Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

PERSONALITATEA ELEVULUI
DEFINIȚIE

Personalitatea = CONDUITA
 STABILĂ si
 SPECIFICĂ a unei persoane - care o diferentiaza de alte
persoane
 Îmbina trasaturi de personalitate
 Generale
 Particulare

Exemple de trăsături de personalitate:

 simțul umorului,
 timiditatea,
 sociabilitatea,
 bunătatea,
 empatia,
 hărnicia sau orice altă caracteristică pe care o puteți defini.

Personalitatea se formează încă de la naştere

continuă să se dezvolte pe tot parcursul vieţii,

are la bază ereditatea

e puternic influenţată de
relaţiile interpersonale şi sociale.

1 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

STRUCTURA PERSONALITĂŢII ELEVULUI cuprinde patru

componente:

APTITUDINILE =
însuşiri de ordin CREATIVITATEA =
instrumental- totalitatea
operaţional, care CARACTERUL factorilor subiectivi
TEMPERAMENTUL = diferenţiază = latura şi obiectivi care
dimensiunea oamenii între ei, în duc la realizarea de
dinamico-energetică a ceea ce priveşte relaţional- către indivizi, sau
personalităţii maniera de valorică a grupuri, a unui
desfăşurare a personalităţii produs original şi
activităţilor. si de valoare pentru
favorizează societate
desfăşurarea unei
activităţi cu
rezultate peste
medie.

Temperamentul reprezintă dimensiunea dinamico-energetică a personalităţii,

care se exprimă cel mai pregnant în conduită.

Acesta îndeplineşte şi funcţia de latură expresivă a personalităţii, întrucât

furnizează informaţii despre felul persoanei:
 iute sau lentă,
 mobilă sau rigidă, etc.

2 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

Temperamentul
este înnăscut, dar
evoluează şi se formează pe parcursul vieţii.
Un temperament nu poate să fie
 bun sau rău,
 de dorit sau indezirabil.
Conform tipologiei lui Hipocrat, există patru tipuri temperamentale
diferite:
1. sangvinic,
2. flegmatic,
3. coleric şi
4. melancolic.
Acestea sunt coordonate de către una dintre cele patru ”umori”:
1. sângele,
2. limfa,
3. bila galbenă şi, respectiv,
4. bila neagră.

Sangvinicul Colericul Flegmaticul Melancolicul

 este vioi, vesel,  este energic  este liniştit,  este sensibil,

sociabil şi activ. şi neliniştit. meticulos şi visător şi puţin
 experimentează  are stări imperturbabil. sociabil.
trăiri afective afective intense,  are o putere de  are puţină energie
intense uneori muncă deosebită,  nu este foarte
 are uşurinţă în a exagerate,  desfăşoară rezistent la eforturi
stabili contacte cu  risipeşte activităţi îndelungate.
ceilalţi energia şi monotone.
 are o capacitate  nu se
de lucru ridicată. adaptează la
 dovedeşte activităţi
sentimente monotone.
superficiale

3 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

APTITUDINILE = ansamblu de însuşiri de ordin instrumental-operaţional,

care diferenţiază oamenii între ei,
în ceea ce priveşte maniera de desfăşurare a activităţilor.

Aptitudinea este un totalitatea însușirilor psihice și fizice

 de ordin instrumental-operaţional
 strict individuale (diferenţiază oamenii între ei),
 relativ stabile ale persoanei,
 care conditionează realizarea cu randament a unei anumite
activitati.
Nu orice însuşire reprezintă o aptitudine, ci doar aceea care favorizează
desfăşurarea unei activităţi cu rezultate peste medie.

Nivelul de dezvoltare şi funcţionalitate al aptitudinilor poate fi evaluat după:

 rapiditate,
 volum,
 precizie,
 eficienţă şi
 originalitate.

Aptitudinile pot fi
 dobândite sau
 înnăscute.

Aptitudinile se clasifică în mai multe CATEGORII.

În funcţie de natura proceselor psihice, se evidenţiază:
aptitudinile senzoriale,
aptitudinile psihomotorii şi
aptitudinile intelectuale.

În funcţie de orientare, există două ramuri:

aptitudini speciale
o tehnice,
o literare,
o artistice, etc. şi

4 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

aptitudini generale
o inteligenţa sau latura rezolutiv-productivă a personalităţii,
o spiritul de observaţie, etc..

IMPORTANȚA aptitudinilor:
 favorizează succesul profesional şi, câteodată,
 constituie cerinţe obligatorii pentru exercitarea unei profesii.

73 de aptitudini descrise de Edwin Fleishman in „Ghidul aptitudinilor umane:

definirea si masurarea aptitudinilor umane”.

In plus, ghidul documenteaza cele mai cunoscute

-teste care pot fi utilizate pentru a masura fiecare aptitudine in parte, precum si
-exemple de profesii care necesita o dezvoltare deosebita a fiecarei aptitudini.

Termenul aptitudine provine din limba latină, din cuvântul aptus care însemna
,,bun pentru…” ,,capabil de…” .

Aptitudinea este un complex de insușiri psihice și fizice strict individuale, relativ

stabile ale persoanei, care conditionează realizarea cu randament a unei anumite
activitati.
Clasificarea aptitudinilor
1. Dupa structura si gradul lor de complexitate, pot fi:
a. simple – exemple: acuitatea vizuala, discriminarea culorilor, etc.
b. complexe – cand rezulta din imbinarea şi organizarea specifica a unor
aptitudini simple si nu doar din insumarea acestora – exemplu:
aptitudini artistice.
2. După specificul activitatii solicitante, care pot fi:
a. Aptitudini generale, sunt cele care participa si ajuta la desfasurarea
cu succes a mai multor forme de activitate –
Exemple:
 inteligenţa,
 spiritul de observaţie.

5 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

b. Aptitudini speciale, care sunt necesare pentru desfasurarea unei

anumite forme de activitate –
Exemple:
 aptitudinea pedagogica,
 aptitudini sportive,
 aptitudini tehnice.
Chiar si prin simpla lor ENUMERARE ne putem da seama de complexitatea
fiintei umane.

APTITUDINI COGNITIVE
Aptitudini cu referire la capacitatile și mecanismele invatarii și accederii la
cunostinte, la cunoastere.
1. Intelegerea verbala
2. Intelegerea limbajului scris
3. Exprimarea orala
4. Exprimarea in scris
5. Fluenta ideilor
6. Originalitatea
7. Capacitatea de memorare
8. Receptivitatea la probleme
9. Rationamentul matematic
10. Usurinta aritmetica
11. Rationamentul deductiv
12. Rationamentul inductiv
13. Ordonarea informatiilor
14. Flexibilitatea categoriala
15. Rapiditatea structurarii informatiilor
16. Flexibilitatea structurarii
17. Orientarea spatiala
18. Capacitatea de vizualizare
19. Rapiditatea perceptiei
20. Atentia selectiva
21. Atentia distributiva

6 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

APTITUDINI PSIHOMOTORII
Aptitudini care se refera la functiile motrice realizate prin activitatea nervoasa
superioara; determinat de aceste functii.
Centru psihomotor = regiune a scoarței cerebrale care intra în actiune sub
influenta unei excitații cerebrale fizice.
22. Precizia controlului
23. Coordonarea miscarii membrelor
24. Alegerea raspunsurilor motrice
25. Sincronizarea miscarilor
26. Timpul de reactie
27. Stabilitatea mana-brat
28. Dexteritatea manuala
29. Dexteritatea degetelor
30. Viteza ansamblului incheieturii mana-degete
31. Rapiditatea de miscare a membrelor

APTITUDINI FIZICE
32. Forta statica
33. Forta exploziva
34. Forta dinamica
35. Forta trunchiului
36. Supletea extensiei
37. Supletea dinamica
38. Coordonarea ansamblului miscarilor
39. Echilibrul corporal
40. Rezistenta fizica

APTITUDINI SENZORIALE / PERCEPTUALE

Senzorial - care privește organele de simț, care se realizeaza prin simturi.
2. (Fiziol., Psih.) Care are legătura cu producerea senzatiilor sau cu receptarea
stimulilor externi sau interni;
Senzitiv/Perceptual - referitor la percepție - Proces psihic prin care obiectele și
fenomenele din lumea obiectiva care actioneaza nemijlocit asupra organelor de
simt sunt reflectate in totalitatea insușirilor lor, ca un intreg unitar; imagine
rezultata in urma acestei reflectari; facultatea de a percepe fenomenele lumii
exterioare.
41. Acuitatea vizuala de aproape (simțul văzului)
42. Acuitatea vizuala la distant (simțul văzului)
43. Vederea cromatica (simțul văzului)

7 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

44. Vederea nocturna (simțul văzului)

45. Vederea periferica(simțul văzului)
46. Perceperea adancimii / vederea stereoscopica (simțul văzului)
47. Vederea în lumina stralucitoare (simțul văzului)
48. Sensibilitatea auditiva (simțul auzului)
49. Atentia auditiva (simțul auzului)
50. Localizarea sunetelor (simțul auzului)
51. Recunoasterea vorbirii (simțul auzului)
52. Claritatea vorbirii (simțul auzului)

