Sunteți pe pagina 1din 67

LEHUZIA SI LACTATIA

Dr. Romina-Marina Sima


LEHUZIA FIZIOLOGICĂ


 DEFINIȚIE

 Lehuzia reprezintă perioada după naștere în
timpul căreia organismul matern revine la
starea morfofiziologică anterioară gestației.
 Începe odată cu terminarea perioadei aIV-a
a nașterii și dureaza 6 săptămâni.
 Se împarte în trei perioade:
 1.Lehuzia imediată- 24 ore după
naștere
 2.Lehuzia propriu-zisă- 10-12 zile
de la naștere
 3.Lehuzia tardivă- până la 6
săptămâni
MODIFICĂRILE ORGANELOR
GENITALE

 UTERUL

 Începe să involueze la 2 zile de la naștere, la
sfârșitul săptămânii a2-a redevine organ
pelvian.
 După naștere cântărește 1.000-1500g, la 2
săptămâni 300g
 Fibrele musculare iși reduc treptat
dimensiunile.
 Scade edemul uterin.
 Reducerea țesutului conjunctiv.
 Vasele își reduc calibru, sau sunt
obliterate prin procese de hialinoză cu
dezvoltarea unor vase mai mici.
 Stratul superficial al ariei de inserție a
placentei se necrozeaza și este eliminat
prin lohii.
 Stratul bazal conține fundul glandelor
endometriale, rămâne intact, reprezinta
sursa proliferării noului endometru.
COLUL


 Imediat după naștere începe să se
refacă.
 La 2-3 zile permite patrunderea 1-2
degete.
 La 7 zile este permeabil petru pulpa
indexului.
 La 15 zileorificiul intern este închis, iar cel
extern întredeschis.
VAGINUL

 Revine progresiv la dimensiuni


cvasinormale.
 Mucoasa iși reduce dimensiunile.
 Epiteliul vaginal iși pierde parțial plirile și
columnele.
 VULVA
 Beanta in primele zile după naștere.
 Își reia treptat forma si configurația
normală.
 Edemul dispare.
 Recapătă tonicitatea anterioară sarcinii.
 LOHIILE reprezintă scurgeri vaginale în
care iși au originea liza cheagurilor din
cursul hemostazei,transudatul uterin,
exudatul format la nivelul plăgilor
cervicale și vaginale, caduca necrozată.
MODIFICĂRILE APARATELOR ȘI SISTEMELEOR

 Postpartum imediat apare creșterea rezistenței


vasculare periferice prin îndepărtarea circulațieie
uteroplacentare.
 Volemia revine la normal treptat în primele 2
săptămâni de lehuzie.
 Tranzit intestinal încetinit în primele zile după naștere.
 Poliurie în primele zile de lehuzie( eliminarea
surplusului de apa din sectorul interstițial).
 Hipotonie tranzitorie a vezicii urinare.
 Frecvența respiratorie revine la normal.
 Stare depresivă în primle zile dupa naștere
 Hipotonia peretelui abdominal poate persista o perioadă de timp
mai lungă.
 Hiperlipidemia persista câteva săptămâni după naștere.
 Metabolismul glucidic revine la normal treptat până la sfârșitul lunii
a III-a de la naștere.
 Timp de 4 săptămâni după naștere pot persista modificări ale
echilibrului fluido-coagulant:
 leucocitoză, predominant cresc granulocitele, limfopenie,
eozinopenie
 trombocitoză
 fibrinogenul scade lent
 produși de degradare ai fibrinei și monomeri de fibrină sunt
prezenti în plasmă
 Activitatea fibinolitica la nivel uterin este crescută, iar cea
sistemică este scăzută.
MODIFICĂRILE ENDOCRINE

 Steroiziiplacentari scad rapid.


