Sunteți pe pagina 1din 66

MIHAIL GRAI\{ESCU

Fnndiomposrdec'mbnisr

Tehnocultura secoluIui XX gi anticipalia tehnico-gtiinlificd azi

ecolul XX

pregxrndcrenttehnico-qtiinIific. Lite-

ratura qtiinlifico-fantasticl

a reprezentatun secol

este

principalul curent estetic SPECIFIC perioad-

ci ;i

pozi!iile posibilc fa[i

in cart: este crcati: llittmfalisrntll inclustrial-

ist, post-inclustrialismulsau cleziluzia qi clecepfiaprodusl de criza industrialismului

contemporan. In

siderat qi ca o pcnetrarea terminologiei (qi,

implicit, problematicii) tchnico-qtiinlifice pestc sprliul qi in vocabularul literar stan-

dard, imbrlcincl ttneori fcrrtrtc ,,ctt caracter traclilional",alteori intcrnalionalist, $i atin-

gincl treptat toatc lormcle dc arti

turii. De aceca poatc fi consideratca o

DE ACTUAI-IT'ATE. cu valori diferite, dar

la

Prerniului Nobc/ pini

artizani, elevi cle licett satt qcoall generall

clar s;i oameni cle

qtiinli, istorici qi critici .si chiar filozofi cunosculi (Toflcr. Marcttse, Jottvenel, Jaspers),iar prin,,genurile conexe", ctl deschiclerespre rcligic qi ,,qtiinlelc dc fron- tierl" - ecologie, UFOlogic 5i CNlstici' parapsihologiegeopoliticl, politologie' soci- ologie, ARS CONJECTANDI. Existi cloui aspectedistinctc ale fenome- nulni: cel social gi cel cstelic.Social,SF-ul

la

a oglinclit qi oglincleqte,pc rind,

clc mourentttlistoric

foncl, SF-ul poatc fi

con-

alc cttl-

artd

ai

toatc

pa'lierclc

-

cle la

la nivcl

laurea[i

dc debut,

primelc

incerciri,

este ,,organizat" intr-ttn [andom mondial

(EUROCON fiind

forma sttpremi de mani-

anticipa!ia

FenomexulSF

festare a consfltuirilor anuale curopenel WorltlCon cele mondiale - de clbicei eveni- mcnte anglofone; la nivcl nalional RctntCon fiincl forumul sttpreurrourin). Fanclomul cuprinde scriitorii qi fanii ACTIVI in clomc- niul SF-ului (la care ar lrcbui acllugali, pcntm o imagine globalira lcnontenului,qi creatorii qi consumatorii indivirluali satt ocazionali, nccleclarali,cocn cc, insI, ar ducc probabil la o,,cttprintlere" a inlrcgii populalii a planetci instrttitc clin acost nloment Iiindcir, indilert:nt clo pozilia l'a1it de fenomen, nimeni ntt mai c, clo mttltl vreme, ,,strIin" cle tematicilcsalc pretlilecte). Prin anii optzeci s-au manifestatclottl tlri- entlri ,,problcmatice" alc fcnomcnului SF:

dczbaterealegatir cle nttmclc siru - SCI- ENCE-FICTION (pe traclilie anglofoni) sau ANTICIPATIE TEHNICO-$TIINTIFICA (curcntul,,cttropenist").Arubele oricntirri. ins[. rlmin unitc dc iclecaclc PROGRtsS

(tehnico-qtiinlificr;i social) $i

rnijkrace proprii, preferinlele fic pontrtt esteticd (orientlrile CALOFILE), fie pentnt gtiinln (VIITOROLOGIE - URBANISTICA. UTOPIE MODERNA. DESCHIDERE COS' MICA); pcntru TRADITIE sau MODERNI- TATE, pentru o literattrrirCLASICIZANTA sau pentru_ NEOROMANTISM, pcntrtr PROGNOZA. AVERTISMENT sau PRO- FETIE, pentru punerea acccntultti pc ',tc- maticile de bazl" sau pe ,,genurile conexe". Se poate face qi o cliferenliereclc pro- blematicl ,,pe generalii" - generalia70 qi

cele anterioareeratl preoctlpatemai mult de Tintp qi Utopie (1.M. $tefan, V. Birll-

dezbat, ctr

1

EDITORIAL

deanu, Colin, Rogoz, Hobana, Riureanu,

Omescu, Crohm[lniceanu, OpriEi, L.

M. Ciobanu, H. AramI, AJ. George -

specr.rlativdin gmp, M. Ursachi,V. Andru. V.

Fulga,

cel mai

Rebreanu, G. Leu, Al. foiu, etc.; cea optzecisti de speculativ-fiction, socio_ ficliune, raporrul HARD-SOFT (qtiinle matematizabile sau,,umaniste.,) (Bretin,

Apostol, Silviu Genescu,Gh. plun, pecican,

BufnilI,

Doru Davideanu,Mihai Miniuliu,

B. Ficeac,Cristian Tudor popescu. Alexandru

qi Dbnul Ungureamr,Al. Gh. pircluraru, Lucian IonicI, Augustin Doman, Leonard Oprea, Gcor_eeCeaugu, Faur Agachi, V. $erbu, Ruxandra Anclrian. M.L. Goga. Mir."u Martin, Fl. Rornila, Mircea Neclelciu)l cea nouizecistir qi-a adr"rsaportul, qi ea, cu cdteva curente specifice, legate, clin picate, mai rnult de Estetica urrttului (ceea ce can_

toneazi mare parte din ,,operele,.tinerilor

in zona kitch-ului) -

ROR, dar qi unele incerciri calofile cle tip TEHNO-FICTION (Aurelitrs Belei) sau X-

FICTION (Liviu Radu, Oana Durican,

Cristina Raclulian,Ana Maria Negrili, Costi Gurgu). (Alli reprezenranli:Lauren[iu Turcu - Valantim, Michael HirulicI, Andrei Valachi. Dumitnr Ungnreanu,Mihai Anto-

nescu, Dan qi Lucian Meriqca, Ilie

DelaVullreEti,Cltilin Badca Gheracostea.

Cristian Lizirrcscu, RIzvan Haritonovici.

Monica Murcqan, Ovidiu

Bncheru, Robert Davicl, Victor Toroq, 6onu

CIBERPUNK. HOR-

Olaru

petcu, Bogdan

$olici, Ladislau Daradici, Traian Biclulescu, Florin Pitea, Pavcl D. Constantin,Antuza Genescu,CostelBaboq,Lucian Bibeanu, etc.). Ar fi greu cle enumcrat toate publicaliile care ,,s-au clcschis" spre fcnomenul SF, in

ultirnii

SLASTuI (lui Fruntelari) qi yarra sunt,

probabil, primele. Cele rnai consecvente

rlmin ANTICIPATIA

NAHUL ANTICIPATIA. Din '92 incoace, Iurnalul SF. Iurnalul tle BucureSti, Hclion, Magazinttl, iar la IaEi suplin.renteleDepen- dent SF al ziarului INDEPENDENTUL, StrperNovaal EVENIMENTULUI cte Iasi.

2O cle ani. Istoric, Luccafirul

si

CPSF qi ALMA-

2

24

de ore.

