EXPLORAREA AFEC IUNILOR SERIEI ERITROCITARE

OBIECTIVE EDUCA IONALE

La sfâr itul acestei lucr ri practice, studen ii trebuie s :
1. Solicite investiga iile uzuale necesare formul rii diagnosticului de anemie.
2. Interpreteze modific rile de laborator caracteristice principalelor tipuri de anemii întâlnite în practic .
3. Enumere modific rile de morfologie eritrocitar prezente pe frotiul de sânge periferic în principalele tipuri
de anemii întâlnite în practic .
4. Precizeze indica iile efectu rii frotiului medular i s enumere principalele modific ri patologice prezente
la nivelul acestuia în cele mai frecvente forme de anemii.

Afec iunile seriei eritrocitare cuprind anemiile i policitemiile. În practica clinic , cel mai frecvent sunt întâlnite
anemiile.

ANEMIILE
Defini ie: anemiile reprezint condi ii patologice definite prin sc derea concentra iei de hemoglobin (Hb),
a hematocritului (Ht) i/sau a num rului de eritrocite sub valorile de referin .
Diagnosticul pozitiv: se bazeaz în principal pe examenul de laborator
Etapele diagnosticului:
Determinarea hemoleucogramei i studiul frotiului de sânge periferic pentru clasificarea morfologic
Determinarea reticulocitozei pentru clasificarea func ional
Studiul frotiului de sânge medular i investiga ii speciale pentru clasificarea etiopatogenic (descris
la curs).