 Gonadotrofinele hipofizare revin la nivelurile
dinaintea sarcinii, FSH-ul mai rapid decât LH-ul.
 La femeile care nu alăpteaza nivelurile
estrogenilor ajung la valorile dinaintea sarcinii mai
repede (în prima săptamână).
 Progesteronul rămâne scazut pâna în momentul
reluării ciclurilor menstruale ovulatorii.
 Prolactina scade după naștere mai rapid la
femeiele care nu alăptează, la 4-6 săptămâni
atinge nivelul dinaintea sarcinii.
RESTABILIREA CICLULUI MENSTRUAL

 La femeile care nu alăptează primul ciclu se


instalează cam la 6 săptămâni (45 zile) de la
naștere.
 La femeile care alăpteaza prima menstruație
poate aparea chiar după 3 luni de la
naștere., amenoreea patologică fiind
considerată de la 4 ½ luni.
 Primele cicluri sunt anovulatorii de obicei.
 Prima ovulație poate însa sănu fie precedată
de menstruație.
LEHUZIA IMEDIATĂ

 Stare generală bună.


 Oboseală somnolență bradicardiedatorată
unui travaliu prelungit.
 Hipertermie , frison fiziologic determinate de
efortul din timpul travaliului
 Posibil retenție de urină dată de evntuale
traumatisme uretro-vezical.
 Uterul este globulos, dur , cu fundul la ombilic.
LEHUZIA PROPRIU-ZISĂ

 Involuția uterului,scade cu 1,5 cm pe zi, în 10-12 zile


redevine organ pelvin.
 Labilitate neuro-vegetativă și psihică.
 Hipertermie determinată de instalarea lactației și
angorjarea sânilor.
 Scădere ponderală accentuată.
 Tranzit intestinal poate fi încetinit in prima săptămână după
naștere.
 Colul se reface treptat.
 Cicatrizarea plăgii perineale.
 Pot apărea infecții puerperale, congestii hemoroidale sau
accidente trombo-embolice.
LEHUZIA TARDIVĂ
 Dominată de lactație.
 Organismul revine la straea dinaintea
apartiției sarcinii.
 La 3 săptămani poate apărea mica
menstruație.
 În cazul femeilor fără perineotomie apoartele
sexuale pot fi reluate după 6 săptămâni,
dacă s-a practicat perineorafia acestea pot fi
reluate peste 2 luni.
ATITUDINEA ÎN LEHUZIE

 LEHUZIA IMEDIATĂ
 Se vor monitoriza:
 tensiunea arteriala si pulsul- la intervale de 15 minute în prima oră
după naștere
 caracteristicile pierderilor sangvine pe cale vaginala- cantitate,
culoare, prezența cheagurilor
 retracția uterului- prezența „ globului de siguranță”, nuvelui
fundului uterin
 diureza- prima micțiune are loc la 4 ore după naștere, dacă nu
apare se impune
 cateterismul vezical.
 Mobilizare precoce la 12-24 ore de la naștere.
 Hidratarea și reluarea alimentație.
 În primele ore se
LEHUZIA PROPRIU-ZISĂ

 Temperatura trebuie controlata zilnic- normal 36,5-37 grade


 Pulsul și tensiunea arterială se controlează de 2 ori pe zi, dimineața și seara –
tahicardia poate sugera o stare septică .
 Supravegherea involuțieie uterine.
 Aspectul lohiilor, cantitatea , miros.
 Toaleta plăgii perineale se face de 2 ori pe zi și dupa fiecare scaun cu soluții
antiseptice (cloramină).
 Supravegherea vindecării plăgii perineale.
 Firele de la nivelul plăgii de epiziorafie se vor supima a 4-a zi de la naștere.
 Supraveghrerea diurezeiși al tranzitului intestinal.
 În cazul atoniei vezicale, dacă micțiunile nu se reiau dupa 48 ore se
administrează Miostin tablete.
 În prima săptămână tranzitul este încetinit, pentru prevenirea constipației
mobilizarea precoce a pacientei și reluarea alimentației complete cu
conținut crescut de fibre.
 În cazul operatelor, nereluarea tranzitului poate indica o infecție peritoneala.
 Îngrijirea sânilor- spălarea cu apă și săpun înainte de alăptare.
 Evacuarea sânilor la 4 ore.
 Dacă apar fisuri mamelonare sânulnu mai trebuie alaptat
pentru 24 ore , iar golirea se va face prin muls artificial.
 Copilul se pune la sân de câte ori solicită.
 Durata suptului va fi de 20-30 minute prima oară, apoi de
15-20 minute.
 Poziția mamei în timpul alăptatului va fi în șezut.
 În timpul „furiei laptelui” se pot aplica comprese reci,
administrare de anlgezice,restricție hidrică. Administrar de
oxitocin pentru golirea sânului.
 Externarea se poate face la 48 ore pentru femeile care au
născut pe cale vaginală cu recomandări privind
menținerea unei igiene generale și locale adecvate,
controlul temperaturii,igiena sânilor, evitarea constipației.

