Sunteți pe pagina 1din 108

ANALEIvE A. R.TOM. XXVI.MEM. SECT. ISTORICE. No. 9.

. .
, . .
, . __..
.

- ACADEMIA ROMANA ,
..
. .
. .
., - . - .

,
.
. ..
.

BISERICA 5I PODUL DIN BORZESCI


.
.
PRECUM 1 )
.
. .
.. .
. 0 OCHIRE RELATIVA
. ,
. .
. . LA , ..
....
. .
. .

BISERICILE ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE

.11
.

..,
.
.
DE . , .

' `-
'
.
Dr. C. I. ISTRATI ,
-

- '. . MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE.


.. .
.
. .

(CU 21 FIGURI IN TEXT $1 28 STA MPE.) ...

.
° .
.
°

. lir .
EXTRAS DIN -
ANALELE ACADEMIEI ROMAN E .
Seria II. Toni. XXVI.
,
. MEMORIILE SEOTIUNII ISTORICE. -
-1

,,,,,.`V13LI ELI .- ; .-
,
_ , ' * ACADEMIEI *
, ...____.
--N.
- . -----*FMN-S .
.. . ,. .

..

; --
..
, '
. -
I BUCURESCI
. .

INSTIT. DE ARTE GRAFICE CAROL GoBL" S-sor ION ST. RASIDESCU


16, STRADA DOAMNEI, 16
1904. 11447
. h
.
1...--1 ......

Pretul 2 Lel.

www.digibuc.ro -:

ii 11 -
Analele Societitil Aeademiee Romaine. Seria I : L. B.
Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878: sedinte, comunicari, notite si me-
, moril.
- Analele leademiel Romane. Seria II:
r.
i
Tom. I. --__Sesiunea extraordinara din anul 1879 . . . .
II. Sect. I. --
Desbaterile Academiel in 1879-80
r

.... . 5. 3,50

4
;T *
II.
, III.
Sect. II.
Sect I.
--
Discursuri, memorii si notite
-
Desbaterile Academiel in 1880-81 ...
(Sfdrsit)
.

... 5.-
.

III. - Sect. II. - Memorii si notite.


IV. - Sect. I. - Desbaterile Academiel in 1881-82
* (Sfdrsit.)
3._
IV. - Sect. II. - Memorii si notite .. .... .
* . .

- Sect. I. - Desbaterile Academiel in 1882-83 . .. ...(Sfdrsit)


. . .

1 ' ) .
3._
. V.
V. -- Sect.
Sect. I. - Desbaterile Academiel in 1883-84 ......
II. Memorii si not*. . . . (Sfdrszt)
. . . . .
. .

2.-
I.
_
' D . VI.
VI. - Sect. II. - Memorii si notite . (Sfdrsit)
Viéta si scrierile lui Grigorie Tamblac, de Episc. Melchisedec. .
. . . . .
. .
.

1,20
Despre Alexandru Mavrocordat Exaporitul si despre activitatea
,20
i
.
,
VII. --
sa politica si literal* de A. Papadopol-Calimach . . . . .
Sect. I. , Desbaterile Academiel in 1884 85 . . .
Sect. II.- Memorii si notite.
3. .
. ..... (Sfdrsit.)
VIII. - Sect. I. - Desbaterile Academiel in 1885-86 ..... -.
VII. . .
3.-
VIII. - Sect. II. - Memoril si notite
7 . .
; . (Sfdrsit) . . . . . . .

. Amintiri despre Grigorie Alexandrescu. Serikire catre V. Alec-


_ - sandri, de Ion Ghica ,30
Apulum, Alba-Iulia. Belgrad in Transilvania. Studiii de G. Baritiü. ,30
Schite din viéta Mitropolitului Ungro-Vlachiei Filaret II, 1792,
si a altor persóne bisericesci cu cari el a fost in relatiuni de
aprópe, de Episcopul Melchisedec . . . . .
Notitä istorica despre orasul Botosani, de A. Papadopol-Calimach.
.
. . . . 1
Rapórte asupra chtor-và mAnsastiri, schituri si biserici din térd,
presentate Ministerului Cultelor si Instructiunii publice, de
Gr. G. Tocilescu
Dare 4e Molt despre colectiunea de documente istorice romane
1.
aflate la Wiesbaden.Cuvintare pentru aniversarea lilei de 10
.
Malt, tinuta de Dimitrie A. Sturdza. (Cu 4 stampe.)
I. Scrisóre autografa de la Michaiii-Vitézul. II. Stégul lui Serban-
. . L
' Vodd Cantacuzino. III. Noué descoperiri numismatice roma-
. nesci. -
Cuvintare pentru aniversarea clilei de 10 Mail, tinutd
de D. A. Sturdza. (Cu 1 stampa.)
*
.
IX.
IX.
-Desbaterile Academiei in 1886-87
Memoriile Sectiunii Istorice . . ...... .
. . (Sfdrsit)
5. - Iv
n

pece Maia. Memoriii presentat Academiei, de D. A. Sturdza . . ,30


Biserica din Parhauti in Bucovina, de S. Fl. Marian . . . . . ,20
Séma Visteriel Moldovel din 1818, de V. A. Urechid . ,20
............
.

0 statistia a Teril-Romanesci din 1820. Comunicare de V. A.


Urechid . . . . . . . . . . . -,20
Inscriptiuni dupd manuscrise. Comunicari si note de V. A. Urechid. ,30
Generalul Pavel Kisseleff in Moldova si Téra-Romanesca, 1829
1834, dupd documente rusesci, de A. Papadopol-Calimach.
Notite despre slobozil, de V. A. Urechid --,40
>,

. X.
X.
-
Desbaterile Academiel in 1887-88
Memoriile,Sectiunii Istorice . . (Sfdrsit)
. . . .
4.
Didachiile sail predicele Mitropolitului Antim Ivireanul, tomul II
Studiii de Episcopul Melchisedec. --,40
Studil asupra legii celor XII table de Ion Kalinderu . . . . ,60
- De la Tobolsk pane in China. Note de calatorie de Spatarul Ni-
colae Milescu, 1675. Traduse dupd un text grecesc de G. Sion.
Arehimandritul Vartolomeiii Mazareanul (1720-1780). Notitä bio-
1.
J
grafica si bibliografica, de V. A. Urechid ..... , . . . . ,60
Sigiliul tfirgului Petrel (jud. Nemtu). Notite istoricA de V. A. Urechid. ,30
Pe file de ceaslov. Note istorice de V. A. Urechid ..... . . ,20
Document referitor la limba romiinésea. Comunicare de V. A.
. Urechid. (Cu stampa heliografica.)
Documente dintre 1769-1800. Comunicari de V. A. Urechid. . . ,40
Documente relative la anil 1800-1831. (I-a Serie.) Comunicatiune
de V. A. Urechid - ,40

www.digibuc.ro
BISERICA I PODUL DIN BORZESCI
PRECUM

0 OCHIRE RELATIVA
LA

BISERICILE ZIDITE DE STEFA N-CEL-MA RE


DE
Dr. C. I. ISTRATI,
Membru al Academier Romine.

$edinta de la 19 Marlie 1904.

Domnilor Co legi,
La 2 Iulie a anului curgAtor se implinese 400 ani de la mOrtea unuia
din cel mai marl eroi i domnitorl ai nOmului nostru, Stefan-eel-Mare.
ScOteti din mersul istoriei Moldovei domnia lui Stefan-cel-Mare, in
acele timpuri când Islamismul lovià cu atAta furie In aceste pArti ale
Europei i cAnd Moldova sub predecesorul acestui domn incepuse sA
ingenuncheze, i yeti ved45 dacA némul nostru mai puteh fdra acéstA
fericitA domnie sA ajungé ceea ce este in present. Se va vedé de.
asemenea cA dorinta lui Mahomed II de a cucerl Roma ar fi avut
multe probabilitAti a se realisà.
In perioda cea mai InAltAtOre a cuceritorilor se ivi deodatä cea
mai puternicA intrupare a apOrAtorilor crestinAtAtii in fiinta lui Stefan-
eel-Mare I
De Ore-ce mormintul marelui Voevod se an in o regiune care nu
mai face parte din frumOsa MoldovA, vom fi pusl In imposibilitate de
a sOrbAtori la mormintul WI, cum s'ar cuveni, a patra sutime de aril
de la mOrtea sa.
Din fericire insA avem in tara nOstrA un loc scump inimilor roma.-
nesci, i anume acela unde s'a nAscut eroul nostru national: Satul
Borzescii din judetul Bactil
Anatole A. R.Tom. XXVI.Memoriile Seq. Istorice. 1

www.digibuc.ro
2 DR. C. I. ISTRAtI 262

Acolo se afla i o biserica zidita de Stefan-eel-Mare la anul 1494,


in amintirea stramo0lor sëi. (Stampa I.)
Am put e. deci ca in acea biserica §i in cadrul admirabilei localitati,
uncle nemuritorul voevod a vklut pentru prima data lumina dilei §i
tara sa, sa ne intrunim pentru a s'erbatori in mod mai prielnic me-
moria lui.
Personal void cauta ca cel putin cetätenii judetului Bun sa faca
ast-fel, ca la Borzesci rugele nóstre sa se inalte spre a aduce prinos
memoriei §i faptelor aceluia care timp de 47 ani a luptat necurmat,
cu cerbicie i cinste, pentru a ne 'Astra némul §i credinta.
Biserica din Borzesci se OK Domnilor, ca multe din monumentele
mistre, scumpe prin trecutul lor, in stare Inaintata de ruing. (Stampa II.)
Ea e situata pe o ridicatura in centrul unel admirabile regiuni,
lipsitd in present de locuintele ce pe vremuri erail langa ea, aflandu-
se insa in apropiere de Targul-Ocna, Bacad 0 de locul unde se afla
odinióra Targul-Trotu§ului.
Actualmente satul Borzescil e alipit là comuna Ripile din plasa
Tazlaul-de-jos. El e compus din 2 sectil: Borzescii cleicae, §i Borzescii
reizefi sad Crucea de piétrd, in care se AA biserica ridicatä de Stefan-
eel-Mare.
Mo0a Borzescil a apartinut pang la mOrte marelui poet Vasile
Alecsandri; exista Inca vechile case boeresci.
Biserica domina calea ferata i oséua Targul-Ocna. Ea a fost vi-
sitatä de episcopul Melchisedec, la 1859 §i la 1879, care II §i consacra
paginele 124-126 din lucrarea sa. (1)
Cu acéstä ocasiune s'a facut cunoscut §i continutul inscriptiunii ce
se OA la intrarea bisericii.
Am visitat acest sfint loca§ in vara anului 1899.
In biserica nu se mai slujesce, ea stà inchisa, nu are imprejmuire
§i totul e in mina.
Ire'dênd la acea data ca. budgetul Statului multa vreme nu va mai
pute" face cheltuelile necesare pentru conservarea monumentelor nOstre
istorice §i dandu-mi ging. §i de cjilnica derepanare a acestui monu-
ment insemnat, am luat dispositiunea de a se fotografia cu deamanuntul,
atat biserica, cat i principalele obiecte aflatóre in ea.
In acest chip §i in mod minunat ca executiune se va puté 'Astra
urma01or ceea ce se pare& cd nu le vom lash. alt-fel.

(1) Noble istorice $i, archeologice adunate de pe la 48 mânästifi i biserici antice


din Moldova. Bueuresei, Tipografia e5rti1or bisericesei, 1885.

www.digibuc.ro
263 DISERICA I PODTIL DIN BOEZESCI ZIDITE Dg VrEVAN-Cgt-MARE. 3

AEI insa cu bucurie cä in curand Ministerul Cultelor va incepe res-


taurarea aceste bisericL Va face o faptd blind 0 romanésed.
La 1899 s'aii. lucrat 6 albumuri, din care unul pentru Academia Ro-
mai* la care de la inceput m'am gandit.
Daca v aduc abia anul acesta albumul de fata, causa e ea am avut
dorinta, pe cat timpul §i puterile imi permit, sa.71 insotesc de Ore-cari
mid lämuriri.
De alt-f el intardierea acesta involuntara imi pro curl alésa pldcere
de a vorbi, ori-caf de putin, de tefan-cel-Mare §i ast-fel §i fericirea
de a constata Ca serbarile aniversäril acestul eroü, ce vor ave loc
in cursul anului acestuia, Incep prin cetirea de fata, in plenul Aca-
demiei, cum de alt-fel se §i impunel acestui templu al culturii pan-
romane.
Regretatul nostru coleg, episcopul Melchisedec, a tradus din slavonesce
inscriptiunea bisericiL (Stampa III.) Ea este continutd in lucrarea sa.
Daü cu acestä ocasiune i o traducere, dupa fotografii, facute de un
modest institutor, d-1 Al. Stefulescu de la Targu-Jiului, cunoscetor a nu-
meróse limbi vechl i moderne, istoric i mai pre sus de kite consci-
intios i desinteresat lucrator :
<do Stefan Voevod, cu mila lui Dumnedeti, Domn al Orli Moldovei
§i cu prea iubitul sea fia, Alexandru, aü zidit acest hram (biserica)
care este in Borzesci pe Trotti, Adormiril prea Sfintei NascetOrei de
Dumnedeii, intru ruga 0e-0 i intru pomenirea sfint-réposatilor mo0
§i parinti a lor, 0 care a inceput a se zidl in anul 7001 (1493) luna
Iulie in 9 0 s'a savagit in anul 7002 (1494), iar al domniel sale anul
curgetor al 38-lea, luna Octomvrie 12.)
Din continutul acestel inscriptil P. S. Sa conchidea :
1) Ca ea confirmä traditiunea dupl care Stefan Vodà e näscut in
acestä localitate, in care avea el pe mo0i sei i stramo01 set
2) Ca inceputul domniel lig. Stefan trebue pus in 1456 §i nu
la 1457.
3) Ca Stefan-cel-Mare incepea anul la 1 Ianuarie 0 nu la 1 Sep-
temvrie.
Se vede cà zidirea cu. tOte cA e mica, din cause ce ne putem uwr
explica, a dainuit 15 luni.
In lucrarea sa plrintele Melchisedec ne mai spune :
dn anul 1879 am observat imprejurul ei mai multe pietre mormin-
tale, cu epitafuri antice slavone, dar timpul nu mi-a permis sa me
ocup de eleo)

www.digibuc.ro
4 DR. C. I. ISTRATI 264

Ast-fel de pietre nu se mai


.,'''.' 'r ' ele 'Ate ail fost luate sail
v'e'd ;
-
161,k,
acoperite cu pamint.
Aert: 14'144SS., Multe pietre cu inscriptiuni
iti:
au fost intrebuintate mai de
mult la facerea zidurilor de
,440
i 4 '1 1 : V A
sustinere, pe la inceputul se-
4 ,111 colului al XIX-lea, dupa cum
it\4:1
se vede din aceste fotografii ;
d; 1".;°12' *.11.r'.8'14144-41.4"-ti"°1114{;41 .1
tlit-TIVILWATIO il --'e ft:', data Mod a construirii acestor
IT
proptele nu am pututo afla in
lii t _,,;" .-"."-i.. ;laciv A
mod precis. De atunci totusi
;tift& f.t : L': :(''''' ;
1
nu s'a mai fäcut nici o repa-
Yr .; A 4 ±t I
1 4-1
. izz
ratiune ! !
11.06 .iiV Pietrele scrise ce am mai ga-
ti 4 sit le-am fotografiat. Unele in-
t M
....a* 4
tti- .,,'I
c` 1
9,..;
scriptiuni sunt atat de stricate,
'', (41 bilk...tit:1 IA i rcit in cat nu se pot descifra bine,
...'
.- 4, iar altele nu se mai cunosc
t+-k
.;r-,.
w-
de loc. (Stampa IV.)
45
lama transcriptiunea lor :
L . Anul 7 (mil, pi6tra find
c.,
z*,
rupta nu se p6te ceti restul).
s .11
t SA s(e) §tie de cand au
._srs
murit
s
popa Ioan.
Anul 7258 (1750),
t
.1716 Fevruarie 7
I
f Aice se odihneste arba
(róba) lui Dumnedeil, Irina
Rusetina, giupán6sa dumi-sale
lui Manolache Rusat, mare vor-
nic, fiica lui Neculae Buhu*,
epfa.r."4. mare logofat, in anul 7224 (1716)
'41: . Fe(vruarie) 7.. (Fig. 1.)
4;
rsu._
. : Acésta piétra se and in la-
Pig. .1 PiétrA mormintalA a
untrul bisericii, langa u§6, la
Irinei Rusetina, '7224. stanga intraril.

www.digibuc.ro
265 BISERICA $1 PODIEIL DIN BORZESCI. ZIDITE DE STEVAN-CEL-RIARE. 5