La

piarra Neamt, TELEGRA_

FUL. Dar aproape toate puh.licaliile literare

au finut rubrici (ocazionale sau permanente)

- gi

dECit ARTPANORAMA,

MAGAZIN INTERNATIONAL, SLrptitnentu Litcrar AZI cleluni (inrerviuri) sau STRICT

SECRET al Rominiei Libere, Curierul

nu

voi

cita aici, spre exemplificare,

ASTRA, PINCNECI,

clipa cle

fa[i, probabil toate au publicat qi SF sau

critici gi actualiti{i desprc fenomen sau fandom.

Nagional sau Vocea Ronilniei.

in

Pe lingl

fcnomenul SF propriu-zis sc

scmnaleazi qi un ,,ecotr.,.pscudo-SF sir_r spuncnt.din caru voi cila ca rcprczcnlun(i pe Florica Bucl, Constan!a Buzea, Aclrian Piuncscu, Liviu Ioan Stoiciu, pop Sirnioti,

Cezar Petri, George Cuqnarencu, Bogclan Lefter, Aurelian Lazr.r,Mircca Clrtirescu. Nichita Danilov sau Helen O'Brian. ale cdror scrieri, firi si fic incaclrabile tenrati_ cilor standard,nu sunl totu$i striinc dc acesteaprin cibernetistnul cleclarat,prin povostea actualizati in cadru post_rnoclern tehnic qi tchnologic sau prin ,,fiction_nun_ flction" (vezi Dan Silviu Boerescu)X_lic_ tion. La carc s-ar putea acliuga un nso_rea_ lism neo-romantic neo-lhntezist ca la Euserr Uricariu, Ion Biberi. A.E. Baconski.Mircca Bllirili, Marius Tupan sau Mircea Ncclelciu. ConstantinAbnlulI, O. pallcr, I. Jugui ;r

al1ii.

Deceniul care a trocr,tt,anii '90, au dovc- dit cI cxisti qi in acest clomeniurnulti lite-

raturi

putut apare cle.ja.Alta nu inci. Mulli critici specializaliau prczcntat cIr_

lile apirutc: Florin Manolescu,L. Ulici. Dan Silviu Boerescu,Irina Constantinescu. Croh_

mllniceanu, Mihai Coman. pinl

,,dc sertar" din

Epoci.

O

parte a

qi Eugcn

Simion are unele referinle la SF. Preqedintcle Bill Clinton a reconranclat la Casa Alb[ filmul ,,IndepenclenceDay.,. De la Vladimir Colin incoace scriitorii romini au ciqtigat mai multe premii EURO_ CON in Rusia, (URSS), Gennania,Franla, Anglia. Lituanit: cu, CristianTudor popcsc.u.

anticipalia

Dinul

gi Birbulescu. Pintr qi ciberpunkistul Sebas-

tian A. Corn. Revistele Anticipa[ia qi lur' nalul SF, Editura NEMIRA.

Ungureantt, George Ceatlqtt, Anania

PostRevolufionar atl fost in Rominia

mai

mulli invitali SF striini, dintre care cei rmai

cunoscu[i rimin John Brunner, Roberto

Quaglia

man

Miniscurti, Lidia Dimkovska qi. nrai recent, Cristian Kttciuk (prozator cu apetit fantastic

din Albania. dar de limbi romini).

Brigit Wilkinson, N. t-ee Wood' Nor-

Spinrad, Jean Pierre Brouillard gi Ioan

Cea mai importantl

figurtr de scriitot de

SF, cu cele mai multe aparilii editoriale,

este legendarulIon Hobana, fcrndator (al6turi

de Colin

in forrna sa actuall, institu{ionalizat oficial

de Pantelimon Givinescu prin l98l - firi

ca clata aceastasi

rea rcali a Fandomului, ci doar recunoa$-

terea lui legali, fiindcl

al lni Cornelitt Omescu, Ma4ienii al Uni-

unii Scriitorilor sau So/aris al Casei Studen-

liklr clin anii 1965-1913 9i deschisespre SF.

ani a ridicat problemele

qi Rogoz) al Fandomtllui Romin

reprezinte insi

gi naqte-

unele cenacluri:3,14

lonescttactivau incl crau specializatcsatl

tonclatde Mihai

SF-ul ultimilor

basnului Ei ba^srnuluintodernizat (de la Vlaclimir Colin incoace) - (pe tradilie emi-

nesciantrsau ,,heroic fantasy"), a dezbtrtut problema PLAGIATULUI, PASTI$EI, OPE- REI DE COMPILATIE ;i MANIERISMU- LUI SF (tematici preferati clc Voicu Buga-

rin). El a fost, uneori, o

tilii politice^ contenporane sau o satirtr mas-

catir a ei. Intrc filosofie 9i ,,JegSF", intre FUTURIBLESii lui Jouvenel descinzind din

fabienii lui

Nouveau-lui inceputultti de secol XX, cu

ABSURDUL 9i DADAuI slu

Lorin Sterian), intre ARTA DE INSPIRA- TIE IMAGINARA Ei LIMITELE IMAGI- NATIEI, intre JOC qi ,,PROBLEMATICA MAJORA", SF-ul a ,.combitut" artistic pe tema EROULUI pini la neo-fascismu-

nietzcheian al ttnui SUPERMAN sau plnl la ANTI-EROUL romanului modern, sau

parabold a reali-

Wells

qi PostModernismul Art

redivivus (Jean

anticipalia

EDITORIAL

chiar pini la tragismul gotic al mutanhrlui

qi m^onstnrlui (ca in ALIEN,

In ma.loritateacazttrilor, traducerilc de carte au primat cantitativ asupra operelor

originale in limba rominl, favorizind, qi

contractual qi ca forntl de aparilie, striinii.

Aceasta line

LITISM al fenomenttltri. Doar trnele publi- calii literare au acordat prirnat crea{iei atttoh-

tone, dar majoritatea tradttcerilor sunt proaste gi flcute in grabi cle diletanli sau traducitori mediocri qi negliienli.

I s-a reproEat Colec[iei de povestiri Si

de exemplu).

de un anumit COSMOPO-

Anticipaliei ci ar fi promovat preponderent scriitori din Est inaintc cle '89. Este o actt- za[ie nefonclati. incir cle la prirna serie,

CPSF, chiar Ei pc vrernea ltri Rogoz, a lilsl

o ilustralie mai degrabi a anglofbnici. De

foarte mul(i ani SF-ul romin ntt mai qtic aproapenimic clesprecrealia tlrilor clin .iur:

Moldova, Ukraina, Ungaria, Serhia. Bosnia,

Bulgaria, Rusia, Grecia, Turcia, Polonia. Cehia sau Slovacia. Abia in nltimul tirnp a rizbit citc cev:r dinsprc francofonic. Dar incl pu1in. Rel'eritor la cdituri - aproape toate att

avut cel pulin o carte SF dupi

glorioase,altclc mai mrdcste. Ci ele au rc- prezentat sau nu o al'acere rcntabili c gretl

cle spus in condiflile cle azi alc ,,pie1ei" cle cartc de la noi. Pre{urile fac trnele cirrqL

inabordabile, iar cltrs la un adevirat

stupoareprodusl de avalanqasupraliminalir cle informagiinoi. Ccle mai consecventeedi-

turi SFiste,calitativ qi cantitativ,de la Albauos

incoace, rlmdn

(premiate,la sfirqitul h.ri noiembrie 1998, la

World Trade Center (Plaza), cu prilejul celor trei zile paralcle Tlrgului de carte)' Dar ;r SEDONA qi MARINEASA din Timiqoara, VREMEA, AGNI, RAI.CORESI, BARI- CADA, EISNER, ELIS din Bucuregti, DACIA din Cluj, ADEVARUL, MULTI- STAR din Piatra Neamt, ATHENA qi multe altele s-au impus pe parcttrsul anilor ca promotoarede SF.