 LEHUZIA TARDIVĂ
 Lehuza nu mai este spitalizată.
 Menținerea igienei generale și locale.
 Igiena sânilor.
 Se va apela la medic în următoarele cazuri:
 febră
 modificarea lohiilor
 modificări ale aspectului sânilor
 edeme gabiere
 dureri
LACTAȚIA

 DEFINIȚIE
 Lactația este procesul prin care se
realizează și se menține secreția lactată
 Etape:
 Mamogeneza
 Lactogeneza
 Lactopoieza
 Galactochineza
 Mamogeneza -creșterea și dezvoltarea glandelor mamare
pe parcursul sarcinii, în urma căreia pot sa secrete lapte
 Începe din primele săptămâni de sarcinș
 Crește numărul canalelor galactofore, se formează acinii
glandular.
 Hormoni implicați:
 estrogenii
 progesteronul
 prolactina
 glucocortocoizii
 insulina
 hormonul lactogen placentar
 Lactogeneza-inițierea lactației ,debutează
după naștere.
 Până în ziua a 5-a se secretă colostrul-lichid
galben apos,conține multe minerale si
proteine ,puține glugide și grasimi , anticorpi
Ig A, macrofage limfocite
lactoferină,lizozim,lactoperoxidază.
 Instalarea lactației este determinată de
scaderea progesteronului șia a estrogenilor
placentari.
 Lactopoieza-menținerea secrețieie lactate ,începe în
ziua a 5-a, colostrul va fi înlocuit de laptele matern.
 Secreția lactată este menținută prin supt., acesta
determină eliberarea prolactinei.
 Laplel este izoton cu plasma.
 Laptele conține proteine-lactalbumină,
lactoglobulină, cazeină- toate vitaminele exceptând
vitamina K, limfocite , fier citokine , rpolactină,
factorul decrețtere epăidermal, interleukina-6.
 La 2 săptămâni de la naștere secreția lactată este
de 500ml/24h la 2 luni de la naștere ajunge la 800-
1000 ml/24h.
 Galactochineza-ejecția laptelui este
realizată de contractia celulelor
mioepiteliale.
 Golirea canalelor galactofore , atingerea
copilului, auzul țipătului săudeclanșează
eliberarea de oxitocină cu contracția
celulelor mioepiteliale.
CLINICA LACTAȚIEI

 La sfârșitul primului trimestru , prin exprimarea mameloanelor apar


câteva picături de colostru.
 După naștere, din ziua a2-a până în ziua a 5-a sânii secretă
colostru.
 Instalarea secreției de lapte apare odată cu ”furia laptelui”.
 Ciclul lactației cuprinde urmatoarele faze:
 de golire 7-8 minute
 reftractară 3 ore
 de umplere 20-30 minute
 Suptul determină reflex eliberarea de oxitocină ,care stimuleaza
contractilitatea și involuția uterina.
 Suptul stimulează eliberarea de prolactină ce întârzie instalarea
activitații ciclice ovariene,amneoreea putându-se prelungi 5-6 luni
de la naștere în cazul în care nu se răresc orele de alăptat.
Alaptarea si ingrijirea nou nascutului
- Alăptarea este un act natural, care trebuie însă învăţat,
- Toate mamele pot alăpta dacă au informaţii corecte şi
dacă sunt sprijinite de familie, comunitate şi personalul
medical.
 "Programul Naţional de Supraveghere Nutriţională",
desfăşurat între anii 1993-2002 pe un eşantion
reprezentativ la nivel naţional a relevat :
• 90% dintre copii sunt alăptaţi în prima lună de viaţă.
• 35% sunt înţărcaţi până la 3 luni, iar durata medie a
alăptării este de 5 luni.