Din cele 2 inscriptluni nedescifrabile una e slavond i spune cd ca-


astd piétrei (o ail facut saü infrumusetat) ConstantinD; iar a doua e
romanOsca 0i arata ca cacéstd pietrei o aü fdcut.... Popescu (?) si
fie-se11 Va(siflie pdrintelui lor Du(mitru)> , dupa d-1 Gr. Cretu.
PiOtra infrumusetata cu o scuiptura curiOsa, ornamentala, dar nu
sepulcrald, de sigur cá a fost la clopotnita sail la casele imprejmuitOre.
(Stampele VVI.)
Rusatescil, familie domnitOre in secolul al XVII si forte avutd in
secolul al XVIII, aveau acOsta mosie. De la Rusatesci, carT au stapa-
nit-o pang la 1840, a trecut la familia Alecsandri, prin cumpOratOre.
Tata i fotografia altor pietre acute cu 6re-care maestrie, dar atat
de stricate in cat nu s'ail putut transcrie ; ele sunt zidite in piciOrele
de sustinere.
Parochul satului vecin, care e insarcinat cu paza acestdi sfint locas,
mi-a dat un chrisov de la Petru Rares, singurul document vechiii gdsit
Inca in acOstà localitate.
Din traducerea sa se constata ca se vorbesce de Onesci si sate din
vecinatate ; numele satului Borzesci nu se afla in el.
Din continutul WI se constatä &à:
Petru Vodd Rares, in ultimul an al domniei sale, 1546 Martie 30, confirm
din Barlad lui Balos Ciortan i fratelui sOil Silion Ciortan, stapanire
asupra cumpOraturilor din Onesci pe Trotus, Baliceddi i Scortesci.
Iata actul:
Bfirlad, Martie 30, 7054 (1546).
Cu mila lui Dumnecleil, Noi, Petru Voevod i Domn al tOril Moldaviei, fa-
cem cunoscut i cu acésth carte a nóstrà tuturor cari o vor vedO sail o
-vor aucli cetindu-se, eh a venit inaintea mistrà i inaintea boerilor nostri
moldoveni sluga nóstrd, Ioan Ciortan fiul lui Tóder, de a lui bunà voie, de
nimeni nevoit niel silit, si a vindut a sa drOpth movie i mostenire i cu do-
cument de inthrire, ce a avut de la phrintele domniel mele Stefan Voevod,
a patra parte a satului din Onesci si a patra parte a satului din BälicOni,
si le-a vindut slugilor nóstre Mos Ciortan i fratelui sOil Silion Cior-
tan cu 100 galbeni ththresci i invoindu-se slugile nóstre Bdlos Ciortan,
al frate-sOil Silion Ciortan, ail plAtit tort deplin acesti mai sus scrisl bani,
100 galbeni táthresci, la maim slugil mistre loan Ciortan, fiul lui Tóder,
inaintea Mistrh i inaintea boerilor nostri moldoveni. Intre acestea, asij-
derea all venit inaintea Mistrã i inaintea boerilor nostri moldovenesei
Cerna, fata Micàl, i nepóta el Anusca, fata Maruschi, de a lor bunk voie si
de nimeni nevoite nici elite si ail vindut a lor drépth movie i mostenire
ai cu documente ce all avut mamele lor Mica si Marusca de la phrintele

www.digibuc.ro
6 brt. O. I. ISTRATI 266

domniel mele *tefan Voevod, jumdtate satul din Onesci pe Trotus, i jumá-
tate satul (sters, a trebuit sd fie BAlicéni) si ail vindut, slugilor nOstre BA-
lo§ Ciortan i fratelui sëi Silion Ciortan cu 200 galbeni thtarOsci i invoin-
du-se slugile nOstre BAlos Ciortan i frate-sOil Silion Ciortan aü platit
tot)" i deplin acesti mai sus scrisi bath, 200 galbeni ththrOsci, la mâna Cer-
nel, fata Mioal i a nepótel el Anusca, fata Marusedi, inaintea nöstrà i ina-
intea boerilor nostri moldovenesci. Intre acestea asijderea ail venit inaintea
'Astra i inaintea boerilor nostri moldovenesci slugile nóstre Onità i frate-
sell Dumitru si surorile lor Vitca i Parasca, i Salomia, fiii al lul Iursa,
de a lor bunA vole, de nimini nevoitl i nesilii i all vindut a lor drepta
mosie si mostenire i cu document, de schimb ce a avut tatal lor Iursa de
la fratele domniel mele Bogdan Voevod, a patra parte a satului Scortesel
si ail vindut slugilor nOstre Bdlos Ciortan si fratelui sell Silion Ciortan cu
130 galbeni tätárèsci i invoindu-se slugile nOstre Balos Ciortan i frate-sOil
Silion Ciortan, all plátit deplin acesti mai sus scrisl totl bath, 130 galbeni
tätdresci, la mâna slugilor nOstre Onita i frate-sn Dumitru si surorilor lor
Vitca si Parascel si Salomiei, fill lui Iursa, 0 am vOclut a lor tocmela de
build vole si plata deplind, iar nol asijderea, de la nol, am dat si am Intgrit
slugilor nOstre, lui BOlos Ciortan si fratelui sell Silion Ciortan, aceste mai
sus clise jumätati de sate din Onesci pe Trotus si din BAlicOni i acOsta mai
sus clisa a patra parte din sat din Scortesci, ea sg le fie lor de la nol uric,
ca tote veniturile, lor, fiilor lor, si nepotilor lor i restrànepotilor lor, la tot
nOmul, care se va alege mai de aprOpe nestricatO, nici odata in vOc. Tar
hotarul acestor mai sus Oise jumatatl din Onesci, de pe Trotus si din BA-
licOni, sä fie de la jumdtatea acestui hotar sail de la alte pCrl pe vechiul
hotar ; iar hotarul acestel mai sus clise a patra parte de sat .din Scortesci,
care (sters) sa fie de la a patra parte a acestui hotar, sail de la alte parti
pe vechiul hotar, pe unde din vOc all stOphnit.
Iar dacA s'ar gOsi nescari-vd documente de la acest *tefan Voevod, lis
LOcustd, acele documente sá nu alba' nici o lege inaintea documentelor
nOstre. Iar la acOsta este credinta domniel nóstre mai sus scrisul, Noi Pe-
tru Voevod (rupt l ters), credinta panulul Miron, parcalabul de la Mint,
(rupt), credinta panului Mohilà vistiernic, credinta panului Hrdbor postel-
nic (rupt si sters) si credinta tuturor boerilor nostri moldovenesci, marl
si raid. Tar dupä viata nOstrA, care va fi domn al Ora nOstre moldovenesci
dintre copiii nostri sail din nOmul nostru, sail iardsi pe eine va alege Dum-
nedeii, s'd fie domn al Orli 'Astro moldovenesci, acela sh nu strice dania,
si intdrirea nóstrA, ci s'o imputernicescá si s'o intArOsca, pentru cal el ail
cumpérat cu al lor drepti bath. $i pentru mai mare putere i inthrire
a tot aceea ce s'a scris mai sus, am poruncit credinciosului nostru pan
Mat (rupt i sters), ca s'o scrie si sh spAnzure pecetea nostra de car-
tea nOstrà acOsta. A scris Michail Boldur in anul 7054 luna Martie 30.
Dad in localitate nu am gAsit nici un document relativ la Bor-

www.digibuc.ro
267 BISERICA 51 PODUL DIN BORZESCI. ZIDITE DE TEFAN-CEL-MARE. 7

zesci, iatà altul de la Stefan Vodg, din douè ce dell in traducere de


la acest Domn, ggsite in familia mea. In unul din ele se vorbesce de
un Triful Borzescul. Ambele acte sunt date in Vas luig, la 15 Martie 1497.
In primul Stefan-cel-Mare coaxing. lui Borcea, fiul lui Triful Bor-
zescul, moii1e i cumpèrdturile in Betesci si Bgrbosani:
Vasluiü, 15 Martie 7006 (1497).
Cu mila lui Dumnecleg, Nol Stefan Voevod, Domn al t6rii Moldovel, facem
cunoscut i cu acgstä carte a nóstrà tuturor cari o vor vedé sag o vor aucli
cetindu-se, când va fi de trebuintd cui-va, cum ca acest adevérat sluga
'Astra' Borcea, fiul lui Triful Borzescul, ne-a slujit noue cu slujbd drépta
si credinciósg, 1-am ddruit cu osebita mila 'Astra, i-am dat i i-am intdrit
in téra nóstrà a Moldovei, dreptele lui mosii si cump6rdturi, un sat anume
Betescii, in câmpul lui Dragos, unde este casa lui, la móra ce a curnpgrat
tate sgil Triful Borzescul de la TOder Betea cu 100 galbeni tátäresci, ca
sg-i fie do la noi uric, acest sat Betescif i cu tote veniturile, lui, surorei
lui Dragoli, lor si copiilor lor, de asemenea i nepotilor lor f strdnepotilor
lor 6i restränepotilor lor, si la tot némul lor si care li se va alege mai de
apr6pe, neclatit nici odatà in veci. Si de asemenea aw dat i antinfaritshigil
nOstre Borcea si surorii sale Dragon dreptele lor mosiirsatul anume Bärbà-
anii, iaräsi in câmpul lui Dragos, pe Bistrita, si jumdtate satul din Red. Aceste
sate, ce scriem mai sus, sa le fie lor, de la noi uric, si copiilor lor, de asemenea
si nepotilor lor i strgnepotilor lor i restrgnepotilor lor si la tot némul lor,
care se va alege mai de aprópe, neclgtit in veci, iar hotarul acestor sate sd le
fie pe vechiul hotar, pe uncle din v6c ai fost. La acésta este credinta domniei
mole mai sus scris, Stefan Voevod, i credinta prea iubitului fig al domniei
mele Bogdan Vlad i credinta boerilor nostri moldovenesci marl i mici, cre-
dinta panului Duma pgralabul, credinta panului Boldur vornicul, credinta pa-
nului FIerman Steful (1), credinta panului Dumi si a panului Tóder, parcglabul
de la Hotin, credinta panului Eremia de la Némt, Ciortorovski, credinta pa-
nului Sandru de la Cetatea Noug, credinta panului Clanau Spatarul, cre-
dinta panului Isac Visternic, credinta panului Dumsi postelnicul, credinta
panului Mohilà paharnicul, credinta panului Fruntes stolnicul, credinta
panului Petricd comisul, credinta tutulor boerilor nostri moldovenesci mari
si mici; iar pe eine va alege Dumnecleil domn al Oril nóstre moldovenesci,
din copiii nostri sail din fratii nostri sag din némul nostru, sati iarài ori pe
cine va alege Dumnecleil sä fie domn t6ril nOstre, sd nu strice dania si intilri-
tura nóstrg, ci sg o imputernicesca. Si pentru mai mare tarie i impu-
ternicire, am poruncit credinciosului nostru pan Tgutul logofát sä scrie si

(1) Nu o fi fiul Panului Lutian Herman, sub care la 1438 s'a savitrOt marea pOrtà
a Cefatii) la Cetatea Alba? Vecli N. Iorga, lucrarea citatd, p. 99.

www.digibuc.ro
8 DR. C. I. ISTRATI 268

sg anine pecetea nóstrà la acésai carte a nóstrà. S'a seris in Vasluiil in anul
7005, Martie 15. A scris Sandru CArje.
Ce legdturd póte fi intre localitatea Borzesci si familia Borzescul?
Póte cä acesta sd fie de origine de acolo, dupd cum vom vedé in
urmä.
In actul al doilea, *tefan-cel-Mare confirrn5. lui Borcea stdpânire
asupra cump'ordturiI de la Ioan, fiul lul Danciul, tot in Borzesci.
VasluitI, 15 Martie 7005 (1497).
t Cu mila lui Dumnecleil, Nof Stefan Voevod, Domn al terif Moldovei, facern
cunoscut i cu acdstä carte a nósträ tuturor earl o vor vedd sail o vor al*
cetindu-se, cum cá a venit inaintea nósträ i inaintea boerilor nostri mol-
dovenesci, mari i mid, sluga nóstrà Ivan, fiul lul Danciul, nepot lui 'Mier
Betea, de a luf bund voie, de nirndni nevoit i nesilit, si a vindut a lui drépta
movie din al luf drept i propriti uric, din uricul mosilor sef T6der Betea
gi Miclea, un sat in câmpul lui Dragos, anunte_Beteseii, unde a fost móra
Beii, §i a vindut slugil nóstre Borcea i surorei sale Dragoli, cu 100 galbeni
tht6resci, i sculandu-se sluga nóstra. Borcea si sora sa Dragoli si ail plätit
toff acesti mat sus scrisi bant, 100 galbeni tätäresci, in maim slugei n6stre
Ivan, fiul lui Danciul, nepotul lui T6der Betea, inaintea 'Astra' i inaintea
boerilor nostri, i Noi ifeciênd intre dinsii a lor blind voie i tocméld ei
plata deplinA, i Nof asijderea le-am dat de la nol si le-am intArit sluget
nóstre Borcea i surorei sale Dragoli acéstä mai nainte clisd in câmpul luf
Dragos, anume Betescif, unde a fost móra Betil, ca sa." le fie lor de la noi
uric si cu tote veniturile lor i copiilor lor i nepotilor lor si stranepotilor
lor i restrdnepotilor lor si la tot némul lor, care li se va alege mai aprope
necldtitä nici odatá in vecf; iar hotarul acestui mai sus scris sat sä fie din
tote pärtile, pe vechiul hotar, unde din véc a fost.
La acésta este credinta domnief n6stre mai sus scris, Nol Stefan Voevod,
el credinta prea iubitului fiit al domniei nóstre Bogdan Vlad i credinta bo-
erilor nostri, credinta panului Dumi, credinta panului Boldur vornicul,
credinta panului Herman, credinta panului Steful, credinta panului Dumi
si a panului T6der de la Hotin, credinta panului Eremia de la Mint, cre-
dinta panului Ciortori, credinta panului Sandru de la Cetatea Nouá, credinta
panului ClAndu spdtarul, credinta panului Isac visternic, credinta panu-
but Dump postelnicul, credinta panului Mohilä paharnicul, credinta pa-
nului Fruntes stolnicul, credinta panului PetricA comisul i credinta tuturor
boerilor nostri moldovenesci.
Iar dupg viéta nósträ, cine va fi domn al t 'ern' nóstre, din copiii nostri,
sail din némul nostru, sail iargsl ort pe cine va alege Dumnedeil, ca sá fie domn
al te'rii nóstre moldovenesci, acesta sä nu striee dania i intéritura nóstrà,
ci sa o intéréscd i imputerniedscé, pentru Ca le-am dat i intArit, pentru

www.digibuc.ro
269 BISERICA I PODDL DIN BORZESC! ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE. 9

ca ei Inii alt curnp6rat cu al lor drepci i curati bani, i pre mai mare
tárie §i imputernicire la tot ce s'a scris mai sus am poruncit credinciosului
nostru pan Tdutul logofe't s'à scrie i sà anine pecetea mistra' la ace-stá carte
a nóstrd. A scris Dragotà nutulovici, in Vasluiil in anul 7005, Martie 15.
E de notat cA, de*I ambele acte sunt fAcute in ace1a0 loc i aceea§1
di, unul e scris de Dragota Täutulovici i altul de Sandru CA'rje.
SA ne oprim putin la numirile de Borzesci §i Borzescul.
Cu acest nume gdsim urmAtOrele
Borzescii, sat in judetul Bacaii, plasa TazlAul-de-jos, cu mo0a cu
acela§i nume, pe care se aflA balta Borzénca i délul Borzei. A apar-
tinut vornicului Stefanica Roset §i in urmä Vornicului Vasile Alecsandri.
Borzescii, mo§ie in judetul Bacàtz, plasa Tazldul-de-sus, comuna BAh-
nd§eni, cu pAdurea Borzesci i paraiapl Borzesci.
De asemenea:
Borzescii, comund ruralA in judetul Dorphoiil, plasa Ba§dul, cu satul
Borzesci de pe mo§ia care a fost a mAnAstiril Dragomirna din Buco-
vina pAnA la 1785. (1)
Borzescii, sat in judetul Cahul, plasa Tighecil
Borzescii, pArAil in judetul Cahul, laugh satul cu asemenea numire;
primesce in sine pArAul Samalie §i apoi se varsd in Ialpugel.
Borzescii, vale ce servià la 1781 de hotar Moldovel despre Bugeac. (2)
Aceste trei numiri sunt legate de aceea§i localitate.
De asemenea mai avem variantele indicate mai sus:
Borzénca, baltd in judetul Bacáü, plasa Tazldul-de-jos, comuna Ri-
pele, pe teritoriul catunului Borzesci.
Borzei (délul) in aceea§i comunA.
Precum §i:
Borzóia, pod peste pArAul Ioanei, cornuna Curte§ci, judetul Boto§ani.
RAddcina cuvintului pare a fi expresiunea ungard:
Borzas, identicA cu sbArlit, sail dupa. Gr. Cretu : Borz, bursuc, vie-
zure i ariciii.
Inclin pentru ipotesa a doua, ca mai probabila din punctul de ve-
dere fflologic spre a da nascere cuvintului Borzesci. (3)
(1) Marele Dictionar geografic & Romdniei.
(2) Vecli Diclionarzd topografic fi statistic al Romdniei de Dimitrie Frunzescu.
Bucuresci 1872.
(3) In ultimul moment d-1 profesor Gr. Cretu imi irnpArtasesce notita urn:LA.0re:
RomAnescul borz, Borzea ar fi putut proveni si din adiectivul rusesc i maloru-
sesc Kopmai, repede, ager, sprinten, vechilt slavic nopaz, pe care Mik1osich in Diego-
narul sèü 1-a citat dupA un monument din sec. XV sail XVI si care sub forma (n)

www.digibuc.ro
10 DR. C. I. ISTRATI 270

Din nenorocire, invelatul nostru coleg d-1 B. P. Hasdeil nu a ajuns


la cuvintul Borzà, dar gdsim urmdtórele in glosariul de Laurian
Massimu. (1)
cBorzoiu, sau Bftrzoiu i Borzosiu-a, adj., hirsutus; p6rosu, flocosu;
sbärlitu ; din ungur. borzas ?, noi insd credemu a fi audit i simplulu
borzu saü beirdiu, din care bilrzoiu, borzo§iu, ar fi augumentative.»
Cu acéstd semnificatiune Ii gdsim la noi.
Ast-fel In Satira Baba superabi din importanta colectiune, datoritd
d-lui S. Fl. Marian, gdsim :

*i mai clà-mi Inca ce-va


Dintre vaci pe ciudesa,
Dintre of pe (5che§a,
Dintre gisci pe BórzAsa. (2)

Deci gdscd bórz4d e identic cu gascd sbarlita, frisatd, crétd.


Ceea ce este mai curios e cd numai la nol se gdsesc mai comune
aceste gasce, cu penele dorsale lungi §i frisate, earl adesea atdrnd ca
nisce zuluff pdnd la pdmint §i fac penele lor mult mai cautate i pre-
tióse, ca cele drepte §i linse, cum se dice de reguld.
Ele sunt cunoscute de speciali§ti sub numele de oie frisée, ori oie
du Danube.
De alt-fel nu avem multe varietáti intre animalele nóstre, cari sà
fie cunoscute ca atare in strdindtate.
Profit de ocasiune, spre a spune ca afard de geisea no'strei erqd,
bOrzdsd, oie du Danube, nu mai avem decdt gäinile cu gatul gol din
gopat se vede in titlul unel rfinduell dintr'un Molitvenic din sec. XVI sail XVII
(ms. Academiei Romfine. No. 167, f. 83), o formd cu vocala modificatd a vechill slav.-
bulg. i sirb. spx3%. De aicl trebue sd derive numele de familie Bdrzu din Baedil
de la TArgul Nemtuldi (acesta al unui Tutuian venit din Ardél), Band din Seli$tea de
lângd Sibiiü i numele satelor de dincóce si de dincolo de Milcov : Bdrza (acesta si
del, padure), Bdreivóie, Bdrzuica, Bdrzeiii ($i del), Bdrzenl, Barzoteni, Bdrzesci, Bar-
zulesci, Bdrzoesa, Bdrzoia (acesta in tinutul Benderului din Basarabia) i o vale in
Vfileea, Bdrzei (del $i vale, adeed &tut i valea Bdrzei), Bdrzescul (loe isolat), Bdrzesca
(vale), Bdrzila (del), Bdrzota i Bdrzotelut (pirae), cum si Bdrzul, 3 locuri de isvóre
ai un pdrdia$, tote patru in judetul Bacail, ea si satul $i pdrdul Berzunf, care iea
nascere din unul din acele isvóre, pe teritoriul aceleiasi comune. Compara nurnele
Borzoghian saü Borzochian, culme de munte, podi$ $1 pardil de la miaclä-nópte-apus
$i de la apus de Piatra-Némt.
(1) Glossarig de A. T. Laurianu $i I. C. Massimu, pag. 86. Bucuresci 1876.
(2) Satire populare rorndne, adunate de S. Fl. Marian. Bucuresci 1893, pag. 118.

www.digibuc.ro
271 BISERICA SI PODIJL DIN BORZESCit ZIDITE DE BTEVAN-CEL-MARE. 11