I. HEMOLEUCOGRAMA
Hemoleucograma este un test screening de A. Determinarea hemoglobinei (Hb)
baz , fiind primul pas în stabilirea statusului
hematologic. Hb este principalul parametru utilizat în
Determinarea se face din sângele venos stabilirea diagnosticului de anemie i a
(recoltat à jeun pe anticoagulant) cu ajutorul unor gradului de severitate al acesteia, iar împreun
analizoare automate. cu indicii eritrocitari i morfologia hematiilor pe
Hemoleucograma complet cuprinde urm torii frotiul de sânge periferic permite clasificarea
parametri: morfologic a anemiilor.
Hemoglobina (Hb)
Num rul de eritrocite (Nr. E) Valori normale:
Hematocritul (Ht) 15,5 ± 2 g/dL la b rba i
Indicii eritrocitari: volumul eritrocitar mediu 14 ± 2 g/dL la femei
(VEM), hemoglobina eritrocitar medie
(HEM), concentra ia medie a hemoglobinei În func ie de valoarea Hb, se definesc urm toarele
eritrocitare (CHEM) grade de severitate ale unei anemii:
Indicele de distribu ie eritrocitar (Red Cell oar : Hb = 10 – 12 g/dL la F, respectiv 10-
Distribution Width, RDW) 13,5 g/dL la B
Num rul de leucocite i formula leucocitar moderat : Hb = 8 – 10 g/dL
Num rul de trombocite i indicii trombocitari: sever : Hb < 8 g/dL
volumul trombocitar mediu (VTM) i indicele
de distribu ie trombocitar (Platelet Distribution B. Determinarea num rului de eritrocite
Width, PDW)
(Caracterizarea ultimilor 2 parametri nu constituie obiectivul acestei lucr ri).
Num toarea eritrocitar reprezint testul de
baz pentru evaluarea eritropoiezei la nivelul
duvei osoase hematogene (MOH). Evaluarea
corect a masei de eritrocite a organismului poate
fi ob inut doar în corela ie cu hematocritul.
Num rul de eritrocite este influen at de
modific rile volumului plasmatic, reten ia
hidrosalin conducând la hemodilu ie, iar
deshidrat rile la hemoconcentra ie.
Valori normale:
4,2 – 5,9 milioane/mm3 la b rba i
3,7 – 5,5 milioane/mm3 la femei
C. Determinarea hematocritului (Ht)
Ht sau raportul eritro-plasmatic m soar
raportul dintre volumul ocupat de eritrocite i
volumul sanguin total. Hematocritul depinde de
masa eritrocitar , volumul eritrocitar mediu i
volumul plasmatic. De obicei, atunci când hematiile
sunt de m rime normal , modific rile
hematocritului sunt concordante cu cele ale
num rului de eritrocite.
Valori normale:
47 ± 5 % la b rba i
42 ± 5 % la femei
Observa ie!
Estimarea rapid a Ht urmeaz „regula lui 3”: (Hb (g/dL) x 3
= Ht (%). Ex., dac Hb =10 g/dL x 3, atunci Ht = 30%.
De re inut!
În anemiile acute posthemoragice, num rul de
eritrocite i concentra ia de hemoglobin r mân
nemodificate în primele ore datorit pierderii
concomitente de plasm ; ele încep s scad pe
sur ce se produce corec ia deficitului volemic.
În anemiile cronice volumul sanguin este aproape
normal prin cre terea compensatorie a volumului
plasmatic, iar num rul de eritrocite i hematocritul
sunt de obicei sc zute.
Anemia relativ este o condi ie caracterizat prin
mas normal de eritrocite dar cu volum sanguin
crescut prin cre terea volumului plasmatic, care
poate fi: i) fiziologic (ex., în sarcin - când
concentra ia de Hb scade cu 2–3 g/dL i se poate
