LUCRARE DE ABSOLVIRE

CURS DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

DOSAR DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

CURSANT
GOGA CRINA IOANA
LOCUL DE MUNCǍ

BIBLIOTECAR
 Cuprinsul
dosarului de securitate si sănătate in munca

1. Decizie de numire lucrător desemnat

2. Fisa postului lucrător desemnat

3. Identificare factori de risc

4. Factori de risc identificaţi pentru locul de munca biblotecar

4.1 Fisa de evaluare a locului de muncă

4.2 Fisa de măsuri propriu zisă

5. Decizie privind periodicitatea instructajului

6. Tematica de instruire la instructajul introductiv general

7. Tematica de instruire la instructajul la locul de munca

instrucţiuni proprii

8. Instrucţiuni proprii privind postul de muncă bibliotecar

8.1 Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă privind cunoasterea şi

aplicarea măsurilor de prim – ajutor

8.2 Măsurile privind stingere incendiilor şi evacuare lucrătorilor

9. Consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de

securitate şi sănătate în muncă.

10. Obligaţile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătaţi în muncă

11. Fişa de instruire industrial privind securitatea şi sãnãtatea în muncă

 DECIZIE

Nr. 10

Având in vedere:
- Prevederile art. 8 din Legea nr. 319/14.07.2006 - Legea Sănătăţii si Securităţii in Munca;
- Prevederile art. 20 din Norma Metodologica de aplicare a prevederilor Legii Securităţii si
Sănătăţii in Munca 11.10.2006;
- Prevederile legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,

ADMINISTRATOR

DECIDE:

Art.1. Incepand cu data prezentei decizii, Dl./ D-na Mureşan Alina se numeste lucrator
desemnat cu atributii si responsabilitati in domeniul sanatatii si securitatii in munca, in
conformitate cu art. 8, alin.1 din Legea 319/2006 (Legea Sanatatii si Securitatii in Munca).
Art.2. Atributiile ce ii revin in acest domeniu sunt inserate intr-o fisa a postului – anexa la
aceasta decizie, in conformitate cu art. 20 din Norma Metodologica de aplicare a Legii
319/2006.
Art.3. In lipsa Dl./D-na Mureşan Alina va fi inlocuit/a de Dl./D-na Pop Maria
preluind integral sarcinile si responsabilitatile aferente functiei de lucrator desemnat.
Art.4. Conducerea va duce la îndeplinire prezenta decizie.

ADMINISTRATOR
CEPRONEF ENERGO INVEST SRL
 Anexa la decizia nr. 10

Art.1. POSTUL: LUCRATOR DESEMNAT – Sănătate si Securitate in Munca –

Art.2. RELATII

Ierarhice:

- este subordonat directorului general;

- are in subordine supravegherea personalului de execuţie si cu sarcini privind resursele umane

sau de control, colaborare si îndrumare a activităţii de sănătate si securitate in munca;

Funcţionale – întreţine relaţii funcţionale in probleme specifice domeniului sau de activitate cu

compartimentele de specialitate si cadrele angajate cu contracte de colaborare;

De colaborare – întreţine relaţii de colaborare cu reprezentanţi ai organelor de avizare si control,

in probleme specifice domeniului de activitate;

De reprezentare – reprezintă unitatea (instituţia) in exterior, in limitele delegării atribuite.

Art.3. SARCINI, ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI SPECIFICE, LUCRARI CU

CARACTER PERMANENT

Se preocupa de controlul asigurării sănătăţii si securităţii in munca la nivelul unităţii, având in

acest scop următoarele atribuţii:

 întocmeşte, in colaborare cu şefii locurilor de munca, necesarul anual de echipamente de

protecţie a muncii, de materiale igienico-sanitare, precum si necesarul de materiale
privind protecţia muncii.
 Întocmeşte programul de masuri si necesarul de fonduri pentru protecţia muncii;
urmăreşte lunar si trimestrial modul de realizare a programului si de utilizare a fondurilor.
 stabileşte de comun acord cu Directorul General, locurile de munca cu pericol grav si
iminent si tine evidenta nominala a acestora;
 informează conducerea asupra abaterilor constatate si a masurilor luate.
 asigura efectuarea instructajului introductiv general pentru noii angajaţi.
 organizează si participa la verificarea cunoştinţelor de protecţie a muncii si asigura
generalizarea dispozitivelor de protecţie omologate;
 face propuneri de elaborare sau de completare a instrucţiunilor de protecţie a muncii si le
supune aprobării conducătorului societăţii.
 urmăreşte aprovizionarea cu documente legale si utilizarea corespunzătoare a materialelor
tehnice si a echipamentelor de prevenire si/sau avertizare a stărilor de pericol;
 tine evidenta accidentelor de munca si analizează împreuna cu persoanele abilitate
cauzele si împrejurările producerii de accidente sau îmbolnăviri profesionale;
  constata si propune sancţionarea disciplinara a abaterilor de la normele de ordine
interioara, de la regulile stabilite de societate privind aplicarea unitara si corecta a
prevederilor legislaţiei de sănătate si securitate in munca;
 se preocupa in permanenta de cunoaşterea legislaţiei in domeniul sănătăţii si securităţii in
munca, de perfecţionarea pregătirii profesionale;
 asigura securitatea datelor si păstrează secretul de serviciu in relaţii cu persoanele străine
de societate;
 participa la organizarea arhivarii documentelor din raza sa de activitate, preocupându-se
de păstrarea si conservarea acestora pana la predarea lor definitiva la depozitele de arhiva.

Art.4. LUCRARI CU CARACTER ALEATOR

Participa la cercetarea cauzelor accidentelor de munca, la întocmirea dosarului privind

constatările si propune masuri de îmbunătăţirea condiţiilor de munca, de înlăturare a cauzelor
accidentelor de munca si de sancţionare a celor vinovaţi.

Art.5. LIMITE DE COMPETENTA

RASPUNDERI

Răspunde, alături de Directorul General, de modul in care se efectuează instructajul privind

protecţia muncii, anterior definitivării formelor de încadrare a noilor angajaţi, iar, alături de şefii
locurilor de munca, răspunde de completarea la zi a fiselor de protecţia muncii si de respectarea
instrucţiunilor specifice activităţii companiei. Răspunde de realizarea in termen lucrărilor
aferente activităţilor specifice domeniului sau de activitate si de încadrarea lor in reglementările
legale.

AVIZARI

Semnează in calitate de emitent toate documentele întocmite de el si utilizate in interiorul

societarii.

PROPUNERI

Propune masuri de organizare si perfecţionare a activităţilor de securitate si sănătate in munca

si/sau a unor activitatea conexe. Propune masuri corective pentru remedierea si, respectiv,
îmbunatatirea condiţiilor de munca.

SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA/ SITUATII DE URGENTA

 aplica si respecta legislatia din domeniul Sanatatii si Securitatii in Munca in vigoare, –
art. 22 si art. 23 Legea 319/2006 – lucrarile sunt executate cu atentie, astfel incat sa se
evite eventualele accidente ;
 aparatele si echipamentele sunt exploatate in condiţii de siguranţa respectând întocmai
regulamentele de exploatare si instrucţiunilor specifice locului de munca
 legislaţia si normele de aplicare sunt însuşite si aplicate cu strictele, conform cerinţelor de
la locul de munca
 cunoaşte si respecta planul de evacuare in caz de accident, situaţii de urgenta
  accidentele sunt semnalate cu promptitudine prin contactarea personalului de serviciu
abilitat.
 aplica procedurile de urgenta si evacuare, respectând procedurile specifice
 participa la toate instructajele de protecţia muncii si situaţii de urgenta.

Nume/ Semnatura, Data,

Goga Crina Ioana
11.06.2018
S.C CEPRONEF ENERGO INVEST S.R.L.

IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNAVIRE

PROFESIONALA PENTRU LOCUL DE MUNCĂ BIBLIOTECAR

1. DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA

PROCESUL DE MUNCǍ

Activitatea constǎ în păstrarea patrimoniului bibliotecii cat si împrumutarea cărţilor către

cititori si recuperarea acestora de la cititori.