'89. Unclc

diversificirreil cxcesivl

Soc in:fonna[iona1 -

la

a

o

NEMIRA,

RAO

9i TEORA

EDITORIAL

Existi

cel

putin

un

cenaclu SF

pe

meriti si poarte acestnume. La intAlnirea din somptuosll Worlcl Tradc

Centcr de la Bucureqti, asistentuluniversitar

Mircca Naidin a anun(atclcschiclerea unei cia_

tedre de SF la Cluj, la IJniversjtatea Babcs_

Bolyai,

{iari: Cubleqan,Pecican, Oprili Andru a avut un curs la

[Jniversilittea

Internet'. ALTERNATERA. Fandornul activeazd prin doui

nni-cu-caracter-na{ional distincte; ARSFAN

qi FNTSF (aceasti dualitate de organizare

md mult complicdnd lucmrile decit si opti_

mizeze ,,rniqcarea").

formali_

cu nunr€ celebre printre conferen_

$i

Vasilc

Foarte rnulte fanzine. Unele profesionali-

ani, ca STRING sau FICTI_

pe roate posrurile. Radio.

zate in ultimii

UNI. Ernisiuni TV

Filme. Casetc. Revistc de benzi clesenate

(cnm ar fi QUADRAT).

Populard din Bucureqti. parci gi la Timiqo_

ara a fost ceva SF-ul a ieqit din

virata crea{iede valoare cu aceasti tematici

nici nu a fost vreodati acolo -

o cnlturl

pentru a se reintoarcein palatcle regale, in

plinl

lumini a reflectoarelor Istor.iei.cle uncle

a gi plecat in lungul sIu periplu prin lume acum citeva sute de ani (Saint Simon, Fe,

nelon, Bacon, Berckeley). Sau acunt citcva

milenii (Hesiod, Homer

,,ghetro (De altfel, acle_

A

fiinclcir era

ieqit clin urnbri.

Desene animate,

Programc de .locuri interactive pe compu-

ters. Parcuri de copii cu acestprofil. Juc5rii. McDclnalduri tematice.Hoteluri cr.rclecorSF (la Lonclra, de exernplu).Tabere de vari gi de crea(ieSF. Excursii SF.

INITIATA.)

intr-o lume SF. Sau aproapepre-

ponclerent SF.

Venire, daci

SIE, va fi, probabil, principala atraclie SF a

sfirqitului de MILENIUM. Menrorialul Dan Merigca

1998, oniric

(pe tradilia poezici Ei artei deceniului qase):

ZILELE DE VIS - organizar cle clubul UNESCO-Quasar in Conplexul Nagional

Muzeal MOLDOVA clin Iaqi, prin amploa-

rea qi importanla invitalilor qi acliunilor a

reugit si

fiinrl prinra intilnirc

Triirn

Iisus Cristos, la A

fi

in curind

Doua

va

vreo pARU-

).

Un

spectacol

mirific. O Utopie. Un avertisment.O aripir sprc Inalt. Excelsior!Spre srcle! Sprc Fil I

din primete pagini ale Infern, prin purgatoriu,

Cirlilor

spre Divinitate. DEUS EX MACHINA. O ,,construcliein spirit". O evadare.Un semn peste spaliu qi timp, religii Ei granile. De la Atlantida lui Platon qi Noril lui Aristofan pini la Cctatea Zetlor. Macia Vcrbului. ,,Am fost qi-om fi!".

LUI

DUMNEZEU

Sfinte. Din

rcinoadc tradilia ROMCON-urilor,

din ullimii nni care

AN

I

a

T4,

anticipatia

VOICU BUGARIU

Er*lqmetoEie

nigmologia nu estc o Pse udo-

gtiinli, cum pare, citi vreme enig- mele sttnt inventariatc,clasificate

tttror metodologii.

gi interpretateconforn

$tiin{a

nele

rologia, demonologia, palapsihologia -

acesteaavind o matrice mentall in comen- tariile privitoare la fenomenelesttpranattlrale, religioascsall ntl. Iatir dc ce ,,Anticipalia" gisoqtc potrivit

sI

in

imaginarr"rlui,a.iunsi printre discipli-

nniversitarc,<t probeazl. La fel, vampi-

toate

ia in consiclerarc prcoctlpirrilcgate doar mod clerivat cle literatttra cc foloseqtc

rnodalitili qi motivc SF.

Un interviu

cu ION HOBANA,

Asocialiei

Fenomenelor Aercspaliale Neidentificate

pregdintele

pentlt

Sardhil

 

(ASFAN)

Romflnia

-

Vir

rog

si

definili

profilul

Asocia-

1iei.

-

Impreun[ cu ccilalli mcmbri fonda-

tori, am consideratci a vcnit timpul sX

depirsirnstadiul

mene

in mass-media,punindu-sc accentulpe

aspcctclecare [in

propuncm, deci,

ciafiei, sI studiem acestc fenomenein lumina cunorltinlclorgi ipotczelor Etiin[ei contemporane,miz1nd pe specializarea colegilor mei in dif'crite discipline, de la astronomiela radioklcafie, de la^meteo- rologie la inlormaticirg.a.m.d.In ceea ce mf, priveqte,inten[ionezsii duc mai departe cercetirilc in domeniul istoriei

scmnalirriiunor Icno-

aerospa[ialeneidcntificzrtc (FAN)

dc scnzatrional.Ne

potrivit statutuluiAso-

anticipalia

FAN, inceputecu decenii in urm.1. Ne vor preocupaindeosebicazurilc

inregistratein perimetrul Iirrii noastre, recurgAnd,in acest scop, la sprijinul organismelorqi institu[iilor carc de{in informa[ii acumulatein timp qi lahora- toare inzestratc cu aparatttraneccsar[. Vom evalua, de ascmcnea,cf'ectelcs<'r- ciale qi psihologice ale FAN, ficind cunoscuto rczultatclc tuturor acestor investigaliiin buletinul pc carc intcn- lionIm sir-l public[ gi in mass-mcdia.

JinAnd seamade laptul c.l FAN

au

un caracter global, manil'estiindu-sepre- tutindeni in forme asemlndtoarc,uneori identice, vom stabili rcla(ii dc colabo- rare cu asocialiisimilare din stririnitatc, pentru a realiza un schimb fructuosdc

infbrmafii qi opinii.

- In cc mlsurd prcocupf,rilcAsoci-

aliei lin dc domeniulenigmologici'?