APTITUDINI SOCIALE / INTERPERSONALE

53. Amabilitatea
54. Flexibilitatea comportamentala
55. Capacitatea de coordonare
56. Responsabilitatea
57. Asertivitatea
58. Capacitatea de negociere
59. Persuasiunea
60. Sociabilitatea
61. Conformismul social
62. Receptivitatea sociala
63. Auto-controlul
64. Increderea sociala
65. Dezvoltarea celorlalti
66. Obtinerea de informatii prin conversatie
67. Dorinta de realizare
68. Deschiderea catre experiente
69. Independenta / autonomia
70. Perseverenta
71. Controlul tendintei de a lua decizii pripite
72. Argumentarea verbală
73. Capacitatea de refacere a tonusului

8 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

Cognitiv = Care se refera la cognitie – procesul mental prin care se realizeaza

cunoasterea. Include
1. perceptia,
2. gândirea / judecata,
3. creativitatea si, posibil,
4. intuitia.

CLASIFICAREA PROCESELOR PSIHICE COGNITIVE

Tipuri de procese psihice.

1. procese psihice cognitive elementare, simple, SENZORIALE:
a. senzaţia,
b. percepţia şi
c. reprezentarea

2. procese psihice cognitive, complexe, SUPERIOARE:

a. gândirea,
b. memoria
c. imaginaţia

3. procese psihice AFECTIVE

a. emoții
b. afecte
c. sentimente
d. pasiuni

4. procese psihice VOLITIVE

a. voința

9 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

Activități și procese psihice REGLATORII

1. Motivația
2. Afectivitatea
3. Activitatea voluntară

CARACTERUL
Caracterul desemnează latura relaţional-valorică a personalităţii, fiind
alcătuit din trăsături caracteriale care se înscriu pe un continuu de la pozitiv la
negativ.
De aceea, se poate afirma că toţi oamenii au caracter, dar orientat valoric
diferit.
Această componentă a personalităţii integrează trăsături caracteriale,
precum următoarele:
 toleranţă/încăpăţânare,
 bunătate/răutate,
 dărnicie/egoism,
 perseverenţă/neseriozitate etc.
Caracterul este schimbător.

Puterea caracterului este dată

 de forţa convingerilor,
 de tăria cu care le apărăm şi le susţinem.
Formarea caracterului debutează în copilărie, prin diferite mijloace,
numite mecanisme:

 Mecanismul condiţionării presupune faptul că familia

o încurajează comportamentele dezirabile şi
o le sancţionează pe cele indezirabile.

 Mecanismul autorităţii integrează acele

o principii şi
o valori impuse copilului de către familia sa.

 Mecanismul imitaţiei şi al modelului demonstrează că un copil are

tendinţa de a imita şi de a adopta modele de conduită din mediul familial şi social.
10 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”
Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

CREATIVITATEA
= ansamblul unitar al factorilor subiectivi şi obiectivi
care duc la realizarea de către indivizi, sau grupuri, a unui produs
 original şi
 de valoare pentru societate.
În procesul creaţiei sunt implicaţi factori psihologici:
 Intelectuali:
o factori de fluenţă,
o flexibilitatea gândirii,
o originalitatea,
o imaginaţia şi
o inteligenţa.
 Non-intelectuali:
o factori aptitudinali,
o motivaţionali,
o atitudinali şi
o temperamentali.

Creativitatea are mai multe niveluri.

Astfel, CREATIVITATEA EXPRESIVĂ este forma fundamentală şi se
manifestă în comportamentul spontan:
1. mimică,
2. gesturi, dar şi
3. în desenele copiilor mici.
Următorul nivel este ocupat de CREATIVITATEA PRODUCTIVĂ, care
este orientată spre obţinerea unor lucruri noi.
Urmează CREATIVITATEA INVENTIVĂ, ce se valorifică prin invenţii
şi descoperiri, iar apoi
CREATIVITATEA INOVATOARE, care aduce modificări semnificative
în principii care stau la baza artei sau ştiinţei.
Ultimul nivel este reprezentat de CREATIVITATEA EMERGENTĂ,
specifică omului de geniu, care revoluţionează un anumit domeniu.
11 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”
Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

În concluzie, omul îşi formează o PERSONALITATE UNICĂ, ce învăluie

TRĂSĂTURILE
1. emoţionale,
2. cognitive şi
3. comportamentale specifice fiecărui individ, învăţate şi dezvoltate prin
experienţă şi relativ consistente de-a lungul timpului.
Prin urmare, omul trebuie să înţeleagă natura personalităţii atât
 pentru o mai bună cunoaştere de sine, cât şi
 pentru cunoaşterea celorlalţi oameni cu care interacţionează!