SARCINA DE MUNCǍ

Conform cu fisa postului

MEDIUL DE MUNCǍ

Activitatea se desfăşoară in biblioteca, unde iluminatul este natural sau artificial în funcţie
de perioada din zi.

2. FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

A. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE

Factori de risc mecanic:
- Lovire de către alte mijloace de transport la deplasarea pe stradă
- Contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase;
- Contactul cu suprafeţe înţepătoare, tăioase etc.
- Deplasări sub efectul gravitaţiei (răsturnare sau cădere liberă a obiectelor).
Factori de risc electric:
- Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ ( prize defecte, cabluri dezizolate, lucrul în
instalaţiile electrice fără a avea calificare şi autorizare, aparatură necarcasată etc.).

B. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCǍ

Factori de risc fizic:
-Temperatura scăzuta a aerului iarna – lucrul în hala expoziţie.
-Agresiuni din partea vizitatorilor.
-Curenţi de aer.
Factori de risc biologic:
- Expunere la mucegaiuri, ciuperci, protozoare:

C. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCǍ

Solicitare fizică:
-Lucrul în poziţie şezând cu suprasolicitarea coloanei vertebrale în zona lombară şi cervicală şi
a membrelor superioare.

D. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

Acţiuni greşite:
-Cǎdere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
-Cădere de pe trepte, prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau dezechilibrare.
Omisiuni:
-Neutilizarea echipamentului individual de protecţie.
Comportamentul socio - profesional
-Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi, stări tensionate, agresiuni
verbale sau fizice, deficienţe în sistemul de comunicare).
-Lipsa de satisfacţie în muncă.
-Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu obosit sau în stare de ebrietate.
UNITATEA: NUMǍR PERSOANE EXPUSE: 1
CASA DE CULTURA

3. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCǍ DURATA EXPUNERII: 8 h

LOCUL DE MUNCǍ: ECHIPA DE EVALUARE:

BIBLIOTECAR

COMPONENŢA FACTORI DE FORMA CONCRETǍ DE MANIFESTARE A FACTORULUI DE RISC

CONSE-
SISTEMULUI DE RISC (descriere, parametri) CLASA CLASA NIVEL
CINTA
MUNCǍ IDENTIFICAŢI DE DE PARŢI
MAXIMA
GRAVIT PROBAB AL DE
PREVIZI-
ATE ILITATE RISC
BILǍ

0 1 2 3 4 5 6
1. Lovire de către alte mijloace de transport la deplasarea pedestrǎ;
DECES 7 1 3

MIJLOACE DE 2. Contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase; ITM 3-45

2 5 3
PRODUCŢIE RISC MECANIC zile
3. Contactul cu suprafeţe înţepătoare, tăioase etc; ITM 3-45
2 5 3
zile
4.Deplasări sub efectul gravitaţiei (răsturnare sau cădere liberă a obiectelor); ITM 45-
3 4 3
180 zile
5. Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ ( prize defecte, cabluri
dezizolate, lucrul în instalaţiile electrice fără a avea calificare şi autorizare,
RISC ELECTRIC aparatură necarcasată etc.); DECES 7 1 3

0 1 2 3 4 5 6
 6. Temperatura scăzuta a aerului iarna – lucrul în hala expoziţie; ITM 45-
3 4 3
180 zile
RISC 7. Agresiuni fizice din partea vizitatorilor
MEDIUL DE DECES 7 1 3
FIZIC
MUNCǍ
8. Curenţi de aer; ITM 3-45
2 5 3
zile
FACTORI DE 9.Expunere la mucegaiuri, ciuperci, protozoare ITM 3-45
2 3 2
RISC BIOLOGIC zile
10. Lucrul în poziţie şezând cu suprasolicitarea coloanei vertebrale în zona
SUPRASOLI- lombară şi cervicală ; ITM 45-
SARCINA DE 3 5 4
CITARE FIZICǍ 180 zile
MUNCǍ

ACŢIUNI 11. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare; ITM 3-45
GREŞITE zile 2 5 3

12. Cădere de pe trepte, prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau ITM 3-45
dezechilibrare; zile 2 5 3
13. Nerespectarea regulilor de igiena; ITM 45-
OMISIUNI 3 3 3
EXECUTANT 180 zile
14. Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi, stări
tensionate, agresiuni verbale sau fizice, deficienţe în sistemul de comunicare); DECES 7 1 3
COMPORTA-
15 Lipsa de satisfacţie în muncă; ITM 3-45
MENT SOCIO 2 1 1
zile
PROFESIO-NAL
16. Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu
ITM 45-
obosit sau în stare de ebrietate; 3 2 2
180 zile

BIBLIOTECAR
 NIVELUL DE RISC GLOBAL AL LOCULUI DE MUNCǍ ESTE:

16

 riRi 1(4  4)  12(3  3)  2(2  2)  1(11) 129

Nrg  i 1
   2,86
16
1 4  12  3  2  2  11 45
 ri
i 1
NIVELURILE DE RISC PARŢIALE PE FACTORI DE RISC ( Fig.nr.1 )
Locul de muncǎ nr.
BIBLIOTECAR
Nivel de risc global : 2,86
 LEGENDǍ FIGURA NR. 1

F1 - Lovire de către alte mijloace de transport la deplasarea pedestrǎ

F2 - Contactul cu suprafeţe sau contururi periculoase;
F3 - Contactul cu suprafeţe înţepătoare, tăioase etc.
F4 - Deplasări sub efectul gravitaţiei (răsturnare sau cădere liberă a obiectelor).
F5 - Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ ( prize defecte, cabluri dezizolate, lucrul în
instalaţiile electrice fără a avea calificare şi autorizare, aparatură necarcasată etc.).
F6 – Agresiuni din partea vizitatorilor;.
F7 - Curenţi de aer.
F8 – Expunere la mucegaiuri, ciuperci, protozoare;
F9 - Expunere la mucegaiuri, ciuperci, protozoare
F10 - Lucrul în poziţie şezând cu suprasolicitarea coloanei vertebrale în zona lombară şi
cervicală
F11 - Cǎdere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare
F12 - Cădere de pe trepte, prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau dezechilibrare.
F13 – Nerespectarea regulilor de igiena;.
F14 - Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi, stări tensionate,
agresiuni verbale sau fizice, deficienţe în sistemul de comunicare).
F15 - Lipsa de satisfacţie în muncă.
F16 - Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu obosit sau în
stare de ebrietate.
 4. FIŞA DE MǍSURI PROPUSE

Nr.crt. FACTOR DE RISC NIVEL DE MǍSURI PROPUSE

RISC
Nominalizarea mǎsurii
0 1 2 3
F9 - Lucrul în poziţie şezând cu - Dotarea locului de muncă cu scaune concepute corespunzător caracteristicilor
suprasolicitarea coloanei vertebrale în antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii care
1. zona lombară şi cervicală şi a 4 se desfăşoară, corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.
membrelor superioare. - Organizarea lucrului cu alternarea activităţilor.
 5. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUǍRII

În urma analizei factorilor de risc şi evaluǎrii efectuate, nivelul de risc global (Ng)
calculat conform metodei are valoarea 2.86, încadrându-se în categoria riscurilor mici (situate
sub limita de acceptabilitate 3,5)
S-au identificat un numǎr de 18 de factori de risc, dintre care: 16 factori de risc au
niveluri parţiale de risc sub limita admisǎ, iar un singur factor de risc depǎşeşte aceastǎ
limitǎ( fig.nr.2) situându-se în categoria riscurilor inacceptabile pentru care trebuie luate mǎsuri
de eliminare sau diminuare a efectelor lor. Acesta este:
F9 - Lucrul în poziţie şezând cu suprasolicitarea coloanei vertebrale în zona lombară şi
cervicală şi a membrelor superioare.
Pentru diminuarea sau eliminarea efectului acestui factor de risc sunt necesare mǎsurile
prezentate în „Fişa de mǎsuri propuse”.
Din punct de vedere al repartiţiei pe sursele generatoare, se remarcǎ ponderea
majoritarǎ a factorilor proprii mijloacelor de producţie cu o pondere de 31,25%, executantul cu
31,25%; mediul de muncǎ cu o pondere de 29,16 %, iar sarcina de muncă are o pondere de
8,33 %.
 PONDEREA FACTORILOR DE RISC DUPǍ SURSA
GENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCǍ ( Fig.nr2 )
Locul de muncǎ nr.
BIBLIOTECAR
Nivel de risc global: 2,86
SC CEPRONEF ENERGO INVEST SRL

DECIZIE

În conformitate cu prevederile art. 20 Legea nr. 319/2006 si art. 77 din Norma Metodologica de
aplicare a legii 319/2006,

ADMINISTRATOR

DECIDE:

Art.1. Se stabileşte ca instructajul introductiv-general va avea durata de 8 (opt) ore si va fi efectuat de

lucrătorul desemnat pe linie de sănătate si securitate in munca, instructajul la locul de munca va avea
durata de 8 (opt) ore si va fi efectuat de seful locului de munca, iar instructajul periodic va avea durata
de 2 (doua) ore si va fi efectuat de seful locului de munca.

