la un semafor de intrare, de ieşire, de parcurs sau de ramificaţie, la punerea pe liber sau în timpul cât este pe
liber, se constată lipsa uneia sau mai multor lumini de control, semaforul respectiv va fi adus în poziţia pe oprire.
Figura 26
7.2. Semnale luminoase
Semnalele luminoase sunt:
a. pe stâlp sau pe consolă;
b. pitice.
La semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză se aplică principiul semnalizării de viteză la care:
a. indicaţiile date de către semnalele luminoase pentru circulaţie sunt aceleaşi indiferent de locul, funcţia şi tipul
constructiv ale acestor semnale;
b. fiecare semnal luminos de circulaţie dă indicaţii asupra vitezei cu care se poate circula după semnal, respectiv
stabilită sau redusă pentru trecerea peste schimbătoarele de cale în abatere, precum şi asupra vitezei indicate de
semnalul luminos următor cu care este în dependenţă.
12
Figura 27. OPREŞTE fără a depăşi semnalul!
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren
Figura 28. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren
Figura 29. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren
13
Figura 30. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galben-clipitor, spre tren
Figura 31. LIBER cu viteza redusă. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită sau redusă
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren
Figura 32. LIBER cu viteza redusă. ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea
Ziua şi noaptea - două unităţi luminoase de culoare galbenă spre tren
14
7.2.2. Semnale luminoase de parcurs
Indicaţiile semnalelor luminoase de parcurs sunt aceleaşi cu ale semnalelor luminoase de intrare.
Figura 33. OPREŞTE fără a Figura 34. LIBER cu viteza Figura 35. LIBER cu viteza
depăşi semnalul! - primul sector de stabilită. ATENŢIE! Semnalul stabilită. Semnalul următor este pe
bloc din faţă este ocupat următor ordonă oprirea - primul liber cu viteza stabilită - cel puţin
sector de bloc din faţă este liber, dar primele două sectoare de bloc din
Ziua şi noaptea - o unitate al doilea este ocupat faţă sunt libere
luminoasă de culoare roşie, spre tren Ziua şi noaptea - o unitate Ziua şi noaptea - o unitate
luminoasă de culoare galbenă, spre tren luminoasă de culoare verde, spre tren
15
Blocul de linie automat poate fi cu trei sau cu patru indicaţii. La BLA cu 4 indicaţii pe lângă indicaţia de roşu, galben şi
verde mai apare şi indicaţia de verde clipitor şi are următoarea semnificaţie:
LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită primele două sectoare de bloc din faţă sunt
libere.
Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac şi funcţie de semnale prevestitoare dau în plus
indicaţia de galben-clipitor.
Figura 36. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galben - clipitor, spre tren
16
Figura 37. LIBER cu viteza stabilită!
ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren
17
7.2.7. Semnale luminoase repetitoare
Semnalele luminoase repetitoare se pot monta înaintea semnalelor luminoase sau a semafoarelor.
Semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii dă una dintre următoarele indicaţii:
Figura 40. Semnalul următor este Figura 41. Semnalul următor este Figura 42. Semnalul următor este
pe oprire pe liber cu viteza redusă pe liber cu viteza stabilită
Ziua şi noaptea - o bandă verticală Ziua şi noaptea - o bandă verticală Ziua şi noaptea - o bandă verticală
cu lumină albă care are la capătul de sus cu lumină albă, care are la capătul de cu lumină albă, care are la capătul de
o bandă orizontală cu lumină albă, sus o bandă oblică cu lumină albă sus o bandă oblică cu lumină albă,
îndreptată spre dreapta sensului de mers îndreptată în jos spre dreapta sensului îndreptată în sus spre dreapta sensului
de mers de mers
Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale blocului de linie automat au acelaşi aspect ca semnalul
luminos repetitor al semnalului luminos din staţii şi dau indicaţiile următoare:
a. semnalul luminos următor este pe indicaţia roşu; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 40.
b. semnalul luminos următor este pe indicaţia galben sau galben-clipitor; semnalul luminos repetitor are aspectul din
figura 41.
c. semnalul luminos următor este pe indicaţia verde; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 42.
Semnalele luminoase repetitoare ale semafoarelor au acelaşi aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului
luminos din staţii şi dau indicaţiile următoare:
a. semaforul următor este pe oprire; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 40.
b. semaforul următor este pe liber cu două braţe ridicate la 45º; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 41.
c. semaforul următor este pe liber cu un braţ ridicat la 45º; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 42.
La semafoarele de ieşire de grup şi la semafoarele de ieşire cu două direcţii nu se montează semnal luminos repetitor.
18
Figura 43. LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, până la
semnalul următor!
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar clipitor, spre tren
19
Figura 45. Manevra permisă dincolo de semnal
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar, spre convoiul de manevră
Semnalul luminos de manevră pe catarg sau pitic poate fi prevăzut cu unitate luminoasă de culoare roşie în loc de unitate
luminoasă de culoare albastră.
Figura 46. Trierea oprită! Figura 47. Împinge încet Figura 48. Împinge mai repede
Ziua şi noaptea - o unitate convoiul de vagoane la triere! convoiul de vagoane la triere!
luminoasă de culoare roşie, spre Ziua şi noaptea – o unitate Ziua şi noaptea – o unitate luminoasă
locomotivă luminoasă de culoare galbenă, spre de culoare verde, spre locomotivă
locomotivă
Figura 49. Împinge convoiul de Figura 50. Trage convoiul de Figura 51. Manevra permisă
vagoane la vârful cocoaşei! vagoane de pe cocoaşă înapoi pe dincolo de semnal.
Ziua şi noaptea - o unitate liniile grupei de sosire! Ziua şi noaptea - o unitate
luminoasă de culoare alb – lunar - Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă luminoasă de culoare alb-lunar spre
clipitor spre locomotivă de culoare roşu - clipitor spre locomotivă locomotivă
20
7.2.11. Semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere
Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de triere dau aceleaşi indicaţii cu cele ale semnalelor luminoase de triere,
în cazul în care semnalele luminoase de triere sunt la regim de triere.
Semnalele luminoase repetitoare din mijlocul grupei de primiri, dau indicaţia alb-lunar, dacă semnalele luminoase de triere
nu sunt trecute la regim de triere.
La semnalele luminoase de ieşire din staţiile de triaj, dacă îndeplinesc şi funcţia de semnale luminoase repetitoare ale
semnalelor de triere, se prevede şi un indicator de direcţie luminos. La indicator apare litera "T" iluminată alb, dacă semnalul
repetă indicaţiile semnalului de triere sau litera care indică direcţia spre care se expediază trenul, dacă acesta face funcţia de
semnal de ieşire.
Dacă nu există pericol la trecerea la nivel, semnalul de avarie nu afişează nici o indicaţie; circulaţia trenurilor se va face
conform indicaţiilor date de semnalele de circulaţie. La observarea indicaţiei roşu a semnalului de avarie, mecanicul va lua
imediat toate măsurile pentru oprirea trenului.
Trenul oprit, poate continua mersul cu viteza de cel mult 20 km/h până la depăşirea trecerii la nivel, mecanicul fiind gata să
oprească imediat trenul, dacă observă un obstacol pe trecerea la nivel.
După depăşirea trecerii la nivel, circulaţia trenurilor se va face, în continuare, cu viteza indicată de semnalele de circulaţie
existente.
21
Figura 53. Pericol la tunel! Ia toate măsurile pentru oprire!
Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren
Dacă nu există pericol la tunel, semnalul de avarie la tunel nu afişează nici o indicaţie, circulaţia trenurilor se face conform
indicaţiilor date de semnalele de circulaţie.
La observarea indicaţiei de culoare roşie a semnalului de avarie la tunel mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru
oprirea trenului. Trenul îşi poate continua mersul numai după înlăturarea pericolului şi semnalul de avarie la tuneluri nu
afişează nici o indicaţie.
Figura 54
7.2.15. Semnale fixe care nu sunt în exploatare
Semnalele fixe care nu sunt în exploatare se semnalizează cu două şipci încrucişate aplicate pe braţul, respectiv pe paleta
semafoarelor, pe stâlpii semnalelor luminoase sau pe fundaţia semnalelor luminoase pitice.
Semnalele luminoase nu trebuie să afişeze nici o indicaţie, iar semafoarele trebuie să fie fixate în poziţie de oprire şi
neiluminate.
Semnalele prevestitoare şi repetitoare se prevăd cu şipci încrucişate numai dacă şi semnalul pe care îl preced nu este în
exploatare.
Semnalele fixe care nu sunt în exploatare nu se vor lua în considerare de către personalul de locomotivă.
22
7.3. Defectarea semafoarelor şi a semnalelor fixe
7.3.1. Defectarea semaforului de intrare
Semaforul de intrare se poate defecta astfel:
a. în poziţia pe oprire ;
b. în poziţia pe liber.
În toate cazurile de defectare a semaforului de intrare, intrarea trenului în staţie este permisă numai pe baza
condiţiilor stabilite în ordinul de circulaţie înmânat mecanicului de către un agent autorizat, după oprirea trenului în faţa
semaforului defect.
După primirea ordinului de circulaţie, mecanicul va lua la cunoştinţă, sub semnătură, prevederile din ordinul de circulaţie
şi va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, va supraveghea permanent linia şi va regla viteza în
funcţie de vizibilitate, astfel încât să oprească imediat trenul în cazul în care:
a. constată că nu este asigurat gabaritul de liberă trecere;
b. observă semnale fine de tren, semnale mobile ori semnale date cu instrumente portative care ordonă oprirea
trenului, sau orice altă situaţie de pericol.
Dacă semaforul de intrare se defectează în poziţia pe oprire, semnalul prevestitor care este în dependenţă cu semaforul de
intrare va fi adus în poziţia corespunzătoare, iar noaptea şi ziua, dacă vizibilitatea este redusă din cauza ceţii, viscolului etc.,
felinarul semnalului defect pe oprire trebuie să fie iluminat.
Primirea trenului în staţie, în acest caz, se face pe baza ordinului de circulaţie.
Dacă un semafor de intrare se defectează în poziţia pe liber, braţul lui trebuie să fie adus în poziţia pe oprire, iar semnalul
prevestitor care este în dependenţă cu semaforul de intrare trebuie să fie adus în poziţia corespunzătoare. După aducerea
semaforului de intrare în poziţia pe oprire, primirea trenului în staţie se va face în baza ordinului de circulaţie.
