Sunteți pe pagina 1din 3

ACŢIUNEA CIVILA în acţiunea de constatare (de recunoaştere) reclamantul cerc instanţei de judecată să recunoască

/. Noţiunea de procedură în acţiunile civile şi esenţa ei. faptul existenţei sau lipsei raportului juridic material litigios între aceasta si pîrît.
Procedura civilă, după cum am menţionat în prima temă, este de patru feluri: procedura Cînd faţă de instanţă de judecată se pune problema despre constatarea faptului existenţei între părţi a
contencioasă, procedura în instanţa de contencios administrativ, procedura specială şi procedura în raportului juridic material litigios, acţiunea se numeşte pozitivă, iar cind reclamantul cere instanţei
ordonanţă. să stabilească faptul lipsei raportului juridic litigios dintre el şi pîrît acţiunea este negativă.
Noţiunea de "acţiune" o întîlnim doar în procedura contencioasă. Scopul unic al reclamantului la intentarea acţiunii este de a obţine precizarea referitor la dreptul său
Procedura în acţiunile civile este forma de bază a procedurii civile. Cauzele civile sunt, de regulă, subiectiv, garantarea incontestabilităţii acestui drept pe viitor.
acţiuni civile (cu unele excepţii). Astfel, apărarea drepturilor în majoritatea cazurilor se exercită de Acţiunile de realizare a unui drept se deosebesc de acţiunile de constatare printr-un obiect
instanţa de judecată în procedura contencioasă (acţiunea civilă). complicat. în acţiunile de realizare (executare) reclamantul cere nu numai recunoaşterea faptului
Acţiunea civilă este un important mijloc procesual de apărare a dreptului încălcat sau contestat, iar existenţei dreptului său material subiectiv, ci şi impunerea pîrîtului la executarea obligaţiunilor sale
modul în care are loc apărarea acestui drept se numeşte forma acţiunii civile. materiale juridice. Prin intermediul acestei acţiuni pîrîtul este constrîns să săvîrşească anumite
Trăsăturile principale ale formei acţiunii civile de apărare a drepturilor sunt detaliat studiate în acţiuni în favoarea reclamantului.
ştiinţa dreptului procesual civil şi constau în următoarele: în unele cazuri cererea reclamantului obligă pîrîtul să se abţină de la efectuarea unor acţiuni (de
- Procedura de examinare şi soluţionare a pricinilor civile consecutiv este stabilită de normele exemplu, acţiunea despre înlăturarea obsatcolelor în folosirea spaţiului locativ). Hotărîrca instanţei
legislaţiei procesual civile. de judecată în privinţa acţiunii de realizare a unui drept constituie temei pentru eliberearea titlului
- Persoanele, participante la proces, au dreptul personal sau prin reprezentanţii să participe la executoriu şi poate fi îndreptat spre executare silită în cazul în care pirîtul refuză îndeplinirea de
examinarea pricinii în sala de judecată. bună voie a obligaţiunilor indicate de instanţă.
- Persoanelor, participante la proces, legea le acordă un şir garanţii juridice, ce le dau posibilitatea să Prin acţiunea de constituire (de transformare) se cere ca printr-o hotărîrc judecătorească să se creeze
influenţeze mersul procesului şi să obţină pronunţarea unei hotărîri legale. o situaţie juridică nouă, adică să se modifice un raport juridic sau să se stingă un raport juridic.
- Procedura în acţiunea civilă are un caracter contradictoriu. 4. Dreptul la acţiune.
Astfel, procedura în acţiunea civilă desemnează activitatea instanţei de judecată, prin intentarea Dreptul la acţiune înseamnă posibilitatea, asigurată de stat şi stabilită de legislaţie , persoanei
acţiunii civile, reglementată de dreptul procesual civil, pentru examinarea şi soluţionarea litigiilor juridice interesate de a se adresa în instanţa de judecată cu cererea de examinare şi soluţionare a
despre dreptul subiectiv sau interesaul ocrotit de lege, ce apar din relaţii civile, de familie, de litigiului material juridic cu pîrîtul şi de apărare a dreptului încălcat sau a contestat sau interesul
muncă, una din părţi fiind cetăţeanul sau persoana juridică. apărat de lege.