Art. 2 Instructajul la locul de munca si instructajul periodic va fi efectuat de către conducătorul locului
de munca respectiv, conform art. 90 si art. 96 din Norma Metodologica de aplicare a Legii 319/2006.

Art. 3 Se stabileşte ca intervalul si durata de desfasurare a iinstructajului periodic al angajaţilor

societăţii se va efectua astfel:

Nr.crt. Funcţia Intervalul Durata

1 Personal muncitor/execuţie 2 Luni 2 ore
2 Personal tehnico-administrativ care utilizează autoturismul pentru
6 luni 2 ore
rezolvarea sarcinilor de serviciu.
3 Personal tehnico-administrativ care desfasoara numai activitate
12de
luni 2 ore
birou.

Art. 4 Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:

- când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
- când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi
specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită
evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;
- la reluarea activităţii după accident de muncă;
- la executarea unor lucrări speciale;
- la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;
- la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
- la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Art. 5 Durata instruirii periodice prevăzuta la art. 4 nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în
instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu:
- angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau
- lucrătorul desemnat; sau
- un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire; sau
- serviciul extern de protecţie şi prevenire.
Art. 6 Instructajul periodic se va face pe baza unei tematici care va fi păstrata la persoana ce efectuează
instruirea.

Art. 7 Toate departamentele din cadrul societăţii vor duce la îndeplinire prezenta decizie.

APROBAT
SC CEPRONEF ENERGO INVEST SRL
 TEMATICI INSTRUIRE SECURITATE ŞI SǍNǍTATE ÎN MUNCĂ
BIBLIOTECAR

TEMATICĂ INSTRUIRE INTRODUCTIV GENERALĂ

Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă:

Legea 319/06;
Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006;
Consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în
muncă;
Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii; Masuri de prevenire si
protecţie.
Măsuri la nivelul unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor;
Regulament de Ordine Interioară;
HG 537/2004 ( pentru salariate);
Verificarea însuşirii cunoştinţelor.

TEMATICĂ INSTRUIRE LA LOCUL DE MUNCĂ

- Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă

şi/sau postului de lucru; Masuri de prevenire si protecţie
- Prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul
de lucru;
- Măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea
primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
- Prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi
specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru:
- HG 1091/2006 (loc de muncă);
- HG 1091/2006 (loc de muncă);
- HG 971/2006 (semnalizarea de securitate).
- HG 1028/2006 (videoterminale).
- Demonstraţii practice.
- Verificarea însuşirii cunoştinţelor.
TEMATICĂ INSTRUIRE PERIODICA ( semestrial)

TEMATICA NR. 1

Respectarea prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

- HG 1091/2006;
- HG 1091/2006 (loc de muncă);
- HG 1091/2006 (loc de muncă);
- HG 971/2006 (semnalizarea de securitate).
- HG 1028/2006 (videoterminale).
- Ordonanţa de urgenta 96/2003 (pentru femei)
Instrucţiuni proprii de securitate a muncii;
L. 319/2006 – obligaţiile salariaţilor art. 23;
Primul ajutor la locul accidentului - Principii generale;
Demonstraţii practice;
Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă şi/sau postului
de lucru; Masuri de prevenire si protecţie.

TEMATICA NR. 2

Respectarea prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

- HG 1091/2006;
- HG 1091/2006 (loc de muncă);
- HG 1091/2006 (loc de muncă);
- HG 1048/2006 (EIP);
- HG 971/2006 (semnalizarea de securitate).
- HG 1028/2006 (videoterminale).
- Ordonanţa de urgenta 96/2003 (pentru femei)
Instrucţiuni proprii de securitate a muncii;
L. 319/2006 – obligaţiile salariaţilor art. 23;
Primul ajutor la locul accidentului - Principii generale;
Demonstraţii practice;
Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă şi/sau postului
de lucru; Masuri de prevenire si protecţie.

APROBAT
SC CEPRONEF ENERGO INVEST SRL
 INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND POSTUL DE MUNCA :
BIBLIOTECAR

