Obiceiuri și tradiții Pascale

Învierea Domnului este considerată cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin. În cele trei zile
de Paște, familia se unește și este un bun prilej de liniște, să îți faci planuri noi și bucurie. Asta pentru că
Iisus Hristos a Înviat, dar și pentru că păcatele noastre au fost iertate și pentru că începem un nou ciclu
al vieții. Fiind o zi atât de specială, de-a lungul sutelor de ani s-au strâns tot atâtea obiceiuri de Paște.
Multe dintre ele sunt respectate cu sfințenie chiar și în zilele noastre

 Obiceiuri de Paste in Bucovina

În Bucovina și Banat, oamenii se săruta între ei, imediat după Înviere. Pe Valea Jiului, când preotul și
soborul cântă „Si unii pe alții se imbratiseaza”, cei prezenți se strâng în brațe și-și dau unul altuia mână.

De asemenea, tot în zona Bucovinei, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotnița și spălă limba
clopotului cu apa neîncepută. Cu această apa se spăla pe față în zorii zilei de Paști ca să fie frumoase tot
anul și astfel, așa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, așa să alerge și feciorii
după ele.

În Bucovina e obiceiul ca, în noaptea Învierii, să se lase luminile aprinse în toată casă și în curte, ca să fie
luminată gospodăria, în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume prin Învierea Sa.

Se spune că în prima zi de Paști nu e bine să mănânci ouă roșii, pentru că tot anul „îți va mirosi gură ca
oul clocit” sau că e bine să mănânci ouăle nesărate, căci altfel ți se vor roși mâinile. În ziua de Paște se
spune că nu e bine să dormi, că-ți ia strigoiul anafura dintre dinți, o vinde diavolului și nu mai ai noroc în
casă.

Despre usturoiul sfințit se spunea că nu se strică; dar acesta se folosea și la alungarea strigoilor sau
pentru tămăduirea celor bolnavi de vătămătură.

În Duminica Floriilor, se binecuvântează, în biserici, mlădiţe de salcie înflorită sau de mesteacăn

înmugurit, gospodarii primesc şi agheasmă, cu care se stropesc reciproc, făcându-şi urări.