Transilvania (poule de Transylvanie), recunoscute de specialisti ca


forte oudtOre.
Trebue sä mai adaug ca numele de Borzescu se mai gäsesce ade-
sea ca: Borzea, familie din Vistea-de-jos (1), din care unul Pavel Bor-
zea se and la 1902 in Muncie (Indiana) din America, de uncle scrid
Tribunei din Sibiu la 1902. (2)
Borzea ar fi identic in acest cas cu bursucul, burtosul, grasul.
Din acestea putem vedé originea numelui satului Borzescii.
Borzea ndscii pe Borzeseul i pe Borzescil ca nume de sat.
Void da ca dovadd continutul unui act din 1574, cu singura deose-
bire cd in loc de bursucos = burtos saü Oros, stufos, sburlit, avem
calificativul barbos.
Joan (Ivonia) V. V., cu mila lui Dumnedeil, Domn al tOrii Moldovei
(a domnit 1572-1574).
cCd WA ail venit inaintea nOstrd i inaintea boerilor nostri ai Mol-
dovei, preotul Draghici si cu nepotil séi ei sad judecat dinaintea nOstrA
cn slugile nóstre Laios Comisel, feciorul Anghelinei ei cu TOder, fe-
ciorul Crdstanei, nepot luI 21.ficul Bdrbosul, i cádênd cu pldngere asu-
pra lor dinaintea nOstra, cliand ei cum cd n'aii acea ocina, dimpreund
cu dinsii in sat in Barbog, ce este a lor mosie, precum ic aceia».
,Scris in 14.1 la anu11574 Decemvrie 31.» (3)
Tot ask cu o alta varianta :
Eu Boat Lator Blidar, pdhdrnicel ot B1idaresci, ot olas Totrus..
1621 Martie 7.» (4)
De alt-fel radacina acestui cuvint e mai patrunsd decdt se credo
in limba 'Astra.
Ast-fel gasim un pestisor urit si sbArlit ca ariciul: Sbor§. (ghigort
in alte Orli ale Munteniei), pesce ce se sbdrlesce ca ariciul, are tepi
la aripiOre i cOmd.
Tot in sensul de urit, pentru a sperid copiii cdrora de fapt nu le
prea plac péro0 i nepieptanatii, sinultii, cum de reguld se dice, s'a
creat substantivul Borzd.
Literatura populard ne presinta mai multe exemple. Ast-fel avem
gratie d-lui Marian (5):
(I) Monumente pentru istoria ferii Feigeiramlui, culese i adunate de Niculae
Densusianu. Bucuresci 1885, pag. 154.
(2) Vec,11 numerul de la 19 Fevruarie 1902.
(3) Uricarul, t. XIV, pag. 152.
(4) Uricarul, t. XIV, pag. 321.
(5) Nascerea la Romdni, studid etnografic de S. Fl. Marian. Bucuresci 1902.

www.digibuc.ro
12 DR. C. I. ISTRATI 272

Descdntecul de Santa (Samca = Avestita) din Bucovina, in care nu-


mele Samed e inlocuit cu Borzd.
Borzg Inborzatd,
Borzá blestematg,
Cu dintil rânjitI,
Cu ochil beliti,
Cu urechi dabalatg,
Cu gura cAscatä,
Cu mâni crApdcióse,
Cu maul flotocóse,
In chtro al purees,
Cu dintil ranjiti,
Cu ochil beliti? Pag. 35.
De asemenea când se jócd mama cu fetita :
Merge borza pe perete
mändned un car de fete.... Pag. 340.
Nu mai rëmâne indoiéld cd cuvintul e de origine ungard.
E chiar curios a observd cd localitatile cu acest nume par a indica
de de mult resedinta unei populatiuni ungare.
Ast-fel in regiunea Borzescilor din judetul Bacág se and multi Clan-
gal sag Unguri adusi, tolerati sail pripäsiti in acel judet.
Din localitatile ce am citat mai sus, se vede cà sunt douë apropiate
in judetul Bacaului; una in sudul Basarabiei, in judetul Cahuluhif, in-
tre care: valea Borzescii servia la 1781 de hotar Moldovei despre
Bugeac.
Se scie de asemenea cd sudul Basarabiei, apartinênd, in secolele prime
ale formatiuniT Statelor romdne, Munteniei i prin acésta indirect Un-
gariei, a carol suzeranitate o recunoscuse, a fost multd vreme ocupat,
pand la $tefan-cel-Mare, de Unguri, cari se stabilise in mod sistematic
in Chilia, dupd cum f6i.te bine o dovedesce d-1 Iorga. (1)
Mai 1.611-lane incd. Borzesciul, sat din judetul Dorohoig. Cine scie ce
Borz ungur se pripdsise si pe acolo.
A putut fi o mica colonie de pos/upzia, unguri, cum aveag obiceiul
sd aducd episcopiile si mândstirile nóstre, fapt cu atdt mai prohabil,
cu cat acéstä movie a apartinut mândstiril Dragomirna pand la 1785.
Un lucru e cert, i anume câ pentru micile lor urme pc) la noi aü

(1) Studii istorice asupra Chi lid i Cetdfii Albe. Bucuresci 1900.

www.digibuc.ro
273 BISERICA I PODUL DIN BORZESC1 ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE. 13

rOmas prea multe semne de Borz, Borzas, deci cel putin : bursuc
(viezure), ariciil, paro§i, nepeptènati, sburliti, etc.

SA ne int6rcem la satul Borzescii din judetul Baca&


E o legenda curenta, care arata causa pentru care Stefan-cel-mare
a zidit acea biserica, afara de sentimentul ski de iubire pentru stra-
mo§ii set
Doue, variante cunosc relativ la originea bisericii din Borzesci.
Prima e datorita alesului nu velist N. Gane §i e intitulatd Stejarul
din Borzesci. Ea se aflä reprodusd in mai t6te cartile de cetire ad-
mise pentru §cOlele primare. Dupa d-sa, Stefan, copil, se rasboia in
fruntea unel cete de baeti din sat cu copilul de Wean Gheorghe, care
avea céta sa §i representa pe Tatari. Ace§tia invin§i, Gheorghe, Hat-
manul Tatarilor, fu judecat §i spanzurat de subtiori de o craca a
unui stejar. In acela§i timp sosesc de fapt Tatarii. Copiii fug §i se
pitesc cum pot, numai Gheorghe strapuns de sulitele lor fu ucis. Stefan,
de§i ajuns domn, nu uita pe vechiul séil prieten de copilarie.
In prima infrangere ce pätimira Tataril de la el, fiul Hanului
cthfli prins de osta§ii Moldoveni. Acesta adus la Borzesci fu atarnat
de aceeasi craca §i judecat. Soul Hanului veniti a-I réscumpara furá
inapoiati cu darurile trimise §i fiul sOü ucis ca §i Gheorghe.
Stejarul fu ars §i in locul sOil Stefan zidi biserica.
Dupd o altä versiune, culésà de d-na Ortensia Racovita (I), se spune
cä pe cand adversarul lui Stefan era spanzurat de craca unui nuc,
un epure tull la vale de sub un tufi§ vecin. Copiii alergard dupà el
§i uitara pe camaradul lor, care muri in §tréng. In amintirea acestui
episod, Stefan ar fi zidit in urmd biserica.
In localitate mi s'a spus chiar, cd sfinta masa din altar e pusa pe
trunchiul vechiului stejar taiat. Se va putO constata acésta cu oca-
siunea reconstruirii.
Biserica din Borzesci Rind aprOpe singura zidita de Stefan nu in
un ora§ mare sail pe un camp de lupta ; pomenindu-se in inscripti-
unea ei ascendentii marelui domn §i traditiunea indicand acest sat ca
loc al séil de nascere, tOte dali siguranta ca la Borzesci s'a naseut
Stefan-cel-mare cam pe la 1436.
Biserica de§I fOrte simplu zidita, se presintd cu aceea§i maretie ca
§i surorile sale zidite in aceea§i epoca. (Stampa VII.)
(1) Diefionar Geografic al judefului Baca& 13ucurescI 1895.

www.digibuc.ro
14 DR, C. I. ISTRATI 274

Este lucrata in bolovani §i cu forte putind cardmida. Pietrele sunt


din localitate, de acele ce se macina uor, ceea ce se observa mai ales
la stalpiT de la u§T. Materialul de constructiune find grosolan lucrat
§i mare, zidirea nu presintd multä soliditate. Dupa modul de zidire §i
dupa facilitatea cu care se gäsesce piétra "in vecinatate s'ar crede chiar
ca nu s'a pus mai mult de treT luni spre a fi terminatit, ceea ce ar
resulth §i din inscriptiune, daca anul nog s'ar num6ra de la 1 Septemvrie.
Probabil cà acOsta biserica, ca §i cea din Pétra-Némtu, nu a avut
turle pe ea, dar la intrare ca clopotnitä. (1)
Zidul imprejmuitor nu mai exista. Se spune ca de mult biserica a
fost arsa i crapata de numerOsele cutremure ce ail mi§cat pamintul
de la ridicarea el. La partea superi6rd se vi5d numer6se ocnite (gherle,
firide, niche) marl §i mid, earl de sigur ()rail vopsite la inceput, con-
tinend diferite icOne bisericesci. Cele mid sunt de-asupra i cate dou6
pentru una mare. In urma, in cursul timpurilor, ele ag fost tencuite
§i in parte astupate.
Ca aceste ocnite aflatOre mai la tOte bisericile lui Stefan-cel-mare,
contineag icOne, se pOte dovedl prin cele ce se constata chiar in pre-
sent la numerOse biserici §i in special la Schitul Logrescl din Gorjig,
la biserica din CainenT, judetul Arge§, (St. VIII) §i la Paraclisul Epis-
copieT RamniculuT. (2)
Avem o dovada insâ de la 1650, din descrierea archimandrituluT
Paul de Aleppo, in calatoria sa prin Moldova.
In Vasluiii palaturile, bane, locurile de placere sunt tOte ale lui
Stefan Voda, precum §i magnifica §i superba biserica cu o eleganta
cupola, peste masura de inalta. Totul in ea, jur imprejur, e boll i
areuri pe cari, sunt pieturi fi ieóne ale tuturor sfinfilor. La intrare,
pe päretele cel mai de jos, este o pictura a judecatii cea de pe urma,
in aur i ajur...
Mai atrag atentiunea cä ocnitele midi de la Borzesci se opresc hi
partea anteriOra i nu fac chenar de jur imprejur ca la cele-lalte bi-
serici din aceea0 epoca.
Se mai constata inca jos un brag de pieträ cioplita §i doue brae,
unul sub ferestre §i altul de-asupra lor i sub ocnitele marl, de card-
mida aparenta, smaltuita.
(1) Acésta se !Rite deduce ai din forma boltil bisericesci de la Naos. Biserica de
la Volovét, din Bucovina, terminata de Stefan-cel-mare, la 4 Septemvrie 1502, e tot
fära turla.
(2) In Bucuresci avem cu deosebire : Biserica cu sfinti, Stavropoleos i chiar Mi-
tropolia, la fata sa anteriórd.

www.digibuc.ro
275 BISERICA I PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE 15

De asemenea trebue notat faptul e absida altarului e zidita cu pi-


lastri innalti, facuti tot din ace1a§1 fel de caramidd la exterior.
Acéstà caramida smaltuita de sigur nu era facuta in localitate, ci
adusa din susul tèrii, cu multd probabilitate de la Hârlàü, unde ste-
f an zidise biserica sa Sft. Gheorghe cu putin mai inainte, in vara anu-
lui 1492.
De asemenea e de observat ca abia se vkl Ole le cu discurile rotunde
de teracota smaltuita, puse cate trel de-asupra piciórelor de la ocnitele
marl' i cate una la cele mici. (Fig. 2.) Ele nu ail nici o figura §i sérand
in totul cu cele ce s'au intrebuintat, mai in urma, spre a ornamenta
biserica Sft. Ion din Piatra, ziditä la 1497.
Aà ca' §i la Borzesci piciOrele sunt facute cu cardmida smaltuita,
dar nu am putut sa daü tencuiala jos spre a observa acésta, totu§i

eV,* 'MN 7.p.


'V V V 'V V 'V' 'V
A A.
A -A. -A A.
'V V V V' V V , 'V V 'V V
A. Au A A

: 4414 41'?" VZP)e.f.


IP'.
e.4011
.,,....
L'e,"
.7:,
WX

4.; ..111 ,t4.


&TR ej,
11.11
: :tr. S. ..".L.114.1,10,-41iillani IFM,Re
11.1,rditi1 q' r44Vrerf N.14'4444114: . ;.1,:,"Ire="

'WNW
NM AMP
INIMOB

WNW er

1.4111111A
maw
r..MICTI. NOY
kte f
NieVX mos 4ma.k
VI:. '7. 1
vr...)w xlemtk tail
_
tomes ar-sa WINN -......111111110,.... MONO 'J.,

Fig. 2. Detalii de constructiune, de la biserica Sf. Joan din Piatra.

se véd mid semne cari indica cu siguranta acest lucru.


Din acest punct de vedere, biserica din Piatra e facuta cu mult mai
estetic §i mai ales e superiórd atat ca ornamentatie, cat §i prin va-
lOrea materialului de constructiune.

www.digibuc.ro
16 Wt. C. I. ISTRATI 276

Si la Borzesci, ca §i la Sf. Ion din Piatra, aceste (51e-discuri §i. call-


midi smaltuite sunt puse la fel, ceea ce se póte vedé din alaturatul
desemn, fäcut pe scara de 1 c.m. pe metru.
Datoresc ac6stà schita d-lui Inginer G. Nicolescu-Dacu, care m'a
insotit la visitarea monumentului.
0 asemënare mare existä intre aceste
dou6 biserici prin lipsa turlei i prin mo-
-1 dul de sculpturd a u§ilor, cu deosebire
numai ca. aceea de la Piatra e ce-va mai
complicatd, dupd cum se pOte vedé din
figura alaturata, dar ele ail acelea§i linii
i forme generale, precum §i aceea§i micw-
rime a u§ii care separd tinda (pridvorul)
de naos i care e cu totul in desacord cu
mArimea ferestrelor celor mart (Fig. 3.)
De alt-fel e de observat, ea ferestrele
mid aflatóre de ambele part!' ale catapetes-
mei sunt lucrate la fel cii u§a de care am
vorbit.
Nu tot ast-fel sunt ferestrele cele mart
Ele sunt influentate mult de stilul gotic,
care 1ncepuse, sub Stefan cu deosebire, sa
se introduca In teard ; dovadd evidenta in-
tre altele tuHa de la Boto§ani a manasti-
ril Popdutii terrninata la 1496 (7004), Sep-
temvrie 30, §i care aveS i scurgerea pentru
apele de ploi, din care se mai vede una,
in purul stil gotic (gargouilles), cu capetele
clasice.
Se observa adese-ori eh aceste biserici
ail dou6 feluri de ferestre. La unele, ca la
Borzesci, cele marl in stil gotic ail fost
Fig. 3. Usa de la biserica adaugate mi se pare mai in urma, on eel
putin când constructiunea erh aprOpe ter-
Sf. Ioan de la Piatra.
minata ca zidarie. Alt-fel ar trebui sa ad-
mitem Ca constructor!! erail cu totul lipsiti de cunoscinte mai temei-
nice, Ca erail numai nisce empiric!.
Nu aveti decht a ye uith la acésta fotografie, ce ve arata clar, cà
ferestrele sunt puse fArd simetrie sub ocnitele superióre, i chiar in
contra regulelor ce se obicinuesc, ca partea superiOrS ascutita a fe-

www.digibuc.ro
277 BISERICA SI PODUL DIN BORZESCI. ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE. 17

restrel atinge direct braul, §i nu e niei sub pilastru, nici sub boltä,
ceea ce nu se putea intampla, daca erati fácute de la inceput cu pri-
cepere. (St. IX.)
PiciOrele grosolane (contrafortii), de consolidare, fácute la inceputul
secolului al XEX sunt datorite de sigur unui me§ter local, nepriceput,
ceea ce explicd de ce ele sunt atat de masive §1 fgra gust.
Totul in jurul bisericii aratd starea de ruing §i pgräsire. Probabil,
cand locul se va cerceta, se va gas'i §i temelia zidului ce o ineunjura
ca pe o cetate §i baza turnului ce era la intrare §i servia de clopot-
nita, precum §i urmele unor case, pOte a stra.mo§ilor lui $tefan, ori
chiar ale acestuia.
PardosOla e acum de scanduri ordinare; sunt convins cd sub oa se-
vor gasi morminte, sad 6se de ale familiei lui tefan.
Am pus &á se fotografieze catapetésma §i tote icOnele aildtóre Inca
in ea. (St. X.)
Unele sunt de la 1776, altele cu certitudine mai vechi, in colori cu
apa. Abia cate-va din acestea de pe urmd ad fost respectate §i ne-
spoite en var; altele sunt lasate sub icOne mai noug, atarnate in fatd.
Este una mica in uled la stanga altarului de o valOre artistica' insem-
nata, representand.Buna-vestire, cu indicatia scrisd romanesce. (Fig. 14)
Toti sfintil sunt cu ochii sco§1, dovadd cd Tatarii, Turcil §i chiar ye-
einil Unguri §i Poloni ad trecut pe acolo. (St. XI.)
Ulthnii, de§I cre§tini, nu ad respectat templurile nOstre cre§tinesci.
Nu numai cd le dedead foc, dar le §i ultragiail.
Dovadd la liar ldu, uncle cu pumnalul sta scris pe o icOnd de pe
perete: Pan Paniatowski 169b, dupa cat imi aduc aminte data. (1)

(1) Acésfa profanare s'a facut pe o scard mare. Multe din icóne pórtfi iscaliturile
celor ce cu Regele Sobieschi aft trecut prin Hilaiiii la 1691
Iatã lista lor complectfi, gratie d-lui Vladimir Mironescu, care a avut bunAvointa
a mi-o triinite din Iasi.
Anno 1691 Ilex Poloniae exercitu fuit; George Repert 1691; Kazimierz Wasiltensky;
1691 28 7 bris; Juz L. Boguszewski; Pan Boguszewski; Wawizyinec Kasciatkowsky;
Rynkszelowski; Ian Zalewsky 1691; Kosziuszko 1691; Stanislaw Klausmont 28 7 bris;
Ian Netler Chorgcki ; Ian Ielinski 1691; Hieronim Datnicki; Gerszy Mituszewski:
Boguslaw Kulewia; Michael Dominik Brikowski; George Friedrich von Hammer
anno 1691 ; W/adislaw Rynkszelewski 1691; Andreas Michael Iuraha; Stephanus Mag-
nus de Fogaras Anno 7668; Alspvlx floniatowski; Paulus Aisczyplizki; Prudenus A.
1691, Baron von . . . . (gra' de descifrat); Iozef Kaminsky ; Ian Nownicki 1691;Ian
Zalewski 1691; Krzystof Strimek 1691; 1630 Octobrisz Georgus Kara ;
Ian Hryskiewicz; A. D. 1630 (Annu Domini) Ioannes Blorowsky; Ian Starzawsky;
Ian Lipski 1691 29 nbris; Ian Chodrovici; Matias Lesniewski; etc. etc. etc
Analele A. R.Tom. XXVI.Momortile Sect. Istorice. 2

www.digibuc.ro
18 DR. C. I. ISTRATI 278

Inainte de a trece la consideratiuni de ordine mai generala, relativ


la bisericile lui tefan-cel-Mare i in genere relativ la modul nostru
de a construi in vechime, trebue sd ma opresc Inca la cele aflatOre
in apropiere de Borzesci i interesdnd aceeasi epoca istorica.
Este vorba de podia, sail mai bine dis podetul, ce se aflä lânga
Borzesci, fãcut pe timpul lui $tefan-cel-Mare, actualmente pe soseaua
nationala Tfirgu-OcnaAgiud, inainte pe §leaul cu aceeasi directie.
Am aicia fotografia lui, luata din mai multe parti. Se vede Inca
ingrijirea i arta cu care a fost lucrat. (St. XIIi)
Pe timpul lui Michail Sturdza s'a ridicat un mic monument spre
pomenirea cladiril podului, dar el a fost distrus cu ocasiunea con-
structiunii liniel càii ferate.
Bine cd cel putin a scapat podul ! (1)
(I) Dail aici, gratie distinsului inginer G. Sion, seful Circumscriptiei locale, ur-
miltórele amänunte :
In anul 1873 s'a inceput construirea soselei A iud-Onesci-Frontiera ca soseà ju-
deténii cu dile de prestatil i dupà tertninare s'a intretinut e Stat ca sosek na-
tionala.
Acéstä sose'd a urmat aprópe drumurile primitive urcand i scoborind délurile
si valle pe pantele lor naturale cu f6rte putine modificari, pe de o parte spre a se
face in mod economic, pe de alta spre a intrebuintà podurile ce erail construite si
cari adesea eraii in fundul vtilor.
Intre podurile existente pe atunci s'a gäsit la km. 24+810 (mdsura incepe de la
Agiud) un pod boltit cu piéträ construit de Stefan eel-Mare, si páraului i se zice
pa.rttul lui $tefan-cel-Mare.
Podul este construit in piétrii bruth cu mortar de var gras, bolta asemenea con-
struital cu bolovani rotundi, iar capetele boltii cari se v643 sunt lucrate din gros
tot din bolovani rotundi.
Deschiderea boltii este de 5.80 fãcut'd din jum'atate de circumferenta (plin centru)
construitfi pe un soclu de 1.-10.
Soseaua a fost asezath in dreptul primel cornise la 5.30 de-asupra radierului,
avênd ca parapet inältimea dintre cele dou'd cornise de 1.20, dar eu timpul soseaua
sa inaltat si a ajuns la cornisa a 2-a la 6%60 de-asupra radierului, ast-fel Ca po-
dul nu mai avea parapet.
In anul 1902-1903, fiind-ca malul pe care este soseaua se ddrâma din causa Tro-
tusulLI, s'a fficut un dig de aperare i s'aft fãcut luceari de reparare si de apèrare
a podului.
Lucrarile de apérare consistä in 2 diguri laterale unite cu un radier in seari
format din bolovani mari de &Ate 800 kgr. unul.
Digul podului cu digul al doilea care sustine malul formézé un singur dig de
sprijinire
Poduluis 'at facut urmatórele reparatiuni : fiind-ca multi bolovani din bolt& diduse
fiind rotundi, s'aii pus la loc si bolta in interior s'a tencuit cu mortar de ciment.
In exterior si in soclu Wail inlocuit pietrele can lipsiaü i earl se miscall; de-asu-

www.digibuc.ro
279 BISERICA I PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE. 19