 alăptareaexclusivă nu este frecventă ,


 deşi pe plan naţional există recomandari în acest sens de
10 ani,
 recomandarile nu sunt respectate de personalul medical ,
Alaptarea si ingrijirea nou nascutului

 introducerea alimentaţiei cu biberonul cu alt lapte decât laptele


matern se practică de timpuriu, în medie de la 3 luni,

 diversificarea se practică de la 3 - 4 luni,

 dintr-un studiu al IOMC (1996) reiese că principalul factor (65,2%)


care a încurajat introducerea unui alt aliment în afara laptelui de
mamă a fost personalul medical (medici/asistente),
TIPURI DE ALIMENTAŢIE A
SUGARULUI
TIPURI DE ALIMENTAŢIE
A SUGARULUI
 Alimentaţia naturală - metoda de alimentare a sugarului cu lapte de
mamă (direct de la sân sau cu biberonul, paharul sau seringa),

 Alăptarea - alimentaţia sugarului la sân (OMS),

 Alăptarea exclusivă - alimentaţia sugarului numai la sân, fără nici un


alt aliment solid sau lichid (OMS), sau fără a folosi biberonul, paharul
sau seringa,

 Alăptare preponderentă - alimentaţia sugarului la sân sau cu lapte


matern colectat, plus apă/ceai/suc de fructe (OMS),

 Alăptarea parţială (alimentaţa mixtă) este alimentaţia sugarului la


sân dar şi cu alt tip de lapte (OMS).
 Alimentaţia cu substitute de lapte matern (alimentaţia
artificială) - alimentaţia sugarului cu alt tip de lapte decât laptele
matern, fără alimente solide,

 Ablactarea - încetarea alăptării (OMS),

 Înţărcarea - înlocuirea treptată a laptelui matern cu alte alimente,

 Alimentaţia complementară (diversificată) - introducerea


alimentelor "solide", diferite de lapte, în alimentaţia sugarului
(iniţial sub forma preparatelor fluide/semisolide) , (OMS),

 Alimentaţiacu biberonul - oferirea oricărui tip de lapte cu


biberonul (OMS).
STRATEGIA OMS Şi MS ÎN PROMOVAREA,
PROTECŢIA ŞI SPRIJINIREA ALIMENTAŢIEI
NATURALE

• OMS şi UNICEF au iniţiat o serie de programe pentru


sprijinirea alăptării,

• În 1990, la întălnirea OMS/UNICEF - a fost adoptată -


"Declaraţia Innocenti pentru promovarea, protecţia şi
sprijinul alăptării”,

• Statele membre ONU au fost chemate să implementeze


la nivel naţional obiectivele operaţionale ale "Declaraţiei
Innocenti”.
Declaraţia Innocenti

 Tuturor femeilor ar trebui să li se asigure posibilitatea


de a alăpta exclusiv şi toţi copiii ar trebui alimentaţi
exclusiv cu lapte de mamă de la naştere până la 6 luni
şi să fie alăptaţi în continuare, pe lângă o alimentaţie
complementară adecvată, până la 2 ani .
Comitetul Naţional pentru Promovarea
Alăptării
 Fiecare ţară trebuie să aibă un "Comitet Naţional" pentru
promovarea alăptării.
 Componenta:
- reprezentanţi ai guvernului,
- asociaţii profesionale medicale,
- organizaţii neguvernamentale,
- reprezentanţi ai comitetelor naţionale pentru UNICEF.
 Comitetul este desemnat de un "Coordonator Naţional”
pentru alăptare.
Iniţiativa "Spital Prieten al Copilului"
 În 1992, OMS şi UNICEF lansează “Iniţiativa Spital
Prieten al Copilului” (ISPC)

 Scopul - să sprijine dreptul femeii de a alăpta şi


scăderea furnizării de lapte praf către spitale.

