Sunteți pe pagina 1din 7

ARGENTINA

Fig. 1. Evoluţia PIB Dinamica macroeconomică


9000
Dinamica PIB(mlrd $) si PIB/locuitor($)
300
Argentina beneficiază de resurse naturale bogate, o populaţie cu un
8000
grad înalt de educare, sectorul de agricultura orientat spre export si o
7000
250 bază industrială diversificată. Acum 100 de ani, Argentina era una
dintre cele mai bogate ţări, însă crizele economice, ineficienţa
6000 200
politicii fiscale şi monetare de la sfârşitul secolului XX au condus la
5000
150 ruinarea economică şi politică a statului între anii 1998-2001. În
4000
decembrie 2001 a fost recunoscută starea de default, cea mai mare
3000 100
criză economică din istorie. Revenirea Argentinei a avut loc în
2000
50
timpul mandatului lui E. Duhalde şi N. Kirchner, când a fost stabilită
mlrd US$

1000 paritatea fixă a pesosului faţă de dolarul american, au fost majorate


US$

0 0 taxele de export şi facilitate posibilităţile de creditare. Astfel,


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Argentina a prezentat o creştere stabilă de 9% a PIB-ului real între
anii 2003-2006, reuşind în 2006 să întoarcă datoriile către FMI,
Sursa: The World Bank, “Country Assistance reducând serviciul datoriei externe.
Strategy”, 2006

Fig. 2. Structura economiei Structura economică

Economia Argentinei este structurată după cum este afişat în fig. 2,


Structura Economiei
agricultura
principalul aport la PIB-ul ţării fiind adus de către servicii, urmate de
9% industrie. Ramurile principale ale industriei ca aport la economia
Argentinei sunt cele a industriei textile în special, industriei
alimentare, industria chimică şi petrochimică, dar în ultima vreme o
tot mai mare importanţă câştigă industria constructoare de maşini,
servicii
industrie metalurgia. Agricultura, deşi contribuie doar cu 9% la PIB-ul
35%
56% Argentinei, este apreciată pe plan mondial, prin produsele sale de
calitate (floarea-soarelui, soia, struguri şi lămâi, grâu şi porumb,
ceai, tabac, arahide, produse din carne).

Sursa: The World Bank, 2006


Economia financiară
Fig. 3. Rata inflaţiei Moneda naţională a Argentinei – peso (ARS) – a cunoscut o
revigorare în 2002, când a fost fixată paritatea fixă de 1:1 faţă de
dolarul american, iar imediat după depăşirea crizei a cunoscut un
grad redus de devalorizare, astăzi stabilindu-se un curs de 3 peso
pentru 1 dolar american.
În perioada crizei economice, inflaţia a depaşit 41%, peso-ul
argentinian fiind refuzat de majoritatea comercianţilor ca mijloc de
plată. După redresarea situaţiei şi până în 2006, inflaţia a fost sub
10%, în prezent fiind de 10,9% cu o tendinţă de creştere. Pentru a
opri tendinţele inflaţioniste, se estimează o creştere a presiunii
fiscale, ceea ce cumulat cu stagnarea salariilor ar putea duce la
încetinirea ritmului de creştere economică.
Imediat după criză, gradul de îndatorare a Argentinei depaşea 100%
din PIB, dar rezultatele favorabile din ultimii ani au permis
Sursa: The World Bank, “Country Assistance întoarcerea creditelor contractate, în prezent datoria publică fiind de
Strategy”, 2006
64% din PIB.