Ore acesta este singurul pod r6mas de la *tefan? Se cunOsce incA


podul nalt, ce pare a aye o InAltime cam de 6 metri, la nordul Vas-
luiultif. Se pare ca el a fost doborit mai in urmA, cAci inscriptia ac-
tualA portA ca e zidit de Hatmanul Gavril, fratele lui Vasile Lupu.
Cred mai curand cA a fost reconstruit.
Am mai aflat un pod de pe timpul lui tefan, langA Cotnari. Acesta
este un pod mic, apr6pe ca §i cel de la Borzesci.
Torminand cu tot ce putern sci despre locul nasceril lui $tefan-cel-
Mare, sA facem o micA incursiune in domeninl vast §i important al
constructiunilor bisericesci din acea epocA.
E regretabil, domnilor colegi, cA nu avem o lucrare asupra monu-
mentelor n6stre bisericesci. Cred cA Academia ar put6 pune premil
pentru lucrAri de acéstA naturA.
Programul concursului ar put6 clasifich bisericile, fie dupe epoeele
in earl ad fost construite, fie dui-A natura lucrarilor, lie mai ales in
raport cu domnia sub care ele ad fost ridicate.
Se dice, de Ureche, cd in eel 47 ani, cat a domnit marele voevod,
el ar fi zidit 44 biserici in amintirea cu deosebire a celor 36 rAsb6ie
ce a avut, dupd cum resultd din actele culese la Venetia de C. Exarcu.
Adevèrul este cA din partea de sus a Bucovinei, mai exact incd de
la Lemberg (?) §i panA la Ramnicul-SArat, de la Borzesci panA la Chilia,
intalnim aceste monumente. E trist a o spune, dar ele incA nu ad
fost nici chiar catalogatedupa sciinta rnea§i nici indicate cu. exac-
titate dupA leatul lor.
In Moldova, ace! ce s'ad interesat de cestiunea acesta, sper cd vor
fi de pArerea mea, cA observatorul cu u§urintd 'Ate cumisce bisericile
mai vechi §i cele de la Stefan-cel-Mare, §i dintre urma§ii sel ale lui
Petru Rare§ mai ales.
TOte sunt hnpunAtOre, de§1 linia drOptA domnesce §i cu tOte cA or-
namentele exteriOre sunt reduse adesea la cea mai simpla expresie.
TOte ad o maiestate care-tl hnpune. Simti cA epoca §i órnenii de la
car! ne-ad rëmas ele, ad fost mart El nu (wad fAtarnici, ()rad adev6rati

pra cornisei a 2-a sail peste parapetul primitiv s'a fAcut un parapet de 1.00 inäI-
time lucrat cu piétrA aparentil tot in stilul primitiv, numal CA s'a rostuit cu ci-
ment impreunii cu tótA ziddria, ast-fel cA acum se presintà ca o singurA lucrare.
De asemenea carturile de con cari sunt forte drepte s'ail periat pAstrAndu-se in-
clinarea primitivA.
1'4:Ste aceste lucrAri de reparare si consolidare executate pentru podul tefan-cel-
Mare in 1903, ail costat 8.130 lei.

www.digibuc.ro
20 DR. C. I. ISTRATI 280

credinciosi si hotarati. Din bisericile lor transpira si credinta si pu-


terea. Unele ail i fost locuri de ap6rare in ace1a§1 timp.
Cu zidul inalt, fail ornamentatiuni exteri6re, cu o turla sat doug,
cu ferestre multe i inguste, ca ale meterezelor de la cetatile vechl;
cu zidul gros, cu bolta admirabila, se inalta cele mai vechi biserici.
Ele pot fi comparate cu acei batrani frumosi, voinici, de §i cu Omit
alb, demni si eeriest earl iti impun respect si buna cuviinta.
Inalte, cu turle poligonale admirabile, afara de cea de la Dorohoiti
care are turla rotunda, asezate pe o baza facuta din cloud stele oc-
togonale suprapuse, cu o multime de ocnite formand braie (frise) ce

,
,
I.

CIVIL

Fig. 4. Biserica Mirdutil din Sucéva inainte de restaurare.

par a arata prin continuitatea lor succesiunea faptelor marl de pe


vreme; cu ferestre la inceput simple, drepte, unele si Inguste, ori in
urma din piOtra sculptata, ast-fel in cat prin inlantuirea arcurilor
reamintesc indata influenta stilului gotic; cu bolti bizantine bine pro-
portionate si artistic Mute, pentru a sustine turla centrala; cu zidarie
facuta in modul cel mai ales, ele arata putere, pricepere, multa ele-
ganta si arta, in armonie cu caracterul impunkor i riguros simplu
ce se pastréza Inca in monumentele zidite de Stefan.
Numai sub Vasile Lupu, trei Erarhil, acest giuvaer din Iasi, arata

www.digibuc.ro
281 BISERICA I PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE. 21

dile ce-va mai linistite i un imprumut de la Mauri i Persieni, fOrte


pronuntat i pe care II gasim cu deosebire la Curtea-de-Arges. (Fig.
18 si 19.)
Acestea sunt admirabile, dar pare el n'ai1 impunerea monumentelor
de sub Stefan.
Acum cand tencuelile adause de mani nepricepute pe vechile biserici
aü cadut in multe locuri, do cand cu deosebire Romstorfer a recon-
struit Mirautii, biserica catedrald in care se afla Sf. Ion cel noir la Su-
céva si manastirea Putna; iar la noi d-1 Baicoianu, bisericile din Har-
lAil, Botosani i Dorohoiii, in mod asa de fericit, se pOte usor vedO ea
aceste monumente, pastrandu-si impunatórea lor vigOre ce o aveail sub
albéta pdretilor varuiti, apar adi stralucind la lumina sOrelui, cu lu-

.ne
.14%*

. .
jui.entilrtinikilgiiktEvick_eiiirks tr
albsttopli

...
=1*

Fig. 5. Biserica catedrald din Suceava.

minile curcubeului ceresc, cu tote odnitele, ca nisce mid templuri, in-


chinate vietilor sfintilor si credintil crestine. (Fig. 20 si 21.)
Duceti-vë cu gandul in secolul al XV cand elementul roman de abia
se injghebase in Moldova, pe un pdmint manos i admirabil ea poi-
sagia, pe malurile riurilor ce serpuesc de sus in jos acOsta teara i ob-
servati pe frumOsele coline aceste zidiri earl tOte alt fosarit la lumina
dilei in cursul vietii unui om i audind armoniOsele vibratiuni ale su-
netului clopotelor lor, yeti intelege de co credinta cuceria pe toti, de
ce iubirea de teara pätrundea in inimile ultimilor ciobani si plugari,
de ce cu totil si-al vérsat sangele, ca nici un alt popor, ca sa-si apere
cu 'Orbs i succes, desl tot-deauna covarsiti prin numér, credinta si
nOmul.
Iata de ce:

www.digibuc.ro
22 DR. C. I. ISTRATI 282

tefan, *tefan, Domu cel mare


Seaman pe lume nu are!
Dacà nu avem macar catagrafia chronologica a bisericilor zidite de
$tefan-cel-Mare, intelegeti usor, Domnilor Colegi, cam ce cunoscinte
avem no"' in ce privesce restul cestiunii. A sci, an cu an, cand ele ail
fost Mute; a cunOsce distantele ce le separail, detaliile ce presinta in ar-
chitectura lor, s'ar puté vedé cam cate sunt datorite aceluiasi maes-
tru saü aceluiasi taraf de lucratori, cum se cam intamplä pe atunci.
Cea mai veche data, relativa la acésta cestiune, este aceea de la 1461,
cand zidi biserica Sf. Dimitrie de la Pangarati, distrusa prin un foc
inainte de 1560, si in urma 1466, cand se zidesce manästirea de la
Putna in care fu inmormintat ; iar cea din urma e relativa la zidirea
bisericii de la Reuseni cu hrarnul Sf. Ion, pe locul unde a fost de-
capitat tatal marelui domn, Bogdan. Biserica fu inceputa la 8 Sep-
temvrie 7011 (1503 anul de la Christos) i terminata de fiul WI Bogdan
la 8 Septemvrie 7012.
Iata o incercare de inscriere a bisericilor facute de tefan-cel-Mare.
Am fost ajutat cu deosebire si de o nota trimisd de d-1 V. Galota de la
Targul-Ocna, caruia ii multumesc cu acéstä imprejurare.
Intro acestea sunt mai multe zidite de alte persdne tot in timpul
domniei marelui Voevod si lucrate tot la fel.
Dupd indicatiunile ce am capètat, se pare ca la acestea ar trebul sä
mai adaug biserica (astd-di in stare de ruing.) din satul Faurii, langd
Roznov, judetul Neamtu, ce se dice cá e facuta tot de tefan-cel-Mare.

www.digibuc.ro
Bisericile fi, meincistirile zidite de Oefan-cel-Mare
sa4 in timpul domnier, sale.

www.digibuc.ro
24 DR. C. I. ISTRATI 284

L ETUL
DATA MODERNA. HRAMIJI,
DATA INCEPERII DATA TERMINARIf

. 1461 Sf. Dimitrie

1466 13 Sept. 1470 Adormirea Maicel Dom-


nului.

1467 Sfintul Gheorghe.

1472 Nascerea Sfintului loan


Botezittorul.

1474 Ouviósa Paraschiva.

1475 Sf. Dimitrie.

6986 _ 1478 S. Nicolae.

6988 1480 Sf. Ilie.

-- 1481 Sf. Mucenic Procopie,


.. se serbézit la 8 Iulie.
I 1

www.digibuc.ro
285 DISERICA I PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE $TEPAN-CEL-MARE. 25

LOCALITATEA CU CE OCASIUNE OBSERVATIUNI

Mfindstirea Pan- Dupd mai multi ani ardênd


gdratii a rezidit-o Alexandru Vodd La-
pusneanu, la 1560.

Putna In memoria reludril cetdtilor La 13 Sept. 1470 a sfintit-o


Chilia si Cetatea AlbA. Dupd Mitropolitul Teoctist, cu toti
altii in urma respingeril unor episcopii archirnandritil si dia-
horde tfithresci. conii in numer de 64. *tefan
Vecli: tefan-cel-Mare, archi- Vodd a luat insusi parte in
tect, de Michail ICogalniceann, altar la asezarea pietrei de pe
Fdta seiintifted $i Ilteralei, in sfinta masa. Mormintul &In a
1844, pag. 262. fost fAcut Inca din vieta sa.

Baia In memoria infrfingerii lui


Matein Corvin.

Biserica-albd Iasi In amintirea infrdngerii lui Dupd 200 ani la 1672 crapan-
Radu Voda la Soci. du-se de un cutremur, a rezi-
dit-o Dom nita Anastasia, nascu-
tä Buhus, sotia lui Duca Vodd.

Biserica Pietra san Izbiinda in contra lui Radu-


Domnéscii, Ram- cel-Frumos.
nicul-Sarat

Sucka Ildsboinl contra lui Albrecht Situatd in fata fostului séfl


regele Polonici. paint din care o mica urma
se mai vede sub o casd evre-
eased. In ea s'a cununat Stefan-
cel-Mare cu Idea lui Radu Vodd.
Inscriptia e insd nesigurd.

Chilia Dupd d-1 Mironescu, archi-


tect pictor de la Iasi, hramul sf.
Joan, reinoith de Vasile Lupu.

Mântistirea Flo- Dipticul Episcopiei Husi.


resci, Tutova

Radauti, sat lângd In memoria invingerii lui Ziditd in pikrä.


$tefilnesci Vlad Tepe la Ramnicul-Sdrat.

www.digibuc.ro
26 DR. C. I. ISTRATI 286

1_, ETU L
DATA MODERNA HRAMUL
DATA INCEPERI1 DATA TERMINARI1

- 1481-1482 -
6991 - 1483 Si. Ilie.

- - 1486 Sf. Nicolae.

,sui (6995) - 1487 -

6995 - 1487 Iulie 8 Sf. Procopie.

6996 - 1488 Marele mucenic 0 pur-


tkor de biruinte
Gheorghe.

6998 Aprilie 27 Septemvrie 26 1490 Sfintul ai Maritul


prooroc ai inainte iner-
gStor 0 botezator loan.

www.digibuc.ro
287 BISERICA I PODUL DIN BORZESC1 ZIDITE DE TIEFAN-CEL-111 ARE. 27

LOCALITATE A CU CE OCASIUNE OSSERVATIUNI

Cetatea Alba Zidita sub Parcalabil Duma


si Hramen (Herman).

Comuna sf. Ilie Tulle rotunda. (D-1 Miro-


lenge. Sucéva nescu).

Satul Scheia In amintirea luptei cu Un- A fost surpaté de apa Sire-


gurii, in care s'a distins Apro- tului si a fost mutate pe del.
dul Purice. Se cunosc pe sesul Siretului
fortificatil de pe timp.

Petri-WV, Suceva - Incepute la 13 Iunie 1487.


Desteptarea No. 74, din 23
Sept. 1901.
Manastire de calugarite, des-
ti natii a ingriji ranitil si infirm ii
din rasbóie.

Bädeuti (langä Mi- Romstorfer, die Forschungs-


leseuti, Bucovina) arbeiten am alten Wojewoden-
schlosse in Suczawa, Czerno-
witz. 1897, pag. 15.
Tun la rotunda, acoperitä cu
sindrila ca solzil de pesce.
Frescurile de pe fata bise-
Heil se mai véd. Are sus la
turla 2 randuri de olane.

Manestirea Voro- Al 32-lea an al domniei. A fost


netul adausti la 1546 de Mitropolitul
Gregoriu si a zugravit'o in
fresco inläuntru si gall. Turla
rotunda. Are 2 clopote deruite
de Stefan-cel-Mare.

Biserica sf loan In amintirea bateliei de la Langa acestä biseried se Oa


Botezatorul din Rahova. . pals tul lui Stefan-eel-Mare, ur-
Vasluift. Biserica mele se mai ved Inca; el era
catred alit. zidit mai dinainte, de la 1432.
Caduta la 1802. La 1818 a
fost daramata cu totul si a fost
rezidite de la ferestre in sus
de logofetésa Maria Cantacu-
zino. .
La 1821 Turcil ail pus cal in
ea si ail distrus multe orna-
mente.

www.digibuc.ro
28 DR. C. I. ISTRATI 288

TU
DATA MODERNA IIRAMUL
DATA INCEPERII DATA TERMINARII

6999 Ianuarie 1 1491 Adormirea prea curatei


ndscatóre de Dumnedeil
pururea Fechirei
Maria.

7000 Mai 1 7000 Octomvrie 28 1492 Sf. Gheorghe.

7000 Iunie 8 7005 August 1492-1497 Sfintul Ierarch si fãeS


tor de minuni Neculai.

7001 Julie 9 7002 Octomvrie 12 1493-1494 Adormirea MaiceI Dom


nului.

7003 Octomvrie la 1495 Sf. Neculai.

7003 Noemvrie 3 1495 Sfintii Apostoli Petru


si Pavel.

7003 1495

7004 Septemvrie 30 1496 Sf. Ierarch Neculai.

7004 Noemvrie 8 1490 Arehistratigul Miehail.

www.digibuc.ro
289 BISERICA fg PODUL DIN BORZESC! ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE . 29

LOCALITATEA CU CE OCASIUNE OBSERVATION".

Biserica Precista Ziditfi de fiul 8êü Alexandru.


din &midi, Math
mfintistire.

Mir lad. La 1486 zidise casele dom-


nesci, duph victoria asupra lui
Hroiot la Schiai.

Ia§1. Rfisboiul cu Cazacii la Gru-


mfizesci.

Borzesci. Fara turld.

Dorohoifi. Al 30-lea an al domniei.


In ea se aflfiportretul lui ste-
fan, al Deannei Maria §i a trei fii
al sél, de pe timp Arifost i case
domnesci. S'a ggsit o mash'
de rnarmura pe araturi §i s'a
predat la Museul din Ia§1.

Hu§1. Al 38-lea al domniel. Exista


curte domnésch.

Mânästirea Pro A doua bisericd in piéträ din


bota, judetul Su- localitate.
céva. Numità la in
ceput Sf. Neculai
din Poiana Sire-
tului (?).

Mfinfistirea PopAu Are clopotnitti in stil gotic.


til din Boto§ani. La 16 pa§1 de la turn cdtre
bisericd e o pivnitä de la Ste-
fa . cel-Mare, care a fost urn-
plu a cu rnoloz i murdfiril !
Acolo se aflail curtile dom-
nesci (Mironescu).

Rfisboeni (Valea In locul unde fu invins de Biserica ffirã tuna. i in


Albfi). Sultanul Mahomet §i Basarab arnintirea lui Radarnan, carefu
Vvod, la 26 Iulie 1476. ucis scfiplindu-i viéta in acea
lupta.

www.digibuc.ro
30 DR. C. I. ISTRATI 290

II., t T U I,
I
DATA MODERNA HRAMUL
DATA INCEPERII DATA TERMINARII .

7004 Iulle 4 7005 Noemyrie 8 1496 Nascerea Maicil Dom-


nulul.

- 1496 Sf. Paraschiva.

7005 Noemvrie 14 1497 Inaltarea Domnului.


,

7005 Julie 15 7006 Noemvrie 11 1497-1498 Sf. Joan.

7006 1498 Sf. Than ceI noti de la


Sucéva.

7006 ___ 1498-1512 Buna-Vestire.`

7007 Decemvrie 6 1499

. .
.
1501 Sf. Gheorghe.

, .