2. Noţiunile de acţiune civilă. Elementele acţiunii civile. Dreptul la acţiune în Republica Moldova îl au persoanele fizice şi persoanele juridice ai Republicii
Acţiunea civilă reprezintă adresarea reclamatului (presupusul purtător al dreptului material Moldova, precum şi cetăţenii străini. persoanele fără cetăţenie, organizaţiile şi întreprinderile
subiectiv) către instanţa de judecată cu cererea de examinare şi soluţionare a litigiului material străine, in condiţiile legislaţiei în vigoare.
juridic existent cu pîrîtul (presupusul purtător de obligaţiuni subiective) şi despre apărarea dreptului Dreptul la acţiune include 2 aspecte :
subiectiv încălcat sau interesaul ocrotit de lege.'' 1. dreptul la intentarea acţiunii; 2. dreptul la admiterea acţiunii.
Acţiunea civilă include două momente: Dreptul la intentarea acţiunii este un drept subiectiv procesual şi apare cînd sunt prezente premisele
-material; -procesual. dreptului la intentarea acţiunii şi sunt respectate condiţiile realizate pentru acest drept.
Sensul material cuprinde pretenţia reclamantului către pîrît. Dreptul la admiterea acţiunii - se admite acţiunea dacă e întemeiată de fapt şi de drept, este intentată
Sensul procesual consemnează cerinţa reclamatului către instanţa de judecată ca prin intermediul ei în cadrul termenului de prescripţie şi dacă a venit termenul de executare a obligaţiunilor.
să fie restabilit dreptul ce i-a fost încălcat, iar în cazul imposibilităţii restabilirii, lui să-i fie plătite Premisele şi condiţiile admiterii acţiunii reiese din conţinutul art. 168, 169C.P.C.
despăgubirile. 5 .Conexarea şi separarea pretenţiilor.
Dacă nu există pretenţia reclamantului către pîrît, nu există nici o acţiune. în cazul în care constată că în faţa aceleiaşi instanţe se află mai multe procese cu aceleaşi părţi sau
Adresarea în instanţa de judecată iară a avea pretenţii către pîrăt nu poate fi examinată ca o acţiune. mai multe procese intentate de un singur reclamant împotriva a cîţiva pîrîţi, sau mai mulţi
Orice acţiune civilă se individualizează prin elementele sale stucturale. Acestea se referă la obiect şi reclamanţi ai aceluiaşi pîrît şi că aceste procese sînt conexe prin temeiuri de apariţie sau prin probe,
temei. Conoaştcrea elementelor menţionate prezintă un interes practic deosebit. Astfel pentru judecătorul este în drept, să conexeze printr-o încheiere aceste pricini într-un singur proces dacă
soluţionarea unor excepţii de fond sau de procedură este necesar să cunoaştem conţinutul corect al consideră că o astfel de conexare ar duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor şi dacă este
elementelor de identificare ale acţiunii civile. posibilă aplicarea aceleiaşi proceduri de soluţionare a pricinilor (alin. 1 art. 187 CPC).
Legislaţia procesuală civilă stabileşte că în cererea de chemare în judecată trebuie să se indice în cazul conexării intr-o singura procedura a pretenţiilor legate între ele, dintre care unele pretenţii
pretenţiile reclamatului către pîrît (art.166 СР.С). De aceea , obiectul acţiunii civile îl alcătuieşte se atribuie după competenta instanţelor de drept comun conform art. 28 CPC. iar altele se atribuie
totalitatea pretenţilor pe care le înaintează reclamantul către pîrit. după competenţa instanţelor specializate, toate pretenţiile se examinează in instanţa de drept comun,
Temeiul acţiunii îl constituie totalitatea faptelor juridice în baza cărora raclamantul îsi întemeiază cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ.
pretenţiile ce reiese din dreptul material către pîrît,. Trebuie luat in consideraţie faptul ca la conexarea mai multor pretenţii legate intre ele, dintre care
3. Felurile de acţiuni civile. unele în temeiul art. 29 CPC se atribuie după competenţa instanţei judecătoreşti economice, iar
în ştiinţa dreptului procesual civil s-a făcut o clasificare a acţiunilor , în funcţie de obiectul acţiunii. altele se atribuie după competenta instanţei de contencios administrativ, toate pretenţiile se
Din acest punct de vedere acţiunuile se subîmpart în acţiuni de constatare a unui drept, acţiuni de examinează de instanţa de judecata economică competentă, cu excepţia litigiilor privind legalitatea
realizare a unui drept şi acţiuni de transformare. actelor administrative cu caracter normativ.