asocia o hipoproteinemie relativ pe fond de
hemodilu ie) sau ii) patologic (ex., dup perfuzii
intempestiv, insuficien cardiac , ciroz ).
D. Indicii eritrocitari
Sunt utiliza i pentru a aprecia dimensiunea i
înc rcarea cu hemoglobin a eritrocitelor, ceea ce
permite clasificarea morfologic a anemiilor. În
practic se determin urm torii indici eritrocitari:
1. Volumul eritrocitar mediu (VEM) -
reprezint volumul ocupat de un singur eritrocit.
Se exprim în micrometri cubi ( m3) sau femtolitri
(fl).
VEM = Ht (%) x 10 / Nr. eritrocite (mil./mm3)
Valori normale: 80 – 100 m3 (fl)
Modific ri patologice:
Sc derea VEM ( 80 m3) define te anemia
microcitar : ex., anemia feripriv , anemia
sideroblastic , anemia din afec iunile cronice,
talasemiile
Cre terea VEM ( 100 m3) define te
anemia macrocitar : ex., anemia prin
caren de folat sau vitamin B12, hepatopatii
cronice, alcoolism, hipotiroidism, sdr.
mielodisplazice.
Observa ie!
VEM normal (80 – 100 m3) define te anemia normocitar :
ex., anemia posthemoragic , din inflama iile cronice, din
sindroamele mielodisplazice.
2. Hemoglobina eritrocitar medie (HEM)
- este o m sur a con inutului mediu de
hemoglobin la nivelul unui eritrocit. Se exprim în
picograme (pg).
HEM = Hb (g/dL) x 10/Nr.eritrocite (mil./mm3)
Valori normale: 27 – 33 pg/E
3. Concentra ia medie a hemoglobinei
eritrocitare (CHEM) - soar concentra ia
medie de Hb dintr-un volum dat de eritrocite. Se
calculeaz ca raportul dintre cantitatea de Hb i
volumul de eritrocite.
CHEM = Hb (g/dL) x 100 / Ht (%)
Valori normale: 32 – 36 g/dL
Modific ri patologice:
Sc derea HEM ( 27 pg/E) i a CHEM ( 32
g/dL) definesc anemia hipocrom i au drept
etiologie cauzele enumerate la anemia microcitar
fiind determinate de sc derea sintezei de Hb.
Observa ie!
Cre terea CHEM se întâlne te atunci când eritrocitele devin
sferocite, ex. în microsferocitoza ereditar (sferocitele nu
prezint zona palid central ).
4. Indicele de distribu ie eritrocitar (Red
Cell Distribution Width, RDW) - este un
indice eritrocitar ce cuantific varia ia m rimii
(volumului) eritrocitelor, adic gradul de
anizocitoz . Se calculeaz sub forma unui
coeficient de varia ie cu ajutorul VEM i se exprim
procentual.
Valori normale: 11 – 15%
Modific ri patologice:
Cre terea RDW indic varia ii majore ale
dimensiunilor eritrocitelor i se interpreteaz
împreun cu valorile VEM:
cre terea RDW asociat cu sc derea
VEM (microcitoz ) sugereaz : anemie
feripriv , talasemie, anemie hemolitic
(datorit prezen ei schizocitelor)
cre terea RDW asociat cu cre terea
VEM (macrocitoz ) sugereaz : deficit de
folat sau de vitamina B12, afectare
hepatic , anemie hemolitic sau
posthemoragic (datorit cre terii
reticulocitelor care au talie mare)
cre terea RDW asociat cu VEM normal
sugereaz : deficit de fier, deficit de folat
sau de vitamina B12 - în fazele incipiente.
Observa ii!
Cre terea RDW poate apare precoce în deficitul de fier.
Sc derea RDW sub 10,2% indic o varia ie minim a
dimensiunii eritrocitelor i se poate întâlni atât în anemia
feripriv (majoritatea eritrocitelor sunt mici) cât i în anemiile
macrocitare (majoritatea eritrocitelor sunt mari).

II. FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

În condi iile unor valori ale Hb sub 8 g/dL, se eviden ierea modific rilor de m rime, form i
recomand efectuarea frotiului de sânge periferic culoare ale eritrocitelor, precum i prezen a
colorat May-Grünwald-Giemsa ce permite incluziunilor eritrocitare (Tab.15.1).

Tabelul 15.1. Modific rile patologice ale hematiilor pe frotiul de sânge periferic.
Modificarea eritrocitului Descriere Cauze
Modific ri de M RIME sau ANIZOCITOZA
Microcitoz Eritrocite mature cu dimensiuni sub Anemia feripriv
valorile normale (VEM < 80 fl). Anemia sideroblastic
Microcitoza fiziologic nu dep te Talasemii
20% din totalul eritrocitelor.
Macrocitoz Eritrocite mature de talie mare (VEM > Anemii macrocitare/megalocitare
100 fl). Macrocitoza fiziologic nu Anemii hemolitice
dep te 20% din totalul eritrocitelor. Hepatopatii cronice (mai ales din
alcoolism)
Megalocitoz Eritrocite mature de talie foarte mare Anemii megaloblastic prin caren de
(VEM >120 fl) B12 (anemia pernicioas Addison-
Biermer)
Modific ri de FORM sau POIKILOCITOZA (din Gr., poikilos = diferit)
Sferocite Eritrocite sferice Microsferocitoza ereditar
Drepanocite/hematii Eritrocite în form de „secer ” Drepanocitoza (siclemia, anemia
falciforme falciform )
Acantocite („spur cells”) Eritrocite ce au pe suprafa a lor 1-2 Hepatopatii cronice (hepatite,ciroz )
spiculi mari Sindrom hepato-renal
Abetalipoproteinemie
Echinocite („burr cells”) Eritrocite ce au pe suprafa a lor Boala cronic de rinichi/uremie
numero i spiculi mici (numeroase Hepatopatii cronice (ciroz )
excrescen e mici regulate) Anemii hemolitice
Eritrocite „în semn de tras la Eritrocite cu reparti ie particular a Hb Talasemiile severe
int ”/codocite în centru i la periferie între care se
 Modificarea eritrocitului
Schizocite/schistocite
Modific ri de CULOARE
Hipocromia
Anizocromia
Policromatofilia/policromazia Prezen a pe frotiu a eritrocitelor tinere,
INCLUZIUNILE eritrocitare
Corpii Jolly
Granula iile bazofile/
Puncta iile bazofile
Inelele Cabot
Corpii Heinz
MOH = m duva osoas hematogen , CID = coagularea intravascular diseminat
Descriere Cauze
afla o zona clar
Fragmente de eritrocite (cu forme Anemii hemolitice, CID
neregulate, de triunghi, coif)
Prezen a pe frotiu a eritrocitelor Anemia feripriv
palide, slab înc rcate cu Hb Anemia sideroblastic
Prezen a pe acela i frotiu a Talasemii
eritrocitelor hipocrome i normocrome
Prezen a lor în num r mare se
imature (reticulocite) ce apar ca întâlne te în:
macrocite colorate albastru-gri - anemiile hemolitice (! unde
(deoarece con in material nuclear reticulocitoza este regula)
rezidual). - fibroza sau infiltrarea tumoral a
MOH (nr. normal de reticulocite)
Granula ii rotunde, dense, albastru Anemii megaloblastice
închis/violet ce reprezint condens ri Talasemii
de cromatin nuclear r mas în mod
patologic în eritrocit
Granule mici, albastre sau violacei, Intoxica ia cu plumb (saturnism)
spândite pe toat suprafa a Talasemii
eritrocitului constituite din agregate
ribozomale
Forma iuni filiforme de culoare ro ie Anemii megaloblastice
purpurie ce reprezint resturi ale Anemii hemolitice severe
fusului mitotic neresorbit
Agregate intraeritrocitare de Hb Hemoglobinopatii
denaturat oxidativ Anemia prin deficit de glucoz 6-
fosfat-dehidrogenaz