7010 1502

www.digibuc.ro
291 BISERICA SI PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE EFAN-CEL-MARE. 31

LOCALITATEA CU CE OCASIUNE OBSERVATIUNI

Tazliifi, jud. &wail, - Al 41-lea an al domniel. Usa


fósta manestire. de lemn si 2 pietre mormin-
tale sunt de pe timpul lui Ste-
fan-cel-Mare.

Cotnari. 7 -
Manastirea Ném- Biruinta asupra lui Albrecht, Se afle un panaghier de la
tului craiul Poloniel. Stefan-eel-Mare din 1502 Dec.18,
móstele (craniul) Sf. Simion,
date de Stefan-eel-Mare in 1463.
Clopotnita e de la 7007 Octom-
vrie 24.

Biserica Catedrala _ Fara turld.


din Pia tra-Némtu.
7- Paraclis alipit de clopotnita Are inscriptie. Existe o pia-
de la manastirea Bistrita. tre mormintald fecute de Ste-
fan-eel-Mare Damnei Ana, sotia
lui Alexandrucel-Bun; o in-
scriptie de pe clopotnite ; do-
potul mare de la Stefan (7002
lulie 25) ; portretul lui Stefan
si al lui Petru Rares ; portre-
tul si mormintul lui Alexan-
dru, fiul lui Stefan-cel-Mare.
Exista si portretul Dómnei
Maria.

Mane stirea Bise- _ Incepute de staretul Iosif


ricani, jud. Namtu. Ieromonahul.

Satul Belinesci,
jud. Dorohoia.
- Ziditii de Logofatul Tautu.
Sunt morminte de la 1494.
Botosani, subur-
bia Strachina.
- Zidita de Minna Maria, sotia
lui Stefan-eel-Mare. Reparata
de Dórana Elena, sotia lui Petru
Rares, 3AIA.

Manestirea Zogra-
fos ; aid se alit
- 0 reinoesce, dupe ce la 1495
Iunie 6 fécuse o trapeze cu ,

stégul luf Stefan si atenante si la 1475 un turn


o lame Sf. Gheor- pentru cordbii sail Pirg. -- La ,
ghe, strabatutd de menestirea Sf. Pavel e un bap-
glante. tisteriti de la Stefan-cel-Mare.

www.digibuc.ro
32 DR. C. I. ISTRATI 292

LETUL
DATA MODERNA. RRAMUL
DATA INCEPERII DATA TERMINARII

7010 1502 Septemvrie 4 Indltarea cinstitel Crud

7010 August 29 1502

7011 7012 A prilie 27 1504 Pogorirea sf. Duh.

7011 Sept. 8 7012 Sept. 8 1503-1504 raierea capului sf. loan.

Sf Nicolae.

Sf. Paraschiva.

Sf. Nicolae.

_ Sf. Gheorghe.

_ - Sf. tefan
a

www.digibuc.ro
393 BISERICA I PODUL DIN BORZESCl ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE. 33

LOCALITATEA CU CE OCASIUNE OBSERVATIUNI

Volovatul, Buco- FAcutil in locul celei de lemn


vina. de la Dragog Vodä, pe care Ste-
fan-eel-Mare a mutat-o la Putna
(6976 1468), cu hramul Sf.
Maria.

Biserica de la Ar- Zidia de Luca Arbore, fost


burca, Bucovina. parcalab la Sucéva.

MAnastirea Dobro- Terminata cu 2 luni inaintea


vdtul, judetul mortil sale. Existä un aer de
Vasluiii. la Stefan.

Satul Reuseni, Bu- Unde fu decapitat tatill lui


covina, la nord de Stefan-cel-Mare.In memoria
Sucéva. tat:Qui Weil.

Cápriana, Basa- Ficutà de un Chiprian, pe


rabia. timpul lui Stefan (?).

Targu Frumos.
Comuna Stroesci
lângd RuginOsa,
Sucéva.

Steffinesci, judetul Sunt 2 sfegnice marl de piétra,


Botogani, pe malui ce se clic a fi de la Stefan-cel-
Prutului. Mare.

Cetatea Némtului. Dupii d-1 Mironescu, cu hra-


mul archidiaconului Stefan; pa-
raclis pentru curteni, in partea
nordich a cetatil. Biserica sf.
Nicolae ar fi de la Petru Rareg.

Stfinca Stefé-
nescilor.

Biserica Scanteia
lfingä Iagi, are o
icenid de la Stefan-
eel-Mare.

Délul Catelinii.

Analele A. R.Tom. XXVI. Mentorille Seq. Ialorice. 3

www.digibuc.ro
34 DR. C. I. ISTRATI 294

Din datele ce am adunat se pare cal in ultimul deceniil al secolului al


X V sd se fi zidit cele mai numerOse biserici. Din cele 44 biserici ce
am putut aduna in tabela de mai sus, 17 sunt zidite in ultimul de-
cenia (1).
E sigur Ca acéstd epocd coincide cu partea culminantd a domniei
marelui eroü, cand relativ a vea mai multd sigurantd i linite, cand
téra era intr'o stare cu mult mai prosperd.
Trebue notat de asemenea cd nu cu mult inainte, in 1479, se termi-
nase la Lemberg Catedrala catolicd lucratd in stil gotic i pe care
Polonesii o incepuse Inca de la 1350.
Deci lucrdtorii priceputi puteaii s fi venit si de acolo. Dar cu eine
le-a zidit el, mai ales cd tOte ail un caracter a parte, sunt cu mult mai
frumOse si in ele, cu tot stilul bizantin al monumentelor, influenta go-
tied se vede mai clar la ferestre si.
Totusi eine a vOclut mandstirea de la Putna i biserica din Harldil,
spre exemplu, usor va put6 constath câtä deosebire e intre ele.
In o domnie de 47 ani, in care s'aii clAdit atAtea cetAti (2), palate
si mai ales biserici, nu unul sail doi au fost ace! insdrcinati cu cid-
direa, de Ore-ce acestea se zidiail pe o suprafatd relativ mare si cu
mijlOce grele de comunicatiune.
Existd insd multe asemOndri intro ele i s'ar pdrO cd a presidat la
t Ote o vointd unica.

(1) Anil
1460-1469 .
1470-1479
. . .......
Nunferul bisericilor
3
4
1480 1489 . . 8
1490-1499 17
1600 1604 ... .. . . 6
Färd data . 6
44
(2) A restaurat si a mdrit multe din cetatile existente pe timpul Oft Ca: Cetatea
Alba' si Chilia, Cetatea Némtului i Semendria (Smertodava=Smirodava) lângd Roman
la 1483 (6991). Dupd Ureche, ultima a fost ziditä de Stefan si distrusd de Ldpus-
neanu sail Petru Rares. Vedi Monuments nationale, mdndstiri i biserici ortodoxe,
publicatiune a Ministerului Instructiunii publice si Cultelor. Bucuresci 1882. Partea
pag. 137.
De asemenea a restaurat sad reparat cetatea Sucevei, Hotinului, Orcheiului, Bia-
logradului (Belgrad) si mai in urmd: Halicz in Galitia, Camenita in Podolia si Sni-
atyn pe frontierk 1asu1 i Romanul. De asemeni Ismailul i Benderul, precum si
Cetatea de Balla si Ciceul in Transilvania. Vedi C. A. Romstorfer, Schloss Neamfu
und einige Klosteranlagen. Czernowitz 1899, pag. 6-7.

www.digibuc.ro
295 BISERICA SI PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE. 35

...Tóte lucrárile intreprinse de tefan-cel-Mare ca: cetàI, case domnesci,


mfindstiri, biserici, poduri, etc., formézifi o serie intrégg de edificiuri ale
artei romfine i earl le putem definl sub denumirea de stilul lui tefan-ce1-
Mare, din causa unitalii in desvoltarea lor architectonicsa. (1).
Am urmarit mult pe un Aleviso, de origine din Milan, care-mi fu
indicat de invêtatul nostru coleg d-1 Hasdeil.
El a construit un palat *i mai multe biserici in Rusia, dupd cum se
vede in Karamzin (2).
D-1 Hasdeil crede a fi cetit unde-vh, ca acest Aleviso a lucrat §i sub
Stefan in Moldova, §i d-1 Hasdeti are memoria sigurd.
Se scio de asemenea cd la 1502, Tarul Moscovei Joan III tiimise
pe solil sél Dimitrie Larev §i Mitrofan Carcearov in Italia, spre a-i
aduce me0eri.
Ace*tia trecênd prin Moldova furd retinutl cu forta §i pu0 a lucrà
de Stefan Vodd, care aruncd pe soli la inchisóre. Papadopol-Calimach
explicd acest fapt prin aceea ca nora Tarului, rililnasd vdduva, §i care
era fata lui Stefan, nu erA tratatd bine, §i cd se cauth chiar a inla-
turd de la rno§tenire pe fiul el §i nepotul Tarului.
Cu tote cd Tarul se adresa Hanului Crimeei, Sultanului de Caff a
Mahomed Sihzada, i chiar tatglui acestuia, lui Baiazet II, Sultanul
Turciel, Stefan 'Astrâ in aceea§i stare pe tot! captivil pAnd la mOrtea
sa in 1504, cAnd fura eliberati de fiul seli Bogdan.
0 parte din corespondenta ce a avut loc cu acésta ocasiune e publi-
catd in Uricar (3). Din scrisOrea Tarului catre Sultanul de Caffa se
vede ca: «Dar cu el (solul) yin din partile Italiei tot felul de meFteri,
pe numele nostru.)
Se mai mentionéza de un architect Teodoru, grec, care a zidit Ce-
tatea Alba.
Na sciii cat adev6r este in urmdtOrea pdrere a d-lui Architect G.
Mandrea :
Se scie din documente ca acest castel a fost restaurat i intarit
de S tefan-cel-Mare, Domnul Moldovei; se scie de asemenea ca numitul
Domn aveà pe architectul Teodor, care a fost intrebuintat §i la in-
tarirea Cetatii Albe. Cred cA nu mergem gre§, daca am atribui §i
Cetatea Sucevei tot acestui architect, care a fost insarcinat §i cu ciA-

(1) Cetatile Nérntu 1 Sucéva. Conferinta tinuta la Societatea architectilor români


de G. Mandrea, architect, Bucuresci 1901, pag. 23.
(2) T. VI, pag. 49, nota 104 si T. VII, pag. 114, notele 380 si 383.
(3) Uricarul de Teodor Codrescu, partea III, pag 93. Iasi 1853.

www.digibuc.ro
36 DR. C. I. ISTRATI 296

direa diferitelor biserici, construite de tefan-cel-Mare in memoria bi-


ruintelor repurtate asupra diferitilor inimiciA (1).
Me intreb dacá intre cei ce ad trecut pe la noi nu cum-va era 0
Lombardul Fioraventi, architect i inginer, care a lucrat la Bo Ionia
§i la Cremlin, unde a zidit biserica Adormirii Maicei Domnului §i pe
care biografii 11 pun in secolul al XV §i spun cà a lucrat i in Ungaria
un pod pe Dunare. Nu a trecut el prin Moldova, cand s'a dus din Un-
garia la Moscova?
Deci nu cum5scern pe acei ce au lucrat bisericile lui *tefan, inainte
de finele secolului al XV.
Un fapt insa. e constant, §i anume cä ele §i cu deosebire cele din
ultimul decenid al secolului al XV se resimt mult de influenta goticd.
Influenta apusului in ce privesce stilul gotic s'a intins la Brasov §i
mai ales in Moldova. Lucratoril veniati din Germania cum §i din 'Ve-
netia §i Italia ; se gdsesc acelea0 semne lapidare, ca la Colonia, etc.,
§i dupa modul cum piétra de la ferestre e lucratä la Harläd, spre
exemplu, d-1 Architect Baicoianu recum5sce uneltele ce se usitail la
acea data in Venetia §i Italia.
Influenta gotica a venit cu siguranta in Moldova prin Polonia.
La manastirea Dragornirna, se pote vedé mai bine cea mai de pe
urma decadere a artei gotice (D-1 Lecomte de Nody, comunicatiune
verbalä).
Influenta apusului (stil gotic) a fost mai puternicd in Moldova ; in-
fluenta orientald mai puternica in Muntenia. Moldova a influentat asu-
pra Munteniei, dovadd ca la Targovi0e s'a cautat a se imita biserica
Trei Erarhi din Iasi; Muntenia a influentat prin arta orientald asu-
pra Moldova
Stilul gotic e german. Normamjil ad Cost chemati and s'a facut ca-
tedrala la Milano. Italienil nu-1 cunosc pur. Palatul Ducal e o proba
(L. Nody). Semne lapidare existd la noi, de la ruinele Cetatii Némtu-
lui (gormand), pand la ultimele biserici zidite sub *tefan, apoi la Cur-
tea de Arge§, la cele de sub Vasile Lupu, etc. (2).
Am visitat mai multe biserici facute de *tefan-cel-Mare.
Statul a restaurat pe cele din Harldii, din Boto§ani §i din Dorohoid.
Sà speram cà se va restaura cu ocasiunea marei aniversari din anul
acesta i cea din Borzesci.
Studiind traseul unel cai ferate economice, ce va trebul sd unéscd

(1) Lucrarea citatd, pag. 21 si 22.


(2) Veli notà manuscris de d-1 Lecomte de Noiiy, de la Academia Romand.

www.digibuc.ro
297 BISERICA SI PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE STEFAN-CELMARE. 37

Botosanii, prin Hârlàü, cu podul DM, am avut ocasiune a vede de


aprepe frumesa bisericd de la Ilârláü, fosta capitald a Moldovei, in
care se mai and dupd unii localnici i o biserica datoritä lui Petru
Rares.
In jurul bisericil lui Stefan-eel-Mare cu hramul Sf. Gheorghe, pa-
tronul Moldovei, inceputd la 1 Maiii 1492 si terminatd la 28 Octom-
vrie acelasi an, se ved urmele a numer6se ruini. Aicia se pdstrezd
suvenirea palatului domnesc, zidit la 1486, care, judecdnd dupd o co-
losald piétrd sculptatd, un fel de capitel, aflat aláturea cu biserica la
trecerea mea pe acolo, a trebuit sd fie forte mare. Tot aid se scie unde
a fost baia dOmnei si pivnita domnescd. (St. XVII, XVIII, XIX si XX).
Acestea aü fost studiate i fotografiate de tinerul i meritosul archi-
tect d-1 Vladimir Mironescu din Iasi.
Nu me pot opri de a spune cà pivinita lui Stefan-eel-Mare, cu voia
administratiunei locale, a fost umpluta cu gunOie si cu continutul la-
trinelor !!.
Tref orase adevérat sfinte sunt pentru noi:
Sucéva, acest admirabil cuib de vultur, demn de vitejii ce I-ail cla-
dit i ilustrat, poetica Tdrgoviste i Hdrldul cel uitat.
In primul, gratie fondului religionar din care, dupd ce s'ad fdcut ca-
sarme, scoff, sinagoge si tot ce voii, incepOnd sâ servescd putin §i
pentru reconstruirea monumentelor trecutului Bucovinei, s'a restaurat
cu _el Mirdutii i Putna, in mod admirabil de Romstorfer, si acum se
lucrezä si la restaurarea Catedralei din Suceva.
D-1 Romstorfer, cdruia am vedut cu mare multumire, cà i s'a dat de
guvernul terii nOstre Benemerenti cl. I, are marl drepturi la recuno-
scinta nOstrd, ca un specialist care nu a pus mâna sa dregâ, decdt
dupd un lung sir de ani, intrebuintati a studid monumentele române de
pretutindeni, publicând forte numerOse lucrdri cu schite culese din tOte
tOrile locuite de nemul nostru (1).
Iatd mai multe fotografii, earl represintd monumentul de la HArlAii,
inainte, in timpul I dupd terminarea restauratiunii.
Din acestea, in 9 fotografli, impundtorul monument se aratà tencuit
si cu aspectul alb al bisericilor vechi. Se \Ted insd usor ocnitele pand
el pe partea de sus a turnului; picierele de la altar, multe si usurele

(1) Carl A. Romstorfer. Die .Moldauisch-Byzantinische Baukunst.Wien.1896. Si


de eurand: Das alle griechisch-orthodoxe Kloster Putna. Mit 18 Abbildungen im Texte
und 3 Tafeln. Czernowits 1904.

www.digibuc.ro
38 DR. C. I. ISTRATI 298

sunt ca cele ce am vgdut §i la Borzesci. Aicia se observa mai mult


ceea ce a dispOrut sag nu a existat la Borzesci, turla cu baza sa ste-
lata. Forma sculpturala a pietrei de la u0 i ferestre e goticd.
In alte 9 fotografil, se vód schelele inaltate i Ore-cari detalii de la
u§a inträrii i soclul de piOtrd in partea sa cea mai deteriorata.
In ultimile 6 biserica apare incetul cu incetul ast-fel cum ea a fost
pe timpul Jul Stefan Voda, restaurata in mod atat de fericit de d-1 ar-
chitect Bdicoianu. D-sa a reimbrdcat biserica, inlocuind pietrele, crä-
inkile ei Ole le cu discurile ce o ornéza, numai intru cat ele all fost
stdra.mate sail dardmate.
10.0' §i trei fotografli relative la Popauti. (St. XXI).
A redat ast-fel soliditatea §i aspectul admirabil i inaltator al mo-
numentului.
Lucrarea nu s'a facut Vara greutate i multd patrundere, i am cre-
dinta cã d-1 Bdicoianu a respectat tOte detaliile vechilor linii §i forme,
aà de indispensabile unei adevérate restauratiuni.
Zidurile sunt inalte, liniile simple, dar elegante §i armoniOse, aspec-
tul total admirabil.
Ce a trebuit sä fie monumentele acestea in seeolul XV? Cata in-
fluenta binefacétOre a trebuit sä r6spandOsca in jurul lor ? . Credinta
in Dumnedeil, iubirea nOmului, inaltarea sufletesca, iubirea frumosului
si sentimentul cultural, tOte au trebuit sa fie sguduite §i ridicate prin
aceste admirabile temple nationale cre§tinesci.
Ocnitele sunt dispuse tot cam una mare dedesubtul a douO mici, dar
acestea fiind mai reduse, nu au permis a pune intre ele cdte trei dis-
curl in triunghig ca la Borzesci. Discurile insd sunt mult mai numerOse
si forméza trei brae, la partea de sus a corpului bisericil §i
Tot trei rdnduri se afla §i la biserica din satul Bdlinesci, zidita de
Tautu, in timpul domniei lul tefan-eel-Mare §i terminatd la 6 De-
cemvrie 7007, ceea ce face 1499, cu Vote ca sunt morminte cu lOtul 1494.
Din contra, la Catedrala Sf. Ion din Piatra, zidita in anul 1497, se
afid numal doua rdnduri.
Ceea ce este cu totul caracteristic la bisericile lui Stefan §i in lega-
turd cu restul monumentului, e turla lor cea frum6sä.
Alcatuirea boltii prin basa turlei facuta din dou6 stele octogonale
suprapuse, e un adevarat triumf pentru cel ce le-a zidit; ea e conforma
descoperirii biz antine a boltelor inaltate §i lurninOse spre a put6
pune in evidenta mai bine pictura din biserici.
Cu t6te c piétra la ilarlaU este u§or de gasit, monumentul, afara

www.digibuc.ro
299 BISERICA 1 PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE. 39

de soclu, e zidit in mare parte cu caramida §i acoperit cu cdramida


smaltuita.
Se vede de la acea data resolvata ast-fel o eestiune ce pare ca a
fost o enigma pentru architectii no*tri pant acum.
Ce material sa utilisam noi? Piétra e rará in unele parti ale Orli
ei adesea de rea calitate, geliva ori cu nodule de pirita earl II scad
resistenta §i trainicia, ori murdaresc constructiunea prin linii de scur-
sori ro0-negre de oxicli de fer, resultand din oxidatia nodulelor de
la suprafatd.
Caci batranil noWi ail mai fdcut grabnic o observatiune, de care
s'aii folosit. Nu numal in scopul decoratiunii exteriOre s'ad servit ei
pe timpul luT $tefan-cel-Mare de carat-nil:1i smaltuite.
Ei aü observat curand, eá intr'un clim at extrem ca al nostru, cu
ploi repecji i adesea torentiale, cu ingheturi ce urméza brusc ume-
jelilor §i caldurilor, era greil de a apara constructiunile ce trebue sà
dureze mai mult timp.
Tencuiéla i tote ornamentele exteribre, de care se abuzéza atat de
mult in present, nu puteati sa tie §i de fapt nu tin la noi. Intretine-
rea costa mult, stricaciunile find fatale dupa fie-care erna. In Mol-
dova, pe atunci cand varul se aduceh cu carul din Bucovina, pe §lea-
uri adesea nepracticabile, intelegem cu cat costa mai mult. Iata de ce
cardimida aparenta, smaltuita, este solutia la care trebue sã ne oprim.
Avênd in tail a§à de importante stra turi de argild superiora, este
natural cd cararnida trebue sa alcatuésca basa materialelor nOstre de
constructiune. Soclul de piOtra, restul de caramida, in afard cu caramida
aparenta, ornamentata cu de cea smaltuita diferit colorata, iata ce
trebue sã impunem de acum inainte.
Frumusetea sà stea pe viitor, in ce privesce monumentele nOstre
publice, nu in incarcarea cu tot soiul de ornamente greOie §i fart gust,
ci in simplitatea inerenta caramicjii aparente, in linia alésa a construe-
tiunii §i in armonia colorilor variate.
Cararnida de la Harlati e de o calitate absolut superidrä, pasta ei
o neinchipuit de find, omogend §i uniforma. Ea a fost cOpta cum nu
se pOte mai bine. E in ast-fel do conditiuni, in cat s'ar credo cà e
cuta cu ma0ona §i comprimata.
Sper ca cu alit ocasiune voiti IntretinO Academia asupra cestiunii
materialului nostru de constructiune de la Traian i pant in present.
Pentru acésta am adunat i adun necontenit materialul necesar, din
care o blind parte a fost expus la Expositiunea Asociatiunii Romane
pentru inaintarea §i rdspandirea sciintelor.