- Dacf, se poate vorbi dcsPre ()

ast-

mai

I'cl de ,,qtiin1l", leg.lturaei cu cea

incitant[ enigmf, din istoria societi{ii umane estc evident.l.Dc altfbl, nu in- tffmplltor mi-am intitulat recentelccf,r{i

consacratc FAN Elrlgme pe cerul istct'

lmportant cste

rici qi Misterul Roswcll

si nu ne mullumim cu aceast[ consta- tare, ci s[ ne strflduimsI aducemmai

aproapemomentul descifrlrii enigmei.

-

Ce lcglturl

crede[i c[

cxist[ intrc

I'enomeneleacrospaIialcneidcntificatc ;i literatura SF'l

- Cele mai interesanteobserva[ii pot

oferi autorilor de romane qi povestiri SF

FRAGMENTECRITICE

subiecte,sau mlcar plrncte de pornire. Pe de altl parte, cea mai seducdtoare ipotezd,privind natura qi originea FAN, ipoteza extraterestrl,consunI cu, poate, cea mai rispAndit[ teml a literaturii SF:

contactulcu alte civilizalii, cu alte inte-

ligenfe. Profit de acest prilej

semnalainc[ o datf, confuzia, destul de

frecvent[, carc pune un semn de egali- tate intre cele dou[ domenii.

- in ce publica[ii sc vor exprima membrii Asociafiei/

- In toate publicafiile interesate,ftri

nici o discriminare.Ar; adluga posturile de radio qi de televiziune.Colaborarea

cu mass-mediaeste o condilic zl succe- sului planurilornoasl.rc.

- O ultiml intrcbare:cum pot lua legXturacu Asocia[iacei care dorescsI devinl membri, sau si comuniceo ob- serva[ie?

pentru a

- Scdiul nostru cstc la Obscrvatorul

Astronomic Municipal, din Bulevardul Lascf,rCatargi nr. 21, Bucureqti.Putem fi contactafi qi la telefbanclc 650.34.75

sau 310.25.63,ultimul fiind ri tax.

Eutqnasia

texlului

Istoria unci cirli reccntccstc instructivd pentrn cine doreqte si inleleagl situa[ia au- torului romin dc azi. Este vorba clespre ronranul Zeul apatiei, de Roberto R. Grant, Sedona,Timiqoara, 1998. Existit doui mo- dalitili distincte dc a interprctaacest act editorial. Mai intii, in spiritul unui senti- ment milog dc recunoqtinll, frecvcnt printre autorii de literaturl rnanieristl de tip SF,

automl se cuvine a llcrima

editorului, prccum un ciine vagabondctrruia

i s-a aruncat o bucirlicirnesperati. Bogda-

iloar sufleteqte

(asta fiindci drepturile cle autor au tbst sim-

prostel se guduri cl. incilzit

qi a linge mina

bolice). M-ai bigat in literatur[, om bun qi generos!Si-{i dea Dumnezeu sindtate! M-ai scos din anonimat. Maici-mea este foarte mindri cle mine. Accst discursapar{ineunui autor vsleitar qi clepresiv,fiind perfect inclrepti{it in reali- tatea editoriali romineasci. nncle scriitorul de limbi rorninl estenrivit cu o mili inve- cinntircu rcpulsia.in m,,clvirclit.accstaestc considerato entitatepractic negliiabili. Sunt clutati traclucltorii,eventual .jurnaliqtii. Nici stilizat<lriinu sunt de lepiidat. Aqa stind lu- crurile, a publica o cartein asemeneacondilii constitniedoar un succesde vanitate.Ncspri- .linit, respectivulvolum estc un clcsenpc nisip. Autorul linc un nnmirr dc cxempiarc in casi qi le cadoriso;terucloktrqi priete- nilor, plin cle satisfactic.Dupii vrccl cktuir asemcnea ,,lovituri" poato intra in Uniunea Scriitorilor qi implicit oblinc lcgitima[ie lir PoliclinicaC.M.T.A. (clar nu ,si dreptul la spitalizaregratuitir). Str vcclcm acum pnnctul clc vcclorcal unui autor profbsionist,ncinlcresatclc micile

satisl'a"^1iirlc vrrnilate.in(rc accstatlin rrrnri qi cditor arc krc urrnirtonrl clialog: De ccr rrti-ai cditat carlca, din rnonrenlcc iri in- ch"rs-ocle la bun inceput la capitolul ,,picr- cleri planificate"'/Din prietcnic. Dc cc n-ai ficut nici-o lansarc'lDc cc n-ai clil'uzatvolu- rnul'/ De ce rni-ai tlirnis nn numirr ritlicol de mare clc oxcmplare, in loc sI lc vinzi'? De ce ai aclmiso coperti proast[, contra- productivi'? Eclitorr.rlriclicl din unrcri. Apoi spune: Am fircut-o pcntru cauzir. Care cruzl'l A SF-ultti rominesc. Deci n-ai clorit si editezi o carte ds succes ;i sir oblii un prolit'? Nu. Ai urmirrit culllvil un succesclc critici? Nu. In altc 1lri, cclitoruleste o persoanirinte- rcsati de valoareaIiterari, clar gi de cea cornerciall. El vede in autor un partcner clemnqi nu nn milog. Cumpirind un nlanu-

scris gi

si-l^impunl, si-l promoveze. In cazul nostru, lucrurile stau pe dos. Practic. manuscrisuluii-a fost rezcrvatiro nloarte flri clureri. Birbitcr;tc ora ca ecli-

tiplrindu-1, editorul se strlcluieqte

'

FRAGMENTECRITICE

torul si-i spunl autorului cir nu este disptts si-i cttmpere manltscrisul.Aceasta era solu- lia adcviratl qi sinitoasI Ce-i drept, apar plachete cle poezie in

tira.jernici, iar unele dintre cle intri in isto- ria literari. Posibilitatcaaceast.lnu pare com- patibill cu textele de tip SF. Acesteanu sunt destinatgunor cercuri strimte de ini-

1iagi,

editarealor si urmcze regulilc economici de pia[ir. Toate gesturile frumoase qi bizare de scoatere 1a iveall A ttnor obiecte eclitoriale menite sir fie citite mai mttlt cle autorii lor sunt, la urma urntelor, cevil impotriva na- turii, ncfiresc, rncnit si s{XrgcascIprost. Et-ectulccl rnai deplorabil al respectivciati- tudini este clescura.iarcascriitorilor. Cine mai arc putcrca sI scrie rolllilne plittitc cu vreun rnilion qi .jurnXtatc, cincl claclilografierea

unei filc costl 5000 clt lci. iar procesarea pozitiv capabil sI interzicl

10.000'?Este riclicol. Iu ntocl latal, autori pot fi cloar pers<lanelectt servicij, care fac

litcraturir clun.rinica.Profcsioniqtrisunt elimi- na[i in n-roddrastic, iar clilctanlii pot si se bucuro:a sosit ora lor.

