Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
§5. MOŞTENIREA LEGALA rudelor la moştenire ar necesita eforturi considerabile şi va avea drept
efect pulverizarea patrimoniului succesoral. Datorită acestui fapt, legea
a) Noţiunea şi principiile moştenirii legale. Clasele de
moştenitori
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 47-48, 2001.
Moştenirea este legală atunci când transmiterea patrimoniului
succesoral are loc în temeiul legii la persoanele, în ordinea şi în cotele
determinate de lege. Potrivit art. 1499 CC, moştenirea legală intervine
de fiecare dată în cazul în care:
Potrivit art. 1500 CC, rudele defunctului sunt ierarhizate în trei clase
de moştenitori, fiind chemaţi la moştenire în următoarea ordine:
Spre deosebire de legislaţia altor state (Israel, Mexic, Canada [Ontario]) legislaţia noastră nu
oferă concubinilor vocaţie succesorală legală.
628 DREPT C I V I L Capitolul X X X I I 629
ria declarată nulă nu produce efecte succesorale. Potrivit art. - în linie colaterală, după numărul naşterilor care separă pe defunct de
1503 CC, soţul supravieţuitor pierde dreptul la succesiune dacă moştenitorii săi, urcând de la defunct la ascendentul comun şi coborând
au existat motive pentru declararea nulităţii42 căsătoriei şi a fost de la acesta la ruda chemată la moştenire (fraţii sunt rude de gradul doi,
intentată o acţiune în acest sens. Soţul supravieţuitor poate fi unchiul şi nepotul de frate, de gradul trei, iar verii - de gradul patru).
privat de dreptul la succesiune legală, dacă printr-o hotărâre Principiul proximităţii gradului de rudenie este aplicabil doar ascenden-
judecătorească definitivă se va constata că de facto căsătoria cu ţilor ordinari (care sunt moştenitori de clasa a doua) şi nu se aplică în
defunctul a încetat cu 3 ani înainte de deschiderea succesiunii şi cazul moştenitorilor din alte clase. Potrivit art. 1500, alin. 2 CC,
soţii au locuit separat. ascendenţii ordinari de un grad de rudenie mai apropiat înlătură de la
moştenire ascendenţii mai îndepărtaţi în grad. De exemplu, bunicii îi
Clasa a doua de moştenitori, constituită din colateralii privilegiaţi înlătură pe străbunici etc., indiferent de sex şi linia de rudenie.
(fraţii şi surorile) şi ascendenţii ordinari (bunicii din partea tatălui şi
al mamei). Sunt fraţi şi surori persoanele care au aceiaşi părinţi sau c) Principiul egalităţii între rudele de aceeaşi clasă chemate la moştenire
cel puţin un părinte comun. Fraţii şi surorile pot fi atât din căsătorie, Principiul analizat este stabilit de art. 1500, alin. 1 CC, care proclamă
din afara căsătoriei, cât şi din adopţie43. . Clasa a treia de moştenitorii legali cu drept de cotă egală. în cazul în care la moştenire
moştenitori, formată din colateralii ordinari (unchii şi vin mai mulţi moştenitori din aceeaşi clasă de moştenitori, succesiunea
se împarte în mod egal (pe capete), adică în atâtea părţi, câţi moştenitori
mătuşile) ai defunctului. Principiul analizat prevede că atunci când
există moştenitori cu vocaţie succesorală din clase diferite, pentru sunt. Astfel, dacă moştenitorii defunctului sunt doi copii ai săi, fiecăruia i
chemarea efectivă la moştenire criteriul este esenţial ordinului clasei. se cuvine câte 1/2 din moştenire, iar dacă la moştenire vin trei
moştenitori - aceştia vor împărţi moştenirea în trei părţi egale. în cazurile
Conform art. 1501 CC, moştenitorii din clasa pos-terioară sunt chemaţi la
reprezentării succesorale, indiferent câţi reprezentanţi sunt, aceştia vor
succesiunea legală doar în azul în care lipsesc moştenitorii din clasele
primi doar cota care i se cuvine potrivit principiului egalităţii între rudele
precedente, dacă aceştia nu acceptă sau refuză moştenirea sau dacă au
de aceeaşi clasă. (în cazul predecesului unuia din copiii ■defunctului, care
fost decăzuţi din dreptul la succesiune. Astfel, în prezenţa cel puţin a
unui reprezentant al primei clase de moştenitori, rudele din clasele la rândul lui are doi copii, ultimii vor culege, prin intermediul
subsecvente nu mai sunt chemate la moştenire legală. Moştenitorii de reprezentării succesorale, partea ce i s-ar fi cuvenit tatălui lor (adică Vi) şi
nu vor putea pretinde fiecare la câte 1/3 din patrimoniul succesoral).
clasa a doua vor fi chemaţi la moştenire în cazul în care nu există
moştenitori de clasa întâi şi aşa mai departe.
b) Reprezentarea succesorală™
b) Principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii de Reprezentarea succesorală este instituţia care permite anumitor
aceeaşi clasă moştenitori legali să urce în locul şi gradul unui ascendent decedat
anterior deschiderii succesiunii, pentru a culege în locul acestuia partea
Principiul priorităţii clasei de moştenitori este completat de principiul
de moştenire ci i s-ar fi cuvenit, dacă ar fi fost în viaţă45. Potrivit art. 1504
proximităţii gradului de rudenie. Gradul de rudenie reprezintă intervalul CC, dacă moştenitorul moare înaintea celui care a lăsat moştenirea,
ce desparte două naşteri (art. 45 al Codului familiei din 26.10.2000) şi se succesorii prevăzuţi în art. 1500, alin. 3 CC culeg, prin intermediul
stabileşte în felul următor: instituţiei reprezentării, partea de moştenire care i s-ar fi cuvenit
moştenitorului decedat. Reprezentarea are drept efect punerea
- în linie dreaptă, după numărul naşterilor ce separă pe defunct de
moştenitor (de exemplu fiul şi tatăl sunt rude de gradul unu,
nepotul şi bunelul - de gradul doi etc.);
Potrivit art. 41 al Codului familiei, căsătoria poate fi declarată nulă dacă nu au fost respectate Reprezentarea succesorală nu are nimic în comun cu reprezentarea contractuală sau legală,
condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei sau în cazul în care căsătoria a fost încheiată fără fiind o instituţie aparte. Dan Chirică, op. cit., p. 68.
intenţia de a crea o familie. Andrei Bloşenco, op. cit., p. 272.
630 DREPT C I V I L C a p i t o l u l XXXII 631
47 Instituţia rezervei succesorale apare, pentru prima dată, în epoca Imperiului roman ca o măsură
îndreptată spre a proteja rudele în linie dreaptă şi - în anumite situaţii - fraţii şi surorile
dezmoştenite prin testament. Aceştia puteau pretinde anularea testamentului, considerându-se
că testatorul nu era cu mintea întreagă în momentul întocmirii testamentului, încălcându-şi
astfel îndatoririle faţă de rudele apropiate. De-a lungul timpului, au existat concepţii diverse,
pornind de la negarea totală a instituţiei şi până la recunoaşterea ei într-un cuantum care
conferea titularului patrimoniului o posibilitate extrem de restrânsă de a dispune de bunurile
sale prin testament. Pentru istoria dezvoltării instituţiei, a se vedea: Romeo Popescu, Dreptul de
DREPT C I V I L Capitolul XXXI I 633
632
c) Dreptul la rezerva succesorală este un drept propriu, născut în sens, hotărârea cărei se va aplica din momentul deschiderii succesiunii.
persoana moştenitorilor rezervatari în temeiul legii, iar nu unul Cota moştenitorului rezervatar privat de dreptul la ea trece
dobândit de la defunct împreună cu patrimoniul succesoral. moştenitorilor testamentari.
d) Dreptul moştenitorilor rezervatari asupra rezervei se naşte din
momentul deschiderii succesiunii {art. 1506 CC).
