Etica în profesia de avocat

Sistemul judiciar este reglementat de o serie de acte normative, dar și de o serie de principii
general obligatorii, a căror încălcare duce la diferite sancțiuni prevăzute de lege.

Termenul de justiție are două semnificații. O primă semnificație, mai largă, prin justiție se
înțelege funcția instanțelor judecătorești, cea de judecată. Judecătorul are puterea de a decide cu
privire la un conflict dedus judecății, având responsabilitatea de a înfăptui justiția.

Într-un sens mai restrâns prin justiție se înțelege ansamblul instituțiilor prin a căror mijlocire se
poate ajunge la aflarea adevărului într-un litigiu și cu ajutorul cărora se poate înfăptui justiția.
Din aceste instituții fac parte , instanțele judecătorești, magistrații, auxiliarii, partenerii justiției.

Avocații fac parte din categoria partenerilor justiției, deoarece prin activitatea lor ajută la
înfăptuirea justiției fără a se subordona unei autorități publice și exercită o meserie liberală și
independentă.

”Un sistem eficace de administrare a justiției presupune nu numai o justiție independentă și

nepărtinitoare ci și o profesie de avocat independentă.”1 Rolul de partener al justiției și
misiunea de apărare a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale clientului, fac din avocat
un factor esențial în sistemul justiției. Analiza principiilor sistemului judiciar este importantă
pentru avocat care trebuie sa garantează în cadrul procesual ”apărarea cetățeanului față de
excesele instituțiilor statului precum și apărarea echilibrului între interesul public al societății
și interesul privat al cetățeanului2”.

Justiția ca serviciu public este reglementată de o serie de principii fundamentale.

1 ttps://www.juridice.ro/essentials/2267/profesia-de-avocat-independenta-conditie-a-justitiei-
independente-si-impartiale?fbclid=IwAR0GLFIgafkVMlQBbEwrGumom-X0uGauCbVvOW-
xRcD7043SPgYo2hsL6ps
2 Hotărârea Consiliului UNBR nr 268/17 iunie 2017
 ”Justiția reprezintă o funcție importantă în orice stat modern, iar funcționarea ei implică organe
statale care să funcționeze în baza unor principii fundamentale.”3

Principiile care guvernează justiția, sistemul judiciar sunt: justiția constituie monopol de stat,
organizarea justiției se face pe sistemul dublului grad de jurisdicție, accesul liber la justiție,
egalitatea în fața justiției, gratuitatea justiției, colegialitatea și caracterul permanent și sedentar al
justiției.

Din principiul supremației Constituției rezultă ca și aceste principii care stau la baza sistemului
nostru judiciar trebuie sa fie in concordanță cu normele constituționale. Normele cu caracter
general trebuie sa fie conforme cu Constituția, orice derogare de la aceste norme se abrogă.

”Normele de bază ale organizării și funcționarii justiției stabilite din Constituție reprezintă
criterii de dezvoltare a sistemului în România. ”4

1. Justiția este monopol de stat

Prin acest principiu reiese că, într-o societate democratică și modernă rolul de a înfăptui justiția
îi revine statului.

Doar instanțele judecătorești constituite conform legii pot înfăptui justiția prin pronunțarea unor
hotărâri, care beneficiază de autoritate de lucru judecat și forță executorie. Acest principiu reiese
și din Constituția României art, 125 alin.1 unde se prevede ca justiția se realizează prin Înalta
Curte de Casație și justiție. Nicio altă autoritate înafară de instanțele judecătorești nu poate
înfăptui justiția.

”Există o excepție relativă de la acest principiu cea a procedurii arbitrale. În acest caz, în
temeiul unei convenții arbitrale ce poate îmbrăca forma unei clauze arbitrale sau a
compromisului părții, se decide de comun acord ca litigiul să fie soluționat de un arbitru ,
înlăturând în acest fel competența instanțelor judecătorești” 5. Concluzia este că arbitrajul
reprezintă numai o excepție relativă de la principiul conform căruia justiția este monopol de stat,
deoarece se poate face această procedură doar dacă nu implică cauzele penale și cauze civile

3 Organizarea sistemului judiciar, Note de curs, Lector univ. Dr. Traian Corneliu Briciu
4 ”Constituționalizarea normelor care reglementează sistemul judiciar în România”, Nicolae Cochinescu,
Judecător la Curtea Constituțională a României
5 ”Organizarea sistemului judiciar”, Note de curs, Lector univ. Dr. Traian Corneliu Briciu
unde sunt drepturi patrimoniale care pot face obiectul unei tranzacții. Chiar dacă hotărârea este
obligatorie pentru părți, în cazul în care se refuză executare ei, se poate apela la instanța
competentă conform regulilor de procedură civilă și să se ajungă la procedura executării silite.