în cazurile similare, cînd conform prevederilor art. 31 CPC există mai multe revendicări conexe, Cererea reconvenţională trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute în art. 166 С.Р.С, pentru
care se atribuie după competenţa instanţelor de judecata de grad diferit, dintre care unele se atribuie cererea de chemare în judecată.
după competenta instanţei judecătoreşti de drept comun (conform prevederilor alin.l al art.32, alin.l Conform art. 173.C.P.C.judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională dacă:
al art.33, alin.l al art.34 CPC), iar altele de competenta instanţei de contencios administrativ - aceasta urmăreşte compensarea pretenţiei iniţiale;
(conform prevederilor alin.2 al art.32, alin.2 si 3 al art.33, alin.2 al art.34 CPC), toate pretenţiile se - admiterea ei exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;
examinează de către instanţa ierarhic superioară (cea de grad mai înalt) în conformitate cu - ca şi acţiunea iniţială sunt în conexiunea, iar judecarea lor simultană ar duce la o
dispoziţiile art.37 CPC. soluţionare rapidă şi justă a litigiilor;
Spre exemplu, dacă revendicările sînt de competenţa unei judecătorii şi respectiv a unei curţi de - acţiunea este înaintată în cadrul aceluiaşi litigiu între aceleaşi părţi.
apel, pricina se va examina de curtea de apel. De asemenea, daca revendicările sînt concomitent de Dacă în primul şi al treilea caz se constată că numai acţiunea principală poate fi judecată, instanţa o
competenta unei judecătorii, unei curţi de apel si respectiv de competenta Curţii Supreme de Justiţie, judecă separat.
pricina se va examina de Curtea Suprema de Justiţie. 7. Dispunerea de mijloace de apărare a drepturilor şi intereselor în acţiunea civilă.
Conexarea pretenţiilor se realizează printr-o încheiere ncsusceptibila de atac. Părţilor la proces le revin importante drepturi dispozitive, prin intermediul cărora ele pot influenţa
încheierea privind conexarea pretenţiilor nu exclude posibilitatea separării pe parcursul examinării mersul procesului.
pricinii a unei sau mai multor pretenţii în procedură aparte, dacă judecătorul va considera necesar Reclamantul poate să modifice temeiul Sau obiectul acţiunii, să mărească sau să reducă cuantumul
examinarea separată, sau dacă separarea va interveni în condiţiile prevăzute de lege, cînd pretenţiilor acţiunii, ori să renunţe la acţiune. Pârâtul are dreptul să recunoască acţiunea. Părţile pot
judecătorul este obligat sa întreprindă asemenea acţiuni (pct. 26 din Hotărîrea Plenului Curţii înceta procesul prin tranzacţie (art.60 C.P.C .).
Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la actele judecătorului în faza intentării Modificarea acţiunii. Elementele acţiunii au o deosebită importanţă la rezolvarea chestiunii privind
procesului civil şi pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare, nr. 24 din 28.06.2004). modificarea acţiunii în timpu desfăşurării procesului.