Abordări în cercetarea personalității

1. Abordarea biologică (evidențiind neuroștiința).
2. Abordarea comportamentală (evidențiind modelele observabile ale
activității).
3. Abordarea cognitivă (evidențiind prelucrarea informației).
4. Abordarea fenomenologică (subliniind declarațiile oamenilor despre
experiența lor internă).
Aceste forme de date nu sunt incompatibile. Ele sunt combinate în cercetarea
psihologică. Avem nevoie de o varietate de perspective atunci când ne ocupăm de
un sistem atât de complex cum este personalitatea. Prin examinarea sistemului
din unghiuri diferite, putem construi o imagine mai completă.

Toată lumea care studiază personalitatea pare să convină asupra distincției dintre
1. Persona,
2. EUL PRIVAT (sinele/ identitate personală) și
3. Procesele inconștiente.
Toată lumea pare să creadă că este benefic să studiezi trăsăturile, care sunt
lucruri distincte despre indivizi.

12 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

1. Persona - numele folosit de vechii greci pentru masca teatrală purtată de

actori pentru indicarea emoțiilor. Aceasta este fața care se arată lumii.
O persona (o mască) poate să nu se potrivească cu sentimentele sinelui
conștient. Poți să fii speriat, dar să arăți o față curajoasă față de lume. Poți
acționa în funcție de un rol, deși ai prefera să faci ceva diferit. Oamenii sunt, de
obicei, conștienți de afișarea aparenței, în timp ce au sentimente diferite. Pot fi
asumate diferite măști sau roluri, în funcție de context.

În general, cuvântul rol semnalează existența unei persona sau al unui mod
aprobat social de a acționa în anumite situații.
Când joci un rol (
 de fan al unui sport,
 ofițer de rang înalt,
 tutore,
 copil responsabil,
 șef),
îți pui un chip, afișând un set modificat de comportamente cu scop social.

O persoană poate juca mai multe roluri, în funcție de grupul sau contextul social.
În acest sens, toți avem personalități multiple sau cel puțin mai multe personaje.

2. Sinele (conștient) sau eul privat / identitate personală - cel de-al doilea nivel
al personalității, din spatele măștii.
Pentru majoritatea oamenilor, acesta este reprezentat de cuvântul "sine".
Această parte a sistemului de personalitate domină experiența conștientă.

Sentimentul de sine sau de identitate este strâns legat de memoria detaliată a

experiențelor pe care le-am avut în viață. Însă personalitatea înseamnă mai mult
decât memoria experiențelor noastre de viață.

13 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

Experiențele personale și amintirile NU reflectă în mod clar același lucru ca

sinele sau personalitatea, deși memoria personală este considerată a fi o
înregistrare a propriei persoane de-a lungul timpului.

Mandler a identificat funcțiile executive ale sinelui conștient:

a) actul învățării,
b) realizarea planurilor și
c) rezolvarea problemelor.
Asemenea executivului dintr-o corporație, o parte a sistemului nostru cognitiv și
de personalitate stabilește planuri și le modifică după cum o impune realizarea
sarcinilor.

3. Inconștientul este cea de-a treia componentă generică a personalității, cu

mențiunea că nu este chiar o componentă, el fiind compus, prin definiție, din
toate lucrurile pe care nu le putem aduce în mod voluntar în conștiință.

Inconștientul este definit

 prin includere (se află în interiorul nostru, parte a sistemului creier / corp) și
 prin excludere (constă din toate informațiile, impulsurile sau tendințele
care nu sunt accesibile atenției).
Ca atare, inconștientul este diferit, atât de persona, cât și de sinele conștient.

De ce psihologii moderni se referă la procesele inconștiente (la plural)?

Psihologilor din zilele noastre nu le place să concretizeze inconștientul (să-l
trateze ca pe un lucru concret sau ca pe un obiect singular). Există mai multe
procese inconștiente decât putem cataloga noi. Mai mult decât să vorbească
despre "inconștient", psihologii contemporani vorbesc despre procese
inconștiente, la plural.

Câțiva teoreticieni timpurii ai personalității (în special Freud și Jung) au fost

fascinați de procesele inconștiente.

14 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian 2019

Psihologii cognitiviști moderni studiază și ei procesele inconștiente, dar le

numesc procese implicite sau non-atenționale, în loc de inconștient, în parte
pentru a evita asocierea lor cu ideile freudiene despre personalitate.

Teoriile personalității orientate spre societate ale lui Adler și Horney rezonează
cu ideile actuale din psihologia dezvoltării. Ambii au subliniat influențele
formative timpurii ale familiei și importanța dinamicii acesteia, cum ar fi nevoia
copilului de aprobare și confort din primii ani.

Cele mai noi abordări ale personalității, din ultimele decenii, pun accent pe
puterea sinelui conștient. Psihologii recunosc faptul
 că afișăm fețe diferite cu ocazii diferite,
 că avem dialoguri cu noi înșine și
 că ne modificăm tendințele personale pe măsură ce ne confruntăm cu
provocările vieții.

15 Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”