Art.1
(1) Lucratorii care urmeaza sa desfasoare activitati la echipamentele de calcul, vor fi incadrati
si repartizati la posturile de lucru numai dupa efectuarea examenelor medicale obligatorii
prevazute de reglementarile in vigoare ale Ministerului Sanatatii, inclusive a examenului
medical oftalmologic.
(2) Examenul medical se va realiza periodic, in conformitate cu prevederile Ordinului
nr.15/1982 al Ministerului Sanatatii si ori de cate ori lucratorii acuza simptome vizuale sau
generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.
Art.2
(1) In cazul in care, la controlul medical oftalmologic se constata ca nu pot fi utilizati ochelari
de corectie obisn iti, lucratorii vor fi dotati cu mijloace de corectie speciale, adecvate sarcinii
de munca.
(2) Plata mijloacelor de corectie speciale va fi suportata de unitatea de informatica sau agentul
economic respectiv.
Art.3
Lucratorii vor fi instruiti in utilizarea echipamentului de calcul ianinte de inceperea activitatii
si ori de cate ori se modifica organizarea sau dotarea locurilor de munca.
Art.4
Lucratorii vor fi instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a locului de munca
si asupra pozitiilor corecte pe care trebuie sa le adopte in timpul lucrului.
Art.5
Conducerea unitatiI v-a planifica si organiza activitatile de prelucrare automata a datelor astfel
incat activitatea zilnica in fata ecranului sa alterneze cu alte activitati.
Art.6
(1) In cazul in care alternarea activitatilor nu este posibila, iar sarcina de munca impune
utilizarea ecranelor in cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze
suplimentare fata de cele obisnuite.
(2) Durata si periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instructiuni proprii,
cu consultarea unor institutii specializate sau specialisti, in functie de modul de organizare a
activitatii si de caracteristicile sarcinii de munca ( complexitate, ritm, durata, repetivitate etc.)
si vor fi incluse in timpul de lucru.
(3) Timpul de asteptare a raspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauza in activitatea
lucratorilor.
Art.7
Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor confort si
libertate de miscare si sa diminueze in masura maxim posibila riscurile de natura vizuala,
mentala si posturala.
Art.8
Posturile de munca trebuie concepute si amenajate astfel incat sa permita unor persoane
diferite sa realizeze o gama diversa de sarcini de munca, intr-un mod confortabil si eficace, la
nivelul de performante cerut.
Art.9
Amenajarea posturilor de munca trebuie sa permita adaptarea acestora la schimbari de cerinte
si situatii.
Art.10
Locul de munca trebuie sa permita o buna corelare intre caracteristicile antropofunctionale ale
utilizatorilor si munca lor prin asigurarea posibilitatilor de reglare a diferitelor elemente
componente ale acestuia.
Art.11
Utilizatorii trebuie sa aiba posibilitati de modificare a pozitiei de lucru, in timpul activitatii.
Art.12
Daca utilizatorii se deplaseaza de la un punct de lucru la altul, este indicat sa se prevada
elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a usura miscarea (de ex. O canelura sub
birou cu adancime suficienta pentru prindere).
Art.13
Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie in raport cu cerintele sarcinii de munca si in
conformitate cu pozitia de lucru standard.
Art.14
(1) Pentru a pastra o pozitie de lucru confortabila si pentru a evita reflexiile si efectul de
orbire, utilizatorul trebuie sa incline, sa basculeze sau sa roteasca ecranul, oricare ar fi
inaltimea ochilor deasupra planului de lucru.
(2) Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire
inclinate intre 10 si 20˚ sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
Art.15
Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat de
minimum 90˚.
Art.16
In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa
intre 200 si 260 mm.
Art.17
Ecranul, suportul de documente si tatatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata
de ochii utilizatorului, respective 600 ± 150 mm.
Art.18
Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de
lumina (naturala si artificiala).
Art.19
Posturile de munca la videoterminale vor fi amplasate intre sirurile de corpuri de iluminat din
icaperea de lucru.
Art.20
(1) Videoterminalele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre.
(2) In cazul in care videoterminalele sunt amplasate in incaperi in care se desfasoara si alte
activitati, in apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesita activitate
la ecran.
(3) Suprafetele virate nu trebuie sa fie situate in fata sau in spatele utilizatorului.
Art.21
Se va evita, pe cat posibil, amplasarea videoterminalelor in incaperi cu suprafete vitrate de
mari dimensiuni. Daca acest lucru nu este posibil, in cazul incaperilor mari, cu suprafete
vitrate importante, dispuse pe mai multi pereti, se vor lua masuri adecvate pentru mascarea
zonelor cu luminanta ridicata (pereti mobile, storuri cu lamele orizontale la ferestre etc.).
Art.22
Pentru asigurarea cerinţelor de securitate si stabilitate, la locul de munca trebuie:
a) sa se reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise;
b) sa se elimine posibilitatea basculării planului de lucru;
c) sa fie posibila reglarea inaltimii mesei fără risc de coborâre brusca si deci, de rănire;
 d) sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.
Art.23
Amenajarea posturilor de munca intr-o încăpere trebuie realizata astfel încât sa se asigure:
a) accesul uşor si rapid al utilizatorilor la locul de munca;
b) accesul uşor si rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului, la
poziţiile cablurilor si la prizele electrice, fără întreruperea activităţii in desfăşurare sau
cu o întrerupere minima;
c) un spaţiu de lucru care sa răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare intre
indivizi si de intimidate.
Art.24
(1) conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte următoarele condiţii:
a) sa nu prezinte risc de electrocutarea la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
b) sa aibă o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile reale si previzibile ale
utilizatorilor, inclusive in cazul unei reamenajări a încăperii;
c) sa asigure accesul uşor iar întreţinerea sa se efectueze fără întreruperea activităţii;
d) cablajul trebuie sa corespunda întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.
(2) conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva
deteriorărilor mecanice.
Art.25
Se interzice lucrătorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru
care nu au instruirea necesara.
Art.26
(1) Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi efectuata numai de către personalul
autorizat in acest scop.
(2) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervină la tablouri
electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de
climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.
Art.27
La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine, următoarele
prevederi:
a) verificarea temperaturii si umidităţii din sala;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitarii centrale, prin acţionarea butonului corespunzător de pe
panoul unităţii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor
corespunzătoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicate in documentaţia
tehnica a calculatorului.
Art.28
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inverse
celei prevăzute la punerea sub tensiune.
Art.29
Punerea in funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai după ce
personalul autorizat sa efectueze revizia sau reparaţia confirma in scris ca echipamentul
respectiv este in buna stare de funcţionare.
Art.30
Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
Art.31
Se interzice efectuarea oricărei intervenţii in timpul funcţionarii echipamentului de calcul.
Art.32
(1) Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea
interveni imediat ce se produce o defecţiune.
(2) Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constata o
defecţiune a acestuia.
(3) Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întreţinere autorizat.
Art.33
Daca in timpul funcţionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi
oprit si se va anunţa personalul de întreţinere pentru control si remediere.
Art.34
Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătura la
pământare.
Art.35
Înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul autorizat in
acest scop.
Art.36
(1) La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraîncălzirile care pot duce la
incendii.
(2) In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingătoare cu praf si dioxid de carbon.
(3) In timpul funcţionarii, capacul superior al imprimantelor va fi menţinut închis; deschiderea
capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje se va realiza numai după deconectarea
acestora de la sursa.
Art.37
(1) La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea parţilor fierbinţi.
(2) Orice intervenţie in timpul funcţionarii imprimantelor, permisa in documentaţia tehnica, se
va realiza cu luarea masurilor de evitarea a antrenării parţilor corpului de către imprimanta.
Art.38
In timpul funcţionarii calculatorului, uşile de acces la sala calculatorului nu se vor bloca sau
încuia, pentru a permite evacuarea rapida, in caz de pericol, a personalului de deservire.
Art.39
Se interzice fumatul in încăperile cu volum mare de documente.
Art.40
(1) In cazul unui inceput de incendiu in sala calculatoarelor, se va actiona cu stingatorul cu
praf si dioxid de carbon.
(2) Reluarea lucrului in zonele de actiune a dioxidului de carbon se va face numai dupa
ventilarea spatiilor respective cu instalatia de climatizare in functiune, in circuit deschis, un
timp stabilit in functie de capacitatea ventilatoarelor si volumul incaperilor, dar nu mai putin
de o ora.
Art.41
Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii.
Art.42
(1) In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
(2) Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii (sub forma
de retea, aplicate pe suprafata ecranului).
Art.43
(1) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevazute cu ecran de vizualizare trebuie sa cunoasca
necesitatea si posibilitatile de reglare a echipamentului si mobilierului de lucru.
(2) Reglarile se vor efectua in raport cu cerintele sarcinii de munca, conditiile de mediu si cu
caracteristicile antropofunctionale si psihofiziologice individuale.
(3) Se vor regla in principal:
 - luminanta ecranului, contrastul intre caractere si fond, pozitia ecranului (inaltime,
orientare, inclinare);
- înaltimea si inclinarea suportului pentru documente;
- inaltimea mesei de lucru (daca este reglabila);
- inaltimea suprafetei de sedere a scaunului, inclinarea si inaltimea spatarului scaunului.
Art.44
Se interzice accesul peronalului de intretinere si reparatii la echipamentele de calcul pe care
nu le cunosc si pentru care nu au fost instruiti.
Art.45
Orice reparatie a echipamentelor decalcul se va efectua in conformitate cu prevederile in
documentatia tehnica a calculatorului.
Art.46
Pentru fiecare echipament de calcul se vor intocmi grafice de control periodic pentru
semnalizarea deficientelor si remedierea acestora.
Art.47
Inainte de inceperea oricarei lucrari de reparatie se vor verifica sculele, dispozitivele de lucru
si echipamentul individual de protectie adecvat riscurilor existente.
Art.48
Personalul de intretinere si reparatii va verifica existenta dispozitivelor de protectie si a
carcaselor si nu va autoriza punerea in functiune a echipamentului respectiv decat dupa
montarea dispozitivelor si carcaselor de protectie.
Art.49
Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul functionarii acestora.
Art.50
(1) Suprafetele ecranelor videoterminalelor se vor curata periodic de depunerile de praf sau
amprente digitale, pentru a nu se reduce lizibilitatea.
(2) Curatarea se va face numai cu produsele prescrise de producatorul echipamentului.
Art.51
Conducatorul locului de munca impreuna cu personalul care lucreaza la echipamentele
electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensune
(carcase intacte si la locul lor, capace inchise, izolatia cablurilor nedeteriorata etc.).
Art.52
Personalul de intretinere a echipamentelor electrice trebuie sa asigure dotarea circuitelor cu
sigurante fuzibile originale si calibrate corespunzator si reglarea aparatelor de protectie pentru
a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.
Art.53
Mijoacele si instalatiile de protectie impotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate pe
baza unui plan de verificari aprobat de conducerea unitatii de informatica sau agentului
economic respectiv.
Art.54
Se interzice interventia la instalatiile electrice a persoanelor necalificate in meseria de
electrician si neautorizate.
Art.55
Interventiile la instalatiile si echipamentele electrice trebuie executate conform prevederilor
Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

Art.56
Mobilierul de lucru trebuie conceput si realizat in functie de caracteristicile
antropofunctionale ale utilizatorilor si de caracteristicile sarcinii de lucru, astfel incat sa
asigure acestora libertatea miscarilor, o pozitie de lucru corecta, confortabila si o performanta
ridicata.
Art.57
Planul de lucru va avea o suprafata suficienta pentru o amplasare flexibila a ecranului,
tastaturii, documentelor si echipamentului auxiliar.
Art.58
Latimea minima a mesei va fi de 800 mm.
Art.59
Suprafata de lucru trebuie sa fie mata pentru a evita reflexiile. Sunt contraindicate culorile
deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanta.
Art.60
(1) Mesele nereglabile vor avea o inaltime de 730 ±10 mm.
(2) In conditiile in care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe personae,
mesele vor fi reglabile in inaltime, cu posibilitati de reglare intre 650 si 740 mm.
(3) Adancimea minima a spatiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de
lucru va fi de 700 mm.
Art.61
Materialul din care este confectionat planul de lucru nu trebuie sa fie rece la atingere sau sa
antreneze o conductivitate excesiva a caldurii catre corpul utilizatorul.
Art.62
Scaunul trebuie sa fie stabil si sa-i permita utilizatorului libertate de miscare si o pozitie
confortabila.
Art.63
(1) Inaltimea scaunului trebuie sa poate fi reglabila.
(2) Mecanismele de reglare a inaltimii scaunului trebuie sa poata fi actionate cu usurinta si
concepute astfel incat sa nu fie posibila o modificare involuntara a inaltimii scaunului.
Art.64
Atunci cand inaltimea scaunului nu poate fi reglata pentru a se adapta unor utilizatori de talie
mica, se va prevedea un reazem pentru picioare.
Art.65
(1) Scaunul trebuie prevazut cu mecanism de basculare astfel incat sa fie posibila o basculare
de cateva grade spre inainte a suprafetei de sedere si sa poata fi adoptate pozitii de lucru
inclinate (caz in care bascularea scaunului trebuie sa functioneze sincronizat cu inclinarea
spatarului).
(2) Miscarile scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie sa modifice inaltimea
marginii anterioare a scaunului.
Art.66
(1) Spatarul scaunului trebuie sa fie reglabil atat ca inaltime cat si ca inclinare.
(2) Spatarul trebuie sa sprijine zona lombara, umerii si partea superioara a toracelui si trebuie
sa fie convex in regiunea lombara pentru a deveni plat sau concave mai sus.
(3) Se va evita curbarea excesiva a spatarelor.
Art.67
Unghiul sau bascularea suprafetei de sedere a scaunului trebuie sa functioneze simultan cu
unghiul spatarului, determinand o basculare pozitiva atunci cand spatarul este inclinat, dar nu
o basculare excesiva care sa deranjeze la asezarea sau ridicarea de pe scaun.
Art.68
(1) Daca este necesar, locul de munca va fi prevazut cu reazem pentru picioare.
(2) Reazemul trebuie pozitionat pe sol si trebuie sa prezinte stabilitate.
(3) Suprafata trebuie sa fie antiderapanta si sa prezinte o marime suficienta pentru a permite
libertate de miscare (latime mai mare sau egala cu 450 mm si adancime mai mare sau egala cu
350 mm).
(4) Inclinarea suprafetei de sprijin trebuie sa fie reglabila intre 0˚ - 15˚.
Art.69
La proiectarea, selectarea si modificarea software-ului precum si la proiectarea sarcinilor de
utilizare a echipamentului cu ecran de vizualizare, se vor respecta urmatoarele prevederi:
a) software-ul trebuie sa corespundă sarcinii de lucru;
b) software-ul trebuie sa fie usor de utilizat si adaptat nivelului de cunostinte si
experientei operatorului; orice facilitate de verificare cantitativa sau calitativa va fi
adusa la cunostiinta operatorilor;
c) sistemele trebuie sa afiseze informatiile intr-un format si ritm care sa fie adaptate
operatorilor;
d) principiile ergonomice ale software-ului trebuie sa fie aplicate, in special, la
prelucrarea datelor de catre operator.
Art.70
Iluminatul incaperilor de lucru va fi proiectat in functie de caracteristicile sarcinii de munca si
cerintele vizuale ale utilizatorilor, astfel incat sa se asigure niveluri de iluminare si un contrast
adecvat intre ecran si mediu, pentru obtinerea unei performante vizuale ridicate.
Art.71
Valorile parametrilor de iluminat sunt cele prevazute in Normele generale de protectie a
muncii.
Art.72
Ferestrele vor fi prevazute cu un sistem corespunzator de protectie reglabil.
Art.73
Posibilele reflexii si straluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de munca, vor fi
evitate coreland caracteristicile tehnice si amplasarea surselor de lumina cu amenajarea
incaperilor si posturilor de munca.
Art.74
In incaperile in care se desfasoara activitati de prelucrare automata a datelor, se vor asigura
conditii de confort termic, valorile parametrilor de microclimat fiind prevazute in Normele
generale de protectie a muncii.
Art.75
Atunci cand este necesar un microclimat strict controlat, se va urmari sa nu se creeze curenti
de aer suparatori. Umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a se evita uscarea
mucoaselor.
Art.76
Echipamentul aparţinând postului de lucru nu va produce o căldura excesiva, care sa producă
disconfortul lucrătorilor.
Art.77
(1) Zgomotul emis de echipamentele care aparţin postului de munca nu trebuie sa distragă
atenţia si sa perturbe comunicarea verbala.
(2) Nivelurile de zgomot vor fi cele prevăzute in Normele generale de protecţie a muncii,
pentru locuri de munca cu nivel ridicat de concentrare a atenţiei.
Art.78
Imprimantele de mare viteza, care constituie surse de zgomot, vor fi aşezate in încăperi
separate de sala calculatoarelor, izolate fonic si prevăzute cu geamuri transparente pentru a
facilita vizualizarea procesului de imprimare.
Art. 79
Instalaţiile de ventilare nu trebuie sa antreneze prin funcţionarea lor creşterea semnificativa
(mai mare de 3dB) a nivelurilor sonore din aceste încăperi.
Art. 80
Toate radiaţiile, exceptând părţile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie sa fie reduse
la niveluri neglijabile din punct de vedere al protecţiei sanatatii si securităţii lucrătorilor, in
conformitate cu reglementările Normelor generale de protecţie a muncii.
Art. 81
Emisiile de ozon (O3) de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile din punct
de vedere al protecţiei sanatatii si securităţii lucrătorilor.

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SĂNĂTATE IN MUNCA PRIVIND

CUNOAŞTEREA SI APLICAREA
MASURILOR DE PRIM – AJUTOR

Art.1 Personalul angajat este obligat sa cunoască cel puţin masurile de prim-ajutor
indicate mai jos:
a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei răni;
c) readucerea la viaţa a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rănit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervină fără alta dispoziţie, imediat ce apare o
astfel de situaţie si sa acţioneze rapid si corect, neluând nici o măsura ce ar putea avea urmări
vătămătoare tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.
Art.2 In vederea acordării primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se întreprindă
următoarele acţiuni;
a) sa se înlăture pericolul;
b)se va chema salvarea, pompierii;
c) sa se dea cele mai simple îngrijiri posibile;
d)sa se creeze cele mai bune condiţii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.