 Iniţiativarecunoaşte că practica spitalelor de separare


mamă-copil şi iniţierea alimentaţiei artificiale a
contribuit la scăderea procentului de copii alimentaţi la
sân.
STRATEGIA OMS Şi MS ÎN
PROMOVAREA, PROTECŢIA ŞI
SPRIJINIREA ALIMENTAŢIEI
NATURALE

Strategia Ministerului Sănătăţii din


România (MS)
Strategia Ministerului
Sănătăţii din România

MS împreună cu reprezentanţa UNICEF pentru România au


hotărât:
 Iniţierea unor Campanii de Promovare a Alăptării,

 Alăptare exclusivă până la vârsta de 6 luni (fără oferirea nici unui


alt lichid sau semi-solid) şi continuarea alăptării cel puţin până la
1 an,

 Începerea diversificării alimentaţiei după vârsta de 6 luni,


CONCEPTUL
ALĂPTAREA CULTURALĂ
DE ALĂPTARE
ALĂPTAREA CULTURALĂ
 esteo alimentaţie rigidă, cu orar fix, cu restrângerea numerelor
şi duratei suptului şi a contactelor dintre mamă şi copil,
completarea suptului cu lichide sau alternanţa alimentaţiei cu
biberonul,

sunt separaţi de mamele lor fiind considerat periculos ca


 copiii
mama să doarmă cu copilul ei.
Consecinţele alăptării culturale sunt :
 orarul fix produce un sugar epuizat de plâns, care nu mai suge
viguros sau suge dormind,

 completarea suptului cu lichide reduce dorinţa de sucţiune


pentru că consumul lichidelor din biberon e mai uşor,

 limitarea timpului de alăptare duce la obstruarea canalelor


galactofore datorită golirii insuficiente a sânilor, ceea ce
îngreunează suptul şi alterează şi mai mult instinctul de
sucţiune,

 introducerea mai devreme a sucurilor sau solidelor în


alimentaţie.
ALĂPTAREA CULTURALĂ

 Orarul fix, adăugarea lichidelor (ceai, suc de fructe, apă), introducerea


solidelor în alimentaţia copilului subminează instinctul de supt,

 Se împiedică stimularea eficientă a receptorilor mamelonari → împiedică


stabilizarea unei secreţii lactate adecvate,

 Alăptarea culturală produce eşecul alăptării, copilul e repede înţărcat


(4-6 săptămâni → 3 luni),

 Alăptarea culturală nu produce un copil mai sănătos psihic şi fizic,


ALĂPTAREA BIOLOGICĂ
 este o alimentaţie care nu cunoaşte nici o regulă, nu restrânge
suptul copilului;
 presupune o alăptare continuă şi un contact strâns între mamă şi
copil.
 suptul este dirijat de copil, începe de la naştere înaintea tăierii
cordonului ombilical şi continuă cu o frecvenţă mare în primele
săptămâni,
 este o relaţie de parteneriat mama – copil.
ALĂPTAREA BIOLOGICĂ
Avantajele:
- asigură o dezvoltare psiho-
emoţională echilibrată a copilului,

- nu duce la înfundarea sau


abcedarea sânului, mereu goliţi
sânii rămân supli,

- asigură o lactaţie suficientă


,stimulaţi sânii produc lapte din
belşug;
ALĂPTAREA BIOLOGICĂ
Avantajele:
- nu duce la "psihoza cântarului",

- nu are nevoie de biberon, care duce la scăderea laptelui,

- înţărcarea este reglată de copil, laptele rămâne sursa esenţială de


proteine pentru 1-2 ani,

- pentru mame este o acţiune instictivă, implinirea feminităţii, o relaţie


de dragoste,

- produce un copil mai sănătos psiho-emoţional şi biologic decât


alimentaţia artificială sau alăptarea culturală
CALITATEA ŞI COMPOZIŢIA LAPTELUI DE
MAMĂ
 fiecare femeie are lapte adecvat copilului ei;

 are compozitie unica, asigură toate substanţele nutritive


necesare copilului în primele 6 luni,

 rămâne sursa nutritivă principală până la 1 an,

 laptele femeii care naşte prematur are mai multe proteine


şi lipide decât cel matur,

 îşi menţine calitatea indiferent de alimentaţia mamei!!!