Horia Nicola Ursu este rafistolarcarafistcl- llrii mele sau s-a pornit cle la zero. Inclifc- rent cum ar fi, textul actual suni binc. Restul este mai pu[in important. Printre altele, conteazirdestul cle pulin 5i laptul cir Editura RAO, despreale cirei cirli am scris laudativ de multe ori, nr.r-miface suprema

cinste de

a-mi trimite trnele clintre volurncle

ei,

mlcar pe cele la care am colaborat. Relelcle inlinitului cste o carte onorabili

ce

nil infi[iqeazl pe John Brunner in pos-

tura unui autor capabil sI oblinI insolitirri

cu

un

multl clextcritate.In centrul c5rlii se aflir

dispozitiv numit skelter.Acesta permitc

oricui sI ajungl instantaneuin orice punc{

al

planctei, cu condilia ca la clestinalicsI

sc

afle un alt skclter. Pentm a.lungereala

rcspectivaclestina(ieeste snficicnti lbrnrarea tunui cocl qi si nr.rcxistc un privatcr. dis

accesul intru-

qilor. Merito romalcabilc are autorul cnglcz

Ei in conccpercaunci lurni post-atonricc,

tundcoamcnii s-au impulinat clrastic,iar pcr- lormanla clc a avea o ncvastI cstc rclativ rarir. in jurul clispozitivuluirniraculos- carc

cocxistir in

rumanitateprea pu(in cvoluatir psihcllogic-

sc pot lesc cu uqurin{i clivcrsc avcnturi. Un

elemenl dc insolitaree cel al recurgcrii la

ntod oarccum cleranjanIcu o

ci publicului larg. Logic este, deci, ca

eclitor,ori a;

carc crecl qi pe care le-aq promova clin toate puterile, ori m-aq aptrcadc altceva.

Ducir aq fi

edita textc in

O carle de lohn Brunner

Relclcle inl'initultri (1914), a aplrut in

tri.rcluct:rcromincascl la Editura Fahrenheit, in anul 1998. Autoarca tradttcerii este Monica loncscu, coperla (excelenti) este realizati de Dclne Stan. iar ilustralia co- pcrtci cle Tudor Popa.

lost

Nicola Ursu. Dupi cltc imi scrie inirnosttl traclucitor qi eclitor din Satu Mare, varianta de la1i ii aparline, tcxtul sernnatde Monica Ioncscn llincl doar un ptlnct de plecarc. In nrml cu vreo trei ani, pe cind colaboram cu Editura RAO, am rafistolat textul acestei traduceri. MI intreb dacir versittnea lui

Volunrul

nri-a

trimis

clc Horia

un

persona.jinlercsant (un poet orb, capabil

dc

perforrnanlclccxtraordinarcalc ncviizirto-

rilor, datorate supracompensirii).Interosaut cste qi Hans Dykstra, cel obscclat,intr-o rnanieri oarccurnsenill, cle cttccrireaunoi aclolescente. Relelcleintinitultri este una clintre clr{ik:

scrisc la repczeali dc un virtuoz al nara-

liunilor clc tip SF.

P.S. in nr. 10, noicmbric 1998 al

revis-

tei News Letter SF, veqnic tiniml

gabilul Liviu

naivi la

qi infati-

Radu semneazito reccnzic.

mrrllumcsc!

Zeulapatiei".ii

anticipalia

AUREL CARA$EL

AquiiRRE,m.frn.inzei[on.o.

6

]J

lesciitul lurios al apu.loraproape cl rcopclca zgomotclepidurii tro-

I picale. $i. totupi.urechilorspcriate ale lui Lopes de Guatemuz li se piru cI

surprind, clincolo de fl'unzelc lungi qi subfiri ale copacilor-coroani.chcrnareafemelei de leopard negru. Birbatul iqi sclrpini ceafa

aplratl

sprijini mai apisat cle mXnerul sulilei inalte;

se strichri si prindl firul cuvintelor lui Aguirre, aqezatclincolo cle arcul cle cerc pe

carc putcau sir-l acopere privirile salc. Era, totuqi, vorba dc r.nonrtc.

dc limba dc metal a c:igtii qi se

- Dacir ati ales sir venili alirturi clc mine

gi de Ma.jestatcaSa Prea Catolici I-eon Allirns I dc Eldoratkrgi i-a!i ucis pc cei ;ase inchinitori ai bicisnicului rege Fernando al II-le:r cle Aragon y Castilia, asta in- seamnl cI ali .iurat sI nn vi oprili qi sI nu dali inapoi pinii cc fluviul nu nc va depune pc rnalurile uncle se inallir ziclurile de aur alc strirvechiiccti!i Elcloraclo.Mai ales, si nu cla[i inapoi! Pcntru cI acolo uncle am tridat cu, acolo unclecu arn incilcat .jur[- mintul l'a1i dc Spania s;i dc Hristos, nu mai

existir loc qi pentru alte tridiri. Trtrdarealui Dumnczcr-rcstc csil dc pc nrnri qi mai rnare trlclarc. Nimeni nu mai are dreptul si se gindeasci la trccut. rn-ati inleles? Trecu-

tul

inscamni HcrnanckrCortes. clar nirneni

nu

poate si spunir, acum, dacl el qi cei o

sutil patmzcci de soldali ce i-au rdmas mai sunt in via1i. Drumul lui inapoi spre Tla- scala trecc prin inima junglei gi prin rnlag- tinile pline de friguri galbenc din nord de Gtraxocingo.Iar pentnr cei ce viseaz.illa ta- bira lui Cortes, drumul pe fluviu inseamnl 36 dc zile cle tras la visle qi 6 cascadede ocolit pestepiscurilonecunoscutedin nord. Vocea lui Aguirre se stinse o clip[ gi

B

guierul apelor inspumatese gribi sI acoperc

golul llsat in aer de lipsa cuvintelor. Lopcs iqi qterseiar'ceafa de stropii de api ,purtali

de cttrent citrc

spinareamuntelui qi aruncir

o privire ccrcetitoare cirtre poala nu proit inclepirtati a pldurii. Dincolo cle trunchiu-

rilc ncgre ;i dc frunziqul clin ce in cc rnai greu de clistins,din cauza apropicrii in- seririi, se aflau, poatc, spionii indicnilor

cetnpoal,canibalii ale ciror

colibo lc incr;n-

diaserii in urmi cu clt>uizile, intr-o niicir vale cle pe malul dropt. Lopes nu-i vcdca. niciunul dintrc cci 26 cle nobili si solclati

(plus impirratul, se curecti rcpeclc,plu.s Ma.jcstateaSa Prea Catolicl) nu fcu;ise sir zireasci micar un picior din blestcmalii clc pigini mincltori-clc-carne-clc-om,clar to[i qtiauci erau acolo, clincokrde cortina vcrclc, aruncincl cu mici sige(i invcninate prin tu- burile lungi clc trestic Ai aqteptinclcu rlb- dare rnomentul prielnic pentru o ambuscadl. Hernando Carrcro nurisc icri searir,in lintp

cc /isrioa din latrina improvizati in coacla

plutci, liri sir-l vacli pc nccunoscutulrlz-

boinic pitic. Rouqisenumai sI lriingi coacla minnsculei sirge{icu panaqdin pene albastrc

qi

rado Lopcs sc gribi

alungc arnintirilc. Vocoa incleplrtatira lui

Aguirre tnni clin nou:

sI

mnrmure: ,,Diavolii galbcni

sl-;i

Eldo-

scuturc capul, ca sir

- Cu

kr(i ali

vmt sI trcco(i clincolo cle si vi infruptali din bogir-

.jurlmlnt

snnt flcute

pentru a fi

in-

por(ile de aur qi

liile firl margini cle acolo. Nn v-a ccrut

nimeni nici nn c[ jurlmintele

pentm asta, pentnl

cilcate. Drumul prin picat este unic qi ire-

petabil. A1i vnrt anrul mai presus clecit a1i vrut clile poclite ale credinciorlilorDorn-

nului

Dumnezeu. Atunci, continuafi-vl acest

drum

pini la caplt. $i veli avea aurul, eu,

anticipalia

Alvaro Lopes de Aguirre vI promit asta. Dar pentru cei ce dau inapoi nu cxisti

decit o singuri risplati:

cu un cap. Cu acel cap care nu i-a sfituit

la timp corect.