Art.3 Înlăturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;

- in caz de incendiu, se va pune rănitul la adăpost;
- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rănitul din trafic;
- in caz de electrocutare, se va întrerupe curentul, ţinându-se seama ca in momentul
întreruperii curentului, electrocutatul poate cădea si ca atare se va preveni lovirea sa;
- in toate cazurile se va înlătura personalul de prisos.
La acordarea îngrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului
ajutor : "In primai rând sa nu faci râu", neluându-se masuri care ar putea fi vătămătoare
tratamentului ce se aplica ulterior acestor masuri.
Crearea celor mai bune condiţii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se
acorda primul ajutor, organizând concomitent transportul acestuia.
Orice rănit trebuie culcat si trebuie sa i se interzică orice mişcare.
In nici un caz nu i se va da sa bea băuturi alcoolice;
 In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunoştinţa nu se va transporta inainte ca aceasta
sa-si fi revenit.
Art.4 La acordarea primului ajutor, in cazul accidentaţilor prin rănire se disting
următoarele situaţii:
- răniri grave, profunde sau întinse care necesita transportarea imediata la medic;
- răniri uşoare si puţin profunde, care se pot trata de către cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rănirile grave se va interveni mai întâi pentru oprirea
hemoragiei si imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril,
rănitul fiind transportat la medic, care va face intervenţiile necesare.
Rănile uşoare si puţin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate
imediat, pentru a se împiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenţie rănilor murdărite
cu noroi.
In cazul unei răniri uşoare si puţin profunde se vor lua imediat următoarele
masuri:
- persoana care da primul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine mâinile cu apa si
săpun, folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt
medicinal;
- nu se admite atingerea rănilor, nici chiar cu mâinile spălate si dezinfectate;
- se interzice spălarea rănilor cu apa sau cu substanţe farmaceutice;
- nu se vor presară prafuri si nici nu se"vor acoperi rănile eu alifii.
Spălarea rănilor si acoperirea lor cu substanţe chiar farmaceutice nu se va face de
către persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaţie se pot introduce particule de nisip
sau pamant mai adânc in rana, îngreunând operaţia de curăţire ce urmează a fi / făcuta de
medic sau infirmier si putând deci determina infectări ale rănii;
- nu se vor îndepărta cheagurile de sânge de pe rana.
îndepărtarea cheagurilor de sânge poate provoca hemoragii puternice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) decât cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pânza ce se aplica pe răni sa se toarne tinctura de
iod. Faşa de tinctura trebuie sa depăşească suprafeţe rănii.
Art.5 Rănile pot fi insolite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite înainte de tratarea rănilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri
abundente de sânge de culoare închisa, sub forma unei pânze continui in jurul rănii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in roşu
aprins si tasnind sacadat,
In cazul rănilor profunde, singele clocoteşte in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putând provoca moartea in câteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica
importanta, se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaţie, este o eroare grava care poate conduce la
infecţie sau cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o acţiune rapida si imediata, prin care sa
se oprească scurgerea de sânge. Oprirea sângelui se poate îace prin compresiune (apăsare), fie
cu ajutorul mâinilor, fie a unui garou sau a unui tifon răsucit.
 Compresiunea trebuie făcuta intre rana si inima, de preferinţa astfel incat
strangularea arterei sa se facă pe osul cel mai învecinat
Se recomanda ca apăsarea sa se facă la braţe sau la coapse, deoarece la antebraţ
artera este cuprinsa intre doua oase si operaţia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faptul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon
răsucit) este o operaţie periculoasa, deoarece acesta întrerupe circulaţia sângelui si poate
conduce deci la cangrena si amputare.
Garoul (tifonul răsucit) nu trebuie ţinut timp îndelungat Se va face slăbirea lui din 20 in 20 de
minute, iar in cazul in care se constata încetarea hemoragiei, se va înlătura.
După oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului (tifonului),
se va aplica un pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezintă răniri însoţite de hemoragii, i se va aplica următorul
tratament, in completarea opririi hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de încălzire;
- i se va da sa bea, pe cat posibil, băuturi calde.
Rănirea pielii de pe cap se caracterizează prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa, care
se va trata prin aplicarea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul
punct sanitar.
Rănirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
căutând sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de răniri se vor trata prin apăsarea
puternica a narii care sângerează, capul ţinându-se drept, după un minut se va slabi foarte mult
aceasta compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara
sângerânda un tampon cu antipirina si se continua apăsarea,
Trebuie sa se cunoască ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In aceasta
situaţie nu se va întreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar specializat.
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se ştie ca suferă de
hipertensiune, sunt obeze sau in vârsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil sânge, se pot recunoaşte după
faptul ca accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numărat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si menţinut imobilizat, va fi
acoperit si se va proceda la încălzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea, nici sa mănânce.
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand,
următoarele masuri:
- sa nu mişte accidentatul;
- sa dezvelească zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura
deschisa sau închisa.
Art.6 In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil
ajutor va prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealaltă pe dedesubtul membrului
fracturat si ajutat de o alta persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa
transportarea.
 Art.7 In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, înainte de
a se face imobilizarea:
se înţelege prin fractura deschisa, o fractura insolita de o rana ce comunica cu fractura;
- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecţii grave;
- exista posibilitatea ca un os spart sa pătrundă sub piele si sa o perforeze, de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a împiedica acest
fenomen;
Art.8 Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aşezarea atelelor,
atât lateral, cat si pe fata posterioara a merarului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaţii din regiunea de deasupra si
dedesubtul fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar
dedesubt - glezna si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt -
genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o eşarfa,
cotul fiind îndoit.
Se va putea completa aceasta prin aţele rigide, care însa nu vor ocupa decât
segmentul fracturat al membrului.
Art.9 Cotul rănit poate împiedica îndoirea braţului si imobilizarea membrului cu
ajutorul eşarfei. In acest caz, se va face imobilizarea totala a braţului.
Art.10 In cazul fracturilor craniene, intervenţia persoanei cate da primul ajutor,
trebuie sa fie foarte atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste
traumatisme cu întârziere de 2-3 ore si deci cunoaşterea existentei traumatismelor este uneori
dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
- pierderea cunoştinţei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas si prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fără sa provoace rănirea pielii de pe cap si fără sa curgă
sânge pe nas sau pe urechi.
Art.11 Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri,
accidente grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se
poate de încet, pana va fi aşezata culcat pe o planşeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a
victimei si se va transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic
chirurg.
Se interzice transportarea pe braţe a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul
fracturat, acest mod de transport putând sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburări in urinare.
Art.12 In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza
toracele accidentatului printr-un bandaj strâns, realizat cu o fase, apoi se va transporta
accidentatul, in poziţia şezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de
coasta sunt:
- respiraţie îngreunata si dureri in timpul respiraţiei;
- eventuale urme de sânge in saliva.
 Art.13 In cazul luxaţiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la braţe si la
membrele inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodată ca o luxaţie poate fi insolita de o fractura;
- in cazul unei luxaţii a umărului, care este cea mai frecventa, cotul se depărtează de corp. Nu
se va face nici o încercare de a se readuce cotul la poziţia iniţiala, ci se va pune o perna la
subsuoara si se va transporta accidentatul fără eşarfa.
Art.14 In cazul degerăturilor, membrul care a suferit va fî introdus in apa la temperatura
mediului ambiant, care apoi va fi încălzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura
corpului.
Nu se recomanda frecţionarea cu zăpada a membrelor degerate, deoarece pielea
degerata poate fi zgâriata si se poate provoca astfel, o infecţie.
In cazul degerăturilor puternice (congelare) se recomanda transportarea accidentatului
la un punct sanitar, intervenţiile locale putând provoca agravarea situaţiei.
Art.15 Toate înţepăturile sau zgârieturile, oricât de puţin grave ar părea la început,
trebuie dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rănit:
- se va apasă puternic in vecinătatea locului unde s-a produs înţepătura sau zgârietura, pana se
vor scurge câteva picături de sânge ;
- se va acoperi locul rănit cu o soluţie antiseptica ce se găseşte in trusa medicala si se ve lasă
sa se usuce la aer liber;
Daca rana prezintă o oarecare întindere, după dezinfectare se va aplica un pansament
uscat sau o compresa sterila;
Se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte
accidentatul la acest punct;
Art.16 Nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgârietura care nu prezintă,
aparent, nici o gravitate la început, poate avea ulterior, complicaţii grave (infecţii, flegmoane
etc.), daca nu este dezinfectată corect si imediat;
Art. 17 In cazul in care cel care a dat primele îngrijiri nu are convingerea ca a reuşit sa
înlăture toate corpurile străine, imediat după primele îngrijiri, va îndrepta accidentatul spre
primul punct sanitar, unde medicul va lua masurile necesare.