www.digibuc.ro
40 DR. C I ISTRATI 300

Iatá constantele cdrdmidilor de la Harlan : Oin,290 lungimea, 01'1,12


lAtimea, Orn,075 grosimea, 2600 cc. volumul, 4k,805 greutatea, 1,86 densitatea.
Ca greutate nu o intrece deck cárdmida romand, de Ore-ce cdrd-
mida cea mare aflatá in turnul Coltei abid ajunge la 3k,150 i ca den-
sitate 1,7.
Densitatea ei de alt-fel nu este intrecutd decdt de acea a cdrdmi-
cjiidin biserica Sf. Dumitru din Craiova, cdriimidd care este mai fe-
ruginOsä oi cOpta pand la o stare quasi-sticlOsd. Pulberea el este
cenusie inchisd.
Cea din Harläil este insd absolut superiOrd in ceea ce privesce ca-
litatea.

Iatä un mic tabloti comparativ.

CD
a) a)
0
CARAMIpi DIN : taD cg
8 4E02
OBSERVATIIINI
E n. o 0 a)
CD

nt -5
I-4 1-4 cS4 > C1.5

Biserica Sf. Dumitru in. In. In. C.111. C. Kgr. Pulbere cenu§ie
din Craiova 0,255 0,14 0,035 1250 2,610 2,1
inchisd

Biserica Sf. Gheorghe 0,290 0,12 0,075 2600 4,805 1,86


Pulbere galbenh
din Hârldil aurie

Turnul Coltei (I) 0,293 0,14 0,035 1436 9,296 1,7

Turnul Coitel (II) 0,318 0,156 0,04 1984 3,150 1,6

Ceea ce de asemenea e de admirat e modul cum aceste cdrämidi


sunt smaltuite. D-1 Bdicoianu a avut mare greutate a le reface spre
a inlocul pe cele stricate.
D-sa in genere a obtinut resultate fOrte putin satisfacátOre, mai ales
in ce privesce pe cele albastre i cu deosebire pe cele galbene.
Cele lucrate la Colomea in Bucovina aft fost executate in mod fOrte
nemultumitor ; cu cele de la Societatea de Basalt din Bucuresci a

www.digibuc.ro
301 DISERICA I PODUL DIN BORZESCI. ZIDITE DE $TEFAN-CEL-MARE. 41

avut un resultat mai bun ; cele procurate cu deosebire la fabrica unui


ales si priceput muncitor, D-1 Vasilifi din Botosani, care pare ca se
folosesce Inca de modul cum se lucrà din vechime in localitate, p.ana
in present, ag dat cele mai bune resultate, fiiind ele bine Mute. La
Botosani existd pana in present suburbia «Strachina >, ceea ce indica
vechea industrie a ceramicei.
Cele necesare pentru reconstruirea bisericii Sf. Nicolae din Iasi
aü fost lucrate la Ginori in Italia, in mod rnult inferior color vechi.
Dupd d-1 Baicoianu smaltuitul ceramicel de pe timpul lui tefan-cel-
Mare e identic celui Perso-Turc, din Damasc, Beirut, etc.
Caramida sail Olele-discuri erail mai intai date (engobe) cu o vopsea
specialä pentru a acoperi rosul caramicjii i apol smaltuite. Lucrarea
e facutd ca la oläria etrusca sag italo-greaca, i cu multa ingrijire.
Sunt numai cati-và ani, de cand la noi cardmida smaltuita era o
curiositate ; obiectele de teracota smaltuite se introduceail din strai-
natate ; nimeni nu ar fi putnt crede ca ceea ce apärea ca nog, ca ce-va
modern si de lux, era deja o vechiturd practicatä pe o scara larga
in Secolul al XIV si al XV la noi, de ore-ce multe monumente Inca
de pe timpul lui Mircea si Alexandru-cel-Bun sunt construite cu cd-
rdmidd aparenta, smaltuita.
Se pare cd in acele timpuri i in Secolul al XVI acesta era la nol modul
curent de a zidi. Mai mult, odaile erag decorate inlauntru cu placi de
teracota smaltuita, cum nu facem nici in present ; dovadd aceste doué
fragmente gasite de mine in partea nord-estica a cetatii Sucéva, sub
paraclis, unde era palatul Domnesc. De acestea sunt numer6se in co-
lectiunea Museului din SucOva, datorit d-lui Romstorfer, care desi nu
are, fie spus in trécat, decat 600 lei anual, totusi in patru ani a adu-
nat un admirabil si pretios material, nelucrand bine inteles deck cate
o luná pe an spre a face sapaturi.
Dar totul s'a facut cu pricepere i economie !
Sobele chiar, pe acele timpuri, erail Mute ca cele actuale, cu Ore-
care deosebire de forma, din mid caramicji smaltuite. Sunt sate in
Bucovina, in cari se afla Inca sobe-cuptóre in caramida smältuita, da-
tand de peste 100 ant Ast-fel spre exemplul la Straja, cum imi comunica
parochul local, Par. Dan, membru corespondent al Academiei Romane.
D-1 Architect Gabrielescu are, se pare, esantil6ne doveditOre in co-
lectiunea sa, din teara.
Intre resturile de la Sf. Neculai Iasi, din cari unele sunt duse in curtea
Trei-Ierarchilor, iar multe aruncate pe malul Bahluiului, cu gunOiele,
se aflä numer6se obiecte in teracotd simpla i smaltuità.

www.digibuc.ro
42 DR. C. I. ISTRATI 302

Ast-fel se gäsesc vase de resonanta, ce erail infipte in bolt'', de o


capacitate de 6-700 cm; teracote pkrate, ca cele usitate actualmente
la sobele de faianta, cu solzi sail alte desemne frumbse dar ne smal-
tuite, §i altele smaltuite.
Acestea nu air putut fi intrebuintate deck la sobe sail la cdptu§it
(lambriuri) peretil la partile inferitire. E regretabil de tot ca nu s'a
scris nimic asupra lor 0 nici nu s'all pastrat la un museil, cu indi-
catiunea provenientei 0 intrebuintaril bor.
E de tot trist sa fim nevoiti a cerceta in gunthele ora§ului Ia0
pentru a descoperl o parte a§a de importanta din trecutul nostru,
despre care ce-i. in drept, §i tinuti a face acésta, nu ne-ail spus nimic.
Romstorfer a lucrat cu mai multa inima !
La Zamca la nordul Sucevei, la Dorohoitt, Harlail, Ia0, Piatra §i
Borzesci, am constatat personal presenta caramicjilor §i Olelordiscuri
smaltuite.
In Muntenia ele sunt intrebuintate de pe vremea lui Mircea ; ast-fel
se v'ed §i la manastirea Cornetu de pe Olt, zidita se pare pe la finele
secolului al XIV 0 care a fost invelita cu olane smaltuite de dife-
rite color): (1) .
D-nul Mandrea ne mai spune, relativ la biserica Znagov:
«Este iara§i mai mult ca probabil cd caramidile intrebuintate la pavi-
ment ail fost emailate, dovada despre acésta avem urrnele sub masa
Altarului unde ele n'aii fost expuse usului. Colorile lor sunt galben,
verde §i ro§u, iar formatul lor executat dupa un desemn anumit, care
reamintesce desemnul archivoltelor de la portalul bisericil Disatié.
Tot ast-fel a fost pardosita cu caramidi romboidale smaltuite bise-
rica Sf. Ilie, zidita de *tefan-cel-Mare in Sucéva.
Mai mult decal atat. In Oltenia s'ail gasit globuri mari de teracota
smaltuita 0 earl ornail intrarile curtilor, oil formail bórnbe pe stalpii
zidurilor irnprejmuitOre.
Mirautii din Sucéva, ce se crede zidit de Alxandru-cel-Bun, e lu-
crat cu cdramicli smaltuite.
A fost deci o epoca, cand caramida smältuita era comuna la noi, se
lucra perfect §i se intrebuinta in mod curent.
Mai mult deck atat, acest produs a§a de bine facut pare ca alca-
tuia §1 un articol de export.
D-1 Gion are meritul, ea find la Paris a gasit in importanta publi-

(1) Mcincistirea Znagov, de George Mandrea, architect. Bucuresel. 1900.

www.digibuc.ro
303 BISERICA I PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE FrEFAN-CEL-MARE. 43

catiune : Fontes rerum austriaearum de George Craus, din 10 Iunie


1619, ca :
giglele colorate cu earl s'a ornamentat biserica protestanta din
Sibiiii, sunt facute in Yalachia la Argep.
La noi s'a lucrat mult cu acest material, cu deosebire la Curtea-de-
Arges, unde d-1 Lecomte de Nouy a gäsit caramidl de zidit, de bolti,
pentru arcurl i pentru acoperis.

,...--- *"..,.....
,---
,, \
r %

arcur1 4
/ \
%

1 1
I 1
1
1 1
I 1
l 1

bolt1 1
I
1
I
I
I 1

Pentru: zidit coperis

Inca din 1874, d-1 Lecomte vallônd importanta cestiunil, a trimis


un manuscris d-luI Pierre Chabot, care '1 ceruse pentru importanta
lucrare ce prepara : Sur les terres mites.
Este o fericire deci, Ca reincepem a ne cum5sce trecutul. Din el gäsim
inve'täminte pe earl nol, in mersul vertiginos Inainte, i ametitl adesea
de o invatatura superficiala straina, on coplesitl de materialul de ex-
port al Europei : «bun pentru exportv, am ajuns a maimutari totul, a
acoperi. numai cu tabla, a face sub-solurl, mansarde si case in cari
érna ingheti i vara turbezl de caldura.
Trecutul sä ne servésca ca alaturea cu Sciinta moderna, indispen-
sabila ori-cul, i fata cu nevoile vietil i cu mijlócele de cari dispu-
nem in present, O. ajungem ast-fel, ca sà dam un caracter durabil celor
ce facem i sa le imprimam i pecetea geniului neamului nQstru.
Cu drept cuvint d-1 architect Petro Antonescu dice :
cIn literatura nu am putut ave opere trainice scrise catä vreme
nu am cunoscut bine produsele literaturil populare si monumentele
scrise ale cronicarilor nostri, Studiul acesta ne-a dat o limba literara.
In arte (cele plastice, bine inteles) va fi acelas1 lucru: studiul si apro-
fundarea monumentelor trecutuldi ne vor da un stil.» (1)
Cu fericire vedem ca exista un curent imbucurator.
Reconstruirea bisericil din Sinaia, in care s'a usat tot de caramida

(1) Mancistirea Cozia de archit. P. Antonescu, pag. 87, Bucuresci 1903.

www.digibuc.ro
44 DR. C. I. ISTRATI 304

aparentd smdltuitd, e un progres. Mai mult, d-1 Architect G. Mandrea


a fAcut ce-vd lAudabil. Ocnitele ce sub Stefan erad zugrAvite i prin
urmare mai supuse stricdciunii, d-sa le-a decorat cu desemnuri là-
cute tot pe teracotA, smAltuite la foc in urind, deci durabile.
E un progres. Asta prob6zA. legAtura Intro ce fAceail bdtrAnil si cum
lucrAm acum, fatd cu mijlOcele technicei moderne.
Cu ce ail fost invelite aceste biserici ? D-1 Romstorfer n resonstruirea
mandstirilor a credut, ceea ce ne asteptam de alt-fel, cd trehue sd le
acopere cu Ogle colorate smAltuite.
De sigur cd tiglele colorate i smAltuite ail trebuit sd fie intrebuin-
tate la no! pentru acoperirea clAdirilor, de 6re-ce multd vreme tiglele
simple si sindrila erau singurul material curent utilisat pentru acésta.
Dupd c gravurd mare, aflatd la Academia din Petersburg, si ard-
tAnd intrarea lui Dumitrascu Vodd Cantemir la Iasi, se pOte ved6
CA casele cetAtii erail acoperite cu Ogle (1). Cetatea Sucevei a fost a-
coperitd tot ast-fel.
Cred cA afi fost unele biserici acoperite la fel, dar faptul cA multe
au ars, aratd cd numer6se erail cele invelite cu sindrild, mai ales dupd
secolul al XV.
Mai inainte gdsim intrebuintandu-se i plumbul i arama. Ast-fel
s'a aflat cd la 1786, numai Turcii ail furat la manAstirea Cozia 4600
ocale plumb din acoperisul bisericii fAcutd de Neagoe-Vodd (2).
Aflu de asernenea, CA mAndstirea Arnota din VAlcea, in care e in-
gropat Mateiti Basarab, e acoperitd cu table f6rte grOse de plumb (3).
Bisericile lui Stefan nu puteail fi acoperite cleat cu tabld metalicA,
cu Ogle smAltuite sail cu sindrild.
11-1 Bdicoianu a dat preferintd aramei, dar credo cd erail acoperite
cu eindrild.
Nu s'ar fi putut utilisA tiglele smAltuite, dupd d-sa, cdci ar fi trebuit
sA aibd aspectul actual al Mirdutilor, care pare cu totul curios in pri-
vinta coperisului.
Turnul care e destinat a fi partea cea mai inaltA, e aicia turtit de
cele dou6 coperisuri, dinainte i fnapoi, car! aü trebuit mult ridicato
pentru a le put6 da scurgerea necesard, numai din causd cd s'ail in-
trebuintat Ogle smAltuite.

(1) Basarabia in secolul al XIX, de Zamfir C. Arbure, Bucuresci. 1899.


(2) Mthastirea Tismana de M. Stefulescu, ed. II, pag. 89, Bucuresci. 1903.
(3) Partea spitalului Brancovenese, zidita la 1847, era acoperità cu table gróse de
anima.

www.digibuc.ro
305 BI8ERTCA. I PODIA DIN BORZESCI ZIDITE DE $TEPAN-Ctt-MARE. 45

Recunosc insä cd efectul lor optic e admirabil.


D-1 Romstorfer s'a inspirat insd cu deosebire de la coperipl bise-
Heil din Peträuti, ziditä tot de $tefan-cel-Mare §i care presintA acéstd
dispositiune.
D-1 Bdieoianu a resolvat in mod mai simplu problema, degaj and totusi
dublele stele suprapu se la b a sa turnurilor, cari fac un efect atat de frumos.
In mai tote reconstruirile de acoperamint, facute pe timpi, acesta
frurnOsa parte a basel a fost varita in urma sub coperis.
Dag ca exemplu aid manästirea de la Bisericani, din judetul Ném-
Iu1uT, i biserica din comuna Sf. Ilie (Fig. 6, si St. XXII si XXIII).

.4NrAW.
../.411111LW...

HUM 0000

..............41111
BINNIONMIIIIM miMINIIIIIII
ill 11 MUM
11MX MMIMILIRIL
M =Millman%
WWWMmas ifininints
mamma&
orMM
M IIIMMIWRIMMWMWM
1111111111111AIIA 11111111 sms MMMMM
A` /IMO ME ME US 1 1, EN

"or
Ommilliamil 11111 IN III 1111111ILIMIMMI11.
//NM Ni MN Eli NM 111111,1110116. riga :TAU
di/Sasimmiameam
MIMMIII11111111111 MAraMMIIMIII1117101
81a
nan.n mmmmmmmmm
n nannnnn rt art n-hn
I
I a
a
ri /VAN n
0 T- 4%

A14.
I .am

S.
1. .1

Fig. 6. Biserica lul tefan-cel-Mare de la mfinástirea Nemtului,


dupfi un desemn gasit pe turla unel biserici locale.