Clasificarea MORFOLOGIC a anemiilor

În func ie de valorile indicilor eritrocitari i de aspectul morfologic al eritrocitelor pe frotiul periferic, se
descriu 3 tipuri de anemii (Tab. 15.2).

Tabelul 15.2. Clasificarea morfologic a anemiilor.

Morfologie
Anemie microcitar i hipocrom
VEM, HEM i CHEM sc zute
hematii mici i palide pe frotiu
Anemie macrocitar i
normocrom
VEM are valori crescute
HEM i CHEM au valori
normale
hematii mari i f zona
palid central (distribu ie
uniform a Hb)
Tipul anemiei Mecanismul de producere
Anemia feripriv Caren a de fier în organism
Anemia sideroblastic Sintez deficitar a hemului
Talasemii Sintez deficitar a lan urilor globinice
Anemia prin caren de vit. B 12 Deficit de vitamina B12 i acid folic
i acid folic
Anemiile hemolitice înso ite de
reticulocitoz
Anemiile din hepatopatiile
cronice (alcoolism)
Anemie normocitar i
normocrom
VEM, HEM i CHEM au valori
normale
hematii normale pe frotiu, cu
zona palid central clasic
(distribu ia Hb la periferie)
Anemia posthemoragic
Anemia din inflama iile cronice
Anemia din boala cronic de
rinichi
Anemiile hemolitice
Anemia aplastic /hipoplastic
Hemoragii acute
Sechestrarea fierului în macrofage
Sc derea sintezei de eritropoietin
Distrugerea precoce a eritrocitelor
Deficit al eritropoiezei medulare

III. DETERMINAREA NUM RULUI DE RETICULOCITE

Reticulocitele (Rt) sunt precursori eritrocitari Clasificarea FUNC IONAL a anemiilor:

elibera i în circula ie i a c ror determinare
ofer informa ii despre capacitatea medular
de a produce eritrocite ca r spuns la anemie.
Determinarea num rului de reticulocite
permite:
Clasificarea func ional a anemiilor în:
regenerative i hipo-/aregenerative.
Monitorizarea r spunsului
tratamentul de substitu ie cu fier, acid
folic sau vitamina B12.
Evaluarea eritropoiezei dup
transplantul medular sau în tratamentul
cu eritropoietin (EPO).
Valori normale: 0,5 – 1,5% (din Nr.
Eritrocite)
De re inut!
În prezen a anemiei, % de Rt trebuie corectat la
num rul sc zut de eritrocite al pacientului:
% Rt corectat (Rtc)= %Rt x Ht pacientului / 45
(unde 45 = Ht normal)
Interpretare:
%Rtc 3% = anemie regenerativ
(eritropoiez eficient )
%Rtc < 3% = anemie hipo-/aregenerativ
(eritropoiez ineficient )
În func ie de num rul reticulocitelor care
reprezint indicatorul cel mai fidel al produc iei
de hematii în m duva osoas hematogen
(MOH), anemiile pot fi:
Regenerative, înso ite de reticulocitoz
(cre terea num rului de reticulocite):
o anemiile hemolitice
la o anemia posthemoragic acut (la 7
zile de la episodul hemoragic acut)
o anemia feripriv (la 7 - 10 zile de la
instituirea tratamentului cu fier)
o anemia Biermer (la 7 - 14 zile de la
instituirea tratamentului cu vitamina
B12)
o boala cronic de rinichi dup
instituirea tratamentului cu EPO
Hipo-/aregenerative, înso ite de
reticulocitopenie (sc derea num rului de
reticulocite):
o anemiile hipo-/aplastice
o anemiile din bolile inflamatorii cronice
(ex., artrit reumatoid , boala Crohn)
i din boala cronic de rinichi anterior
instituirii tratamentului cu EPO
recombinant
o anemiile caren iale (deficit de fier, vit.
B12, acid folic) anterior instituirii
tratamentului de substitu ie

IV. STUDIUL FROTIULUI MEDULAR

Frotiul medular se ob ine prin punc ie sternal
sau la nivelul crestei iliace posterioare cu
aspira ia con inutului medular.
A. INDICA IILE STUDIULUI FROTIULUI
MEDULAR
Evaluarea statusului celularit ii medulare:
hipoplazie celular global : anemii hipo-
/aplastice
hiperplazia precursorilor seriei eritrocitare:
anemii hemolitice i posthemoragice
Stabilirea raportului granulocito-eritroblastic:
 normal: raportul dintre precursorii
granulocitari i precursorii eritrocitari = 3/1
egalizarea sau inversarea raportului:
hiperplazie eritrocitar (anemii hemolitice i
posthemoragice)
cre terea raportului: hipoplazie eritrocitar
(anemie aplastic ) sau hiperplazie
granulocitar (leucemii mieloide, reac ii
leucemoide)
Examinarea depozitelor medulare de fier din
siderobla ti i macrofage prin colora ia Perls
(cu albastru de Prusia):
normal: 20-60% siderobla ti
depozite sc zute: anemia feripriv
depozite crescute: anemia sideroblastic
Eviden ierea unei infiltr ri medulare cu celule
neoplazice (leucemii i metastaze medulare)
sau cu plasmocite (mielom multiplu).
B. MODIFIC RI PATOLOGICE
Hipocelularitatea medular : se întâlne te în
anemiile hipo-/aplastice fiind cauzat de
disfunc ia, supresia sau distruc ia celulelor
stem, având drept consecin sc derea
V. INVESTIGA II SPECIALE ÎN PRINCIPALELE TIPURI DE ANEMII
A. METABOLISMUL FIERULUI
1. Sideremia: concentra ia de fier în plasm
Valori normale:
60 – 160 g/dL la b rba i
50 – 150 g/dL la femei
Valori sc zute: anemia feripriv
Valori crescute: anemie sideroblastic
2. Capacitatea total de legare a fierului
(CTLF): cantitatea de transferin circulant
Valori normale: 250 - 450 g/dL
Valori sc zute: anemia sideroblastic
Valori crescute: anemia feripriv
3. Satura ia transferinei: raportul sideremie
x 100 / CTLF.
Valori normale: 15 - 45%
Valori sc zute: anemia feripriv
Valori crescute: anemia sideroblastic
produc iei uneia sau a tuturor liniilor celulare
(pancitopenie). Etiologia hipocelularit ii
medulare este în 2/3 din cazuri idiopatic , în
restul cazurilor fiind incrimina i ca factori
etiologici: medicamentele (cloramfenicol,
citostatice etc.), radia iile, intoxica iile cu agen ii
chimici (benzen, insecticide), bolile autoimune.
Hipercelularitatea medular : semnific o
cre tere a celularit ii medulare datorat
hiperplaziei sau neoplaziei:
Hiperplazia medular poate fi :
o hiperplazie eritrocitar în condi iile
stimul rii eritropoiezei (ex, pe fond de
hipoxie cronic ) sau distruc iei
periferice crescute (în anemiile
hemolitice)
o hiperplazie granulocitar în infec iile
severe, persistente
o hiperplazie megakariocitar în
distruc ia periferic de trombocite
Neoplazia medular survine în caz de
leucemii i metastaze osoase ale altor
cancere.
Observa ie!
O satura ie a transferinei sub 10% asociat cu CTLF
crescut confirm prezen a deficitului de fier la o persoan
toas .
4. Feritina seric : reprezint forma or
mobilizabil de stocare a fierului în organism i
care se coreleaz cu depozitele de fier ale
organismului. Feritina este principalul indicator
utilizat în evaluarea acestora, în absen a unei
afec iuni hepatice parenchimatoase (ex., ciroz ,
carcinom hepatocelular, metastaze hepatice) care
sunt înso ite constant de un nivel crescut al feritinei
serice (corelat cu severitatea afect rii).
Valori normale:
30 – 400 ng/mL la b rba i
15 – 150 ng/mL la femei
Valori sc zute: anemia feripriv
Valori crescute: anemia sideroblastic
De re inut!
Sc derea feritinei sub 12 ng/mL indic prezen a
deficitului de fier al organismului.
Diagnosticul diferen ial al anemiilor microcitare este prezentat în Tab.15.3.