Acest principiu are o consecință, în sensul că statul este obligat să facă justiția. Niciun judecător
nu poate refuza judecata unei cauze pe motiv ca legea nu prevede in mod expres ce dispoziții se
aplică sau că nu sunt îndestulătoare prevederile.

2. Sistemul dublului grad de jurisdicție

Controlul ierarhic este foarte important, deoarece oferă o garanție pentru justițiabil, în cazul în
care apar niște abuzuri în activitatea judecătorilor, cât și o recunoaștere a faptului că un judecător
este capabil de a opera greșit în aplicarea și interpretarea legii. Instanțele judecătorești nu se
situează la același nivel ierarhic, astfel hotărârea unei instanțe poate fi atacată la instanța
superioară.

Recursul este o cale extraordinară de atac și nu reprezintă o analiză a fondului și nu poate fi

vorba de un triplu grad de jurisdicție.

Există o ierarhizare instituțională care presupune că instanțele superioare investite cu

soluționarea unei căi de atac, pot infirma soluțiile pronunțate de celelalte instanțe.

Această ierarhizare instituțională nu poate afecta autonomia decizională a jurisdicțiilor

inferioare.

3. Egalitatea în fața legii

Cetățenii sunt egali în fața legi și autorității, fără privilegii și discriminări. Nimeni nu este mai
presus de lege.

Egalitatea în fața legii este prevăzută în Constituție și în legea 304/2004 privind organizarea
judecătorească .

Constituția fiind o lege fundamentală își găsește aplicabilitatea și în alte principii și acte
normative din sistemul judiciar.
Principiul egalității în fața justiției presupune că toate persoanele care vor sa se adreseze aceleași
instanțe judecătorești, trebuie să beneficieze de aceleași drepturi indiferent de origine, limbă ,
sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, origine, etc.

4. Gratuitatea justiției

Părțile nu trebuie să plătească: judecătorii, grefierii, nici alți angajații ai instanței.

Chiar dacă înfăptuire justiției prezintă niște cheltuieli din partea justițiabilului, nu reprezintă o
încălcare a acestui principiu, ci o limitare a lui pentru a diminua posibilitatea cetățeanului de a se
adresa instanței, doar cu scopul de a șicana.

5. Principiul colegialității

Judecata se face de mai mulți judecători, pentru a se asigura justa soluționare a cauzei și o
analiză mai aprofundată a litigiului. Colegialitatea garantează imparțialitatea, datorita schimbului
de idei.

6. Caracterul permanent și sedentar

Instanțele sunt permanente , ele desfășoară activitatea continuă fără întreruperi, îm localitatea
de reședință și stabilită prin lege.

Vacanțele judecătorești nu reprezintă o derogare de la acest principiu, ci doar o diminuare .

Există instanțe care funcționează și în perioada vacanțelor judecătorești, sunt cele în materie
penală sau cauzele civile urgente( acțiuni posesorii, obligația de întreținere).

Caracterul sedentar cunoaște și el niște excepții, în cazul delegărilor , comisiilor rogatorii.

7. Accesul liber la justiție

Este un drept fundamental prevăzut prin art. 21 din Constituția României și prin art. 6 punct 1
din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Statul reglementează mijloacele necesare să permită justițiabilului să se poată adresa unui

tribunal independent și imparțial care să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de
 drept. Existența unor proceduri prealabile obligatorii înainte de a i se permite justițiabilului
sa se adreseze instanței nu îngrădește accesul liber la justiție ci ajută la o mai bună
funcționare a sistemului judecătoresc și o mai buna analiza a judecătorului și permiterea
posibilității rezolvării cauzei pe cale administrativă.

