Teatrul a fost creat de greci în secolul V î.Hr.

S-a născut din serbările

organizate în cinstea zeului Dionis, zeul viței-de-vie, al vinului și al veseliei. Un grup de bărbați
îl reprezentau pe zeu și pe însoțitorii săi, satirii, costumați cu blănuri și coarne de țap („tragos”),
cântând și dansând în jurul unui altar. Treptat, din grupul respectiv, numit cor, s-a desprins o
persoană, apoi două, mai multe - actorii - care schimbau replici cu corul.

Pe vremuri, în Grecia Antică, numai bărbaţii puteau juca în piese de teatru. Ei

jucau şi rolurile de femei. Se foloseau măşti pentru ca publicul să recunoască personajele jucate

În Grecia Antică, numai băieții și bărbații erau actori. Ei purtau măști pentru ca
publicul să știe ce rol joacă - de bărbat sau de femeie, de înțelept sau de nebun. Teatrele grecești
erau imense, cu până la 17.000 de locuri.

Cornelia Nicoleta Gavrila

 Primul teatru romanesc s-a infiintat in anul 1817 in zona Banatului, la
Oravita, mai exact in ziua de 5 octombrie. Prima piesa de teatru care s-a si desfasurat de altfel la
mai putin de 50 de kilometri de Resita a purtat denumirea de „Gelozia Umilita”.

Parintele de drept moral al primului teatru romanesc este Ion Niuny, el fiind si
finantatorul Clubului diletantilor de teatru din anul 1806. Acesta era de profesie arhitect, iar
originea sa era macedoneana – romaneasca.

Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iasi este cel mai vechi Teatru
National din Romania. Primul teatru din Romania este cel din Oravita, construit in 1817 de
arhitectul Ion Niuni, fiind si prima cladire de teatru din Europa care era iluminata cu lampi de
acetilena.

Cornelia Nicoleta Gavrila

 Vechiul Teatru Național s-a numit la începuturile sale Teatrul cel Mare? Și-a
păstrat această titulatură până în anul 1875 când Alexandru Odobescu, directorul de atunci al
teatrului, a pus pe frontispiciu noul nume: Teatru Național.

Gheorghe Asachi a fost cel care a pus in scena prima piesa in limba romana,
"Mirtil si Hloe", spectacolul fiind gazduit in casele boierului Ghica. Pe masura pe publicul
deprindea gustul teatrului, iar in Iasi incepeau sa vina trupe straine (italiene, rusesti, franceze) se
simtea tot mai mult nevoia unei cladiri dedicate spectacolelor. Oricat de mari si impunatoare,
casele boieresti care au jucat initial rolul de "sali de spectacol" erau totusi prea mici.

Informatii culese de pe site-urile Wikipedia, www.destepti.ro, www.roli.ro,

www.istorielocala.ro.

Cornelia Nicoleta Gavrila