Tabelul 15.3. Diagnosticul diferen ial al anemiilor microcitare.

INVESTIGA IE Anemia feripriv Anemia sideroblastic Talasemii
Sideremie Sc zut Crescut Normal sau crescut
CTLF Crescut Sc zut Normal
Satura ia transferinei Sc zut Crescut Normal
Feritin Sc zut Crescut Normal
Hemoglobina Normal Normal Anormal

B. VITAMINA B12 I ACIDUL FOLIC
1. Dozarea vitaminei B12
Valori normale: 200 – 600 pg/mL
2. Dozarea acidului folic
Valori normale: 3 – 16 ng/mL
3. Dozarea metaboli ilor: homocistein (HCY)
i acid metil-malonic
În caren a de vitamin B12 ambii metaboli i
cresc propor ional cu severitatea deficitului
vitaminic.
În caren a de acid folic doar nivelul seric al
homocisteinei este crescut.
4. Anticorpii anti-factor intrinsec
Sunt prezen i în ser la cca. 60% din pacien ii
cu anemie pernicioas (Addison-Biermer)
determinat de deficitul factorului intrinsec (FI).
Observa ie!
Testul Schilling a fost utilizat în trecut pentru eviden ierea
indirect a deficitului de FI prin cuantificarea sc derii
absorb iei vitaminei B12. Testul consta în 2 p i:
Partea I:
se administra oral pacientului à jeun 1 g vitamina B12
marcat radioactiv cu Co58
se injecta i.m. 1.000 g vitamina B12 nemarcat pentru a
satura proteinele transportoare ale vitaminei B12 i a
favoriza eliminarea sa urinar
se determina eliminarea urinar a vitaminei B12 marcate
din urina/24 de ore
Interpretare:
normal, se excret peste 8-10% din doza
radioactiv administrat
în caz de anemie prin caren de vitamina B12
eliminarea urinar scade sub 8%
Partea a II-a:
Se repeta partea I dup administrarea oral de FI.
Interpretare:
dac excre ia se normalizeaz , se pune
diagnosticul de anemie pernicioas
dac excre ia urinar a vitaminei B12 marcate
mânea în continuare anormal , cel mai probabil
este vorba de afectarea ileonului terminal sau de
proliferare bacterian crescut .
C. EVIDEN IEREA HEMOLIZEI
PATOLOGICE
Anemiile hemolitice se caracterizeaz prin
cre terea distruc iei eritrocitare (sc derea
duratei de via a eritrocitelor) responsabil de
hiperplazie medular compensatorie pe seria
eritrocitar i reticulocitoz (Tab. 15.4).
Hemoliza extravascular este frecvent , se
desf oar la nivelul macrofagelor tisulare
din splin , ficat (denumire veche, sistemul
reticulo-endotelial, SRE), duv (MOH) i
prezint urm toarele caracteristici:
cre terea nivelului seric al bilirubinei
neconjugate (indirecte) care nu apare în
urin (icter acoluric)
cre terea u oar a nivelului seric al lactat-
dehidrogenazei (LDH)
Hemoliza intravascular este rar i se
caracterizeaz prin:
sc derea nivelului seric al haptoglobinei
cu rol de legare a Hb libere (secundar
fagocit rii complexului haptoglobin -Hb de
tre macrofagele SRE)
cre terea important a nivelului seric al
lactat-dehidrogenazei (LDH) datorit lizei
eritrocitare în torentul sanguin
prezen a de Hb liber în plasm =
hemoglobinemie
cre terea hemopexinei serice (proteina
care fixeaz hemul)
 methemalbuminemie (format
legarea hemului oxidat de albumin )
prezen a de Hb liber în urin =
hemoglobinurie
prezen a de hemosiderin în urin =
hemosiderinurie
prin D. ELECTROFOREZA hemoglobinei
Este folosit în diagnosticul hemoglobino-
patiilor pentru identificarea hemoglobinelor cu
structur /func ie anormal sau prezente în
cantitate crescut :
HbS prezent în siclemie
HbF i HbA2 crescute în beta-talasemie

Tabelul 15.4. Diagnosticul de laborator al hemolizei.

Extravascular Intravascular
HEMATOLOGIC
Frotiul de sânge periferic Policromatofilie Policromatofilie
Num rul de reticulocite Crescut Crescut
Frotiul medular Hiperplazie eritrocitar Hiperplazie eritrocitar
PLASM /SER
Bilirubin neconjugat (indirect ) Mult crescut Crescut
Haptoglobin Normal / Sc zut Foarte sc zut / Absent
Hemoglobin Normal / u or crescut Foarte crescut
Lactat-dehidrogenaz (LDH) U or crescut Foarte crescut
URIN
Urobilinogen Crescut Crescut
Bilirubin Absent Absent
Hemosiderin Absent Prezent
Hemoglobin Absent Prezent (în cazuri severe)

E. TESTUL COOMBS

Se utilizeaz în diagnosticul anemiilor Exist 2 variante:

imunohemolitice în care are loc hemoliz
precoce determinat de anticorpii
antieritrocitari. Acest test are la baz
proprietatea serului antiglobulinic (care con ine
anticorpi prepara i pe iepure prin injectare de
globulin uman ) de a aglutina eritrocitele pe
suprafa a c rora sunt prezen i anticorpii anti-
eritrocitari.
Testul Coombs direct: identific anticorpii
antieritrocitari fixa i pe eritrocite. Se bazeaz
pe proprietatea unui ser polivalent (anti-IgG,
anti-IgM) de a aglutina eritrocitele pacientului,
dac acestea sunt acoperite de anticorpi.
Testul Coombs indirect: identific anticorpii
antieritrocitari liberi din ser, care reac ioneaz
împotriva eritrocitelor.
 VERIFICA I-V CUNO TIN ELE!