 îşi schimbă compoziţia în funcţie de nevoile copilului,

 când este cald are un continut mai mare de apă,

 noaptea este mai gras şi mai bogat în fier şi săruri minerale,

 laptele de la începutul suptului contine o cantitate mai mare


de apa, iar la golirea sânului este mai gras,

 îşi schimbă gustul în funcţie de dieta mamei pregătind copilul


pentru obiceiurile alimentare ale familiei.
Laptele de mamă vs. laptele
Proteinele:
de vacă
- sunt într-un procent mai mic, dar cu un coeficient de
utilizare de 100%.
- raportul lactoalbumină/cazeină (80/20) mare favorizează
digestia proteinelor.
- un raport cisteină /metionină sub 1, favorizează creşterea
cerebrală rapidă.
- conţine un procent mare de azot nelegat de proteine, utilizat
pentru sinteza proteinelor proprii;
- o cantitate mare de taurină, important în dezvoltarea
creierului, al retinei şi în reabsorbţia lipidelor,
- continut scăzut de tirozină şi fenilalanină.
Laptele de mamă vs. laptele
de vacă
Glucidele:
- conţinutul de lactoză (uşor digerabilă) este mai
mare; se hidrolizează mai lent, menţinând nivelul
glicemiei stabil;
- favorizează absorbţia de Ca.
- oligozaharidele (lipsesc din laptele de vacă)
favorizează dezvoltarea lactobacilului bifidus în
intestin, care inhibă creşterea florei patogene.
Laptele de mamă vs. laptele
de vacă
Lipidele:
- conţinutul de lipide este aproape egal.
- conc. de lipide se modifică în cursul aceluiaş supt, în
cursul zilei şi de la o săptămână la alta.
- se hidrolizează şi se absorb mai bine ( 90%),
favorizează şi absorbţia calciului, iar conţinutul scăzut
în calciu favorizează absorbţia lipidelor.
- conţine mai mulţi acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ
lung ,care sunt importanţi în dezvoltarea creierului.
- aduce un aport important de colesterol, necesar
procesului de creştere.
Laptele de mamă vs. laptele
de vacă
Sărurile minerale :
- are conţinut mai scăzut în săruri minerale
evitând supraîncărcarea funcţiei renale,

- cantitatea de calciu şi de fosfor este mai mică


decat în laptele de vacă, calciu se absoarbe în
proporţie de 75%.
Laptele de mamă vs. laptele
de vacă
Oligoelementele:
Fierul
- este în cantitate egală dar este net superior utilizat din
laptele de mamă (biodisponibilitate superioară),
- lactotransferina din laptele uman fixează fierul la
nivelul colonului,
Preparatele de fier administrate preventiv la copilul
alimentat la sân (se elimină prin scaun) scad
capacitatea lactotransferinei de legare a fierului în
intestin şi favorizează infecţiile digestive!!! .
Laptele de mamă vs. laptele de vacă
Vitaminele:
- are conţinut superior în vitamină C (nu are
nevoie de suplimentare prin sucuri de fructe),
vitamină A şi E,
- este deficitar în vitamina D şi K.
Laptele de mamă vs. laptele
de vacă
Substanţe biologice:
Factori antiinfecţioşi:
- Ig G, IgAs, IgM, complementul (C3, C4),
lactoferina, liganzi pentru acid folic şi
ciancobalamină, enzime active (lizozim),
facori antibacterieni, antivirali (interferon) şi
factori celulari,

- factori imunomodulatori (citochine, etc.)


care stimulează dezvoltarea sistem imunitar,
Laptele de mamă vs. laptele
de vacă
Substanţe biologice:
- enzime (peste 20 active),