Moştenitorii rezervatari au dreptul la 1/2 din cota-parte ce i s-ar fi
cuvenit fiecărui moştenitor legal în cazul în care era chemat la succesiune
legală. Calculul rezervei se face din întregul patrimoniu succesoral,
inclusiv din averea atribuită pentru îndeplinirea legatului. Nu se includ în
valoarea patrimoniului succesoral la determinarea rezervei depunerile
băneşti testate sau în privinţa căror există o dispoziţie a deponentului
dată băncii48. La determinarea cotei din rezerva succesorală pentru
fiecare moştenitor rezervatar se iau în considerare toţi moştenitorii legali
care erau să fie chemaţi la succesiune dacă nu era să existe testamentul
(art. 1508 CC).
altor persoane.
făcută de un succesor nu afectează opţiunea celorlalţi. Spre deosebire de patrimoniului succesoral, achitarea impozitelor şi altor plăţi, încasarea
testament însă, acceptarea poate fi făcută şi prin reprezentant. Dacă chiriei de la locatari, efectuarea reparaţiilor etc. Acţiunile respective
moştenitorul, în dauna creditorului, refuză sau omite să accepte urmează a fi întreprinse de moştenitor sau de reprezentanţii săi în
succesiunea, aceasta poate fi acceptată şi de creditorul succesorului pe termen de 6 luni din momentul deschiderii succesiunii. Dacă a intrat în
calea acţiunii oblice51. posesia unei părţi din patrimoniu, succesorul se consi-
Indiferent pe ce cale, conform art. 1517 CC, succesiunea trebuie Potrivit art. 1523 CC, dacă moştenitorul a decedat după deschiderea
acceptată în termen de 6 luni din momentul deschiderii ei. Termeni succesiunii şi până la acceptarea moştenirii, dreptul de a primi cota
speciali de acceptare a succesiunii sunt prevăzuţi pentru persoanele care succesorală trece la moştenitorii săi (transmisia succesorală). Succesorul
sunt chemate la succesiune în cazul neacceptării ei de către ceilalţi moştenitorului decedat trebuie să întreprindă acţiuni pentru acceptarea
moştenitori. Dacă dreptul de a accepta succesiunea apare în cazul în care succesiunii, în partea rămasă din termenul stabilit pentru acceptare.
ceilalţi moştenitori nu o acceptă, ea trebuie acceptată în partea rămasă Dacă această parte este mai mică de trei luni, termenul de acceptare a
din termenul de 6 luni, iar dacă această parte este mai mică de 3 luni - succesiunii se prelungeşte până la trei luni.
termenul se prelungeşte până la 3 luni {art. 1518 CC). Suc-cesibilul, care
timp de 6 luni, a neglijat să ia o hotărâre cu privire la acceptare este Transmisia succesorală operează atât în cazul succesiunii legale, cât
considerat definitiv şi irevocabil ca fiind străin de moştenirea ce îi fusese şi în cazul celei testamentare. Dacă moştenitorul decedat a lăsat
atribuită în virtutea vocaţiei sale legale, întocmai ca şi cum ar fi renunţat. testament, de trans-
b) Renunţarea la succesiune
§7. RESPONSABILITATEA
MOŞTENITORILOR DE PASIVUL
SUCCESORAL
Pasivul succesoral se divide de drept din momentul deschiderii Pretenţiile creditorilor se satisfac printr-o plată unică, dacă acordul
succesiunii, moştenitorii fiind obligaţi la plata datoriilor proporţional cu dintre moştenitori şi creditori nu prevede altceva.
partea ce le revine din moştenire (art. 1540 CC), în cazul în care
patrimoniul succesoral trece statului, el va răspunde pentru pasivul
succesoral ca şi ceilalţi moştenitori.
Certificatul de moştenitor trebuie să cuprindă: data eliberării; notarul Potrivit art. 1558 CC, dacă nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri
care îl eliberează; numele şi ultimul domiciliu al defunctului; data în patrimoniul defunctului sau determinarea acestuia necesită
decesului; menţiunea dacă moştenirea este legală sau testamentară; operaţiuni de du-
numele, calitatea şi domiciliul moştenitorilor; bunurile succesorale; cota
rată, notarul, la cererea moştenitorilor, eliberează certificat de calitate Cel care lasă moştenirea poate stabili prin testament modul de
de moştenitor, care atestă doar calitatea de moştenitor şi nu are partajare a averii succesorale sau poate încredinţa partajul unui executor
valoarea unui certificat de moştenitor. Acest document oferă testamentar, în acest caz împărţirea averii succesorale nu se va mai face
posibilitatea titularului de a dobândi toate documentele necesare pentru prin acordul moştenitorilor. Decizia executorului testamentar cu privire
a dovedi existenţa bunurilor succesorale. la partaj nu este obli-
împărţirea moştenirii