1. Care dintre urm toarele anemii sunt 7. Testul Coombs se utilizeaz în diagnosticul:
microcitare hipocrome? A. Anemiei feriprive
A. Anemia feripriv B. Anemiei pernicioase
B. Anemia sideroblastic C. Anemiei aplastice
C. Anemia aplastic D. Anemiei drepanocitare
D. Talasemia E. Anemiilor imunohemolitice
E. Anemia pernicioas
8. Termenul care define te modific rile de
2. Termenul ce define te modific rile de form ale eritrocitelor este:
rime ale eritrocitelor este: A. Anizocitoza
A. Anizocitoza B. Anizocromia
B. Hipocromia C. Poikilocitoza
C. Anizocromia D. Microcitoza
D. Policromatofilia E. Policromatofilia
E. Poikilocitoza
9. Monitorizarea r spunsului unei anemii la
3. În ce tipuri de anemie se modific ELFO Hb? tratamentul de substitu ie cu fier, acid folic sau
A. Anemie pernicioas vitamin B12 se face cu ajutorul:
B. Talasemie A. Hematocritului
C. Anemie aplastic B. Feritinei serice
D. Microsferocitoz C. Metaboli ilor (homocistein , acid metil-malonic)
E. Siclemie D. Num rului de reticulocite
E. Frotiului medular
4. În care dintre urm toarele apare
reticulocitoza? 10. Ce caracteristic prezint frotiul medular în
A. Tratamentul cu Fe în anemia feripriv anemiile hemolitice?
B. Tratamentul cu vit. B12 în anemia pernicioas A. Hiperplazie pe seria granulocitar
C. Anemia aplastic B. Hiperplazie pe seria eritrocitar
D. Anemia din inflama iile cronice C. Hiperplazie megakariocitar
E. Anemia din boala cronic de rinichi D. Hipocelularitatea seriei eritrocitare
E. Pancitopenie
5. În ce tip de anemie anticorpii anti-factor
intrinsec sunt pozitivi?
A. Anemia prin deficit de acid folic
B. Anemia aplastic
C. Anemia feripriv
D. Anemia pernicioas
E. Talasemia

6. Care din urm toarele anemii sunt

normocitare normocrome?
A. Anemia aplastic
B. Anemia prin deficit de acid folic
C. Anemia posthemoragic
D. Anemia hemolitic
E. Anemia sideroblastic
 STUDIU DE CAZ

1. O femeie în vârst de 28 de ani se prezint la controlul medical, acuzând dispnee, palpita ii i astenie
progresiv , accentuate în ultimele 3 s pt mâni. Din antecedentele personale, re inem c a prezentat
menoragii relativ abundente în ultimele 4 luni.
Hemoleucograma:
Nr. Leucocite = 6.500 /mm3 (V.N = 4.500-10.000/mm3)
Nr. Eritrocite = 3 mil./mm3
Hb = 9 g/dL
Ht = 30%
VEM = 68 fL
HEM = 25 pg
CHEM = 30 g/dL
Nr.Trombocite = 160.000/mm3 (V.N. = 150.000-450.000/mm3)

Ce diagnostic(e) intr în discu ie?

Ce investiga ii suplimentare sunt justificate?
Argumenta i r spunsul.

……………………………………………………………………………………………………….…..………………

…………………………………………………………………………………………………………...………………

2. O femeie în vârst de 59 de ani se prezint la medic pentru astenie progresiv , iritabilitate, sc derea
apetitului i dificult i la mers. Frotiul de sânge periferic relev : macrocitoz i neutrofile
hipersegmentate.
Hemoleucograma:
Nr. Leucocite = 3.500 /mm3
Nr. Eritrocite = 2,12 mil. /mm3
Hb = 7,5 g/dL
Ht = 22%
VEM = 120 fL
HEM = 33 pg
CHEM = 35 g/dL
Nr.Trombocite = 105.000 /mm3

Ce diagnostic(e) intr în discu ie?

Ce investiga ii suplimentare sunt justificate?
Argumenta i r spunsul.

…………………………………………………………………………………………………………...……………

…………………………………………………………………………………………………………….…..…………