Lopes de Guatemttz nu auzi Suierul cI- clerii sabiei, dar gi-l inchipui. De ast[ datl, closul palmei Eterso rnirul lui Adan.r,incor-

dat intr-un spasmviolent. Dincolo cle stinca cliformi, cle care stitea legati pltrta, pe ptrmintul umcd, acopcrit ctt muqchi gros, clzuse capul nobiltrlui Juan de Gri.ialva, ochiul qi urecheasecreti a regelui Fernando al Il-lea, cel care incercasesI-i determine pe Alonso Yanez, Diego Velsquez qi pe preotul renegat Francisctt de Lugo si plr[- seasci expedilia blcstemati qi sf, revini in tabira lui Cortes, promillnclu-le iertarea acestuia.

vor

fi

mai scurfi

existl

rXndu-qicorpttl strins in

peste solul milos. Nu existi nici Dttmnezeu'

nici sfinli gi nici ingcri. Diavolul este o

inven{ie a picltosului ila clc popi renegat.

Suntem

Nu

icrtare! rnlrli

Aguirre, ti-

-

plato$a cle metal

pfuiil

Se opri clin tlrig

;i scuipit noroiul ce-i

intrase in gurl Solclatul de lingi el se opri, la riindu-i, agteptlncl.Doi paqi, in fala sa, Juan cle Escalante qi Bartolomedc Ol- medo se oprirl la rindul lor' stringind

mincrcle sirbiilor intre dcgetc.

- Noroi blestcmat! pufni Agtrirrc ;i in nrmi.

privi

Albia fluvitrltli cle-abiase mai ziirea,

acllnciti intr-un canion parcI flri

sfirgit.

Pripastia nthniei lui

Duntnezeu' parci

aqa-t

spusesecle Lugo, privindtr-l ciudat, ctl doar

o clip[

inainte de a-qi pierde ciptrEdna.Vegi

navigir prin

celor

minia

lui nemdrginiti

citre

osindili

la

fdrd de noarte.

chinul

Osindi[i la tirrl dc uroarte, parci a'sasptt-

sese,iqi supse buzele Aguirre. Prostii! ho-

dup[ o clipl. simlind cI indoialaprinde

tili

sl i se strecoarein suflet. El, Franciscode Lugo cra de cloui ori osindit: o dati pentru

ci-;i renegase .iurimintele sfinte pentru a-l

nrrna intr-o aventttri flri

qi a cloua oari

nici o indoiali, in flIcirile Iadului sitt, cu

nimic slint

in

ea

pentrtt ci

acttrn plutea' fdri

anticipatia

AGUIRRE,MANIAZEILOR

care-qi ameninlasede atitea ori oile date spre pastorirede arhiepiscop,in clipa ple- clrii din Crdiz. Cadiz Alvaro Lopez de Aguirre rnai scuipi o dati in noroi qi ficu semn spre inrtintc. Cele opt trupuri prinseri iar si se lupte cu hilcile de noroi. Ceva mai pu[in cle o stltir

de paqi ii clespirlea cle pragul dc piatrit. ieqit chiar deasupraclririi, prag dincolo clc care li se pirruse ci ziresc, in noaptca prccedcnti, pttnctele lttminoase alc ttnor focnri.

lttctrl irsta afurisit

numit Pimint, pricepi Monte.jo'/SingLrri!

* Suntem singuri in

- Nu blasfen-ria,Aguirre! quieri Juan de

Escalantc clin fa1i, lirrI a intoarcc insit capul. Dacir am acceptatsi incilcirl sfin- telc jurlminte qi si te inso{im pe clrutnttl acestafIrI intoarcere, asta ntl inseamni ci suntem cu tct{ii plgini satt, qi urai riru, renegafi. Dacir tu ntt crezi in Ditnlnul Dumnezeu. nu-i ohliga r;i pc ceilalli sir fle

cle partea ta. $i roagi-tc, ilaci ai cui, ca poteca asta sI sc sfirqeascirsub zicltrrileclc anr alc cetIlii. Altfel, hrana ntl nc va mal

a.jungedcclt pcntrtt trci zile ;i

nc mincitnr intre noi, precunl blcstcnralii aceia cle cenpoal, citrc n9-ittl tlcis pinit acnm l3 solcla[i. $i nu sttnt sigttr cit ntl

i-au clczgrclpat qi ntr i-att mincat in ttrnlu noastri.

va trcbtti sit

- Gura. Escalantc! De cc sI

crczi intr-

un zcu carc ntl to spri.iinir, cincl cllri clc

greu'?Pe Lugo cttm l-a a.itrtatsir scapc clc sabie 'l

- Lugo e un aI'trrisitclc rencgat ll

nu

meritl clecit Iadul! bombiini flrios cclirlalt, apoi ticu, simlind furtttna din vocea celtti-

lalt.

- Olmedo, in

schintb, e mult mai prc-

caut clccit tine, rise tIcu. la rindr,rlsirtt.

sttmbrtt Aguirro;i

$tia

cI Escalantcavca tlrcpllttc.in pli

se hotiriserl

vinla hranci. De cind

sit sc

revolte impotriva lui

mandantttl qef numit de HernancitlCortes, qt

a celor patru apropia[i ai sii,

;treangttri

lizase

la fundul sacultti. $i

nu rettqiserirsii

Alonso cle Avila, co-

atirnindu-i in

chiar deasuprafltrviului, rationa'

hrana de trei ori. Iar acum a.lttnseserl

inci

I

AGUIRRE,MANIAZEILOR.,.

iasl dintre mun{i. Numai rnunfi peste tot, oftl Aguirre gi-gi mugci buzele furios. Opt- sprezecenobili qi soldali, cei cloi cai gi donna Maria Hereclia.fiica vitresi a lur

Cortes

Acolo .jos ii mai a$teptautrei soldali, un sclav negru qi doi sclavi yttcca, pe o pluti plriginitit, la mai pulin clc zece mctri de

mal. Zece metri pe care, la adipostul inserirrii. un caiac din piele i-ar fi stribdtut

in

,,TatIl Nostru".

dorul lipi iarigi, mult mai aproapc, clar

Aguirre il ignori. Acolo,

el nu mai putea a.jungecu privirca, pluta

unclevaunde

.ios,

tremura la capitul unei fringhii

lun-ui ;i

Acesta crl

biltnlul

pic-rcl,.'rilor. tude.

Le lhcu semn cu palma sI aqtepto,;i se tiri mai departe, cltre pragr"rlcle piatrit. Cdnd a.junse,intr-un tirziu trupul ii cra

sciildat in

sucloare,iar inima ii

buneqte.

biitea nc-

-

$tiu ci

nu existl nici un Durnnezeu,

mnrmurl

getele. Uncleva,prin apropiere,tc afli nnmar

tu, minclrulc orag de altr

eu

ntele noastre vor cleveni nernuritoare.E,lclo-

rado qi Alvaro Lopes cle Aguirre

qi-qi flexi

de mai ntnlte ori clc-

Numai tu

;i

Amindoi vom trecc prin Istorie qi nu-

Tn intr

vei da taina qi aurul tiu. iar gu putcreacci.l

firrl cle margini a cclor ct: vor veni clupl

lunri.

Ajutl-mir. acum, cind voinla mea sc apro- pie de rnargineavielii, si pot sir crecl nrar dcparlcin linc. DI-mi un scmn

pesrctalu-

zul cle piatri, rostogolinclu-sc clincolo.Sc

riclicl in

sahiei,si

clc

strilucireacc-i lua vcderilc.Ziclul lunrinos

pirrea llrir slir;it, tirind pocligulin cllagonalir

nrine sprc ir dcscopcri;i crrccri noi

Se ridici clintr,unsalt qi siri

picioare, cu o

mlnir

pc

cn ccalaltir forinclu-qi ochii

-uarcla

qi rctczincl virful

zele ii erau uscate,iar lirnba J^spra fi unt,

Ilatir, ca cl scoar[I dc copac. Intinse pal- melc, temltrtr, dar zidul sclipi brusc s;i,i azvirli bra{eleincllrlt cu o fbrfi incrcclibilit. Aguirre urll, simlincl cum ii sunt smulsc

din umeri. Sc didtr ciliva clltininclu-se.

mnntelui spre nrtrtl. Bu-

pa;i

inapoi,

-

Scmnul

birlmir.yi,cu

lirnba impio-

dicindu-i-scprintrc dn1i.Tu^c;ri Elcloraclo'/ Dar ziclul nu rispunse.Iqi smulse sabia de la qold qi o azvirli cir pe o lance, in direclia lui. NLr se auzi nici un sunct. La l'el ca qi bra[elc ]ui, sabia fhcu clrurnul in- tors, rostogolindu-se dincolo dc pragul clc

piatri. Un strigit chinuit sc riclicirclin spate,

apoi ceva fb;ni

intoarso sprc dreapta. Pe versantul clc pc malul celilalt al flLrviului.se zlrea o strl- lucirc qtearsi urcXnclcreasta n-runtelui 5i

Dierzindu-secltre sud.

qi se stinsc. Privirea i

sc

rnai pulin timp decit i-ar lua sI

Deodati, cei doi din falir se opriri

coifurile

in

noroi. Aguirre

!ipi

spunl

ridicl

gi-gr

lisarl

mina stingl gi le flcu setnn celor din spate sI rlminl nerniqcali.Deasupra,undeva in

burta clecoloratiia cerului,

conclor. Se tiri cn incetinealir inainte. strl-

duindu-sc si

Arrnurile celor doi erau tot una de noroi- lr'rciurclrr-iaproapcinvizibili. iqi trasecoatele

sub el qi-qi apropie rtrecheacle buzele lui C)hnedo.

$opli acesta,

printre buzele strinse. Ca nn lropot de cal.

ascu(it un

nu facir prea n.rultzgomol.

- Am

rnai auzit ceva sus.

- Indienii n-au cai, risul'lI Aguine, zim- bincl sinistm. Iar ai noqtri aleargi demult prin bur1i.

spun. Dincokr

cle coantl a fost nn cal. Sau un aninral cu copitc. I;i frcci ginclitor blrbia. Daci de sus i-ar

fi pinclit cluqmanul.ar fi lost inveqntintafi in sige[i clc rnnltl vremc. Pe dc alti parte, un cal sau mai mul1i, pe un platou de munte dintr-o {ari care nu cunoscuseacest

animal pinl

glunl proastI

incruntl Aguirre.

gi bltea joc de el. Sau, qi mai sirnplu,un corp expedilionar lrimis cle Cortes si-i princli. Nu. cra imposibil, lui Cortes nu-i

rnai rilnirseseri declt trei cai dc povarl gi ciliva asini. $i apoi cum sI-[i giseqti dru-

rnul cirlare pe vnrful nrun[ilor in sirlbirticie '/

Ridjcir liuntea gi privi in urmi. Tnrpurile sclldalilor piirean tmnchiuri cle copaci, risi-

pite cle o

colo. st.rllucea vag virful vreunei sulile. Con-

-

$titr, dar c aga cum ili

la vcnirea spaniolilor,pirea o

, San un aclevirrtragic, se

Un Dumnczcu ironic, care-

aceastl

parte qi

de

alta a

ciririi.

Ici

qi

10

anticipatia

AGUIRRE.MANIAZEILOR.,

Veli naviga prin ntiniit lui nentirginitd citre chinul cclctr <tsindiSi la Idrd de tnoarte, ir;i lduse aminte de vorbele renega- rului. $i cle felul in care acestail privise, inainte si moari. De parci qtiuse! se incrinceni Aguirre. Dc nndc sI fi qtiut? Conckrrul lipl din nou, inci qi mai aproapc. Aguirre riclicl ochii, dar nu zlri nici o pasirrc.Doar strilucirca usturitoare a zidului firrir cap[t, care nu-i lisa altl di- rec[ic in care sI apuce, clccit aceeaa scur- la vale. nrclcu urai la valc a fluviului.

-qerii Se cutrernurl qi cobori pragul cltrc ai sIi. Nu rnai aveau cleclt trci zilc pinir cc hrana avca sir so sfir;eascir.

qi umezealaafurisil.i le umflase palmele,

care devenisori albicioasecirtrc vlrfurile

getelor.

- N-o sI reur;eascit,nrormii Escalante.E prea fiig.

- Poatc ci urcl, rispunsc Bartolome cle Olmecloqi-qificu o crucc largi. Dacir Hristos nu e cu cl, poate cir-l a.iutir Diavolul. Cineva trcbuic s-o facir, altminteri ururiur aici. Juan tlc Escalantcnu ruai zisc nirnic, clar arunci o privire scurti ?n clireclialluviu- Iui. Sc giscau ancoraIi intrc clor.rirstinci aproapeplalc, la mai pulin dc 15 metri de mal, acolo uncle-i proptisc un vitl clinsprc ccntrul curcntului,cu pu{in inainte ca zorii sI inc()nu;ezeatmosf'era.Doi clir.rtrecei carc

de-

$i hrana se sl'lr;i "

Cu o zi nrai inaintc, iqi clircluscobrstescul dormeau in parteaclrcaptita plutei sc rosto-

slhrqitMa.lcstal.caSa Inrperialir,Lcon Allbns I de Elcloraclo.Villa Viciosa il girsisezircind, cn capul in apir, in spatelcalttului tnnului. Negisind nici o urmi dc rani qi nici vrecl mr,rqcirturirde animal pc corpul slu, Aguirre clcclarasccir inrplratul murisc dc inimi rea qi ii pregitisc o inrnornrintarc sohrl. Deoa- recc nu se zirrea nici un mal propice acostlrii, clc;i navigascri neintreruptvreme

cls l6 ore, ii cusnscrirtrupul unrflat intr-un sac clc iutir 5i il viriscrir, cu loatc onorlrrile

(ce i cinci

clrcpli,iar tunul slobozisco ghiulca).intr-o laclir,cle uncle goliscrir valtrapr-rrilolitrstilor

cai qi inrbrlcirmintca clc paraclir,in carc plinuisorir,pe vlcnrnri. sir-qilacir intrarcain cctate. Apoi. intr-o ticerc solemnir.il slo- boziscririn apeleinvolhuratc;i priviseririn- clclungin nrmna lui. Cutiit plutiso,o vrcme, in clreaptaplutci, inclcpirrtinilu-sein clerivl, apoi unul din capcte sc scttfttnclasebrusc qi, trt:plat. rirmlsesc in urnrit, pini cc privirile

o picrcluscricu totul, alunci cincl albia fXcuse un cot ascu[it spre sl.lnga, zdrobindu-sefit- rioasl intr-un prag ile stinci ascu{itc. Acum, stiteau toli [aptc in .jurul al'etului, lininclu-sc cn aminclouir rniinile clc liinghi- ile cle ancorarc ;i se holbau in sus. pc ur- melc fringhiei carc tronura udl deasupra punlii. Valuri mici krvcau pluta, sc siltau

pestc tmnchiurile pc

lo spllau cizmele aproapepr.rtrc'zite.Era frig

solcla[isalutaseririn pozille de

.jumirtatc scufundate $i

goliseri in apl ;i sc inccaseri, mai inainte ca ceilalli sl-qi clea scanla ce sc intirnplir. De cum prin.relclicirriri ale lurninii se prc- linscseririn clclllcu ilc pc virfurilc crestelor, incorcascririn toatc f'slurile sir se clcsprincli cle po stinci sau si a.jun-uirla nral, insi firir nici r.rnsucccs.Mai nrult, Lopes De Gua- temuz st: inccasc cirtre prlnz, in timp cc inota sprc mal, cu o fringhie lcgatir de mi.jloc. Clncl soarclc dcpir;isc crcastil clin clreap- ta, fircuscrio ultiml incercarc:goliscrl nrai nrult clc .jumirtal.c din incirrcirturaclc praf clc pn;cI a unui proicctil ;i puscscrl in gura tunnlui un l'ol clo cangc, lcgatir cu colacul clc lanI carc scrviscla legarcapicioarelors;i miir.rilor sclavikrr. Detunirturanu fuseseprca putcrnicir,dar lbrla gazului rczultat azvlrlise cilngcil tlrcpt in sus ;i o in[opcniscintrc ranrurilc untti copac crcscut inlr-o parte, cleasupralluviului, nu clepartccle krcul unclc sc allau ci.

- Sunt prca rnulli lnotri pentnl ca rnuf- chii sir-l poatir sus(ino ;i pc eI ;i arnrula. reluir Escalantc qi se clidu mai aproape clc rnarginoasiltatl dcasuprapietrekrr urneclc. Dacir o sir sc prirbuqeascir- ;i o si se prl- br.rqeascir,fiu'i doar qi poate - ce facem'/ Olnrcdo igi muqcirbuza cle sus. Aguirre rirminca ultirna lor qansi dc a scipa cu viali ;i clc a preh.rngiagonia cu incl pu1in.

Cu incl pu(in

poate cir cloarcle atit rnai

AGUIRRE.MANIAZEILOR

era

nevoie. Poate cI

dttpi cottrl ce se zlrea

se

oprise in loc Ai-gi rlsucise intreg corpul

in

fatri qi de unde venea un bubuit asurzi-

in

direclia lor.

tor,

se

afla platoul

mult ciutat. Cetatea de

Nu poate sI se mai intoarci, hotlri Bar-

aur

Eldorado

 

tolome de Olmedo, deoarecenimeni nu ar

 

-

Cum, ce facem? ii

aruncim fr0nghia,

mai fi

reuqit str urce pe primejdioasacirrare

impreun[ cu btttoiagul,a$a cum arn stabilit.

citre crengile pomului. Cu tolii erau peste

-

Ii

aruncim fringhia

il

ingini

cell-

misuri de sllbili qi era de mirare cir

lalt,

in b[taie de joc. Timpitule, e singurul

Aguirre ajnnsesepdnl acolo, firl si faci

moment in care putem sI sclpim de ne- bunul Ista qi tu vrei s5-i arr.rncifrlnghia?

micar o pauzi. Strinse mai tare bratele in jurul lui

Nu

in{elegi c5, oriunde vom ajunge, alf,turi

Escalantecare, epuizat cle efort, se IisI

de el nu ne pindeqte decit

moartea? Nu

moalo qi aluneci pe puntea udi. Soldatii ii

vezi cili dm mai rin.rasclin cei 42, cili am pornit la inceput'? Vocea lui Escalantea.ittnsescaproapeun

fpnt $i Olmeclo se temu ca vorbele lui

nu strlbati

qi sir rizbeasci la ttrechilc lui Aguirre.

Acesta continua insi

linindu-se numai in n.ruqchi,la aproapetrei metri cleasupraqerpilor lichizi care se zbi- tean cleclesubt,ftrrioqi cir nu-qi pot atinge

avansezeincet, sus-

si

prin mugetul contintttt al apelor

sI

pracla.Solclalii clc lingi ei il auziserl qi-i flxan cu ochi sclipitorr.

- Poatc cI a.ir.rnge,relui nehotirit. in- trebinclu-secum sI reaclioncze,dacir isteria

bnrscira ccluilalt l-ar fi impins la un gest

nccugelirt.cl

Juan

de pildl"r

- Nu qi claci tiiem

fiinghia! urll

cle Escalante Ei, rnai inaintc ca vrcunttl de lflngl el sir poati intervcni, scoascsabia din teacir qi izbi cu ea in noclttl gros al liin- ghiei, care lega lanlul de la picioarcle afe-

tului.

- Nul urli Olmecloqi incercl rI-l prindl

in hralc pe la spate.dlr

Ei reursisir mai izbeascito clatir.

cclilalt sc smuci

-

SI

moarl .Iuda! url[

qi Escalante,in-

cercincl sir se debarasezeclc ol. Si moari

va fi nttmai a

Antihristul qi cctateit dc lttr

noastr[! Lasir-mi, lepirdlturir, lasi-rnMu priccpi ci ntt va rnai fi nicitlclatl tln alt

moment ca accsta'?Nu in{elegi ci puterea

cu carc ne don'rini atunci cincl stir in preaj-

mI

qi care nu

ne lasi

si

gindim

tele

noastre,ntt-i ttna omeneasci?

ctl cape-

Olmedo nu fit sigttr cI

birbatul spinzu-

rat la miilocul funiei, ca un piianicn uriaq

lesindu-qi

ci

pesemne

presimlise o undi de prirnejdie, deoarece

lirul,

auzise ceva, insi

12

priveau nemiqca{i,respirind agitat, cle parcl

ci

s-ar fi luptat impotriva lui.

-

A innebunit,spuseincet, cle parcl qi-ar

fi