Separarea pretenţiilor se aplică numai la examinarea pricinilor în prima instanţă. Obiectul acţiunii se modifică în cazul în care reclamantul în locul pretenţiilor iniţiale declară o nouă
6. Apărarea intereselor pârâtului. Obiecţii împotriva acţiunii (materiale si procesuale). pretenţie material -juridică faţă de pârât. Dreptul la modificarea obiectului acţiunii aparţine
Acţiunea reconvenţională. reclamantului şi nu instanţei dejudecată.6
Egalitatea procesuală a părţilor în proces se asigură prin puncra la dispoziţia pârâtului a posibilităţii Temeiurile acţiunii se modifică de reclamant prin referirea la noi circumstanţe şi prezentînd probe
de a se apăra împotriva acţiunii înaintate lui, promovîndu-şi obiecţiile necesare. Forma suplimentare pentru confirmarea faptelor aduse spre motivarea temeiurilor. 7 Reclamantul este in
contradictorială a procesului îi permite pârâtului, tară ca să mai aştepte începutul examinării cauzei drept să excludă unele fapte cu altele. Astfel de transformări în temeiul acţiunii sunt inevitabile,
în fond, să ia cunoştinţă de cererea de chemare în judecată a reclamantului, să studieze problemele dacă se modifică însuşi obiectul acţiunii. De exemplu, dacă în locul cererii de desfacere a căsătoriei
ce lc-a prezentat reclamantul şi, avînd în vedere informaţia obţinută, să-şi stabilească modul de este depusă cererea de a recunoaşte căsătoria nulă, reclamantul trebuie să modifice temeiul acţiunii,
comportare în raport cu pretenţiile înaintate de reclamant."' deoarece circumstanţele ce permit instanţei dejudecată să soluţioneze aceste pretenţii sunt diferite. 8
Pârâtul este în drept să recunoască acţiunea, dacă consideră pretenţia reclamantului legală şi Nu se consideră modificare a acţiunii dacă are loc: completarea temeiului acţiunii şi circumstanţelor,
întemeiată. în cazul cînd pârâtul intenţionează să combată pretenţiile reclantului. el poate folosi două extinderea sau reducerea pretenţiilor în acţiune sau a pretenţiilor accesorii, solicitarea compensării
forme de apărare: obiecţiile şi acţiunea reconvenţională. valorii obiectului pierdut sau pierit, înlocuirea acţiunii în constatare prin acţiune în realizare (alin.3,
Obiecţiile împotriva acţiunii sunt motivele argumentate prin probe, ce contesteaza (infirmă) art. 60 CPC).
acţiunea înaintată. Instanţa judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acţiunii.
Obiecţiile ca mijloc de apărare a pârâtului sunt de două feluri: procesuale şi material juridice. Mărirea sau reducerea cuantumului pretenţiilor acţiunii. Instanţa judecătorească adoptă hotărîrca în
Obiecţiile procesuale sunt declaraţii prin care pîrîtul invocă lipsa dreptului de a porni procesul sau limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Aceasta se referă şi la fructele bunului, la dobînzi şi la
de a desfăşura procesul mai departe. El exclude posibilitatea examinării pricinii în instanţă. alte pretenţii suplimentare. Cu consimţămîntul reclamantului şi în cazurile prevăzute de lege,
Obiecţiile materal-juridice sunt îndreptate contra pretenţiilor materiale ale reclamantului şi contra instanţa poate depăşi limitele pretenţiilor formulate de reclamant dacă este necesar apărării
împejurărilor de fapt sau de drept înaintate de reclamant. în baza aceasta, pârâtul cere de la instaţă ca drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale acestuia.
acţiunea să se considere neîntemeiată. Mărirea sau micşorarea cuantumului acţiunii de către reclamant nu trebuie să fie privită ca
Acţiunea reconvenţională. Conform art. 172 С.Р.С, pînă la stabilirea termenului de judecare a modificare a obiectului acţiunii, deoarece este vorba doar de o concretizare a cuantumului
pricinii în şedinţă de judecată, pîrîtul este în drept să intenteze împotriva reclamantului o acţiune pretenţiilor din acţiune.
reconvenţională pentru a fi judecată odată cu acţiunea iniţială. Acţiunea reconvenţională poate fi Renunţarea la acţiune este un important drept dispozitiv al reclamantului,care constă în faptul că
intentată şi pînă la finalizarea examinării pricinii în fond în cazul în care pîrîtul demonstrează că a reclamantul renunţă la pretenţiile sale material juridice înaintate pârâtului şi, deci, la continuare
fost în imposibilitatea de a o intenta pînă la stabilirea termenului de judecare a pricinii în şedinţă procesul.9
dejudecată. Legislaţia în vigoare prevede renunţarea la acţiune ca un temei pentru încetarea procesului (art.
Intentarea acţiunii reconvenţionale se face conform regurilor generale de intentare a acţiunii. 265.С.Р.С).
Acţiunea reconvenţională este acţiunea intentată de pârât împotriva reclamantului în acelaşi proces, Renunţarea reclamantului la acţiune este posibilă atît în instanţa de fond, cît şi în instanţa de apel
unde pârâtul devine reclamant, şi ea se judecă în acelaşi proces cu acţiunea principală. sau recurs, precum şi în cazul executării silite, cînd creditorul a renunţat la urmărire.