MASURI PRIVIND
STINGEREA INCENDIILOR SI EVACUAREA LUCRATORILOR

Prin consecinţele lor devastatoare incendiile afectează puternic instalaţiile, mediul

ambiant şi, de cele mai multe ori, personalul (fie personalul de deservire, fie personalul de
intervenţie). Uneori incendiile (în special în instalaţiile unde se produc sau se utilizează
produse chimice) sunt însoţite şi de explozii, situaţie în care riscul de producere a unor
accidente se măreşte considerabil.
Pentru a preveni riscurile de incendii sau explozii trebuie să se cunoască riscurile
specifice locurilor de muncă la nivelul atelierelor şi la nivelul societăţii.
Principalele pericole sau situaţii periculoase ce pot genera incendii sau explozii se pot
grupa în două categorii:
a) legate de materialele combustibile
 scurgeri sau emanaţii de produse inflamabile sau explozive,
  depozitarea necorespunzătoare de materiale combustibile;
b) legate de sursa de aprindere
 focuri deschise (ex.: operaţii de sudură, flacăra injectoarelor etc.),
 scântei de natură electrică urmare a unor scurt-circuite sau a unor descărcări
electrostatice,
 particule incandescente provenite din focare preexistente (ex.: vetre de forje sau focare
de centrale termice),
 ridicarea temperaturii ca urmare a comprimării unui gaz sau în urma ambalării unor
reacţii chimice scăpate de sub control,
 puncte sau suprafeţe calde (de exemplu temperatura crescută pe carcasa unui
electromotor aflat în regim greu de exploatare),
 şocuri mecanice ce pot declanşa producerea de explozii (de exemplu în cazul fabricării
pulberilor explozive).
Măsurile preventive trebuie întotdeauna să fie dublate de măsuri de limitare a
consecinţelor cum ar fi:
 facilitarea intervenţiei pompierilor (acces, hidranţi etc.);
 dotarea cu mijloace de prevenire şi luptă contra incendiilor (aparate izolante, dispozitive
de detecţie, extinctoare etc.);
 organizarea prevenirii incendiilor în perimetru;
 informarea sistematică a salariaţilor şi a noilor angajaţi asupra mijloacelor de stingere a
incendiilor, despre modul de acordare a primul ajutor, efectuarea de exerciţii periodice;
 prevederea de dispozitive pentru micşorarea presiunii în caz de explozie.
Un risc major îl reprezintă incendiile sau exploziile în instalaţiile chimice unde
acestea, prin degajările de produse chimice toxice, pot îmbrăca caracterul unor adevărate
catastrofe.
Ţinând cont de importanţa acestei categorii de riscuri s-au dezvoltat atât tehnici
specifice de prevenire (controale, exerciţii de alarmare, formarea şi informarea personalului)
cât şi tehnici de intervenţie şi de limitare a consecinţelor pentru situaţii critice.

Planificarea acţiunilor pentru cazurile de urgenţă

Această categorie de tehnici face parte din categoria acţiunilor de limitare a
consecinţelor accidentelor. Principalele direcţii de acţiune se referă la:
 modul de acţiune în cazul producerii unui accident (anunţarea, scoaterea accidentaţilor din
zonă, organizarea echipelor de intervenţie operativă etc.)
 modul de acţiune, în cazul producerii unor catastrofe, referitor la:
- planul de alarmă locală,
- planul de alarmă generală (în unele situaţii se însoţeşte de programul de revenire la
normalitate).
Salvarea şi primul ajutor
Şi această categorie de tehnici face parte tot din acţiunile de limitare, pe cât posibil, a
urmărilor producerii unor accidente. În această categorie de acţiuni sunt incluse:
 organizarea echipelor de salvare;
 formarea şi informarea echipelor de salvare;
 organizarea punctelor de prim ajutor;
 organizarea modului de scoatere din zonă a persoanelor accidentate şi transportul
acestora la unitatea medicală de urgenţă;
 organizarea asistenţei medicale de urgenţă.
 CONSECINŢELE POSIBIL ALE NECUNOAŞTERII Şl NERESPECTĂRII
LEGISLAŢIEI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Necunoaşterea cât şi nerespectarea legislaţiei de protecţie a muncii în procesul de

producţie cât şi în activităţile conexe, lipsa cunoştinţelor privind metoda de muncă sau
ignorarea unei metode nepericuloase , atitudine necorespunzătoare , deficienţă sau inadaptare
fizică ,intelectuală sau mentală , lipsa unei protecţii individuale eficace , instalaţii neprotejate
sau slab protejate , utilaj, echipament defect, iluminat insuficient, factori ambientali
necorespunzători , condiţii climaterice nefavorabile pot conduce sau sunt cauza accidentelor de
muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale .
ACCIDENTUL DE MUNCA poate provoca victimei incapacitate temporară de muncă ,
invaliditate sau deces. Acestea pot surveni imediat sau la un anumit interval de timp .
INCAPACITATEA TEMPORARĂ DE MUNCĂ - consecinţa cea mai puţin gravă a unui
accident de muncă - constă în incapacitatea temporară a victimei de a-şi desfăşura activitatea,
ca urmare a tulburării unei stări funcţionale(de cel puţin 3 zile muncă) .Deoarece are un
caracter reversibil prin aplicarea unui tratament adecvat ea dispare . Aprecierea asupra
incapacităţii temporare de muncă o face medicul şi trebuie atestată printr-un certificat.
INVALIDITATEA ca urmare a unui accident de muncă constă într-o infirmitate
permanentă, care conduce la pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă. Constituie
invaliditate pierderea unui simţ a unui organ traumatismele craniene, toracice, abdominale sau
lombare, fracturile coloanei vertebrale sau ale bazinului,fracturile deschise sau cele soldate cu
deplasarea fragmentelor, arsurile de gradul 2 şi 3 etc.
De remarcat că nu se consideră invaliditate pierderea unui organ sau încetarea ficţiunii
acestuia , dacă astfel este afectat doar aspectul estetic, capacitatea de muncă rămânând intactă.
Aprecierea dacă accidentul de muncă a produs invaliditate se face de către medicul care
eliberează certificatul medical.
Invaliditatea are caracter ireversibil: prin tratament şi îngrijire medicală se obţine doar
repararea vătămării produse organismului, nu şi vindecarea tulburării funcţionale .
în funcţie de gradul de afectarea capacităţii de muncă, se recunosc următoarele grade de
invaliditate :

- gradul 1, când persoana afectată şi - a pierdut total capacitatea de muncă şi nu are

posibilitatea autoservirii (în caz de orbire, de pierdere a ambelor mâini sau picioare etc.)
- gradul 2, când persoana afectată şi-a pierdut total capacitatea de muncă, dar se poate
autoservi;
- gradul 3, când persoana afectată şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă, dar îşi poate
continua activitatea la acelaşi loc de muncă sau altul, însă în condiţiile unui program redus.

DECESUL - reprezintă consecinţa cea mai gravă a unui accident de muncă. Spre
deosebire de incapacitatea de muncă şi de invaliditate , în cazul decesului nu este afectată
numai integritatea organismului ,ci însă – si viaţa omului . Un accident de muncă poate fi
considerat mortal , chiar dacă decesul a survenit după un interval de timp ,cu condiţia să se
confirme în baza unui act medico-legal,că acesta s-a produs drept consecinţă a accidentului .
 BOALA PROFESIONALĂ - este afecţiunea ce se produce ca urmare a exercitării a unei
meserii sau profesii, cauzată de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici
locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului în procesul de muncă .

CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE

Se face după mai multe criterii :
1. După natura factorului nociv care lea generat:
- intoxicaţii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substanţe toxice ;
- pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice ;
- boli prin expunerea la energie radiantă;
- boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute ;
- boli prin expunere la zgomot şi vibraţii;
- boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută ;
- alergii profesionale ;
- cancerul profesional;
- boli infecţioase şi parazitare ;
- boli prin suprasolicitare ;
- alte boli (care nu intră în categoriile anterioare)

2. După timpul de expunere la acţiunea factorului nociv :

- boli cronice, provocate de regulă, de doze relativ mici, dar care acţionează timp îndelungat
asupra organismului;
- boli acute generate de o expunere de scurtă durată la acţiunea factorului nociv , dar la doze
mari.

3. După modul de acţiune a factorului nociv asupra organismului

- boli cu acţiune generală, care afectează întregul organism
- boli cu acţiune locală, care afectează o parte a organismului, un organ.

OBLIGATIILE LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATI IN

MUNCA

Art.1. Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si

instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si
alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de
munca.

Art. 2. (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 1, lucratorii
au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il

inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea

arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii,
uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca

despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele

suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de
munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt
sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii

in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la
procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara
 ÎNTREPRINDEREA/UNITATEA ___SC CEPRONEF ENERGO INVEST SRL ____

,, Fişa de instruire va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o

copie a fişei de aptitudini completată de către medicul de medicina muncii în urma
examenului medical la angajare.

FISA
DE INSTRUIRE INDIVIDUALÃ
privind securitatea şi sãnãtatea în muncã

NUMELE SI  GOGA CRINA IOANA

PRENUMELE
LEGITIMATIA,  Numărul din registrul general de înregistrare a contractelor
MARCA individuale de munca
GRUPA SANGUINA  Conform datelor din fisa medicala
DOMICILIUL  BAIA MARE, STR. PĂLTINIŞULUI NR.83
* se completează de către persoana care face instructajul introductiv general, in baza datelor
comunicate de către compartimentul personal

NUMELE SI  GOGA CRINA IOANA

PRENUMELE
Data si locul naşterii  11.12.1994, SATU MARE
 INGINER ECOLOG  De execuţie
Calificare Funcţia
Locul de  SC CEPRONEF ENERGO INVEST
munca
Autorizaţii  Nu e cazul (când meseria nu necesita autorizare)
(ISCIR , s.a.)  Tipul si numărul autorizaţiei pentru meseria care necesita autorizare
Traseul de deplasare la/de la  Indicarea străzilor şi a traseelor mijloacelor de transport utilizate
serviciu
* se completeaza de către persoana care face instructajul introductiv general, in baza datelor
comunicate de către compartimentul personal

Instruirea la angajare* - persoanelor aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea

angajatorului, angajatorul stabileşte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de
organizare şi funcţionare, reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în întreprindere şi/sau
unitate. prevăzute la art. 83, li se vor prezenta succint activităţile, riscurile şi măsurile de
prevenire şi protecţie din întreprindere şi/sau unitate.

1) Instruirea introductiv
generală , a fost efectuată
la data
a) la angajarea lucrătorilor definiţi conform art.5 lit.a) din Legea securităţii şi
sănătăţii în
muncă nr.319/2006;
b) lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
c) lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
d) lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar.
timp de 8 ore , a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii
 >8 de în muncă; sau
către b) lucrătorul desemnat; sau
c) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire; sau
d) serviciul extern de protecţie şi prevenire.
având funcţia de
Conţinutul a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;
instruirii b) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi
sănătate în muncă;
c) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
d) măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
(2) Conţinutul instruirii introductiv generale trebuie să fie în conformitate cu tematica
aprobată de către angajator.
Art. 90 (1) Instruirea introductiv generală se va finaliza cu verificarea însuşirii
cunoştinţelor pe bază de teste.
(2) Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire.
(3) Nu vor putea fi angajaţi cei care nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în
instruirea introductiv generală.
* se completeaza de către persoana care a efectuat instructajul introductiv general

Semnătura celui Semnătura celui care Semnătura celui care a verificat

Instruit a efectuat instruirea însuşirea cunoştinţelor
(verificarea însuşirii cunoştinţelor
pe bază de teste)

2) Instructajul la locul de munca a A doua zi (daca testul de verificare a cunoştinţelor privind

fost efectuat la data de instructajul introductiv general a fost trecut) –pentru angajaţii
care au efectuat instructajul introductive general
- la schimbarea locului de muncă în cadrul întreprinderii şi/sau
unităţii.
loc de INGINER ECOLOG Tim 8 Ore, de -Numele si prenumele instructorului (Art. 92(1)
muncă/ p de către -Instruirea la locul de muncă se face de către
post de conducătorul direct al locului de muncă, în
lucru grupe de maximum 20 persoane.)
având funcţia de -şef secţie, atelier, şantier etc.)
Conţinutul instruirii  prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi
măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de
 muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate. Conf. NM art.94
a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională
specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru;
b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau
postul de lucru;
c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind
activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru;
e) instruirea la locul de muncă va include obligatoriu demonstraţii practice
privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii
practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a
mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor.
* se completeaza de către persoana care a efectuat instructajul la locul de munca

Semnătura celui care a verificat

Semnătura
Semnătura celui care a însuşirea cunoştinţelor
celui
efectuat instruirea verificarea cunoştinţelor de către şeful
instruit
(ierarhic superior celui care a făcut instruirea )

3) Admis la lucru *
NUMELE SI -şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea
PRENUMELE
Funcţia (şef secţie, -Functia administrativa deţinuta
atelier, şantier etc.)
Data, semnătura  După verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a
făcut instruirea la locul de munca
* se completeaza de către persoana care face admiterea la lucru
Ocupaţia

Semnătura
celui
instruit Care a

instruirea verificat Care a

Durata (h)

Data instruirii Materialul predat

Instruit
Conf. instrucţiunilor Meseria pe baza tematicilor întocmite
proprii autorizat şi aprobate de către angajator care vor fi păstrate la
a persoana ce efectuează instruirea

INSTRUCTAJUL PERIODIC*
* Art. 97 (1) Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.
(2) Intervalul între două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii în funcţie de
condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru şi nu va fi mai mare de 6 luni.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul între două instruiri periodice va fi de cel
mult 12 luni.
(4) Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează
instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi
protecţie/serviciile externe, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând
astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.
Art. 98 Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul
care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul
desemnat/serviciul intern de protecţie şi prevenire/serviciul extern de protecţie şi prevenire şi
aprobate de către angajator care vor fi păstrate la persoana ce efectuează instruirea.

Instruire periodică suplimentară*

(h)Durata

Ocupaţia

Materialul predat Semnătura celui

Data
reinstrui Care a Care a
rii Instruit instruit verificat
instruirea
conf. min.8 Meseria **
NM*** exercitat
a
* se va efectua de către conducătorul locului de munca care efectuează instruirea
** se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile
din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de protecţie
şi prevenire/serviciul extern de protecţie şi prevenire şi aprobate de către angajator care vor fi
păstrate la persoana ce efectuează instruirea.
***
a) când un lucrător a lipsit peste 30 zile lucrătoare;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind
activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii,
inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;
c) la reluarea activităţii după accident de muncă;
d) la executarea unor lucrări speciale;
e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului
existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau proceduri de lucru;
g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
 REZULTATELE TESTARILOR*
Dat Materialul examinat Calificativ Examinator
a
 testare instructaj introductiv  admis sau  responsabilul cu protectia muncii
general respins
* se completeaza de către examinator

Accidente de munca sau îmbolnăviri profesionale suferite *

Data Diagnosticul medical Nr.si data PV de Nr.
producerii cercetare a zile
evenimentulu evenimentului ITM
i
 felul vatamanii
 denumirea bolii

* se completeaza de către responsabilul cu protecţia muncii din unitate

SANCTIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTARILOR DE

SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA*
Abaterea savarsita Sancţiunea Nr.si data
administrativa deciziei
 se mentioneaza pe scurt abaterea savarsita
 conf.art.16(1) 29 ,art.68 g), din NM

CONTROL MEDICAL PERIODIC*

Observaţii de specialitate Observaţii de specialitate

______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
___________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
______________________________

Semnătura si Data vizei Semnătura si parafa Data vizei

parafa medicului medicului de
de medicina medicina muncii
muncii
* se completeaza de către medicul de medicina muncii după efectuarea controlului medical la
angajare si după controalele medicale periodice
 TESTARE PSIHOLOGICA PERIODICA*
Apt psihologic pentru
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
___________________________________
Semnătura Data
Psihologului
* conform cerinţelor normative
Apt psihologic pentru
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
______________________________
Semnătura Data
Psihologului