Relaţiile comerciale internaţionale


Fig. 4. Evoluţia comerţului exterior După anul 2003, exporturile Argentinei au un grad anual de creştere
de 11,6-13,5%, având o pondere de 23-24,5% din PIB. Importurile
au ritmuri de creştere asemănătoare celor ale importurilor,
reprezentând circa 19% din PIB. Produsele agricole reprezintă 58%
din totalul exporturilor. Argentina este unul dintre cei mai mari
exportatori de grâu, porumb, carne crudă şi preparată, peşte. 40% din
produsele agricole sunt exportate în forma lor brută, pe când 60%
sunt comercializate după prelucrare. În anul 2004, Argentina
stopează exportul de gaze în Chile şi începe importul din Bolivia, dat
fiind creşterea necesarului energetic al ţării. Argentina importă
utilaje şi maşini grele, produse din masă plastică, substanţe chimice.
După cum se vede în fig.4, balanţa comercială este în favoarea
Argentinei, exportul fiind o sursă sigură de venit prin taxele aferente
bunurilor exportate.
Principalele destinaţii ale exportului sunt Brazilia (17,5%), Chile
Sursa: The World Bank Group, “Argentina at a
glance”,working paper, 2006 (9,5%), China (7,5%); importul se realizeaza din Brazilia (34.8%),
SUA (12.6%), China (9.1%), Germania (4.5%).

Fig. 5. Investiţii străine directe Investiţiile străine directe


Investitii directe nete (mlrd US$) În prezent, investiţiile străine directe sunt estimate la 6 miliarde
5 USD, Argentina fiind pe locul 38 în lume după nivelul investiţiilor
4,5 atrase. După redresarea economică din 2003, investiţiile cunosc o
4
3,5
majorare considerabilă, Argentina câştigând încrederea investitorilor
3 străini de la an la an.
2,5 Reforma fiscală a atras şi ea investitorii de peste hotare – cu un
2 impozit pe profit de numai 6% Argentina se numără printre ţările cu
1,5 cel mai benefic climat de investire din perspectiva impozitării
1
0,5
(valoare medie a impozitului pe profit din zonă este de 21,8%).
0
2001 2002 2003 2004 2005

Sursa: The World Bank & CIA, “The World


Factbook”, 2006
Fig. 6. Speranţa de viaţă Populaţie
Argentina cunoaşte o creştere constantă a populaţiei de 1% anual.
80 Speranta de viata (ani) Astfel, la nivelul anului 2005, conform studiilor UNESCO, populatia
78 78
78
75
Argentiei se ridica la 38,7 milioane, în 2006 raportul Băncii
76
74 73 Mondiale menţionează 39,1 milioane, iar pentru anul 2007 se
72 71 estimează o populaţie de 40,3 milioane (conform “The World
70
70 68
Factbook” de CIA). Populaţia activă reprezintă 38% din total
68 66 populaţie, dar are un ritm de creştere mai alert (2,4%).
66 Îmbunătăţirea condiţiilor de trai, precum şi participarea Argentinei la
64
proiectul Băncii Mondiale de asistenţă strategică (cu obiectiv
62
60
principal cel de eradicare a sărăciei – acum 26,9% din populaţia ţării
1980 1990 2000 2004 trăieşte sub limita sărăciei, rata şomajului fiind de 8,7%) a condus la
creşterea speranţei de viaţă până la 72,6 ani pentru barbaţi şi 80,24
ani pentru femei în 2007 (valori estimate pentru 2008 în “The World
Sursa: UNDP, “Human Development Report”, Factbook” de CIA).
2007
Fig. 7. Ponderea cheltuielilor publice cu Educaţie
educaţia în PIB Rata alfabetizării este cea mai înaltă din zonă (97,2%), fiind egală
Ponderea cheltuielilor publice cu pentru ambele sexe. Cheltuielile cu educaţie au crescut ca volum, dar
educatia (%) au scăzut ca pondere în PIB şi în Cheltuielile Publice, datorita unui
16
13,6 ritm de crestere a produsului intern brut superior celui de crestere a
14 13,1
cheltuielilor cu educaţia.
12 UNESCO, în studiul “Statistics in brief” (2005) nu a determinat probleme
10 serioase în domeniul educaţiei.
8