Deşi legea nu prevede obligaţia instanţei de judecată să explice pârâtului dreptul său de a înainta Recunoaşterea acţiunii desemnează acordul pîrîtului cu pretenţiile din acţiunea reclamantului, care,
cererea reconvenţională, totuşi, reieşind din conţinutul legii, instanţa de judecată, apărînd în mod de regulă, atrage după sine darea hotărîrii de a satisface acţiunea. Recunoaşterea acţiunii poate fi
egal drepturile ambelor părţi, în procesul pregătirii cauzei către dezbaterile judiciare, trebuie să exprimată în mod diferit în funcţie de formă şi conţinutul ei.
explice pârâtului dreptul său de a intenta acţiune reconvenţională.5
în primul caz aceasta este o cerere aparte a pârâtului,ce se anexează la materialele cauzei sau se a) în primul rînd, pe bunurile care nu participă nemijlocit în producţie: valori mobiliare, mijloace
înscrie în procesul verbal al şedinţei de judecata, confirmată prin semnătura pârâtului. După conţinut băneşti de pe conturi, autoturisme, obiecte de design din oficii şi alte bunuri;
recunoaşterea acţiunii poate fi deplină sau parţială. în cazul recunoaşterii parţiale a acţiunii, litigiul b) în al doilea rînd, pe produsele finite (mărfuri), precum şi pe alte bunuri materiale care nu
material juridic se menţine în partea pretenţiei reclamantului care este respinsă de pârât. participă nemijlocit în procesul de producţie şi care nu sînt destinate utilizării nemijlocite în
Tranzacţia este acţiunea de dispoziţie a părţilor cu privire la reglementarea reciprocă a litigiului producţie;
material juridic prin stabilirea condiţiilor reciproce acceptate şi încetarea pricinii intentate de către c) în al treilea rînd, pe bunurile imobiliare, precum şi pe materia primă, materiale, maşini, unelte,
instaţa de judecată. utilaje, instalaţii, echipamente şi alte mijloace fixe, destinate utilizării nemijlocite în producţie;
Tranzacţia poate fi încheiată doar de subiecţii raportului material litigios (reclamant, pirit, d) în al patrulea rînd, pe bunurile predate unor alte persoane. Sechestrarea bunurilor se efectuează
intervenientul principal, reprezentanţii acestora (dacă dispun de împuternici conform legislaţiei). în limita valorii revendicărilor
Manifestarea volitivă a părţilor privind încheierea tranzacţiei se va face în formă scrisă, care se din acţiune.
anexează la materialele dosarului, sau în formă verbală, dar care obligatoriu se consemnează contra In dependenţă de măsura asiguratorie întreprinsă, judecătorul sau instanţa înştiinţează, după caz,
semnătură în proccsul-vcrbal al şedinţei judiciare de ambele părţi. Concomitent, părţilor le sînt organul care înregistrează bunul sau dreptul asupra lui.
explicate urmările unei astfel de acţiuni procedurale prevăzute de art. 265 lit. b), d) din CPC, Procedura de examinare a cererii de asigurare a acţiunii este reglementată de art. 177 CPC.
lămurindu-li-sc că după confirmarea tranzacţiei nu se admite o nouă adresare în judecată între Ţinînd cont de faptul că temeiurile asigurării acţiunii nu sunt enumerate expres în art.174 CPC.
aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri şi se concretizează dacă părţilor cele urmează ca judecătorul să stabilească necesitatea aplicării măsurilor de asigurare. Această necesitate
lămurite le sînt clare. poate rezulta din pericolul de dispariţie, degradare, înstrăinare sau risipire a bunului, proasta
Conform alin. 5 art. 60 C.P.C., instanţa nu va admite renunţarea reclamantului la acţiune, nici administrare a averii etc. Prin urmare, examinînd cererea de asigurare a acţiunii, instanţa urmează,
recunoaşterea acţiunii de către pârât şi nu va admite tranzaţia între părţi, dacă aceste acte contravin în fiecare caz concret, să verifice obiectul şi temeiul acţiunii principale, să determine natura
legii sau încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, interesele societăii sau ale litigiului, să verifice argumentele reclamantului referitoare la acţiunile cu rea-credinţă ale pîrîtului
statului. de instrăinare a bunurilor, care ar putea pune obstacole în privinţa executării viitoarei hotârîri
8. Asigurarea acţiunii. judiciare (pct. 32 din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire
Potrivit art. 174 CPC, la cererea participanţilor la proces, judecătorul sau instanţa poate lua măsuri la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează asigurarea acţiunii la
de asigurare a acţiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului, în cazul în care neaplicarea judecarea cauzelor civile nr.32 din 24.10.2003).