- hormoni (TRS, GRS, TSH, T³, eritropoetina,


etc.),

- factori de creştere cu rol în dezvoltarea tractului


gastro-intestinal, sistemului nervos şi imunitar.
COLOSTRUL

 primul lapte secretat din timpul sarcinii şi 3-4 zile după


naştere,
 este hiperproteic, foarte bogat în anticorpi.
 facilitează dezvoltarea florei bifidus în intestin.
 apără mucoasa digestivă de inflamaţii şi împiedică absorbţia
substanţelor responsabile de alergie.
 are efect laxativ, curăţă intestinul de rezidii şi ajută eliminarea
bilirubinei şi scade riscul apariţiei icterului în primele zile.
LAPTELE DE TRANZIŢIE

între 4-5 şi 10 zile, are compoziţie


 secretat
intermediară între colostru şi laptele matur.
LAPTELE MATUR
 se produce de la 10-30 de zile,

 are concentraţie mai mare de lactoză, lipide, vitamine


grup B,

 proteinele şi mineralele sunt mai scăzute decât în


colostru,

 conţine anticorpi mai puţini ca şi colostrul dar după 6


luni, când începe diversificarea creşte iar nivelul de
anticorpi şi rămâne la un nivel ridicat până la terminarea
alăptării,
LAPTELE MATUR
 are compozitie variabila în cursul alaptarii:
- mai apos, mai bogat în lactoză şi proteine la
începutul suptului cu valoare calorică mai scăzută,

- mai gras la sfărşitul suptului, cu valoare calorică


mai înaltă, ce dă senzaţia de saţietate copilului ,

Trebuie încurajată golirea sânului de către copil !


Beneficiile alăptării pentru copil
 asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată,
 protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi
fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor,
 este uşor digerabil,
 are temperatură optima,
 este steril,
 reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la
prematuri,
 reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai
ales alăptarea exclusivă 6 luni),
 reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei.
 previne malnutriţia,
 reduce riscul anemiei feriprive,
 reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin,
ale bolilor intestinale cronice în copilărie şi a bolilor cardio-
vasculare din perioada de adult.
 reduce riscul morţii subite,
 reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea
durează cel puţin 4 luni,
 favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, al dentiţiei şi a
vorbirii,
Beneficiile alăptării pentru copil
 asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală
optimă,

 interdependenţa reciprocă a mamei şi copilului,


fundamentează legătura mamă - copil şi reduce
tulburările emoţionale şi de adaptare a
copilului în adolescenţă.
 ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne
hemoragiile postpartum,
 este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a
osteoporozei postmenopauzale,
 duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în
timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen
lung,
 contraceptiv (98 %) numai pe perioada alăptării
exclusive.
Beneficiile alăptării pentru mamă
 scade necesarul de insulină la mamele diabetice,
 diminuă efectele endometriozei şi ajută la
stabilizarea bolii,
 este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de
mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil,
 are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea
instinctelor materne,
 realizează o legătură strânsă cu copilul,
 economie pentru familie.
Beneficiile pentru societate:
 economie de bani pentru achiziţionare de lapte
praf, biberoane, tetine, apa plata, etc.,

 scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi


cronice ale copilului,

 are efect ecologic pozitiv,

 populaţie sănătoasă.
DEZAVANTAJELE ALIMENTAŢIEI
ARTIFICIALE
 îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice),
 alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică,
scădere în greutate, erupţii alergice),
 mai greu digerabil,
 încărcare osmotică mare.,
 obezitate,
 risc de rahitism sau anemie,
 creşte riscul diabetului zaharat,
 nu conţine substanţe biologice.
DEZAVANTAJELE
ALIMENTAŢIEI ARTIFICIALE
 prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi
infecţiei,

 poate produce probleme dentare (datorită tetinei),

 nuproduce schimbări biologice în organismul mamei,


nu stimulează afecţiunea,

 încarcă bugetul familiei,

 Mama trebuie înştiinţată despre aceste pericole, şi


trebuie învăţată modul de sterilizare a biberonului,
tetinei, prepararea corectă şi păstrarea laptelui.