Dacă aducerea semaforul de intrare în poziţia pe oprire nu este posibilă, se procedează după cum urmează:
a. mecanicul va fi încunoştinţat din staţia vecină, în scris, prin ordin de circulaţie, să oprească trenul înaintea
semaforului defect pe liber, pentru a fi primit în staţie cu ordin de circulaţie;
b. tot timpul cât semaforul de intrare este defect pe liber, ziua şi noaptea, în faţa semaforului se va amplasa un
semnal mobil de oprire, respectiv un disc roşu;
c. în timpul nopţii, semaforul de intrare defect pe liber nu se va ilumina.
Dacă defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber se produce după plecarea trenului din staţia vecină, din
care cauză mecanicul nu a putut fi încunoştinţat în scris să oprească trenul înaintea semaforului defect pe liber, impiegatul de
mişcare va comunica mecanicului prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber şi va cere
confirmarea recepţionării mesajului de către mecanic.
Figura 56
În cazul în care mecanicul nu poate fi încunoștinţat prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în poziţia pe
liber, agentul staţiei va amplasa semnalul mobil de oprire în faţa semaforului de intrare şi va merge în întâmpinarea trenului
pentru a da semnale de oprire.
Figura 57
Dacă trenul care trebuie oprit înainte de intrarea în staţie soseşte mai înainte ca agentul staţiei să fi avut timpul necesar
pentru amplasarea pe teren, în faţa semaforului de intrare a semnalului mobil de oprire, acesta va amplasa semnalul mobil de
oprire între şinele liniei respective şi capsele de alarmare acolo unde a putut ajunge prin alergare şi va da în acelaşi timp
semnale de oprire.
După oprirea trenului şi ridicarea de pe şine de către agentul care le-a aşezat a capselor de alarmare rămase
neîntrebuinţate, mecanicul conduce trenul până la semnalul de intrare, dar nu va intra în staţie decât după ce agentul staţiei îi
înmânează ordinul de circulaţie.
Dacă, odată cu ordinul de oprire a trenului la semnalul de intrare defect "pe liber", impiegatul de mişcare nu a dispus şi
primirea trenului în staţie, agentul staţiei trimis la acoperire, după oprirea trenului, se va înapoia la postul său, pentru a primi
dispoziţie de înmânare a ordinului de circulaţie.
Figura 58
După ce impiegatul de mişcare s-a convins că trenul a oprit la intrare, va încunoștinţa prin radiotelefon mecanicul privind
defectarea semaforului de ieşire pe liber, va manevra semaforul de intrare pe liber şi va opri trenul în staţie cu semnale date cu
instrumente portative, pentru a-i înmâna mecanicului ordinul de circulaţie.
Figura 59
Semaforul de ieşire defect în poziţia pe liber nu se va ilumina.
24
În cazul în care semaforul de ieşire este defect în poziţia pe oprire, iar semaforul de intrare nu dă indicaţii asupra poziţiei
semaforului de ieşire, la semaforul de intrare trenurile care au trecere prin staţie vor fi oprite, procedându-se ca şi în cazul
trenurilor oprite la semnalul de intrare precizat mai sus.
25
În cazul defectării semnalului de manevră sau a semnalului luminos de triere, se va aviza în scris mecanicul, prin ordin de
circulaţie, despre acest lucru, iar mişcările de manevră sau de triere se vor executa pe baza semnalelor date de agenţi cu
instrumente portative.
26
7.4. Semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie
7.4.1. Semnale mobile pentru semnalizarea porţiunilor de linie închisă
Orice porţiune de linie închisă, din cauza obstacolelor, evenimentelor sau accidentelor feroviare ori a executării lucrărilor
la linii, instalaţii sau material rulant, trebuie să fie semnalizată cu semnale mobile de oprire, sau asigurată prin blocarea
controlată a parcursurilor de circulaţie către linia curentă închisă, în staţiile centralizate electrodinamic sau electronic,
obligatoriu din ambele staţii care delimitează linia curentă respectivă, indiferent dacă se aşteaptă sau nu trecerea unui tren.
Trenurile, în timpul pregătirii lor tehnice, după compunere, precum şi vagoanele introduse pe liniile de încărcare-
descărcare se semnalizează cu semnale mobile de oprire.
Semnalizarea liniei închise se face cu următoarele semnale mobile:
a. discul galben pe o parte şi alb pe cealaltă parte;
b. discul roşu pe o parte şi alb pe cealaltă parte;
c. discul roşu pe ambele părţi.
Discurile galbene şi roşii pot fi realizate cu materiale reflectorizante.
Discurile galbene şi roşii cu margine albă necesare semnalizării porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie sunt prezentate
în figura 60 şi în figura 61.
Amplasarea discurilor galbene şi roşii trebuie să fie astfel realizată încât să se asigure vizibilitatea la o distanţă de cel puţin
200 m, iar în caz contrar se vor amplasa la o distanţă mai mare, suficientă pentru asigurarea vizibilităţii, menţinându-se între
ele o distanţă de cel puţin 1200 m.
Discul galben nu se montează pe teren dacă locul de amplasare prezentat în figura 63 se situează în incinta staţiei.
Figura 62
27
În acest caz, capsele de alarmare trebuie să fie supravegheate de către agenţi, care se postează la 50 m de la prima capsă de
alarmare în direcţia trenului şi care sunt înzestraţi cu rechizite de semnalizare - steguleţ, lanternă, fluier de mână, capse de
alarmare, extras din mersul de tren pe linia respectivă.
Figura 63.
În cazul porţiunilor de linie închisă pe ambele fire ale unei căi duble sau mai multe fire ale căii multiple, semnalizarea se
va face pentru fiecare fir în parte ca în figura 63, iar în cazul porţiunilor de linie închisă numai pe unul din fire, semnalizarea
din figura 63 se aplică numai pentru firul respectiv.
Circulaţia locomotivelor de ajutor, a mijloacelor de intervenţie, a trenurilor de intervenţie, pe linie curentă închisă către
zona cu obstacole se va face în baza condiţiilor stabilite prin ordin de circulaţie.
Figura 64
Pe cale simplă, capsele de alarmare se aşează în primul rând în partea de unde se aşteaptă trenul. Dacă nu se ştie din care
parte vine trenul, capsele de alarmare se aşează în primul rând pe partea în pantă spre punctul obstacolului, iar în palier, pe
porţiunea în curbă sau în debleu.
28
Pe cale dublă sau multiplă cu obstacol pe mai multe linii, capsele de alarmare se aşează pe toate liniile, dar în primul rând
pe liniile şi în partea de unde se aşteaptă primul tren. Dacă obstacolul este numai pe o singură linie, capsele de alarmare se
aşează numai pe linia respectivă, mai întâi din partea sensului normal de circulaţie.
După aşezarea capselor de alarmare dintr-o direcţie, dacă agentul vede sau aude trenul apropiindu-se aleargă înaintea lui şi
transmite semnale de oprire; dacă nu vede sau nu aude trenul, agentul este obligat să acopere locul obstacolului şi din direcţia
opusă, după care se întoarce la locul obstacolului.
Dacă agentul vede sau aude trenul apropiindu-se şi nu are timpul necesar pentru a aşeza capsele de alarmare la distanţa
reglementară de 1200 m de obstacol, ele pot să fie aşezate la distanţa până la care ajunge agentul prin alergare şi se vor da în
acelaşi timp semnale de oprire a trenului.
După aşezarea capselor de alarmare în toate direcţiile şi pe toate liniile cu obstacole, agentul care a descoperit obstacolul
va rămâne la locul obstacolului până la sosirea şi oprirea primului tren de pe fiecare linie cu obstacol sau până la acoperirea
obstacolului şi cu semnale mobile pentru linie închisă.
Figura 65
7.4.6. Acoperirea vagoanelor rămase pe linie curentă – desprinse din tren sau
fugite din staţie şi/sau oprite pe linie
În cazul ruperii trenului şi rămânerii pe linie a părţilor rupte, fără ca mecanicul să aibă cunoştinţă, precum şi în cazul
vagoanelor fugite din staţie şi oprite pe linie, agentul de la urma trenului, sau în lipsa acestuia oricare agent care constată
vagoane rămase pe linie curentă, trebuie să ia măsuri de acoperire a lor, din ambele părţi, atât pe linie simplă cât şi pe linie
dublă.
Acoperirea se va face în acelaşi mod ca şi în cazul obstacolelor neprevăzute.
Unităţile sunt obligate să doteze personalul care lucrează în legătură directă cu circulaţia trenurilor şi activitatea de
manevră cu capse de alarmare, în cazul în care nu au fost dotaţi cu radiotelefoane pe frecvenţa de circulaţie. Se interzice
personalului care lucrează în legătură directă cu circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră să ia în primire serviciul, dacă nu
posedă rechizitele necesare.
29
1. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, care se află pe o linie din incinta staţiei
Art.110 (1)
Art.111 (1)
Art.112 (1)
Art.113 (1)
Figura 66.
2. Acoperirea obstacolelor sau a locului de executare a lucrării, dacă macazurile sunt îndreptate cu vârfurile spre
obstacol sau spre locul de executare a lucrării.
Figura 67
În cazul în care macazurile se găsesc la o distanţă mai mică de 50 m de obstacol sau de locul de executare a lucrării,
discurile roşii se aşează între vârfurile macazurilor respective.
3. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe un schimbător de cale
Figura
68
4. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe un schimbător de cale, iar în
apropierea lui se găseşte un alt schimbător de cale, care poate să fie astfel fixat încât să nu permită trecerea
materialului rulant spre schimbătorul de cale cu obstacol
Figura 69
5. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe schimbătorul de cale de
intrare
30
Figura 70
6. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află între schimbătorul de cale de la
intrarea în staţie şi semnalul de intrare.
Figura 72
Acest indicator se montează la limita celor două zone de manevră din staţie, cu faţa
pe care este înscrisă litera A spre zona de manevră unde mişcările se execută pe bază de
semnale luminoase.
Depăşirea de către convoiul de manevră a acestui indicator este permisă numai pe
baza semnalelor date de agenţi cu instrumente portative.
La ieşirea trenului din staţie de pe linia directă se va respecta viteza din livret, iar la ieşirea de pe linie abătută se va
respecta viteza de 20 km/h.
31
Indicatorul "numărul liniei" se montează, de regulă, în staţiile centralizate electrodinamic, lângă marca de siguranţă a
liniilor de expediere, prevăzute cu semnale luminoase de grup.
Figura 74.
32
7.5.4. Indicatoare pentru poziţia macazurilor, saboţilor de deraiere şi a opritorului
fix
Macazurile, saboţii de deraiere şi opritorii ficşi trebuie să fie prevăzuţi cu indicatoare; excepţie fac macazurile şi saboţii
centralizaţi din staţiile centralizate electrodinamic şi electronic, cu parcursuri de manevră centralizate la care nu se montează
nici un fel de indicator de macaz sau de sabot.
Indicatoarele pentru poziţia macazurilor pot fi felinare sau tăbliţe indicatoare.
Indicaţiile date de felinarele macazurilor servesc personalului de staţie, linie, tren şi locomotivă, pentru a lua cunoştinţă de
poziţia macazurilor.
Pentru indicarea poziţiei macazului pe linia directă, felinarul este prevăzut cu geam alb-lăptos sau material reflectorizant
alb, iar pentru linia în abatere, cu geam galben sau material reflectorizant galben.
Figura 75. Macazul este în poziţie pe directă şi este atacat pe la vârf sau pe la călcâi
Ziua şi noaptea - un dreptunghi de culoare alb-lăptos, poziţionat cu baza mică pe faţa îngustă a felinarului
33
Figura 78. Macazul este în poziţie de abatere şi este atacat pe la călcâi
Ziua şi noaptea - un dreptunghi de culoare galbenă, poziţionat cu baza mare, pe faţa lată a felinarului
34
Figura 82. Macazul este în poziţie de abatere la stânga şi este atacat pe
la călcâi
Ziua şi noaptea - un unghi de culoare galbenă pe faţa lată a felinarului, ale
cărui laturi indică parcursul peste macaz
d.traversare-joncţiune.
35
Indicatoarele saboţilor de deraiere şi ale opritorilor ficşi dau următoarele indicaţii:
În cazuri de vizibilitate redusă - ceaţă deasă, viscol, furtună, ploaie torenţială, nori - dispozitivele de semnalizare trebuie
iluminate şi în afara orelor prevăzute în calendarul de iluminare.
Figura 90
2. treceri la nivel cu instalaţii automate de semnalizare rutieră fără semibariere –tip SAT;
Instalaţiile de tip BAT şi SAT sunt instalaţii care permit sau interzic circulaţia rutieră prin pasaj şi avertizează existenţa
vreunui pericol pentru circulaţia trenurilor prin pasaj.
37
Figura 91
Pe fiecare sens de circulaţie cu acces la trecerea la nivel cu calea ferată se amplasează câte o instalaţie de semnalizare
automată care să aibă asigurată vizibilitatea în conformitate cu reglementările in vigoare.
Semibarierele se execută din lemn sau din alt material uşor;
Lungimea semibarierei se stabileşte astfel încât, în poziţie orizontală,să acopere cel mult jumătate din dreapta parţii
carosabile a sensului de mers;
Semibariera se vopseşte in benzi alternative roşii si albe, în lungime de 60 cm, începând cu culoarea roşie de la axul de
rotaţie.
Pe corpul semibarierei se montează trei unităţi luminoase, prevăzute cu lămpi cu incandescenţă, astfel:
- unitatea luminoasă din vârf este de culoarea roşie către drum si galbenă către calea ferata;
- celelalte unităţi luminoase sunt îndreptate numai către drum şi sunt de culoare roşie.
38
Semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere se consideră realizată chiar şi numai în una din următoarele situaţii:
- prin aprinderea unei singure unităţi luminoase a dispozitivului cu lumina intermitenta roşie;
- prin funcţionarea semnalului sonor;
- prin poziţia orizontală a unei singure semibariere.
Circulaţia rutieră se consideră de asemenea interzisă şi în situaţia în care barierele sau semibarierele sunt în curs de
coborâre ori de ridicare.
Figura 92
În staţiile necentralizate, macazurile se manevrează de către acari, la faţa locului, acţionând aparatul de manevră cu
contragreutate. El constă din mai multe pârghii cu o contragreutate, care printr-un sistem de bare acţionează limbile
macazului.
Acesta se montează pe traverse, prin intermediul unei capre din fontă şi are la partea superioară un felinar,cu ferestre de
diferite forme, indicând mecanicului de locomotivă traseul pe care-l va urma.
39
Cheia de control, eliberată prin încuierea macazului, serveşte la încuierea macazului următor din parcurs, în acest mod se
continuă până la ultimul macaz din parcursul comandat.
Cheia de la ultimul macaz se numeşte "cheia de parcurs" şi ea se introduce în încuietoarea de pe aparatul de manevră sau
tabloul mecanic, corespunzând liniei parcursului comandat.
Acest sistem se numeşte „cu încuietori simple” atunci când pentru
control este necesar a se aduce impiegatului de mişcare toate cheile încuietorilor de la macazurile ce intră în parcursul
comandat şi „cu încuietori conjugate", atunci când pentru control este suficienţă o singură cheie, deoarece macazurile ce intră
în parcurs au fost încuiate cu cheia scoasă din încuietoarea macazului precedent. In acest caz, se utilizează încuietori cu două
chei;
La încuietorile duble, cheia din stânga denumită "cheia înzăvorâtoare" serveşte la încuierea macazului, iar cheia din
dreapta denumită "cheia de control" serveşte la descuierea macazului.
Cheia de control poate fi scoasă din încuietoare numai dacă macazul este încuiat cu cheia înzăvorâtoare, care în acest caz
rămâne blocată în încuietoare.
Cheia de control, eliberată prin încuierea macazului, serveşte la încuierea macazului următor din parcurs, în acest mod se
continuă până la ultimul macaz din parcursul comandat.
Cheia de la ultimul macaz se numeşte "cheia de parcurs" şi ea se introduce în încuietoarea de pe aparatul de manevră sau
tabloul mecanic, corespunzând liniei parcursului comandat.
La descuierea macazurilor, cheia de parcurs se scoate din încuietoarea aparatului de manevră, se introduce în încuietoarea
ultimului macaz încuiat din parcurs şi se răsuceşte spre stânga. Apoi se roteşte ciocul încuietorii în poziţie orizontală, macazul
fiind astfel descuiat. Se scoate cheia (exterioară) din încuietoare şi se descuie cu aceasta macazul următor.
Se continuă astfel, în ordine inversă ca la încuierea macazurilor, la descuierea tuturor macazurilor din parcurs.
Pentru încuierea macazului în una dintre cele două poziţii finale, acesta este înzestrat cu un dispozitiv special, montat la
vârful macazului, numit „încuietoare de macaz”.
După ce încuietoarea de macaz a fost încuiată, se scoate din ea cheia de control, realizându-se astfel controlul poziţiei
macazului.
Pentru executarea unei comenzi, acarul manevrează şi încuie în poziţie corespunzătoare toate macazurile din parcurs,
obţinând în final una sau mai multe chei de control pe care le depune pe tabloul de chei, sub supravegherea revizorului de ace
sau le introduce în tabloul mecanic de chei sau aparatul de manevră. În acest mod, impiegatul de mişcare are controlul
executării corecte a parcursului comandat şi poate pune pe liber sau autoriza punerea pe liber a semnalului care comandă
parcursul respectiv.
Instalaţiile cu încuietori se numesc şi instalaţii de asigurare şi pot fi:
- cu încuietori fără bloc;
- cu încuietori şi bloc.
La aceste instalaţii, macazurile se manevrează cu mâna la faţa locului şi sunt prevăzute cu încuietori de control.
Încuietoarea de macaz cu o cheie este prezentată în figura 94
Încuietoarea de macaz cu două chei este compusă din aceleaşi părţi ca şi cea cu o cheie, cu deosebirea că are corpul mai
lung, din cauza broaştei.
Broasca încuietorii este compusă din zăvor, două grupuri de câte patru verturi, un sector care blochează alternativ una
dintre chei, două ştifturi pentru conducerea cheilor şi două ştifturi în jurul cărora oscilează cele două grupuri de verturi.
Figura 93
40
Figura 94
41
Figura 95
Încuietoare de macaz cu o cheie
1- Corpul încuietorii; 2- orificiu de ungere; 3 – şuruburi de prindere la şină;
4 – şanţ pentru fixarea la talpa şinei, 5 – piuliţa şurubului de prindere; 8 – ochelari;
19 – cheie;
7.9.3. Cheie de macaz. Cheie de parcurs
Când cheile se depun pe un tablou, se pot folosi încuietori cu o singură cheie, în care caz se obţine câte o cheie de control
pentru fiecare macaz.
Dacă se folosesc încuietori cu una sau două chei, conjugate între ele, se poate obţine după încuierea tuturor macazurilor din
parcurs, o singură cheie, numita cheia de parcurs, care se va introduce în aparatul de manevra instalat în cabină.
Semafoarele se manevrează prin pârghii montate pe postamentul aparatului de manevră sau pe o capră exterioară numita
<boc>.
Încuietoarea de macaz este dispozitivul montat la vârful macazului prin care acesta poate fi încuiat în poziţie normală (pe
plus) sau in poziţie manevrată (pe minus).
Prin aceste dispozitive, impiegatul de mişcare sau revizorul de ace poate controla executarea corectă a unui parcurs, prin
aducerea cheilor de către acari.
Cheia încuietorii are patru trepte de adâncimi diferite, care se numerotează cu cifre de la 1 la 4: treapta cea mai adâncă cu 1,
urmată de 2 şi 3, iar treapta care are acelaşi nivel cu partea plină a bărbii se numerotează cu 4.
Fiecare tip de cheie poartă un număr gravat pe barba cheii.
Pentru a exclude posibilitatea descuierii macazurilor cu chei aparţinând altor macazuri, se interzice utilizarea de încuietori
având chei identice în limitele aceleiaşi staţii, iar în staţiile mari în limita posturilor de macaz vecine.
Figura 96
43
Tablourile de acest tip se compun dintr-un panou de lemn pe care este desenată schiţa staţiei şi programul de înzăvorâre. În
dreptul fiecărei linii sunt desenate dreptunghiuri, în interiorul cărora se agaţă cheile încuietorilor de la macazurile ce întră în
parcursul respectiv .
Figura 97
Pentru ca fiecare cheie să poată fi agăţată pe tablou numai în locaşul indicat, urechea sa are trei găuri: în una din ele intră
ştiftul de agăţare, mai gros, iar în celelalte două intră ştifturile de control, care se aranjează diferit pentru fiecare cheie .
Ştifturile sunt nituite pe o plăcuţă metalică ce se prinde pe panou cu şuruburi.
Inscripţiile şi plăcuţele sunt vopsite în negru, iar fondul tabloului în alb.
Figura 98
44
Figura 99
Figura 100
În acest scop cheile semnalelor, care în poziţie normală a butoanelor de parcurs sunt blocate în broaştele lor, pot fi scoase
numai după deplasarea corespunzătoare a butoanelor; cât timp cheile semnalelor sunt scoase din tablou, butonul de parcurs
rămâne blocat.
45
Din punctul de vedere al siguranţei circulaţiei, tablourile mecanice de chei sunt superioare celor cu ştifturi de agăţare, pentru
următoarele motive:
- verifică aducerea tuturor cheilor din parcursul comandat;
- cheia semnalului nu poate fi scoasă (şi deci semnalul nu poate fi pus pe liber) decât
după ce cheile macazurilor din parcurs au fost blocate în broaşte;
- construcţia tabloului nu permite decât eliberarea cheii semnalului corespunzător parcursului efectuat (intrare sau ieşire).
La acest tip de asigurare, fiecare macaz din parcursul liniilor de primirea, trecerea şi expedierea trenurilor trebuie să fie
prevăzut cu încuietori simple cu o cheie, înzăvorând macazul într-o poziţie sau în ambele, după necesitate.
După încuierea macazurilor din parcursul comandat, toate cheile de la aceste încuietori se aduc la biroul de mişcare şi sunt
atârnate pe un tablou pe care sunt trecute parcursele şi în dreptul parcurselor numărul macazurilor din parcurs şi poziţia în care
trebuie să fie încuiate.
Fiecare cheie se atârnă pe tablou la locui ei, astfel că impiegatul, privind tabloul, poate constata, prin prezenţa cheilor, dacă
parcursul respectiv este bine executat şi dacă este asigurat.
Pentru a se evitai ca o cheie să fie atârnată, din greşeală în locul alteia, în afară de cuiul de susţinere mai sunt fixate pe tablou,
pentru fiecare loc de cheie încă două cuie de control.
Urechea cheii are, în afară de orificiul pentru cuiul de susţinere, încă două orificii care corespund exact cu cuiele de control
de pe tablou.
Amplasamentul cuielor de control, precum şi al orificiilor respective de la cheie, este astfel încât nu se poată atârna pe tablou
o cheie în locul alteia.
Figura 101
La acest tip de asigurare, macazurile trebuiesc închise, în mod obligatoriu, într-o anumită ordine. In acest scop, ele sunt
prevăzute cu încuietori cu două chei, cu excepţia acelora cu care începe asigurarea unui parcurs, care au încuietori cu o singură
cheie.
Încuierea macazurilor pentru un anumit parcurs se face conform indicaţilor din figura 102.
In figura 101, este arătată situaţia normală, când toate macazurile sunt neînzăvorâte.
Macazul nr. 1,are două încuietori şi câte o cheie pentru înzăvorârea macazului pe directă şi abătută.
Macazul nr. 3 are două încuietori cu câte două chei, pentru înzăvorârea lui pe diagonală sau pe linia II şi macazul Nr. 5, o
încuietoare pentru înzăvorârea lui pe linia III.
Cercul gol însemnă că lipseşte, cheia din broască, iar cercul plin că se găseşte cheia în broască.
46
Figura 102
In figura 102 este arătat mersul operaţiunilor pentru încuierea macazurilor pentru linia III. In acest caz, se manevrează
macazul nr. 1 pe diagonală, se închide în această poziţie cu încuietoarea „b", se scoate cheia din încuietore şi se merge la macazul
nr. 3, care este aşezat pe diagonală, introducem cheia scoasă din încuietoarea „b" în broasca din stânga încuietorii „d" şi închidem
încuietoarea.
Prin această operaţie se eliberează cheia de control a încuietorii „d", cu care mergem la macazul nr. 5.
Manevrăm macazul pe linia III, introducem cheia în încuietoarea „e" şi încuiem. încuietoarea.
Prin această operaţie, se eliberează cheia de control a acestei încuietori, pe oare o ducem la biroul de mişcare.
Această ultimă cheie de control se numeşte şi cheie de parcurs, deoarece impiegatul, fiind în posesia ei, ştie că parcursul
respectiv este bine executat şi toate macazurile din acest parcurs sunt înzăvorâte.
In caz contrar, nu ar fi putut obţine această cheie, parcursul respectiv neputându-se executa decât în ordinea arătată mai sus,
cheile depinzând una de alta.
Cheia de parcurs poate fi pusă în dependenţă cu semnalele care comandă parcursul respectiv, prin blocuri electromecanice
sau mecanice.
Acest sistem se numeşte „cu încuietori simple” atunci când pentru control este necesar a se aduce impiegatului de mişcare
toate cheile încuietorilor de la macazurile ce intră în parcursul comandat şi „cu încuietori conjugate", atunci când pentru control
este suficienţă o singură cheie, deoarece macazurile ce intră în parcurs au fost încuiate cu cheia scoasă din încuietoarea macazului
precedent. In acest caz, se utilizează încuietori cu două chei;
47
7.9.12 Manipularea instalaţiilor de asigurare cu încuietori cu chei şi bloc, în condiţii
normale
La aceste instalaţii macazurile pot fi înzestrate sau cu încuietori sau cu zăvoare şi există o dependenţă conformă între poziţia
macazurilor şi poziţia semnalelor.
In stare normală, semnalele ce comandă parcursele sânt blocate pe oprire; punerea semnalelor de acoperire pe liber se poate
efectua numai după ce macazurile corespunzătoare parcursului comandat au fost just manevrate şi blocate, iar semnalele ce
deservesc parcurse incompatibile cu cel comandat au fost de asemenea blocate pe oprire.
Dacă macazurile sunt înzestrate cu încuietori, ele nu pot fi decât conjugate.
Legătura între agentul care execută comenzile impiegatului de mişcare şi acesta se face prin aparatele de manevră şi blocurile
de comandă. Dependenţa între macazuri şi semnale se poate realiza fie la aparatele de manevră, fie la blocul de comandă.
A. Instalaţii interioare.
A.1. În biroul de mişcare:
Aparatul de comandă: de unde se comanda si se controlează de către I.D.M. executarea parcursurilor de circulaţie (intrări,
ieşiri şi treceri ).
Aparatul de comandă trebuie să asigure:
- zăvorârea parcursurilor la dispoziţia IDM; zăvorârea reciprocă a macazurilor si a semnalelor comandate pe posturi de
macazuri diferite.
B. Instalaţii exterioare.
Aceste instalaţii sunt dispuse pe teren fiind controlate şi comandate prin intermediul aparatului de comandă si a aparatelor de
manevra.
B.1.Incuietori de macazuri cu una si doua chei.
B.2. Saboţi de deraiere care protejează liniile staţiei de eventualele scăpări de vagoane de pe liniile industriale, daca există.
B.3. Semnale mecanice si eventual semnale prevestitoare luminoase ale semnalelor de intrare.
B.4. Bariera mecanica.
B.5. Instalaţia de autostop tip "INDUŞI".
Serveşte pentru controlul punctual al vitezei trenurilor şi vigilenţei mecanicului de locomotivă.
B. 6. Transmisiile mecanice, compensatori, coturi de abatere prin intermediul cărora se manipulează semnalele mecanice si
bariera mecanica.
B.7. Reţeaua de cabluri.
Această reţea de cabluri este formată din părţi la vedere (picheţi, distribuitori) şi părţi ascunse (cabluri pozate în canale si
şanţuri).
Prin intermediul reţelei de cabluri se transmit comenzile de la aparatul de comandă spre aparatele de manevră de la cabine. Se
realizează dependenţa electrica între aparatul de comanda si aparatele de manevra.
B.8. Dulapuri exterioare pentru aparataj.
Aparatele de manevra amplasate in cabine servesc la executarea pe teren a parcursurilor de circulaţie, comandate pin aparatul
de comanda de către I.D.M.
Aceste aparate se compun din :
Postament metalic pe care sunt montate registrele mecanice in care se afla liniare, elemente, piedici iar in fata sunt montate
broaşte pentru cheile de parcurs, rezultate in urma executării pe teren a parcursurilor comandate, manete de direcţie pentru intrări
si ieşiri si, daca exista barieră, o maneta pentru controlul închiderii barierei si deblocarea pârghiilor pentru manipularea pe liber a
semnalelor mecanice. In spatele registrelor mecanice se găsesc regletele cu contactele electrice ale cheilor, manetelor si a
pârghiilor de semnale. Tot pe postamentul metalic se mai află montate pârghii pentru manipularea semnalelor mecanice de
intrare, de ieşire şi eventual repetitoare si prevestitoare.
Pe registrul mecanice se găsesc montate cutiile electrice in care se găsesc montate câmpuri electrice, inductor pentru
producerea energiei electrice, cablajul care face legătura intre câmpuri, contactele cheilor de parcurs si cablurile de dependinţă cu
aparatul de comanda.
Amplasarea câmpurilor electrice la aparatul de manevra este prevăzută în instrucţia de manipulare. Pentru fiecare câmp sunt
montate tăbliţe inscripţionate arătând funcţia câmpului electric respectiv .
Principalele câmpuri de la cabina sunt cele de parcurs si cele de consimţământ.
Planşetele de lemn fixate de cutiile electrice pe care sunt montate sonerii in legătura cu butoanele aferente de la aparatul de
comanda si butoane de acţionare a soneriilor aflate la aparatul de comanda.
48
Figura 103
Notă: Comanda parcursurilor de circulaţie se face prin intermediul semnalelor mecanice de intrare si ieșire,manipulate cu
ajutorul pârghiilor anume destinate, manipulate de către acarii de la aparatele de manevra,in urma comenzilor date de I.D.M. prin
aparatul de comanda.
Pentru fiecare semnal de intrare sunt prevăzute câte o pârghie cu doua braţe. In stare normala pârghiile sunt
blocate,deblocarea acestora si manipularea semnalelor se face cu respectarea strictă a succesiunilor operaţiilor.
Pentru fiecare semnal de ieșire sunt prevăzute câte o pârghie cu câte un braţ. In stare normala pârghiile sunt blocate,
deblocarea acestora si manipularea semnalelor pe liber se face aducându-se pârghia rotii de manipulare di poziţia de jos in sus.
In stare normala la aparatul de comanda manetele de parcurs sunt nemanipulate, iar câmpurile electrice neacţionate (la
ferestruicile câmpurilor indica culoarea roşu).
La aparatele de manevra cab.1 si cab.2 cheile de parcurs se găsesc in încuietorile macazurilor , mai puţin cheile macazurilor
de acoperire, acestea fiind blocate in aparate prin câmpurile de consimţământ aferente, la dispoziţia IDM, iar câmpurile electrice
neacţionate (la ferestruicile câmpurilor indica culoarea roșu).
Semnalele de circulaţie indica poziţia pe oprire.
1. După îndeplinirea îndatoririlor prevăzute in instrucţia de 1. Acarul de la cab.1.sau cab.2. aduce macazurile cerute
mișcare si P.T.E. al staţiei, transmite comanda la posturile de pentru parcursul comandat in poziţie corespunzătoare si le
macazuri. încuie, introduce cheile de parcurs in broaștele destinate de
pe aparatul de manevra si le răsucește. Macazurile de
acoperire vor fi manevrate in poziţia corespunzătoare si le
încuie, introduce cheile in broaștele destinate de pe aparatul
de manevra si le răsucește după care transmite câmpul de
consimţământ aferent la aparatul de comanda. Macazurile
care intra in parcursul comandat se revizuiesc
urmărindu-se sa îndeplinească condiţiile stabilite in
R.E.T. şi Regulamentul de mişcare.
49
2. La soneria de la cab. 1.sau cab.2. cade clapa şi sună
soneria.
Inclina maneta de direcţie spre intrări blocându-se in
acest mod cheile de parcurs in broaștele lor pe aparatul de
manevra.
3. Apasă pentru intrări pe pârghia câmpului de asigurare
a parcurselor şi în acelaşi timp învârte manivela inductorului
de 10-12 ori până ce la ferestruica câmpului de asigurare la
aparatul de manevră se schimbă culoarea din roşu în alb.
În momentul depăşirii de către tren a macazurilor şi gararea între mărcile de siguranţă, a liniei la care a fost efectuat
parcursul, instalaţia se readuce la normal.
Asemănător se execută şi restul parcurselor posibile. (ieşire, trecere). Manevra se execută cu semnale de mână.
50
de siguranţa circulaţiei. În caz că, defecţiunea constatată nu produce întârzieri de trenuri, sau perturbaţii în activitatea de
manevră, IDM va aştepta organul SCB pentru remedierea defecţiunii.
Organul SCB pe baza celor constatate asupra instalaţiei defecte ia măsuri de restabilire a funcţionării instalaţiei, numai după
înscrierea în RRISC a lucrării ce urmează să o efectueze, precizând modul în care se execută circulaţia şi manevra trenurilor până
la restabilirea funcţionării normale a instalaţiei defecte.
La aparatul de manevra: pentru readucerea la normal a câmpurilor de asigurare a parcursurilor,se desfac ferestruicile
câmpurilor respective, apoi cu degetul se mişcă alternativ indicatorul câmpului până ce câmpul se schimbă din alb în roşu.
Personalul de mişcare trebuie să verifice dacă următoarele plumburi de control sunt intacte:
- Plumbul bulonului de prindere la talpa şinei a încuietorilor pentru controlul poziţiei macazurilor.
- Plumburile de la încuietorile pârghiilor de semnal
- Plumburile de la ferestrele câmpurilor de bloc
- Plumburile de la capacele cutiilor aparatelor de comandă şi manevră
Pe reţea există două tipuri de instalaţii CEM: tip CFR şi tip FT – Fabrica de telefoane.
La instalaţiile CEM CFR, una din particularităţile principale este faptul că talonarea macazului se vede la pârghia de macaz.
La instalaţia de centralizare electromecanică a macazurilor şi semnalelor tip Fabrica de Telefoane, comenzile din biroul de
mişcare la cabinele posturilor de macazuri se fac pe cale electrica, iar manipularea şi zăvorârea macazurilor şi semnalelor se face
pe cale mecanică.
51
ieşiri (semnal).
şina izolata la ieşiri.
Unele câmpuri au tijele de apăsare cuplate printr-o pârghie dubla. La apăsarea acestor pârghii se acţionează ambele câmpuri
deodată.
Releele pentru şinele izolată.
Inductorul se află în interiorul cutiei electrice şi este acţionat prin manivela sa din exterior; el produce curentul necesar
pentru câmpuri electrice şi sonerie, mai există un inductor de mare putere care alimentează circuitele de cale, când nu există
curent electric de la sursa de bază. Acest inductor se cuplează cu inductorul principal printr-o manetă de către acar.
Indicatorii electrici de linie, sunt aşezaţi deasupra cutiei mecanice în dreptul manetelor de parcurs.
La darea comenzii de la blocul central la fereastra respectivă a indicatorului apare linia de circulaţie pe care se face primirea
sau expedierea unui tren.
Dedesubtul fiecărei ferestre este indicat numărul liniei de circulaţie, numerele macazurilor ce intră în parcurs în poziţia (+)
sau manevrată (-), precum şi semnalele ce se manevrează pentru linia respectivă.
Pe planşeta de lemn, deasupra indicatorului se află o sonerie în legătură cu butonul de comanda de la blocul central.
Indicatorii mai sunt în legătură cu butonul de sonerie, manetele de direcţie şi butonul de comandă de la blocul central.
Indicatorii mai sunt şi în legătură şi cu manetele de parcurs care îi readuc în poziţie normală la anularea comenzii.
Cutia mecanică, aşezată deasupra postamentului metalic (capra aparatului de manevră), sub cutia electrică, având în faţă
manete de parcurs, câte una pentru două linii centralizate.
În poziţie normală aceste manete stau vertical în crestătura de la mijlocul rozetei. La executarea unei comenzi maneta se
înclină la dreapta pentru o linie, iar la stânga pentru altă linie, corespunzător liniei comandate; această operaţie este posibilă
numai după ce mai înainte s-au manevrat macazurile din parcurs şi de acoperire în poziţie justă, pentru parcursul respectiv şi
blochează mecanic pârghiile acestor macazuri.
Capra aparatului de manevră, pe care sunt aşezate pârghiile pentru manevrarea macazurilor, zăvoarelor, saboţilor de
deraiere, barierei şi semnalelor şi de care este prinsă cutia mecanică cu liniarele zăvorâtoare pentru realizarea dependinţelor între
pârghiile de macaz şi de semnal.
Ordinea de aşezare a pârghiilor:
1. Pârghiile de semnal intrare
2. Pârghia semnalului manevră
3. Pârghia sabotului
4. Pârghiile de macaz
5. Pârghiile pentru zăvoarele centralizate
6. Pârghiile pentru semafoarele de ieşire
Toate pârghie sunt prevăzute cu tăbliţele care este indicat numărul macazului, a zăvorului, sabotului sau litera semnalului
respectiv.
Pârghiile de macaz, sabot şi semnal sunt cu doua poziţii iar pârghia semaforului de intrare cu 2 braţe are trei poziţii. Pârghiile
de macaz sunt vopsite cu culoare neagra, cele de zăvor şi sabot cu culoare galbena, cele de semnal cu culoare roşie, inclusiv ale
semnalelor de manevra.
Poziţia normală a pârghiilor macazurilor diferă între instalaţiile CEM CFR şi CEM FT.
La CEM tip FT poziţia normală a pârghiilor macazurilor este cu braţul îndreptat în jos. Pentru macazuri aceasta poziţie
corespunde cu poziţia normală a macazurilor indicata în planul tehnic de exploatare al staţiei. Pentru sabotul de deraiere
corespunde cu poziţia închis pe linie a sabotului, iar pentru semnale corespunde cu poziţia pe oprire.
La instalaţiile CEM tip CFR poziţia pârghiilor de macaz şi sabot este invers decât la cele tip FT.
Pârghiile zăvoarelor în poziţie normală (deszăvorâte stau sus), iar în poziţie manevrata (înzăvorâte) stau în jos.
La instalaţiile CEM tip CFR poziţia pârghiilor de macaz şi sabot este invers decât la cele tip FT.
Pârghia semaforului cu doua braţe este dublă, pentru manevrarea cu 1 braţ se ridică pârghia 1 din poziţia de jos (normală) în
sus, iar pentru manevrarea cu 2 braţe aduce pârghia 2 în poziţie normală de sus în poziţie manevrata jos:
52
Acarul înclină apoi pârghia de parcurs pentru parcursul comandat, deplasând liniarul de parcurs care înzăvorăște plăcile de
program ale macazurilor din parcursul comandat.
În acelaşi timp sunt deszăvorâte plăcile de program ale pârghiilor de semnal, de asemenea şi autoblocajele câmpurilor de
asigurare şi de şină izolată. Apoi se apasă pe tija de apăsare a câmpului de asigurare din aparatul de manevră şi învârteşte
manivela inductorului.
Câmpul de asigurare se va bloca, iar câmpul de despiedicare respectiv, din aparatul de comandă se va debloca. Odată cu
blocarea câmpului de asigurare, prin intermediul autoblocajului de sub câmp, este înzăvorâtă pârghia de parcurs şi se poate
manevra semnalul pe liber.
Deblocarea câmpului de despiedicare din aparatul de comandă produce blocarea liniarului respectiv, deci înzăvorârea manetei
de parcurs în poziţie manevrată şi se pregăteşte circuitul pentru acţionarea câmpurilor de semnal.
Figura 104
Consimţământul pentru
manevrarea semnalului pe liber se dă
de către IDM, după ce primeşte în
aparatul de comandă asigurarea
parcursului. Câmpul de semnal de la
staţie se blochează iar cel de la
aparatul de manevră se deblochează
ceea ce duce la eliberarea pârghiei de
semnal.
Manevrarea semnalului pe liber se
face din cabină, după ce acarul
primeşte consimţământul pentru
manevrarea semnalului pe liber, apasă
tija de blocare a câmpului de şină
izolată, care se blochează prin simpla
apăsare.
Această operaţie este
condiţionată de faptul că s-a executat
asigurarea parcursului şi s-a deblocat
câmpul de semnal.
Prin intermediul transmisiei, pe
teren semnalul trece pe liber, iar în
aparatul de manevră se înzăvorăsc tijele câmpurilor respective, care nu pot fi acţionate atât timp cât semnalul este pe liber.
Anulare parcursului are loc după trecerea trenului. Succesiunea operaţiilor este inversă faşă de comanda dată. Se manevrează
mai întâi semnalele care au comandat parcursul respectiv, pe oprire. Blocarea câmpului de semnal în aparatul de manevră nu se
poate face decât dacă a fost deblocat în prealabil câmpul de şină izolată.
Deblocarea câmpului de şină izolată se produce numai după ce trenul pentru care s-a comandat parcursul a trecut peste şina
izolată corespunzătoare şi apoi a eliberat-o.
53
7.10.8. Funcţionarea blocului de linie automat
BLA – bloc de linie - realizează dependinţe de excludere între două staţii adiacente, împiedicând expedierile de tren contra
tren sau a ajungerii trenurilor din urmă;
Pe teren sunt formate din sectoare de bloc controlate prin circuite de cale şi acoperite cu semnale de bloc, instalaţii de
autostop, instalaţii BAT, instalaţii SAT, iar la interior echipamentele de telecomandă şi telecontrol.
Constructiv există BLA banalizat - pe linii simple sau duble -, în care circulaţia pe acelaşi fir poate fi făcută în ambele
sensuri şi BLA specializat, numai pe linii duble, unde circulaţia pe bază de BLA se face numai pe firul din dreapta al căii duble.
Instalaţiile de bloc de linie automat – denumite în continuare BLA - permit ocuparea liniei curente de către mai multe trenuri
care circulă în acelaşi sens de mers pe distanţa dintre două staţii vecine, prin secţionarea acesteia în porţiuni de linie denumite
sectoare de bloc de linie automat, acoperite de semnale luminoase.
Instalaţiile de bloc de linie automat sau semiautomat nu trebuie să permită punerea pe liber a unui semnal de ieşire sau de
ramificaţie, înainte de eliberarea de către tren a sectorului de bloc de linie automat, respectiv a liniei curente în cazul blocului de
linie semiautomat, pe care le acoperă.
Pe liniile cu cale simplă dotate cu bloc de linie automat sau semiautomat, pe distanta dintre două staţii vecine, după punerea
pe liber a semnalului de ieşire dintr-o staţie pentru un sens de mers trebuie să fie exclusă posibilitatea punerii pe liber a
semnalelor de ieşire din staţia vecină cât şi a semnalelor de trecere din linie curentă pentru sensul contrar de mers, acolo unde
există.
Fiecare semnal al blocului de linie automat trebuie să treacă automat pe oprire la intrarea trenului pe sectorul pe care îl
acoperă precum şi în cazul întreruperii funcţionării circuitului de cale ale acestui sector.
La arderea unui bec de la o indicaţie permisivă, semnalul de bloc trebuie să treacă automat pe o indicaţie mai restrictivă.
Toate semnalele blocului de linie automat trebuie să fie completate cu instalaţii de control punctual al vitezei trenurilor şi
autostop.
Figura 105
54
7.11.1. Grupe ale staţiei de triaj
Staţia de triaj este organizată pe grupe, astfel:
- grupa A, grupa de primire - unde se asigură sosirea garniturilor de trenuri în vederea trierii vagoanelor;
- grupa B, grupa de triere - unde are loc trierea propriu zisă a vagoanelor pe un plan înclinat pe care este amplasată instalaţia
de automatizare a trierii peste cocoaşă
- grupa C, grupa de retriere – unde are loc retrierea vagoanelor triate greşit, sau pentru aranjarea vagoanelor într-o anumită
ordine, impusă de reglementările privind compunerea trenurilor, sau în funcţie de poziţia geografică a staţiilor din parcurs.
- grupa D, grupa de expediere unde are loc pregătirea garniturilor de tren pentru expediere şi expedierea trenurilor.
Figura 106
55
7.11.6. Frâna de cale
Frâna de cale asigură moderarea vitezei vagoanelor lansate pe cocoaşă de la un pupitru de comandă, pentru evitarea
tamponărilor violente.
Figura 107
56
Din momentul transmiterii macazurilor la comanda locală, agentul de la masa de manevră poate manevra macazurile de la
masa de manevră respectivă prin apăsarea butoanelor de macaz în poziţia de plus sau minus.
Pe luminoschemă repetitorii semnalelor de manevră care acoperă macazurile transmise la comanda locală, dau indicaţia albă
tot timpul cât macazurile sunt transmise la comanda locală, iar semnalele de pe teren dau indicaţii permisive .
Dacă în timpul când macazurile sunt date la comandă locală, IDM doreşte să controleze poziţia acestora, IDM apasă pe
butonul de control secţiuni izolate manevra locală după care se luminează pe luminoschemă trasa acestor secţiuni.
La executarea manevrelor, agentul de mişcare de la masa de manevră se orientează după schiţa zonei macazurilor respective
aflate pe aparatul de manevră.
57
7.13. Coloana de manevră
Coloanele de manevră servesc pentru a transmite competenţe limitate unor agenţi autorizaţi
pentru executarea de mişcări de manevră într-o anumită zonă a staţiei. Macazurile din zona
respectivă se comandă de pe teren de la coloana de manevră, în fiecare coloană de manevră
existând o schiţă cu macazurile care se pot manevra de la aceasta, de către agentul M.
Atenţie! În aceste situaţii manevrarea macazurilor se face „la vedere”, instalaţia permite
manevrarea macazului ocupat cu material rulant.
Se întâlnesc de regulă în staţiile de dimensiuni medii.
Figura 108
58
- readuce maneta de consimţământ în poziţie normală prin tragerea butonului de transmitere a macazurilor la comanda locală
şi comunică telefonic la IDM terminarea manevrei şi readucerea manetei în poziţie normală.
Această operaţiune are ca efect şi STINGEREA becului ROŞU de la acest buton, în caz contrar macazurile nu vor putea fi
aduse la comanda centralizată.
La retransmiterea macazurilor la comanda centralizată se va avea în vedere ca toate secţiunile izolate din zona coloanei de
manevră să rămână libere, respectiv gararea între mărcile de siguranţă a materialului rulant.
În caz de deranjament,când un macaz nu se poate manevra pe poziţia”plus”, sau când o secţiune izolată din cuprinsul
coloanei de manevră rămâne ocupată pe aparat dar este liberă pe teren, preluarea coloanei la comanda centralizată de către IDM
se face prin butonul de deszăvorâre artificială din capătul respectiv, de către IDM, după înscrierea în RRISC cu privire la acest
fapt şi ruperea plumbului de la butonul respectiv.
7.14.2. Instalaţii telefonice între IDM şi posturile de barieră din staţie sau linie
curentă
Pe aceste instalaţii telefonice se transmit comunicările între IDM şi păzitorii de barieră, legate de circulaţie trenurilor.
IDM transmite comanda pentru închiderea barierei către păzitorul de barieră, respectiv alte comunicări: avizarea circulaţiei,
dispoziţie privind suspendarea, reluarea activităţii de mişcare, etc.
59
Accidental - in caz de deranjament sau când se constata cu ocazia reviziilor sau a lucrărilor de întreţinere si reparaţie
defecţiuni care periclitează siguranţa circulaţiei .
In înscrierea care se va face in RRISC de către organul SCB se va preciza modul de executare al circulaţiei pe perioada cit
instalaţia este scoasa din funcţie.
60
7.15.2 Încuviinţarea IDM pentru executarea lucrărilor
Se interzice efectuarea lucrărilor de modificare, mutare, reparare, verificare sau de înlocuire a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE,
precum şi a altor lucrări care ar provoca scoaterea lor temporară din funcţiune, înainte de înregistrarea operaţiilor respective în
RRLISC şi fără încuviinţarea IDM dispozitor.
Încuviinţarea pentru executarea lucrărilor la instalaţiile SCB, TC şi IFTE se dă, în scris, de către IDM dispozitor cu notarea
orei de la care se încuviinţează începerea lucrării, după luarea la cunoştinţă sub semnătură a înscrierii făcute de personalul de
întreţinere, în RRLISC.
Posturile îndepărtate de biroul de mişcare, deservite de IDM şi posturile înzestrate cu masă de manevră sau instalaţie de
comandă automată a macazurilor deservite de agenţi, pot fi dotate cu RRLISC; prevederi de amănunt privind ruperea sigiliilor,
scoaterea din funcţiune şi executarea lucrărilor la instalaţiile SCB, TC sau IFTE în staţiile în care se folosesc mai multe RRLISC,
se stabilesc în PTE.
Personalul SCB, TC şi IFTE care efectuează lucrări în raza de activitate a posturilor cu masa de manevră sau comandă
automata a macazurilor, face înscrierile corespunzătoare executării lucrărilor în RRLISC, iar IDM sau agentul care manipulează
instalaţia respectivă le transmite cu număr şi oră către IDM dispozitor, în vederea încuviinţării executării lucrărilor şi respectării
măsurilor impuse de situaţie.
În toate cazurile în care urmează să se execute lucrări la posturile sau instalaţiile exterioare, IDM dispozitor trebuie să dea
dispoziţie scrisă personalului care deserveşte aceste posturi precizând că s-a încuviinţat executarea lucrărilor, intervalul de timp al
executării acestora şi condiţiile stabilite pentru efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei vehiculelor feroviare. Personalul
care deserveşte aceste posturi nu trebuie să admită executarea lucrărilor la aparatele de cale şi la instalaţiile SCB, TC şi IFTE din
raza postului, fără dispoziţia scrisă a IDM dispozitor.
61
b) RRLISC de la posturile exterioare dotate cu astfel de registre;
c) condica de comenzi a postului;
d) condica portativă.
Înscrierea referitoare la terminarea lucrărilor şi eventualele condiţii privind circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor
feroviare se transmite prin instalaţii TC de către agenţii posturilor către IDM dispozitor sau de către personalul care a executat
lucrarea, direct către IDM dispozitor, prin instalaţiile TC, cu număr şi oră.
IDM dispozitor consemnează în RRLISC înscrierea transmisă, confirmând primirea cu număr, oră şi semnătură.
După terminarea lucrărilor la postul exterior, personalul care a executat lucrările este obligat să înapoieze condica portativă,
după caz, către IDM dispozitor sau către agentul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, care i-a înmânat-o.
Personalul care a executat lucrările verifică dacă înscrierea din RRLISC privind terminarea acestora, corespunde cu
comunicarea făcută de pe teren, iar în caz de neconcordanţă face corecturile şi completările necesare, printr-un nou înscris în
RRLISC, după care semnează şi menţionează ora.
Scoaterea din funcţiune a blocului de linie automat - denumit în continuare BLA - se face numai de către personalul de
întreţinere SCB. Comunicarea scoaterii din funcţiune sau a restabilirii funcţionării acestuia se transmite de către personalul de
întreţinere SCB şi de pe teren, prin mijloacele TC existente, după înscrierea în condica portativă sau după deplasarea acestuia la
una din staţii, în scris, cu număr şi oră, către fiecare dintre IDM dispozitori din staţiile vecine, conform instrucţiunilor de
manipulare a instalaţiilor SCB.
Instalaţia BLA se consideră repusă în funcţiune numai după ce:
a) IDM dispozitor a primit de la personalul SCB comunicarea de repunere în funcţiune a BLA;
b) IDM dispozitor a efectuat probele de funcţionare a BLA cu staţia vecină;
c) instalaţia de centralizare dă indicaţii de control asupra bunei funcţionări a BLA, conform instrucţiunilor de manipulare a
instalaţiei.
În situaţia în care în linie curentă se execută lucrări de intervenţie sau revizie fără scoaterea din funcţiune a instalaţiilor BLA,
terminarea lucrărilor se poate înscrie şi în RRLISC din staţia vecină, iar IDM dispozitor transmite conţinutul acestei înscrieri,
prin telefonogramă cu număr şi oră din RRLISC, către IDM dispozitor din staţia în care s-a făcut înscrierea începerii lucrării.
VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR
1) Care sunt indicatiile date de semaforul de intrare (ziua si noaptea)?
2) Care sunt indicatiile date de semaforul de iesire cu un brat (ziua si noaptea)?
3) Care sunt indicatiile date de semaforul de iesire cu doua brate (ziua si noaptea)?
4) Cu ce viteza permite iesirea sau trecerea indicaţia de liber a semafoarelor de ieşire?
5) Cind are semaforul de ramificaţie două braţe?
6) Cand are semaforul de ramificaţie un braţ?
7) Care sunt indicatiile date semaforul de ramificaţie cu un braţ?
8) Care sunt indicatiile date semaforul de ramificaţie cu doua braţe?
9) Cand permite trecerea indicaţia "LIBER" a unui semafor de ramificaţie cu un braţ?
10) Cand permite trecerea indicaţia "LIBER" a unui semafor de ramificaţie cu doua braţe?
11) Care sunt indicatiile date semaforul de parcurs cu un braţ?
12) Care sunt indicatiile date semaforul de parcurs cu doua braţe?
13) Unde se amplasează semafoarele prevestitoare?
14) Care sunt indicatiile date de semaforul prevestitor cu două indicaţii?
15) Care sunt indicatiile date de semaforul prevestitor cu trei indicaţii?
16) Care sunt indicatiile date de semaforul de intrare, înzestrat cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau a
semaforului de parcurs?
17) Care sunt indicatiile date de semaforul de parcurs cu un braţ cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire?
18) Unde se amplaseaza semaforul repetitor?
19) Care sunt indicatiile date semaforul repetitor?
20) Care sunt indicatiile date de semnalul mecanic de manevră?
21) Cum se face numerotarea semnalelor mecanice de circulaţie?
22) Cum se face supravegherea unităţilor luminoase a indicaţiilor de noapte ale semafoarelor?
23) Cum sunt luminile de control?
24) Care sunt indicatiile date de semnalele luminoase de intrare?
25) Care sunt indicatiile date de semnale luminoase de parcurs?
26) Care sunt indicatiile date de semnale luminoase de iesire si semnale luminoase de ramificatie?
27) Care sunt indicatiile date de semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat?
28) Unde se folosesc semnale luminoase de înscriere pe bloc?
29) Unde se monteaza semnalul luminos prevestitor?
30) Care sunt indicatiile date semnalul luminos prevestitor?
31) Care sunt indicatiile date de semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii?
32) Care sunt indicatiile date de semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale blocului de linie
automat?
33) Cand se foloseste indicaţia de chemare a semnalelor luminoase?
34) Ce semnale se pot dota cu indicaţia de chemare?
35) Care sunt indicaţiile date de semnalul luminos de manevră?
36) Care sunt indicatiile date de semnalele luminoase de triere?
37) Care sunt indicatiile date semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de triere?
38) Ce rol au semnalele de avarie si unde se monteaza?
39) Care este indicaţia dată de semnalul de avarie?
40) Care este indicaţia dată de semnalul de avarie la tuneluri?
41) Cum se face numerotarea semnalelor luminoase?
42) Cum se semnalizeaza semnalele fixe care nu sunt în exploatare?
43) Cum se procedeaza in toate cazurile de defectare a semaforului de intrare?
44) Cum se procedeaza dacă semaforul de intrare se defectează în poziţia pe oprire?
45) Cum se procedeaza dacă semaforul de intrare se defectează în poziţia pe liber?
46) Cum se procedeaza dacă aducerea semaforul de intrare în poziţia pe oprire nu este posibilă?
47) Cum se procedeaza dacă defectarea semaforului de intrare în poziţia "pe liber" se produce după plecarea trenului
din staţia vecină, din care cauză mecanicul nu a putut fi încunoştinţat în scris să oprească trenul la semaforul
defect "pe liber?
48) Cum se procedeaza la defectarea semnalului luminos de intrare?
49) Cum este admisa trecerea unui tren pe lângă un semafor de ieşire defect pe oprire sau pe liber?
50) Cum se face trecerea unui tren pe lângă un semnal luminos de ieşire defect, într-o staţie aflată pe o linie
neînzestrată cu instalaţii de bloc de linie automat?
51) Cum se va proceda la defectarea semaforului de parcurs?
52) Cum se procedeaza in cazul defectării semnalului luminos de parcurs?
53) Cum se face trecerea unui tren pe lângă semafoarele de ramificaţie defecte pe oprire sau pe liber?
63
54) Cum se procedeaza in cazul defectării semnalului luminos de ramificaţie?
55) Cum se va proceda la defectarea semaforului repetitor?
56) Cum se procedeaza in cazul defectării semnalului luminos repetitor?
57) Cum se face trecerea unui tren pe langa semnalul luminos de înscriere pe bloc defect?
58) Cum se procedeaza in cazul defectării semnalului de manevră sau a semnalului luminos de triere?
59) Cum se face continuarea mersului in cazul anulării indicaţiei permisive şi trecerea pe oprire cu depăşire a
semnalelor luminoase de intrare, ieşire, parcurs şi ramificaţie?
60) Care sunt indicatiile date de semnalele luminoase care nu afişează nici o indicaţie, semafoarele neiluminate pe
timp de noapte, semnalele care dau indicaţii care se contrazic, semnalele care dau indicaţii dubioase, precum şi
semnalizarea nereglementară?
61) Cum trebuie sa fie orice porţiune de linie închisă, din cauza obstacolelor, evenimentelor sau accidentelor
feroviare ori a executării lucrărilor la linii, instalaţii sau material rulant?
62) Care sunt semnalele mobile pentru semnalizarea liniei închise?
63) Care sunt indicatiile date de discul galben?
64) Care sunt indicatiile date de discul rosu?
65) Cum trebuie realizata amplasarea discurilor galbene şi roşii?
66) Cand se pot completa de către agenţii de semnalizare la discurile roşii, atât ziua cât şi noaptea cu trei capse de
alarmare?
67) Cum se face semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie, în linie curentă?
68) Cand nu este necesară semnalizarea pe teren a porţiunii de linie curentă închisă şi nici a liniei curente închise?
69) Cum se face amplasarea discurilor roşii şi a discurilor galbene la semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru
circulaţie, în linie curentă?
70) Cum se face circulaţia locomotivelor de ajutor, a mijloacelor de intervenţie, a trenurilor de intervenţie, pe linie
curentă închisă către zona cu obstacole?
71) Cum se poate acoperi imediat in cazul constatării unui obstacol neprevăzut, dacă la locul obstacolului nu există
semnale mobile de oprire, locul obstacolului?
72) Cum se semnalizeaza obstacolul, locul evenimentului sau accidentului feroviar ori locul de executare a lucrărilor
în linie curentă daca se găseşte în apropierea staţiei, iar distanţa între semnalul de intrare şi obstacol este mai
mică de 1200 m?
73) Cum se semnalizeaza linia in cazul ruperii trenului şi rămânerii pe linie a părţilor rupte, fără ca mecanicul să aibă
cunoştinţă, precum şi în cazul vagoanelor fugite din staţie şi oprite pe linie?
74) Ce trebuie sa faca agenţii autorizaţi responsabili cu amplasarea, ridicarea şi supravegherea discurilor roşii care
semnalizează porţiunea de linie închisă dacă vizibilitatea este redusă?
75) Cum trebuie sa fie semnalizate obstacolele, zonele închise pentru circulaţie, precum şi locurile de executare a
lucrărilor la linii, instalaţii sau material rulant, care necesită închiderea circulaţiei pe liniile respective şi pe
schimbătoarele de cale din staţie?
76) Ce indica indicatorul "aşteaptă"?
77) Ce este indicatorul "aşteaptă" si unde se amplaseaza?
78) Ce acopera indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere
centralizată a circulaţiei trenurilor?
79) Ce este si unde se amplaseaza indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de pe secţiile cu
conducere centralizată a circulaţiei trenurilor?
80) Cum este permisa depăşirea de către convoiul de manevră a acestui indicatorului asteapta?
81) La ce serveste indicatorul "numărul liniei”?
82) Ce este indicatorul "numărul liniei” si unde se monteaza?
83) La ce servesc indicaţiile date de felinarele macazurilor?
84) Care sunt indicaţiile date de felinarele de macazuri schimbător de cale simplu situat în linia directă sau curentă?
85) Care sunt indicaţiile date de felinarele de macazuri schimbător de cale simplu-simetric situat în linia directă sau
curentă?
86) Care sunt indicaţiile date de felinarele de macazuri la macazurile simple şi simple-simetrice, amplasate pe liniile
de primire-expediere sau alte linii, în afară de cele din linii directe şi curente?
87) Care sunt indicaţiile date de felinarele de macazuri traversare-joncţiune?
88) Care sunt indicatiile date de indicatoarele saboţilor de deraiere şi ale opritorilor ficşi?
89) Ce trebuie sa asigure iluminarea dispozitivelor de semnalizare?
90) Ce sunt barierele?
91) Cum se procedeaza la posturile de macazuri din staţie care deservesc şi bariera mecanică?
92) De cate tipuri sunt instalaţiile de semnalizare la trecerile de nivel?
93) Din ce se compune instalaţia SAT?
94) Din ce se compune instalaţia BAT?
95) Cum se realizeaza semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere dată de instalaţia BAT?
96) Cum se realizeaza semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere dată de instalaţia SAT?
97) Cum se procedeaza personalul care deserveşte instalaţia de semnalizare la apariţia unui deranjament?
98) La serveşte aparatul de manevră si din cate parti se compune?
99) La ce servesc incuietorile de macaz?
100) Din ce se compune o încuietoare de macaz?
101) De cate feluri sunt incuietorile de macaz?
102) Cum se procedeaza pentru a putea descuia macazul cu incuietoare simpla?
64
103) Cum se procedeaza pentru a putea descuia macazul cu incuietoare dubla?
104) De cate feluri sunt instalatiile cu incuietori?
105) Din ce este compusa broasca încuietorii?
106) Ce fel de incuietori se pot folosi când cheile se depun pe un tablou?
107) Ce se poate obţine după încuierea tuturor macazurilor din parcurs dacă se folosesc încuietori cu una sau două
chei, conjugate între ele?
108) Prin ce se se manevrează semafoarele?
109) Ce este incuietoarea de macaz?
110) Ce condiţii de siguranţă trebuie să îndeplinească incuietorile de macaz?
111) La ce servesc tablourile de chei?
112) Cum se face controlul executării parcursului?
113) Care chei se păstrează de către impiegatul de mişcare?
114) Din ce se compun tablourile cu ştifturi pentru agăţarea cheilor?
115) Din ce se compune tabloul mecanic de chei?
116) Pentru ce motive tablourile mecanice de chei sunt superioare celor cu ştifturi de agăţare din punctul de vedere al
siguranţei circulaţiei?
117) Cum se face asigurarea parcurselor prin încuietori de macazuri?
118) Cum se procedeaza la asigurarea prin încuietori simple?
119) Cum se procedeaza la asigurarea prin încuietori conjugate?
120) La ce linii se instaleaza saboţii de deraiere?
121) Ce conditii trebuie să îndeplinească sabotii de deraiere?
122) Cum se face manipularea instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei fara bloc, in conditii normale?
1 2 3 ) Ce conditii trebuie sa indeplineasca î n c u i e t o r i l e d e a c e p e n t r u c o n t r o l u l e x e c u t ă r i i c o m e n z i l o r ?
124) Cum se face manipularea instalaţiilor de asigurare cu încuietori cu chei fără bloc în cazul apariţiei unui
deranjament sau defecţiuni?
125) Cum se face manipularea instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei si bloc, in conditii normale?
126) Din ce se compune instalatia interioara din biroul de miscare a instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei si
bloc?
127) Din ce se compune instalatia exterioara de pe teren a instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei si bloc?
128) La ce servesc si din ce se compun aparatele de manevra amplasate in cabine?
129) Cum se procedeaza la executarea parcursurilor de intrare?
130) Cum se readuce instalaţia la normal in momentul depăşirii de către tren a macazurilor şi gararea între mărcile de
siguranţă, a liniei la care a fost efectuat parcursul?
131) Ce este obligat IDM la constatarea unei defecţiuni la instalaţia S.B.W. şi autostop?
132) Ce condiţii de siguranţă indeplinesc instalaţiile de asigurare cu încuietori cu chei şi bloc?
133) Cu ce scop se face ruperea plumburilor de control la instalatia S.B.W.?
134) Cum se procedeaza la readucerea in stare normala a instalatiei S.B.W.?
135) Ce tipuri de instalatii de centralizare electromecanica se folosesc pe reteaua C.F.R.?
136) Din cate parti se compune aparatul de manevra?
137) Care sunt denumirile campurilor in ordine de la exterior spre interiorul staţiei?
138) Unde se afla si ce rol are inductorul?
139) Unde se afla si ce rol au indicatorii electrici de linie?
140) Unde se afla cutia mecanica?
141) Ce rol are capra aparatului de manevra?
142) Care este ordinea de aşezare a pârghiilor?
143) Care este poziţia normală a pârghiilor macazurilor la CEM tip FT?
144) Cu ce este inzestrata instalatia CEM pentru împiedicarea manevrării macazurilor sub tren?
145) Cum se face manipularea instalatiilor de centralizare electromecanica in conditii normale?
146) Cum se face manipularea instalatiilor de centralizare electromecanica in conditii deosebite?
147) Care sunt condiţiile de siguranţă îndeplinite de instalaţiile CEM?
148) Pentru ce sunt folosite plumburile de control?
149) Cum functioneaza blocul de linie automat?
150) Ce permit instalaţiile de bloc de linie automat – denumite în continuare BLA?
151) Ce nu trebuie sa permita instalaţiile de bloc de linie automat sau semiautomat?
152) Cum functioneaza blocul de linie semiautomat?
153) Ce rol au si nu permit instalaţiile de control electric al liniilor de garare şi a zonelor de macazuri denumita
CELS?
154) Care sunt grupele unei statii de triaj?
155) Ce reprezinta cocoasa de triere?
156) Cum sunt reprezentate pe luminoschema sectiunile izolate de linie si de macazuri?
157) Ce se realizeaza cu ajutorul instalaţiei de automatizarea procesului de triere?
158) Cum se face manipularea instalaţiilor de mecanizare şi automatizare a trierii, în condiţii deosebite?
159) Ce asigura frana de cale?
160) De catre cine se face manipularea franei de cale?
161) Care plumburi de control trebuie verificate de personalul care le deserveşte?
162) Unde se folosesc si ce rol au masele de manevra?
163) Ce contin masele de manevra?
65
164) Cum se face executarea manevrei de la masa de manevră?
165) Cum se face manipularea masei de manevra in conditii deosebite?
166) La ce servesc coloanele de manevra?
167) Ce face IDM pentru transmiterea manevrării macazurilor la comanda locală?
168) Ce obligatii are agentul M de la coloana de manevra?
169) Ce operatii va efectua agentul M autorizat pentru efectuarea manevrei de la coloana de manevră?
170) Ce face agentul M La terminarea manevrei?
171) Prin ce se realizeaza comunicarea pentru primirea si transmiterea comenzilor si dispoziţiilor necesare
desfăşurării activităţilor de circulaţie si manevra, precum si a ordinelor si dispoziţiilor referitoare la buna
desfășurare a activităţii?
172) La ce folosesc instalaţiile telefonice între IDM şi posturile de barieră din staţie sau linie curentă?
173) La ce folosesc instalaţiile de comunicaţie exterioare (megafoane, difuzoare) pentru piaţa de manevră?
174) In ce situatii se utilizeaza instalaţiile de radiocomunicaţii în transportul feroviar?
175) Ce se interzice la utilizarea instalaţiilor de telecomunicaţii?
176) Cum se face executarea lucrărilor de întreţinere si reparaţie cu scoaterea din funcţie a instalaţiilor SCB?
177) Ce este obligat IDM in cazul defectării sau scoaterii din funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE?
178) Cand se interzice efectuarea lucrărilor de modificare, mutare, reparare, verificare sau de înlocuire a instalaţiilor
SCB, TC şi IFTE, precum şi a altor lucrări care ar provoca scoaterea lor temporară din funcţiune?
179) Cum se da incuviinţarea pentru executarea lucrărilor la instalaţiile SCB, TC şi IFTE?
180) Cum se procedeaza cand personalul SCB, TC şi IFTE efectuează lucrări în raza de activitate a posturilor cu masa
de manevră sau comandă automata a macazurilor?
181) Ce trebuie sa faca IDM dispozitor in toate cazurile în care urmează să se execute lucrări la posturile sau
instalaţiile exterioare?
182) Cum se face circulaţia trenurilor şi executarea manevrei in intervalul de timp cât se lucrează la instalaţiile SCB,
TC şi IFTE?
183) Cand se poate executa de către IDM dispozitor sau agentul postului in cazul în care, potrivit înscrierilor făcute de
personalul SCB şi IFTE, parcursurile de circulaţie şi manevră se execută numai după primirea consimţământului
dat în scris de către acesta?
184) Unde se da consimtamintul scris?
185) Ce trebuie sa verifice personalul care deserveşte posturile, în prezenţa personalului care a executat lucrările dupa
terminarea lucrarilor?
186) Unde înscrie data şi ora terminării lucrărilor personalul care a executat lucrarea după terminarea lucrărilor pe
teren?
187) Ce este obligat personalul care a executat lucrările după terminarea lucrărilor la postul exterior?
188) De catre cine se face scoaterea din funcţiune a blocului de linie automat?
189) Cand se considera instalaţia BLA se consideră repusă în funcţiune?
190) Cum se transmit catre IDM inceperea, terminarea lucrărilor şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor de siguranţa
circulaţiei la posturile exterioare din incinta staţiei?
191) Cum trebuie sa fie instalaţiile SCB care realizează dependenţe funcţionale de siguranţa circulaţiei?
192) De catre cine se poate face ruperea sigiliilor de la instalaţiile SCB, TC şi/sau IFTE?
193) In ce situatii se poate face desigilarea instalaţiilor de către personalul care le manipulează?
194) Ce este RRLISC?
66
67