8. Soluționarea într-un termen rezonabil

Cauzele deduse judecății trebuie soluționate într-un termen rezonabil , ținându-se cont de
dificultatea cauzei , probele administrate și de aspectele care trebuie analizate. Termenul optim
nu trebuie confundat cu termenul rezonabil, rezolvarea cauzei intr-un termen optim reprezintă
obligația judecătorului ca la primul termen de judecată sa aprecieze durata procesului.

9. Distribuirea aleatorie și continuitatea

Distribuirea aleatorie a cauzelor asigura nepărtinirea judecătorilor, iar continuitatea este necesară
pentru ca o cauza sa fie rezolvată într-un mod just. Nu se pot schimba judecătorii în cursul
procesului decât pentru motive temeinice și dacă are loc în timpul dezbaterilor cauza se repune
pe rol.

Exercitarea profesiei de avocat se face în condițiile și limitele impuse de Constituție , de legea

51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat , de statutul avocatului și de codul
deontologic al avocatului român.

Avocatul trebuie sa respecte un set de principii care definesc rolul acestuia ca partener al justiției
și modul în care trebuie să își exercite profesia.

”Funcția socială a avocatului într-o societate bazată pe lege reclamă stabilirea unor norme de
conduită profesională și a unor principii și norme de etică și deontologie profesională, care
deosebesc serviciile profesionale ale avocatului de alte servicii profesionale intelectuale,
inclusiv prin exercitarea unor profesii compatibile cu exercitarea profesiei de avocat sau prin
conlucrare cu profesii care nu sunt permanent și tradițional implicate în realizarea efectivă a
justiției. Interesele încredințate avocatului de către persoane interesate de ocrotirea
drepturilor și intereselor lor legitime configurează particular limitele concrete, proprii și
specifice profesiei de avocat, acelea subordonate apărării pe bază de lege. Întreaga conduită
profesională a avocatului este subordonată imperativului apărării demnității umane, valoare
superioară care se regăsește în întreaga ordine juridică a unei societăți civilizate, care se
bazează pe lege și în care avocatul asigură persoanelor și societății, tehnica și cunoștințele
necesare pentru consiliere juridică și apărarea drepturilor și intereselor legitime. Într-o
societate care funcționează pe baza Dreptului și care proclamă drept valori fundamentale
egalitatea în fața legii și Justiția, avocatul ca expert în legi și cunoscător al tehnicii juridice și
strategiilor procesuale este indispensabil pentru realizarea Justiției, cu garantarea informării
depline și asistarea juridică a părților, atât în proces cât și în afara lui, pentru realizarea
deplină a dreptul la apărare, cerință indispensabilă a protecției judiciare efective a oricărei
persoane.”6

” Codul deontologic al avocatului român stabilește principiile esențiale pe care avocatul

trebuie să le respecte, atât în exercițiul profesiei de avocat, cât și în viața sa publică și privată.
Aceste principii și reguli stau la baza oricărei interpretări a reglementărilor profesionale,
precum și la baza oricărei inițiative de reglementare profesională, ori modificare sau
completare a dispozițiilor existente7.”

Aceste norme deontologice, garantează respectarea de către avocat a misiunii sale de a apăra
drepturile și interesele legitime ale clienților, iar nerespectarea de către avocat a acestor norme
poate duce la sancțiuni disciplinare și inclusiv la excluderea sa din profesia de avocat.

”Principiile profesiei de avocat reprezintă valorile pe care se bazează și pe care le apără

avocatul atât în exercitarea profesiei, cât și în viața socială și în raport de care se
interpretează orice normă deontologică și orice comportament în exercitarea profesiei sau în
afara acesteia”8

Principiile care stau la baza profesiei de avocat sunt următoarele: Principiul libertății și
independenței avocatului, principiul legalității, principiul secretului profesional, principiul
evitării conflictelor de interese, principiul demnității,al onoarei și probității , principiul
profesionalismului și loialității față de client , principiul competenței profesionale,, principiul
respectării confraților și a tuturor persoanelor cu care avocatul a intrat în relație.

6 http://www.unbr.ro/codul-de-conduita-etica-si-deontologie-al-avocatului-roman/
7 Hotărârea Consiliului UNBR nr.268/17 iunie 2017, ART.5
8 Ibidem7, ART.8
Avocatul este un partener al justiției, fără a face parte din autoritatea judecătorească participă la
procesul justiției, în anumite cazuri fără prezența avocatului activitatea judiciară ar fi
imposibilă( asistența judiciară obligatorie).