măsurilor de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi judecătoreşti sau ar face imposibilă executarea încheierile de asigurare a acţiunii pot fi atacate cu recurs.
hotărîrii judecătoreşti. La cererea participanţilor la proces, se admite substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o
Asigurarea acţiunii contribuie real la executarea ulterioară a hotărîrii judecătoreşti adoptate şi astfel altă formă.
constituie un mijloc eficient de protecţie a drepturilor subiective ale participanţilor la proces. Substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă se soluţionează în şedinţă de
Măsurile de asigurare pot fi aplicate atît pe marginea acţiunii principale, cît şi în cadrul acţiunii judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată.
rcconvenţionale. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea problemei.
Conform prevederilor art. 175 CPC, judecătorul sau instanţa este în drept să aplice următoarele Examinînd cererea de substituire a unei forme de asigurare cu alta, instanţa de judecată sau
măsuri de asigurare: judecătorul urmează să verifice necesitatea şi oportunitatea unei astfel de substituiri, avînd în vedere
a) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pîrîtului, inclusiv pe cele care se află la ca nu pot fi substituite una cu alta toate măsurile de asigurare indicate la art. 175 CPC. Spre
alte persoane; exemplu, suspendarea vînzării bunurilor sechestrate nu poate fi substituită cu punerea sechestrului.
b) să interzică pîrîtului săvîrşirea unor anumite acte; în cazul asigurării acţiunii prin care se cere plata unei sume, pîrîtul este în drept ca, în locul
c) să interzică altor persoane săvîrşirea unor anumite acte în privinţa obiectului în litigiu, inclusiv măsurilor de asigurare luate, să depună pe contul de depozit al instanţei suma cerută de reclamant.
transmiterea de bunuri către pîrît sau îndeplinirea unor alte obligaţii faţă de el; Măsura anterioară de asigurare a acţiunii poate fi anulată din oficiu sau la cererea pîrîtului de către
d) să suspende vînzarea bunurilor sechestrate în cazul intentării unei acţiuni de ridicare a judecătorul sau instanţa care a ordonat măsura de asigurare ori de judecătorul sau instanţa în a căror
sechestrului de pe ele (radierea din actul de inventar); procedură se află pricina.
e) să suspende urmărirea, întemeiată pe un document executoriu, contestat de către debitor pe cale Anularea măsurii anterioare de asigurare a acţiunii se soluţionează în şedinţă de judecată.
judiciară. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor repetată însă nu
Judecătorul sau instanţa poate aplica, după caz, şi alte măsuri de asigurare a acţiunii care să împiedică examinarea problemei.
corespundă scopurilor specificate la art.174 CPC. Pot fi admise concomitent mai multe măsuri de în cazul respingerii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare a acţiunii se menţin pînă cînd hotărîrea
asigurare a acţiunii dacă valoarea bunurilor sechestrate nu depăşeşte valoarea acţiunii. judecătorească devine definitivă. în cazul admiterii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare îşi
în cazul încălcării interdicţiilor specificate la lit. b) şi c), vinovaţilor se aplică o amendă de la 10 la păstrează efectul pînă la executarea hotărîrii judecătoreşti.
20 de unităţi convenţionale. Pe lingă aceasta, reclamantul poate cere vinovaţilor reparaţia Despre anularea măsurilor de asigurare a acţiunii, judecătorul sau instanţa înştiinţează, după caz,
prejudiciilor cauzate prin neexecutarea încheierii judecătoreşti de asigurare a acţiunii. organul care înregistrează bunul sau dreptul asupra lui.
După cum s-a menţionat mai sus, necesitatea aplicării măsurilor de asigurare este dictată de Dacă hotărîrea de respingere a acţiunii reclamantului a devenit irevocabilă, pîrîtul este în drept să
posibilitatea executării viitoarei hotariri. intenteze împotriva lui acţiune în reparaţie a prejudiciului cauzat prin măsurile de asigurare a
Astfel, aplicarea sechestrului pe bunurile organizaţiei sau ale persoanei fizice cu statut de acţiunii, luate la cererea acestuia, indiferent de vinovăţia reclamantului.
întreprinzător, în cazul asigurării acţiunii, se efectuează în următoarea ordine: