Sunteți pe pagina 1din 4

BASMUL - elemente de teorie

Potrivit DEX1, basmul este ,,o narațiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care
simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii omului”. Un alt sens
al cuvântului este cel de născocire, minciună, scornitură.

Basmul are următoarele particularități:

● Convenția basmului (acceptată de cititor) - întâmplările incredibile sunt ,,explicate” prin


intervenția supranaturalului;

● Întrepătrunderea planurilor real-fabulos;

● Planul fabulos este tratat precum un plan realist;

● Stilul literar este elaborat - se îmbină narațiunea (la persoana a III-a) cu dialogul și cu
descrierea.

● Clișee compoziționale: formule tipice inițiale, mediane, finale. Reperele temporale (timp
fabulos, mitic) și spațiale (tărâmul acesta, tărâmul celălalt) sunt vagi, imaginare.
Personajele au funcții specifice - precum ajutoare, donatoare, antagonist.

● Motivele sau subiectele basmelor sunt, adesea, întrecerea prin forță, dibăcie sau
istețime, ducerea la îndeplinire a unei promisiuni, iubirea, distrugerea farmecelor unei
vrăjitoare, eliberarea unor prizonieri sau lupta cu asupritorii;

● Tema generală a basmului este lupta dintre bine și rău, concretizată ca luptă între
dreptate și nedreptate, minciună și adevăr, lene și hărnicie, inteligență și prostie,
generozitate și zgârcenie, curaj și lașitate, loialitate și trădare, deznădejde și speranță
etc.

○ Tema basmului apare de obicei sub forma unei sarcini ce trebuie duse la
îndeplinire pentru a restabili echilibrul (în comunitate, în familie);

○ Unele teme sunt supranaturale (ființe fantastice fură sau răpesc), altele au în
vedere destinul prescris protagonistului (uciderea părintelui, să adoarmă, să
moară înecat etc.);

○ Întâlnim teme desprinse din viața de zi cu zi a oamenilor: criza familiei care nu


are copii, soldatul pensionat, copilul care se rătăcește prin pădure, munca în
gospodăria sătească. Aceste teme sunt în contrast cu planul fantastic al
narațiunii, deoarece acțiunea începe, de obicei, într-un cadru realist, trecând apoi
într-unul fantastic, cu împletiri de întâmplări miraculoase și realiste.

1
Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2012
● Protagonistul parcurge un traseu inițiatic, departe de casă/cetate, în spații necunoscute,
întortochiate, de obicei pădure; alteori bal, târg, horă. El este trimis și pleacă să caute
ceva. Pădurea este un obstacol care creează confuzie în mintea personajului principal.
Aglomerația favorizează ,,pierderea” individualității personajului. Acolo el este supus
unor probe/teste. Testul este condiția esențială pentru evoluția către un nivel superior,
acela de inițiat. Eroul își dovedește istețimea, nu forța fizică, învingând în lupta cu
animale simbolice.

Cercetătorul Vladimir Propp, în lucrarea sa ,,Morfologia basmului” (1926) a realizat un studiu


asupra unui corpus compus din circa 100 de basme fantastice rusești. A ajuns la concluzia că
toate prezintă un tipar comun, urmează un MODEL al basmului fantastic. Propp a îmbinat
rezultatele cercetărilor sale obținând un ,,model complet” al funcțiior basmului. Aproape
niciodată nu se întâlnesc într-un singur basm toate aceste funcții, ci numai unele. Pe de altă
parte, nu este obligatoriu ca o funcție să apară o singură dată într-un basm - ea poate apărea
de mai multe ori: orice lipsă, dă naștere unui nou lanț de evenimente.

O schemă simplificată a basmului arată astfel:

● O situație inițială de echilibru (armonie) este periclitată de un element al răului;

● Eroul, printr-o serie de aventuri, realizează o acțiune reparatorie;

● Echilibrul (armonia) se restabilește și eroul este răsplătit.

Mai jos sunt prezentate funcțiile basmului fantastic (structura basmului), într-un model complet,
potrivit lui Vladimir I Propp:

Prologul : definește situația inițială, nefiind încă o funcție;

1. Absența unuia dintre membrii familiei (sau părăsirea casei);

2. Interdicția adresată eroului;

3. Încălcarea interdicției;

4. Iscodirea: răufăcătorul încearcă obținerea de informații;

5. Divulgarea: obținerea acestor informații;

6. Vicleșugul: răufăcătorul își înșeală victima;

7. Complicitatea involuntară : victima își ajută inconștient dușmanul;


Aceste prime șapte funcții constituie secvența pregătitoare a acțiunii care începe,
de fapt, o dată cu funcția a opta.

8. Prejudicierea: răufăcătorul păgubește sau face rău unuia dintre membrii


familiei;

9. Mijlocirea: nenorocirea sau lipsa este comunicată eroului; lui i se


adresează o poruncă, o rugăminte ori este trimis undeva;

10. Contraacțiunea incipientă: eroul se hotărăște să întreprindă


contraacțiunea;

11. Plecarea: Eroul pleacă de acasă;

Prima funcție a donatorului: eroul este pus la încercare (atacat, iscodit),


pregătindu-se astfel înarmarea sa cu unealta năzdrăvană ori cu ajutorul magic;

12. Reactia eroului la actiunea donatorului;

13. Transmiterea obiectului magic: eroul intră în posesia uneltei năzdrăvane;

14. Deplasarea: eroul este dus (în zbor, călare) la locul căutării sale;

15. Lupta: eroul și răufăcătorul se înfruntă;

16. Marcarea: eroul este însemnat;

17. Victoria: răufăcătorul este învins;

18. Remedierea: neajunsul/lipsa initială este remediată;

19. Întoarcerea eroului;

20. Urmărirea sa;

21. Salvarea: eroul scapă de urmărire;

22. Sosirea incognito: eroul se întoarce acasă și nu este recunoscut;

23. Impostura: falsul erou formulează pretenții neîntemeiate;

24. Încercarea grea: eroul este pus în fața unei grele încercări;

25. Îndeplinirea: eroul trece cu succes încercarea;


26. Recunoașterea: eroul este recunoscut;

27. Demascarea: răufăcătorul sau falsul erou este demascat;

28. Transfigurarea: eroul capătă o nouă înfățișare;

29. Pedepsirea: răufăcătorul este pedepsit;

30. Căsătoria: eroul se căsătorește și se înscăunează împărat;

POVESTIREA

Povestirea

- accent pe acțiune, pe situaţia epică în care se află personajul

- narațiune la persoana I (narator martor, colportor sau personaj)

- caracter subiectiv

- timpul narativ este liniar (evenimentele sunt urmărite în ordine cronologică)

- spaţiul este limitat, de obicei, la un singur loc

- povestirea poate să implice o perspectivă fantastică

S-ar putea să vă placă și