Notarii publici , executorii judecătorești sunt și ei parteneri ai justiției însă ei beneficiază de o

autonomie relativă, sunt numiți de Ministerul de Justiție, iar instanțele de judecată exercită un
control asupra activității lor

Profesia de avocat se exercită în condițiile și limitele prevăzute de lege, de statut și de codul

deontologic. Avocatura nu este o simplă profesie juridică. Este de interes public indispensabilă
pentru a avea parte justițiabilul de un proces echitabil. Organizarea profesiei este reglementată
legal, de aici reiese și principiul legalității, avocații nu pot exercita alte activități decât cele
prevăzute de lege.

Prin Monopol de lege reiese faptul ca nu poate îndeplinii nimeni care nu are statutul de avocat
acte specifice meseriei, deoarece acestea sunt nule.

Profesia de avocat este una liberală și acest aspect se manifestă prin faptul ca avocații pot sa își
aleagă liberi forma de exercitare a profesiei, în schimb nu pot sa exercite în același timp două
forme, au dreptul să își aleagă clienții după propriul crez , iar acesta nu poate fi suspus niciunei
limitări,restricții sau intimidări din partea autorităților publice .

Faptul ca există posibilitatea curatelei judiciare, nu îngrădește libertatea acestei profesii, în

tabelul destinat avocaților din oficiu se pot înscrie doar avocații care doresc să primească cazuri
din oficiu.

Autonomia și descentralizarea rezultă din organizarea internă a profesiei. În cadrul baroului

există organe de conducere cum ar fi: adunarea generală, consiliul baroului, decanul. În cadrul
UNBR exisă organe de conducere cum ar fi: congresul avocaților, consiliul UNBR, comisia
permanentă și președintele UNBR.

Un principiu foarte important și obligatoriu a cărui nerespectare poate duce la excluderea

avocatului din profesie este păstrarea secretului profesional, acest principiu este de interes public,
inexistența lui ar afecta încrederea justițiabilului în actul de justiție. Reprezintă un principiu
absolut nu poate avocatul să divulge informațiile primite de la client și nici nu poate fi constrâns
să le divulge. În cazul în care are loc o percheziție la domiciliul avocatului, nu pot fi confiscate
actele care au legătură cu un caz al avocatului. Acest principiu se extinde asupra tuturor
avocaților colaboratori, salarizați din cadrul formei de exercitare a profesiei.

Avocatul prin acțiunile lui nu poate aduce atingere integrității profesiei, trebuie să respecte codul
deontologic și să își îndeplinească profesia cu onoare. Orice abatere a avocatului cu privire la
modul de exercitare a profesiei este cercetată de consiliul baroului respectiv consiliul UNBR, iar
dacă se constată că există motive ca avocatul să fie sancționat Comisia de disciplină este cea care
joacă rolul de instanță de judecată.

Codul deontologic al avocatului joacă un rol important in profesia de avocat, acesta oferă
credibilitate meseriei, stabilitate și asigură o conduită demnă, onorabilă și cinstită tipică unei
activități care are scopul de a apăra interesele și drepturile oamenilor.

Principiile sistemului judiciar și cele ale profesiei de avocat sunt în strânsă legătură. Atât
organele judiciare cât și avocatul au interesul asigurării unei stabilități între interesul public și cel
privat, iar o judecată corectă poate avea parte numai într-o instanță constituită conform legii si
principilor, iar apărarea trebuie sa fie una plină de profesionalism .

Bibliografie:
1. http://www.unbr.ro/codul-de-conduita-etica-si-deontologie-al-avocatului-
roman/
2. Hotărârea Consiliului UNBR nr.268/17 iunie 2017

3. Organizarea sistemului judiciar, Note de curs, Lector univ. Dr. Traian Briciu
Corneliu

4. ”Constituționalizarea normelor care reglementează sistemul judiciar în

România”, Nicolae Cochinescu, Judecător la Curtea Constituțională a
României
5. Legea Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară
6. Legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
7. https://www.juridice.ro/essentials/2267/profesia-de-avocat-independenta-
conditie-a-justitiei-independente-si impartiale?
fbclid=IwAR0GLFIgafkVMlQBbEwrGumom-X0uGauCbVvOW-
xRcD7043SPgYo2hsL6ps