6 4,5
3,8
4

0
2000 2004
din PIB din Cheltuielile Publice

Sursa: UNESCO, “Statistics in brief”, 2005


Fig. 8. Ponderea cheltuielilor publice cu Sănătate
sănătatea în PIB Populaţia Argentinei creşte cu 0,938% pe an, rata natalităţii (16,53
Ponderea cheltuielilor cu nou-nascuţi la 1000 persoane pe an) depăşind rata mortalităţii (7,55
sanatatea (%) decedaţi la 1000 persoane pe an). Totuşi, ritmurile de creştere a
18
16
15,1 populaţiei ar fi şi mai mari, dacă rata mortalităţii infantile nu ar fi de
14 14,29 decedaţi la 1000 nou-născuţi (ceea ce plasează Argentina
12 printre primele 150 de state din lume cu cea mai mare rată de
10
8 mortalitate infantilă).
6 4,3 În prezent, se alocă circa 15% din bugetul ţării pentru cheltuielile cu
4 sănătatea, rezultatele fiind iustrate în fig.6 Speranţa de viaţă, unde se
2
0 observă o ameliorare a acestui indicator.
2004
din PIB din Cheltuieli Publice

Sursa: World Health Organization, “Core


Health Indicators”, 2005
Fig. 9. Telefonie mobilă şi calculatoare. Tehnologia comunicaţiilor
Dotarea cu telefonie mobila si Argentina este bine dotată cu infrastructura de linii telefonice fixe
calculatoare personale (locul 26 mondial cu peste 25 conexiuni telefonice la 100 de
(la 1000 locuitori)
700 persoane) şi mobile (locul 26 mondial cu 80 de telefoane mobile la
600
570 100 de persoane). Accesul la internet a fost facilitat prin “Planul de
500 liberalizare a telecomunicaţiilor” (1998), în prezent, după numărul
400 de utilizatori a reţelei mondiale, Argentina ocupă locul 28 mondial,
300
176 cu peste 8 milioane de utilizatori (peste 20% din total populaţie).
200
69 83
100
0
2000 2006
Utilizatori telef onie mobila Nr de calculatoare personale

Sursa: The World Bank, “ICT at a glance”,


2006

Fig. 10. Porturile principale. Transport


Arroyo Seco Argentina este unul dintre liderii mondiali în ceea ce priveşte
Bahia Blanca numărul de aeroporturi (locul 6 mondial cu 1272 de unităţi, 2,6% din
Buenos Aires numarul de aeroporturi din toată lumea). După întinderea căilor
La Plata ferate, Argentina ocupă locul 10 mondial, însă dintre cele 31902 km
Punta Colorada de cale ferată, doar 166 km este electrificată. Căile auto de transport
Rosario au o întindere de 230.000 km, dar numai 69.000 km sunt asfaltate,
San Lorenzo-San Martin din care 734 km reprezintă autostrăzide viteză mare (expressway).
Sursa: CIA, “The World Factbook”, 2006

Fig. 11. Producţia anuală de electricitate


Electricitate
Productia de electricitate
(mlrd kWh)
Argentina deţine locul 30 în ume după volumul de electricitate
produsă, contribuind cu o cotă de 0,57% din producţia mondială.
5000
4500 4062 Ponderea cea mai mare a producţiei este destinată consumului intern
4000 (88,9 din cele 101,1 mlrd kWh produse), ocupând aceaşi loc 30 din
3500 3007 ierarhia mondială a consumatorilor de electricitate. Nevoile interne
3000
2500
2372 de resurse energetice au cauzat un import al energiei electrice (8
2000 mlrd kWh) superior exportului (4,14 mlrd kWh).
1500
1000
500 101
0

SUA UE China Argentina

Sursa: CIA, “The World Factbook”, 2006


Petrol
Fig. 12. Distribuţia petrolului extras Argentina ocupă locul 33 mondial după resursele de petrol deţinute
(2,1 mlrd barili). Din volumul total de petrol extras (745000 bbl/zi),
consumul intern reprezintă 63%, restul de 37% fiind destinat
37% exportului (locul 28 mondial).

63%

Consumintern Export

Sursa: CIA, “The World Factbook”, 2006

Fig. 13. Distribuţia gazelor naturale Gaze naturale


Argentina este unul dintre producătorii principali de gaze naturale,
11% ocupând locul 19 mondial cu un aport de 1,58% la producţia
mondială. Cea mai mare pondere (89%) a producţiei este destinată
consumului intern, astfel Argentina nu se numără printre marii
exportatori de gaze naturale (locul 26 mondial, 0,8% din total
exporturi, de 32 de ori mai puţin decât Federaţia Rusă).
89%

Consumintern Export

Sursa: CIA, “The World Factbook”, 2006

Fig. 14. Ponderea cheltuielilor militare în PIB Capacităţi militare


Ponderea chelt militare in PIB Argentina deţine capacităţi militare importante, grupate în Armata
14,00%
Argentinei (Ejercito Argentino), Forţele Marine (Armada
11,40%
12,00%
10% 10%
Republica) şi Forţele Aeriene (Fuerza Aerea Argentina).
10,00%
8,60% Stagiul militar nu este obligatoriu, fiind facultativ pentru persoanele
8,00% ce depaşesc vârsta de 18 ani.
6,00%
Odată cu redresarea economică, Argentina a reformat capacităţile
militare prin programul “Plan 2000” de antrenare a infanteriei.
4,00%
Guvernul argentinian oferă un sprijin considerabil armatei, alocând
1,30%
2,00%
1,3% din PIB pentru susţinerea forţelor armate.
0,00%
Oman Qatar Arabia Iraq Argentina
Saudita

Sursa: CIA, “The World Factbook”, 2006


Apartenenţa la instituţii internaţionale
Fig. 15. Anul aderării la principalele organisme ABEDA, AfDB, Australia Group, BCIE, BIS, CAN (asociat), CPLP
internaţionale (asociat), CSN, FAO, G-6, G-15, G-24, G-77, IADB, IAEA, IBRD, ICAO,
ICC, ICCt, ICRM, IDA, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO,
Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, LAES, LAIA, Mercosur,
MIGA, MINURSO, MINUSTAH, NSG, OAS, OPANAL, OPCW, PCA,
RG, UN, UN Security Council (temporar), UNCTAD, UNESCO,
UNFICYP, UNHCR, UNIDO, Union Latina (observator), UNMOVIC,
UNTSO, UNWTO, UPU, WCL, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO,
WTO, ZC.

Fig. 16. Insulele Falkland Dispute internaţionale


Argentina în continuare exprimă pretenţiile teritoriale asupra
insulelor Falkland, controlate de Marea Britanie (după ocuparea
militară a acestui teritoriu în 1982 şi renunţarea la prezenţa militară
în 1995). Pretenţiile teritoriale se extind şi asupra teritoriilor din
Antarctida, controlate de Marea Britanie şi Chile.

Alte aspecte transnaţionale


În prezent, Argentina se confruntă cu problema traficului de
persoane, fiind principala destinaţie pentru persoanele traficate din
Paraguay, Bolivia, Brazilia, Republica Dominicană, Columbia,
Chile.
Din aceasta cauză a fost inclusă în “Tier 2 Watch List”, alături de
celelalte ţări care nu prezintă rezultate în combaterea traficului de
persoane.
Fig. 17 Volumul schimburilor comerciale, Relaţiile economice cu România
milioane dolari SUA Relaţiile oficiale între cele două ţări au început în 1880. România a deschis
2002 2003 2004 2005 un consulat onorific, la Buenos Aires, în 1900. În 1946, relaţiile întrerupte
Total 20,46 12,67 37,39 45,8 în 1944, au fost reluate, fiind ridicate la nivel de ambasadă in 1964.
Export 3,97 2,49 14,66 17,5
Cadrul juridic
Import 16,49 10,18 22,73 28,3
 Tratat de prietenie şi cooperare (1974);
 Acord de cooperare economică şi comercială între Guvernul
României şi Guvernul Republicii Argentina (1993);
 Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Argentina
pentru cooperare în folosirea paşnică a energiei nucleare (1993);
 Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Argentina
pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor (1995);
 Acord de cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie a
României şi Camera de Comerţ argentiniană (2001).
 Acord prin schimb de note verbale privind desfiinţarea vizelor pe
paşapoartele simple (2005)
Relaţiile în domeniul tehnico-ştiinţific
 Acord pentru cooperarea in folosirea paşnica a energiei nucleare
(1993);
 Convenţie de cooperare ştiinţifică şi tehnologica între Guvernul
României şi Guvernul Republicii Argentina (1974/ 1993);
 Înţelegere de cooperare între Comisia Naţionala pentru Controlul
Activităţii Nucleare din România şi Comisia pentru Energie
Atomică din Argentina (1999).