Dreptatea insa este de partea d-lui Romstorfer care, in importantul


sü studiii de reconstituire, a gasit aceeasi dispositiune si la Voronet,
Bädeuti, Solca, Vatra-Moldovitei si Sf. Gheorghe din Sue6va, precum
si in un desemn de pe tuHa bisericii de la mangstirea IsTemtului si
altul bine fäcut in 1757 si gdsit la Putna, represintand starea prima
a acestei biserici (1). (Fig. 7 si St. XXIV).
(1) Vedl : Schloss Neamlu und einige Klosteranlagen in seiner Umgebung. Czer-
nowitz. 1899. Pag. 26.
Typus der Kloster-Kirchen in der Bulcowina, pag. 6 (Archaologisches aus der
Bucowina).
Das Alte Griechisch-Orthodoxe Kloster Putna. Czernowitz 1904. Pag. 9.

www.digibuc.ro
46 DR. C. I. 1STRATI 306

Dar in acelasi drum de gandire i lucrare sà ne oprim acum in


aparenth la o neinsemnatà cestiune de detaliü, dar care am convin-
gerea cà e de o importantd capitalti.
In decursul anului 1899, am oferit Academiei Romano o serie corn-
pieta" de Ole-discuri, cad nu pot a le numl mai bine, gAsite de mine

Fig. 7. Mândstirea Putna, dupd un desemn


de la 1767.

la Harlail, printre cele -lepklate cu ocasiunea reconstruiril bisericii,


§i cari fusese inlocuite cu altele nouë. Ele 01-0 nisce figuri speciale,
in num'er de 6 si aceleas1 motive se repetail necontenit pand la corn-
pletarea braielor bisericif, despre care am vorbit (Fig. 32).
La HArlati, la BotosanT si la Dorohoiti si, dup.1 date am aflat si la
Balinesci (1), Olele-discuri sunt la fel din t6te punctele de vedere. Cele
(1) .Zidul e pretutindeni gol, continênd in trupuI gill, din loc in loc, olane smal-
tuite, simetric asezate, pe ale ca'ror funduri, in bas-relief, se vede marca Moldovei,
adecd: zimbrul, stéua, dol delfini si o femee.. Vecli Marele Diefionar geografic
al Romania, vol. I. Bucuresci 1898. Cele cuprinse relativ la figuri ar trebui ve-
rificate.

www.digibuc.ro
807 BISERICA QI PODUL DIN BORZESCI 2IDITE DE TEFAN-CJEL-MARE. 47

ce ail fost puse la biserica Sf. Nicolae din Iasi sunt insä cu mult mai
mici §i alt-fel intocmite ca figuri.
In micul mused de la Suc 6 va unde, dupa cum am mai amintit, e
adunat cu deosebire tot ce s'a gasit cu ocasiunea sapaturilor Monte la ce-
tate, am gasit unele 6le-discuri identice cu acelea de la Ilarlad, altele
cu acelea de la last, §i allele diferite chiar ca forma. Se gasesc ace-
least Ole-discuri la biserica din Milesauti in Bucovina, simple (Par.
Dan), precum si la biserica zidita de $tefan-cel-Mare la manastirea

Fig. 8. Partea superiOrfi a fatadei interiOre a turlei


nordice de la imprejmuirea bisericil Zamca,
aflatdre la Nordul Sucevei.

N6mtului, constatate cu ocasiunea refacerii tencuolilor, fail a puté


spune daca erad simple sail cu figuri (St. XXVI).
Despre aceste Ole-discuri constat ca nu a sciut nimic nici Ministerul
Instructiunil publice, nici Comisiunea monumentelor istorice, nici Aca-
demia, si daca Intamplarea nu faced sa le v6 d sub turla de la Har-
lad, de uncle le-am trimis Academiei, nimeni nu s'ar fi interesat de
ele p6te Inca multa vreme.

www.digibuc.ro
48 DR. C. I. ISTRATI 308

Recunosc cA $i la Academie all fost ele bine pAstrate, dar nu au


avut fericirea ca un specialist sh le fi luat in sémA.
De aceea vedeti pe un chimist fdand recunOsceri in domenii strAine
lui i cercAnd sA-.$1 explice fapte neldmurite incA de altii, dar pe earl
doriA a le cun6sce.
Am v6dut dejA cl 6Iele-discuri de la Borzesdi, de la Sf. Joan din Putna,
de la Milmmti §i de la Zamca din Sucéva sant simple. Ele represintA
nisce discuri rotunde, cu o micA proeminentA centralA §i variind nurnai
ca colOre. Servesc deci nurnal ca motive de ornamentatiune (Fig. 8).
La Piatra domnesce verdele §i rowl, atAt la Olele-discuri cat §i la
cArAmicjile intrebuintate, cu earl colorl complementare s'aft Ricut in mod
armonios desemnuri variate.
E regretabil cA nu scim cum se presintd lucrul la restul numer6-
selor biserici fAcute de $tefan-cel-Mare, de ore-ce tOte all fost cu tim-
pul tencuite §i vAruite, ast-fel cA imbracate ca §i cu o cAm a§A streinA,
nu scim care e starea §i natura adevératului lor vestmint.
Olele-discuri de la HarlAil, Boto§ani §i Dorohold §i cele identice din
SucOva all urmAtOrele earactere, fatA cu cele de la Sf. Nicolae din
Ia§i.

Bordura Bordura
ALTE DISCURI CU 741 Es+4 superil5r1 inferi6r8.
:FA GREUTATEA
1 11
FIGURI DIN: BIM- InAl-
P l' time
LAtime
time LtutIme

Kilogr.
Biserica din Dorohoiii,
BotoanI sl 1-15r155. 0 205 0.125 0.165 0.010 0.015 0.130 0.015 1.315
Biserica Sf. Nicolae din
Iasi. 0 160 0.135 0.105 0.010 0.010 0.085 0.012 1.275

Cum ail fost fixate in pAreti aceste Ole ? Se vede acésta din tAietura
idealA fAcutA de d-1 BAicoianu, pe acOstd frum6sA acuarelA, care re-
presintA ceea ce se aflA zugrAvit pe peretel e interior, d'asupra u§ii
de intrare, a bisericil Sf. Gheorghe din HarlAil.
Pictura, dupA d-1 Bdicoianu, nu e din timpul lui $tefan cel-Mare !
Se vede acésta i din faptul pArtii zidite la up de intrare, care e o lu-
crare posteri6r5. D-sa o pune cam pe la finele secolului XVII. Are
mare dreptate. Ea trebue sa fie tot4 anteriOrti datei de 1691, pe care
am gAsit-o insemnatd pe o decoratie interiOrA, cu pumnalul, de Pan
Poni a to wski.

www.digibuc.ro
309 BISERICA $1 PODUL DIN BORZESCI ZWITE DE STEFAN CEL-MARE. 49

Se mai vede cd multe ole pOrtd chte o bucatä de cdrämidd prinsd


in concavitatea fundului lor cu fOrte mult var gras, ash cd, gratie acestor
cdrdmicli, se adaugá ca o cOda Olei. Ast-fel ele aü putut fi fixate mai
sigur in zid.
Am spus eh discurile acestea erail asezate adesea in triunghiuri
sail in brdie.
Din causa acestei dispositiuni resultail goluri earl trebuiail umplute.
Ele ati fost umplute in modul urmätor la War rag (1).
Se Weà in teracotd o figurind inaltd in total de 10 cm. Piciorul
co urma sd fie zidit avea earn 4-5 cm., partea exteriOrd visibild si
diferit coloratd i smdltuitä, are forma
unei flori triunghiulare cam de 7 cm. pe
lature. Din mijlocul ei se inaltd un con
inalt de 4-4V2 cm.
Cu acestea se umpleail fOrte bine go-
lurile dintre discuri (Fig. 9).
La biserica Catedrald din Sucéva s'ail
gdsit figurine de acestea, Maud transi-
tiune cu Olele-discuri. Unele sunt simple,
cu un picior inalt de 5-6 cm. si cu un
diametru la basd de 4 cm., care se sub-
tiézd spre discul superior.
Partea visibild a acestor discuri era Fig. 9. Modal cutn sunt
destul de mare, cam de 10 cm. de dia- dispuse discurile Ltd cu figurin a
metru, cu partea centrald mai afundatd triangularã.
§i fdrd rididiturd.
0 alta, perfect smaltuitd in verde malachit, are aceeasi inaltime a
picioruluf, dar ea e cu mult mai grOsa, cu un diametru de 5 cm. Dia-
metrul discului trebue sd fi fost intre 18-20 cm. El presintä la partea
centrald o ridicAturd, care puted fi o sferuld saü un con ca cel descris
mai sus.
Acestea cred cä serviall direct pentru ornamentare ca si Olele-discuri
de mai sus. Probabil cd piciorul lor nefixandu-se bine de tot in zid s'ait
modificat in urmd pentru a le da forma ce gdsim de la MOM."' pang
la Dorohoiil.
La aceste ultime biserici, Olele-discuri ail cinci figuri diferite, sepa-
rate alternativ, prin un disc-stea (rosace). Acestea 'Arta la partea cen-

(1) De asemenea la Popduti si Dorohoin, La Borzescl i Piatra-Némtu nu e tot


ast-fel, dar numal ólele-discuri.
Analele A. R.Tom. XXV.I.Memoriile Seq. Istorioo. 4

www.digibuc.ro
50 DR. C. I. ISTRATI 310

trald un bumburuz, o mica ridicAturd inconjuratà de o suprafata ro-


tunda, purtând rade curbe invers aruncate decat radele marl ce le in-
cunjurd. Acestea, deed. privim pe cele cuprinse in partea superiOrd a
discului, aii concavitatea spre drépta.
Figurile sunt urinAtOrele:
Un cap de bou, cu o stea cu 6 rade Intro come i cu semi-luna la
drOpta cornului din dropta. Corpul animalulul, fOrte redus §i dispro-
portionat, e figurat la drOpta capulul §i pand sub bot. Se vöd bine

Fig 10. Figurile de pe Cdele-diseuri aflate la El arläil, 13otopni i Dorohoiii.

cOda §i patru mamelOne, earl par a fi indicand piciOrele animalului.


Ca soclu pare cd e o ridicaturd, o stanch, un munte peke Carpatil,
no§tri, dar e a§a de real fdcut, Ca s'ar putO luà §i drept o chivArà said
o bonetä frigiand (Fig. 10).
Acestea sunt puse drept pe linia mediand de sus in jos a discula
De ambele partl ale acesteia, la drepta §i la stanga, st'd date o per-
sOnd care, cu Janne intinse in directia grupului central, pare a-I in-
dica atentiunii. privitorului (No. 8).
Cea din stdnga, dupa faldurii verticali mult mai bine indicati ai im-
bracarnintei ce acoperd jumdtatea de jos a corpului, pare a fi o femee.

www.digibuc.ro
311 BISERICA I BODIN, DIN BORZESCI ZIDITE DE BTEFAN-CEL-MARE. 51

A doua figurd e aprOpe la fel, cu deosebire cä grupul central este


dus mai la drépta pärtii mijlocil a discului.
De asemenea pe cand la drépta grupului central bdrbatul e la fel
la stanga figura femeil e inlocuitä cu ornamente (fiorituri), earl' com-
plectézd bine cadrul total al discului, fdrä a presinta ce-va special
atentiunil nOstre (No. 2).
E de notat ed nu odatd, prin urmare nu en acelasi calapod ele ail
fost fdcute. Olele-discuri, de la biserica din Dorohoitl aunt ca execu-
tiune cu mult superiOre color de la MOH. La acestea din urma cOr-
nele boului aunt aprOpe unite prin varfurile lor.
0 figurd fOrte expresivà i relativ mai bine lucratd este urmAtOrea.
Ea represintä un corp de femee care, in loc de piciOre, are dou'd
cocji de pesce intOrse in semi-cerc, cu varfurile in sus si ajungend pang
la basa corOnei ce 'Arta pe cap.
Manile sunt dispuse de ambele pärti ale corpului, ca la Ore-cari
Idoll din extremul orient. Ele tin strinse cocjile sub partea de uncle
acestea se desfac in cincl pärti.
CorOna e simpld, la mijloc dreptd i cu cruce de-asupra, la partea
anteriOrd; laturile sunt indltate si par cd represintä tot ate o cruce
vOcjutd pe laturi, dupd micile sferule ce sOrnOnd cu cele ce termind
crucea anteriOrd de la mijloc. Totul e bine proportionat i pe vestmint
nu se observd decat cingdtOrea.
Cocjile pescelui sa delfinului sunt presdrate cu nisce ridicdturi ro-
tunde pentru a imita probabil solzil.
Pe un alt disc se gasesce leul heraldic cu ghiare puternice si cu
c6cla terminatä in evantaliil si intOrsd pe spate. Figura acésta lasii
mult de dorit ca executiune. La cea din Harldil cOma leului so dis-
tinge mai clar.
Ce-va mai bine e executata ultima figurd. Ea represintd un ce com-
plex. Corpul principal pare a fi acela al cerbului. Odobescu sustine
ea' e a unul carnasier. C6da e ridicatä in sus si terminatd printr'o
umfläturd fdrá formd precisd. Trupul e aripat. Aripa de de-asupra e
pusd ca un st6g. Are sépte pene, saü separatiuni marl. Capul e de
om si pare a fi de femee. La gat se vede un triplu cerc, un soiü de
faldure, sail o salbti, fácutd din bucdt1 de metal, ca brdtdrile vechi.
Capul este acoperit de o corOnd, care la mijloc e lucratd ca i cea de
la femeia cu cocjile de pesce, tot cu crucea la mijloc, dar laturile sunt
mult mai desvoltate si pare ed voesc a imita cOrnele cerbului. Laturea
din drOpta are patru i cea din stanga pare a nu aye cleat trei

www.digibuc.ro
52 DR. C. I. ISTRATI 312

mid ramuri. Basa rotunda a corOneI presintä proeminente imitand


pietrele scumpe cu earl era ornatd.
E de observat ca organele sexuale sunt representate ca márime
inteun mid forte disproportionat fata cu corpul animalului.
Relativ la aceste Ole-discurl, cu figuri, in literatura gasese nume
urmatOre1 0 indicatiunt
Parinteli) Melchisedec ne spune ca:
(Biserici DomnOsca de la Har läu a fost ornata pe din afarä cu te-
racote smaltuite, de diferite forme §i color1; dar ignoranta le-a acoperit
cu tencuiOla . . . ) (1).
De asemenea gasim in monumentala lucrare a lui Odobescu relativa
la tesaurul de la PietrOsa:
. . . «Ds portent presque tous des figures en relief et l'Omail qui
les recouVre est de plusieurs couleurs, depuis le jaune pale, le jaune
foncO, nuance d'ocre jaune, jusqu'aux differents verts, vert pale, vert
de bouteille, vert turquoise; ii y en a aussi ott l'Omail est de couleur
brune. . . . i (2).
Acestea sunt colorile ce se observä la discurile de pe la tOte bise-
ricile lui $tefan §i de la catredala din SucOva, dar nu speciale i tOte
aflatOre la Dorohoiii, dupä cum pare ca i le-a indicat d-1 architect
Lecomte de Nally care 1-a atras atentiunea asupra acestei cestiuni.
D-1 Romstorfer mentioneza §i d-sa in mod fOrte sumar pe acelea
ce a putut observa la Sucéva. D-sa sustine cä aceste discurl-Ole, cel
putin la Mirduti, ail fost smaltuite pe loc, din causa cantitatiI marl
de sgura speciald smaltului ce a gasit in vecinätatea bisericii (3).
In ce ordine fost-ail puse aceste Ole-discuri in jurul bisericii cand
s'ail alcatuitbraele ?
D-1 Architect Baicoianu ne spune urmatOrele relativ la biserica din
MOM : cca ele erail de diferite nuante; ast-fel ace1ea§1 se gasesc fa-
cute in galben, verde §i castanifi).
«In ce privesce ordinea, dice D-sa in o epistold ce mi a trimis in
1899, nu cred sä fi avut vre-una privilegiul i pe de alta parte e greil
de a indica punctul de plecare ; daca se iea axa bisericil, de-asupra
u0 de intrare se vOd dou6 identice aláturia dar de colOre diferitä.

(1) Notife istorice gi archeologice de Melchisedee, Episcopul Romanului. Bucuresel


1885, pag. 290.
(2) A. Odobescu, Le trésor de Pétrossa. Paris. 1889-1L00, pag. 509.
(1) Carl A. Romstorfer, Die Forschungsarbeiten am alten Wojewodenschlosse in
Suczawa (1895-1897). Czernowitz. 1897, pag. 14.

www.digibuc.ro
313 BISERICA i PODIII, DIN BORZESCI ZIDITE DE I3TEFAN-CEL-MARE. 53

Presupun ca pretutindenea colOrea a presidat la punerea ordinei lord>


De sigur colOrea, de Ore-ce e vorba de un efect optic, va fi avut
preferinta ; probabil ca ele 'Ate au fost puse in neregula ; dar din
momentul ce cu fie-care din ele se avea colOrea dorita ,cred ca o or-
dine a trebuit sä fie pastratä cel putin la un punct anumit al bisericii.
Chiar faptul cd sunt doug discuri cu figuri identice in axul ante-
rior al bisericii, dar de colOre diferitä, ma face a crede ca seriile se
desfasurail in acelasi fel la drépta si la stanga.
La biserica din Dorohoiti, ordinea in care ele sunt puse e urmatOrea
(dui:4 d-1 Moruzzi, fostul Prefect al judetului):
Cerbul cu aripi, capul de boil cu femeia, leul, cerbul cu aripi,
stéua, leul, delfinii, capul de boil cu douö femel...
Deci nici de aci, daca. (Mole aü fost bine obs ervate, nu se vede re-
gula dupa care cred el ail fost ele puse.
SA trecem acum la Olele-discuri ce am gasit Inca apartinand Sf.
Nicolae din Iasi. (St. XXVII).
Af vadut cá ele sunt mult mai mid si el figurile se deosebesc putin.
Sä vedem acum ce represinta i aceste ultime figuri.
Recunosc de la inceput, cä nu am decat patru Ole ca motive dile-
rite. Cate aü fost aceste motive ? Tot sése ca la MAUI i Dorohoil
Pentru acésta m'am adresat d-lui Lecomte du Notiy, restauratorul
acestui monument, dar fara a puta afla exact cate motive ail fost si
in ce ordine.
Trebue sa recunosc cu parere de rail, cä atunci and facem restau-
rani de asemenea natura, cand e vorba de aceste documente istorice,
adevérate pergamente pe ceramica, se pare cà nu se pune prea multa
seriositate spre a se sci ce si cum aü fost dispuse si a se face la fel.
Am cautat sa vad cum se gasesc ele puse acum in biserica Sf. Ni-
colae recladita. S'a cons tatat (d-1 profesor G. Longinescu), cd primul
braii ce intalnim de jos in sus, d'asupra usii de intrare, incepand de
la stanga la drepta, contine:
Grifon impletitura pesci cerb pesci cerb lou imple-
titura leil irnpletiturd cerb pesci cerb pesci grifon
cerb impletitura lett ..
Dec! nici o ordine. Resultd insä ca nu se aflä nici un cap de boil,
dee! nici un zimbru.
Lásand de o parte zimbrul, care pare Ca nu existä, sa vedem cum
se presinta cele-lalte motive.
Ola cu impletitura, care jOca aicia rolul Ole! cu rosacea de la Dar-
lAO, e fOrte bine executatd. Ea represinta un cerc in care s'a inscris

www.digibuc.ro
54 DR. C. I. ISTRATI 314

4 linii drepte, paralele cate dou i perpendiculare pe cele-lalte. Re-


nullS un patrat la mijloc i liniile sunt unite prin o curbä, Wand in
afara de cerc patru arcuri.
Leul e aprOpe la fel cu cel descris mai sus ; are aceeasi atitudine ;
ghiarele sunt mai lune, Nimbi mai arcata i fárá ramificatiuni, gura des-
chisa ast-fel ca se vede limba.
In spatiul liber dintre membrele anteriOre, se vede o figura, care
p6te fi semnul lucratorului. Ea pOte fi represintata prin un D cu un
0 la mijloc, puse in mod aprOpe transvers cP, sail e aceeasi figura
ca la pesci, dar mai rail executata.

4 e#

ncrur'

t C.

14 $

4.

Fig 11. A cincea old-disc aflatd la biserica Sf. Niculae din Iasi. Fotografia e
fdcutd dupd un model reprodus, de ore-ce nu am mai putut afld
nicderi unul ve chit.

Cerbul este mult mai bine facut: animalul are si copitele cu unghiile
lucrate cu ingrijire; coda este scurta, gura deschisa, ast-fol &à se vede
limba; pe cap pOrta urechile i doué perechi de cOrne, unele cu cinci
rarnuri laterale.
Grifonul e facut la corp si la ghiare cam ca leul: capul cu cioc si
urechi, cu ochiul in evidenta i cu patru randuri de midi proeminente
in sireaguri la gat ; aripele sunt pline, presarate cu aceleasi proemi-
nente pe ele; ele sunt indoite de la jumatatea lor in mod pronuntat

www.digibuc.ro
315 BISERICA SI PODTIL DIN BORZESCI ZIDITE DE TEFAN-CEL-MARE. 55

si sub ac6std Ind.oiturd se vede esind din ele in afard o mica aripiOrd
laterald la ambele, i numal la cea din drépta, superiOrd in figura, si
o altd aripiOrd dedesubt.
Figura cu pescil o descriii dupd una noud, de ore-ce, cu tad per-
sistenta ce am pus, mi-a fost peste putinp a mai gdsi vre-una din
cele vechl. Acest fapt e cu atat mai regretabil, de Ore-ce acOstd figura
diferd mult de cea aflaitOre la HAMM (Fig. 11).
Partea centrald aici e un om cu must* i fdrd barbd. Capul e in-
conjurat de nisce rade, dintre earl cele trei superiOre cu mult mai
marL
El are o cingOtOre i o haind simpld cu falduri verticale.

r-;s:

Fig. 12. Capul de boil de pe ólele-discuri de Ja Trei-Icrarelff, din Ia§i.

Pescil sail delfiinii sunt bine fAcuti. El ail capul si cu gura des-
chisd; peel mused din haina omului. Ochiul si solzif sunt bine facuti.

www.digibuc.ro
56 DR. C. I. ISTRATI 316

Au o aripiOra de-asupra capului, alta pe spinare i una la burtà. COda


pare a fi divisath in 6 parti. Mani le sunt in tinse mai drept, tinênd
la fel codile. Subt bustul omului, probabil pentru a umplé golul, e o
figura geometrica fOrte bine executath.
La Sucéva, in museul ce se creazà acum, am ghsit acest grifon fa-
cut mai mare, identic marimii cu Olele-discuri de la Hari hit

-176:' _

- git1'
g
'4*
,e 44

Fig. 13. Vulturul de pe ólele-diseuri de la Trel-lerarehI din 141.

Gratie d-lui Vladimir Mironescu, architect si pictor din Iasi, ndscut


si de loc din Bucovina, aflu cä intre hdrburile, lep6date cu ocasiu-
nea ash numitei restaurciri a Sf. Nicolae din Iasi, a gasit o teracoth
smaltuita, de forma' patrath care, dupd d-sa, era push' in ocnitele bi-
sericii. Ea represinta pe un alaret moldovean, cu un busdugan tintuit
in mana stanga i cu drepta tinênd fraul calului. Tarnita pare a fi de lemn.
Este absolut trist, e revoltalOre chiar, acestä profanare a trecutului nos-

www.digibuc.ro
317 I3ISERICA $1 PODUL DIN DORZESCI ZIDITE DE $TEFAN-CEL-MAII.E. 57

tru. Nimeni nu scie nimic de tote acestea. Nici o schita, nici o fotografie,
nici o nota, necum un studiU, asupra acestor importante obiecte.
Ceea ce se face cu aà numita restauratiune a monumentelor nOstre
e de necredut !
Comisiunea monumentelor istorice, la ea e scaparea ; prin urmare
intereséza-se cat mai curand de aceste lucruri pe viitor.
Tot aid e, cred, necesar sa adaug cà i la TreMerarchi In Iai s'ail
gäsit ast-fel de discurt dar cu mult mai mart Douè din ele s'ail adus
la Societatea de basalt de la Cotroceni, gratie careia am putut a le
studia. Uncle afl fost puse la biserica, cate ail fost, mister ! Acestea sunt
din timpul lui Vasile Lupu (Fig. 12 §i 13).
Ca exeeutiune sunt facute in gresä i in mod admirabil. Dupa ce
aü fost angobate cu o vapseh speciald, spre a acoperi roul gresei, aü
fost smaltuite, cu o diferinta de nuanta fOrte bine reu§ita.
Prima represinta, perfect executat, capul de boil, cu o stea cu cinci,
rade intre cOrne, cu o ghirlanda sub bot, care se tidied sub ambele.
urechl §i cu cate o panglica, fluturand de fie-care lature.
A doua represinta acvila, stand dréptà §i cu aripele desfacute.
De-asupra capului e o corOna, iar in ghiara tine un topuz i o sabie.
Vasile Lupu, unise ambele steme ale tOrilor surori in sigiliile sale
deci §i pe monumentul zidit de el.
Iatà constantele acestor discuri in gresà, cu mult superiOre, ca exe-
cutiune, celor de pe timpul lui Stefan-eel-Mare.
_
CAPUL
ACVILA
DE ZIMBRU

c exterior . 0,-254 0,"250


Diarnetrul fetei anterióre
1 interior . 0,-220 0,-222

LAtimea bordurei anterióre . . . . . ...... 0,-017 0,-014

1 exterior . 0;242 0,237


Diametrul fetei posterióre . . . - ;
t interior . 0,-200 10 cereuri
coneentrice
LAtimea bordurei posterióre 0,021

Grosimea plácii . 0,".035 0,-034

Greutatea Odell . ........ . . . 1,kr 995 2,"6'068

www.digibuc.ro
58 nn. O. I. ISTRATI 318

Trecem acum la partea cea mai importantA. Ce insemndtate ail fi-


gurile de pe aceste Ole ? Sunt ele pur si simplu numal motive de or-
namentatiune sail sunt puse cu un scop, adecd represintd ele o idee,
o credintd religiOsd ori politicA, sunt ele referitOre la Ore-cari fapte
istorice ?
Pentru mine, Domnilor, nu r6mAne indoiOld, cd pe timpul lui $tefan-
cel-Mare nu se puneA ce-va fArd a fi fost bine cugetat si fdr6 sd ailod
o vbditd insemnAtate.
Aceste figuri sunt, cred, adevbra te chrisOve, adevbrate pergamente,
lAsate pe ceramicd, in loc de piele oil hArtie. Cred cd ail o insemnd-
tate capita16.
Ele pot ave un inteles religios. Ele pot av6 un inteles patriotic, din
punctul de vedere al tbrilor locuite de RomAni. Ele pot ave un inteles
administrativ, indicAnd pArtile din earl se alcdtuià téra, peste care
domnia marele Voevod.
Sd vedem acum ce conclusiuni putem stabill in urma studiului acestor
figuri. Natural cd in mare parte suntem in pBn domeniii al ipoteselor,
pand cdnd pe alte al, sail studiind mai complet restul bisericilor din
epoca lui *tefan, se va putO stabill adevdrul.
Care din aceste figuri presintd ce-va mai cunoscut noub si care ar
putO sd ne servéscd ca punct de plecare ?
Din tOte aceste figuri, done, ne sunt cunoscute, in ce privesce Moldova.
Sunt, Domnilor Colegi, aceste doué Ole-discurl, earl ail pe ele ce-va
in raport cu emblema Moldovei, si anume : capul de boa.
Capul de boil de la Egiptieni si de la mai multe pop:5re asiatice a
servit ca ornament simbolic.
Se gasesc, adesea chiar in Dacia, obiecte cu cap de bou, fard ca
acestea sA ne spund c6 avem a face cu sterna Moldovei.
Regretatul Al. Odobescu, mai de mult, ne-a atras atentiunea in stu-
diul sell : Capul de boei intrebuinfat ca ornament simbolic in anti-
citate (1).
Acolo gdsim urmAtOrele:
La 1799, in prOjma targului SAn-Miclausul-cel-m are, din comitatul To-
rontalului, in partea cea mai nordicd a Banatului TemisOrel, nisce

(1) AL I. Odobescu, Capul de bog intrebuinfat ea ornament simbolic in anticitate


in Archiva Societalii sciintif ice si literare din Iasi. Tom III, anul 1890-91, pag. 385.
Ve01 si .Rraldica veche a Romdnilor. Stemele fdrilor in fafa religiunilor Daco-
Romane. Cabirismul fi. mitraismul de Ghenadie, Episcop Ilimniculul-Noul Severin.
Bucuresci 1894.

www.digibuc.ro
319 DISERICA *I PODUL DIX DORZESCI ZIDITE DE VEPAN-CEL-MARE. 59

térani ag descoperit o insemnatti comOrd cu 24 vase de aur, intre cari


e o solnitä cu cap de boil.
La 1883, la Poroina, aprOpe de Turnu-Severin, s'a descoperit un
forte important Rhyton cu cap de bog.
Acestea sunt din timpul Gotilor §i Hunilor. Ag aceea0 semnifica-
tiune, cultul boului produckor, ca §i la Egipteni. Capetele de metal
galben din mormintul de la Bekhamara, sag acel cap de yea, admi-
rabil ca executiune, gasit de Schliemann, in mormintele archaice ale re-
gilor Micenei, datand dinaintea rdsboiului Troia, ail aceea§i insemnare.
Si daca insist asupra acestui lucru, e ca. in figurile nOstre nu e
bourul, bos Urus, zimbrul cum i s'a dis in secolul al XIX cu deo-
sebire. E chiar curios ca pe tOte pecetile vechi §i pe monedele nOstre
capul pare mai mult a fr de bog decht de bour.
Capetele acestea de pe Olele-discuri, cad sunt tot de bog §i nu ail
nimic de la bour ca §i cele ce se afla pe tOte monedele moldovenesci,
m6 fac a crede ca sunt lucrate de me§teri straini, earl nu aveag nici
o notiune despre acOstä fiara.
Dupd o notitä gasita in Uricarul, se pare cA < Uricile i dresu-
rile cele mai vechi ale lui Bogdan II 1373, Iuga-1400, Alexandru-
1402 §i ale lui tefan V-1458, Oral in sigiliul lor capul barbos
al bourului cu stea intre cOrne, la care cap mai in urma, din nedi-
bacia arti§tilor ce nu cunosceail fiinta unui bour, ci numai pe boul
domestic, barba o prefacura intr'un fel de ornament arabesc,, (1).
T. Codrescu sustine di la Piatra s'a gasit o moneda de la Stefan-
cel-Mare, avênd pe o parte: Bourul inconjurat de doi delfini, care pare
ca formh fate intocrnai ca a unei monede de argint, cu efigia lui Marcu
Aurelig, adoptata de Antonia la 161, dupa Christ, ca represintand Dacia.
Cum vom puté sci dar, child e casul in care capul de boil indica
ce-va relativ la Moldova?
E atunci child el e investit §i de alte atribute ale stemei Moldova.
In figurile de la Harlati, in aceea cu o singurd persona alaturea de
capul de boil, se afla intre cOrnele acestuia o stea cu 6 rade, iar in a
doua figura', cea cu doug persOne, se afla aceea§i stea *i o semi-luna
la drépta cornului drept.
In pecetile de pe timpul lift Stefan-cel-Mare, capul de bog e la fel,
are sterna cu cinci rade intro cOrne §i sOrele cu luna la drépta §i la
stanga botului. In tOte monedele moldovenesci inainte i dupa Stefan-
cel-Mare, sterna moldava e facuta la fel.
(1) EJricarul, vol. IX (1887), pag. 106.

www.digibuc.ro
60 DR. C. I. /STRATI 320

Iata o pecete din studiul lui. V. A. Urechiä (1).


Gasim InsA unde-va capul de boll la fel cu cel de pe aceste discuri,
cu corpul sail tutors tot ast-fel §i represintat tot atat de rudimentar?
Da, cunosc dou6 casurt Unul cu o data precisa. Iata fotografia uneI

L. .

t
.;

Fig. 14. Figura de pe scaunul de piéträ Oilier in gradina bisericii


episcopale din Sucéva.

pietre ce se pusese la 1438 in zidurile Cetatii Albe. Ea e reprodus g. iu


lucrarea d-lui Z. Arbure (2). (St. XXVIII 0 Fig. 14).
Acolo se vede figura principalà, cam la fel cu cea de pe Ole, cu sin-
gura deosebire cd corpul e pus la stânga in loc de drépta capuluI i
ca semi-luna i sOrele sunt puse de-asupra capului.
(1) Comisiunea inseircinald. de Minist. de Interne cu cercetarea stemelor regatulul
pi ale judefelor. (V. A. Urechi6.).1891 Ianuarie.
(2) Basarabia in secolul XIX de Zamfir Arbure. Bucuresci 1899.

www.digibuc.ro
321 BISERICA klI PODUL DIN BORZESd ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE. 61.

E de observat ca 1F i aicea steam dintre cOrne are §Ose rack), ca pe


discurile de la TIMM.
Deci modul acesta de a represinta ast-fel boul sag bourul data Inca
inainte de Stefan-cel-Mare, §i cu siguranta din 1438. (Fig. 15 si 16.)

Fig. 15. Partea laterald a ace1eia0 figuri.

Am gasit o piOtrà la fel in gradina bisericii catedrale din SucOva.


Ea are forma rudimentara a unui scaun. Sunt sigur ca acOstä forma
e datorita intamplärii, dar ca ea a apartinut unei colOne ornamentate.
Ea are o mare importanta, fiind aprOpe la fel cu cea de la Cetatea
Alba §i mult asem6natOre cu cble de pe Olele-discuri. Dag aid douö
vederi relative la acOstä sculptura.?
Deci ambele aceste figuri de pe aceste discurl sunt embleme ale
MoldoveT. De ce insa mint ele inconjurate cu elemente ce nu se gd-
sesc in alte pecetT, monede, etc.
Iata, spre exemplu, pidtra angulara de la intrarea principala a cetatii
din Sucêva, care se afla in museul din acel ores. Pe ea se vede ca
*

www.digibuc.ro
62 DR. C. I. ISTRATI 322

intro cOrnele boului e o stea cu cinci rade i cu o semi luna, iar la


drépta botului o rosetà fäcutd din 5 trefle (s6rele), pe eand la stânga
e tot semi-luna.
Cu sigurantä acéstà piétrà a fost lucratà si ziditd dupd rnOrtea ma-
re1u eroü, i duph ce Moldova recunoscuse si ea suzeranitatea Portii
otomane. De aceea se pusese semi-luna intre cOrne.
Aceste anexe aü fost scOse in urma' si in mod simetric inlocuite cu
cate o stea cu 6 rade, in actuala marcd a Bucovinei, care cu capul
bouruluimult mai clasic fäcutpe un fond albastru-ros, servesce de

Fig. 16 Piétra de la cheia boltil intearil marl de la Cetatea Sucevel.

emblembi Bucovinel in armoaria Austriei (1); s'a pAstrat deci stéua


exaradiatà, ca cea de la Cetatea Alba i de pe discuri.
Remn.ne totusi intrebarea, de ce dou6 märci diferite pentru Moldova ?
Doué pot fi presupunerile mai fundate. MultI vreme Moldova, pOte
prin o reminiscenth a importantei ce a jucat-o pe timp Republica Bar-
ladului, a fost impgrtith, din punctul de vedere administrativ, in douê
parti i acOstd impärtire se pästre-z6 in popor rang in present: Pra
de sus §i Tera de jos.
Nu se represintà Ore prin aceste douè m'arci emblemele acestor cloud
provincii principale din timpul domniei lui tefan? Dar care din ele
represintà Tera de sus, si care pe cea de jos ?; acésta cu greil se pole
(1) Meyer, Konversations-Lexicon. Vol. XII.

www.digibuc.ro
828 BISERICA I PODUL DIN i30E2ESCI ZIDITE DE TEFAN-6Ei..--MARE. 68

spune. Totusi sä mai cerckm i o altà ipotesä. $tefan cucerise la un


moment Muntenia, de fapt el a luat acestei teri o parte din judetul
Patna (cad Vrancea apartinea Moldovei inainte de 1445, cum a pro-
bat-o Melchisedec) (1), partea de sud a Covurluiului si Cahulul cu
Chi lia. Zidi chiar in Ramnicul-Sarat o biserica la 1474, Maud deci

Fig. 17. Medalia militard a lui Cuza-Yoda.

act de domnie. Nu cum-va una din aceste figuri ,represinta Moldova


tótá : Tera de sus si de jos la un loc, si cea-lalta, partea de jos de tot,
Tem noua rapitä de la Muntenia de sub domnia Basarabilor ?
(1) Notile istorice i archeologice. Bueuresel 1885, pag. 97.

www.digibuc.ro
64 DR. C. I. ISTRATI 324

Ce ne-ar face sd credem acest lucru ? Muntenia se supusese Turciei


incd de sub Mircea, pe and Moldova sub Stefan-cel-Mare era neatAr-
natd din nog.
Semnul suveranitgtfl turcesdi era afirmat prin punerea semi-lunei
in blazonul Ora Din cele doug figuri in discutie, numal aceea care are
capul de bog intro douO persOne are semi-luna. Ea pare deci a re-
presinth partea te'rii cucerite, adevgrata térd de jos.
Mai avem vre-un indicig ? Da. Marca Basarabilor, o cum5scem cu
deosehire din studiul d-lui Hasdeg.
Ca sd indice $tefan cucerirea sa, alipirea acestor Orli ale Orli, co
ar fi trebuit sd ;Ned ?
Ceea ce s'a fAcut chiar in timpul nostru de Alexandru Cuza, cand a
creat medalia: Pro virtute militari, la 24 Maiil 1860, punend pe o fatd
Acvila (Vulturul) cu corOna si crucea in gurd, spada si buzduganul in
ghiare, iar in mijlocul medaliel, pe pieptul Acvilel, capul de bour (Zim-
brul) cu o steh cu 5 rade intre Orme si fdrd semi-lung, cu atAt mai
mult cd. medalia urmg sd fie data eroilor din DOlul SpireI de la 1848,
earl impuscase in cetele de sub stOgul cu semi-luna (1). (Fig. 17.)
Atuncl ar resultà cd si $tefan-cel-Mare a luat cadrul Basarabilor,
curn erA in acel timp, ceea ce resultd din pecetia lui Vlad-Tepes si la
mijloc a inlocuit pomul cu emblema Moldovel.
Cele dour) persOne ar represintA pe S-til Impgrati Constantin si Elena.
In acest cas ar mat resulth cd infloriturile si persona ce incadrézd
capul de bog, ce ar represinta Moldova veche, ar fi puse ca orna-
ment si ca o influentd a mdrcil noug asupra celei vechi.
S4i1 Constantin si Elena de la Basarabi trecuse asg. de mult in usul
Munteniei, incat ajunsese ast-fel, ca si alte familii decAt descendentii
Basarabilor sd le imprumute cadrul si sd scOtd din mijloc capetele,
pentru a le inlocul cu cifra lor (2), mAntinOnd insd bradul.
Ca exemplu o pecetie a lui Dumitrache Becherescu, pe o scrisOre
de la 1806, din Oltenia.
Se pare insd cd in acest cas avem pe Adam si Eva in locul Im-

(1) SI6gu1 $i sterna Romdniei, de Col. Nesturel, in cAlbina , anul IV, pag. 256. Bu-
curesci, 19b0-1901.
(2) De la Négoe Basarab Voevod (act din 7026 Octomvrie 29-1517), cele dou6
figuri cu pomul in mijloc, cu sad fere doud stele, sorele si semi-luna sad acvila cu
crucea in gurd sunt tot-deauna in marca Munteniei.
Ele represintfi pe Impératul Constantin si sotia sa Elena. Nu ar aye punctul lor
de plecare in Adam si Eva, care represinte originea némului omenese, in easul de
fate originea némului nostru?

www.digibuc.ro
325 BISERICA SI PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE STEFAN-CEL-MARE. 65

peratului Bizantiului si al sotiei sale. Arborele de la mijloc a remas insA.


SA vedern mai sunt casuri in cari sterna Moldova de alt-fel asa. de
uniforrnä, sA se fi schimbat ?
Respundem afirmativ.
V A. Urechid ne spune: e AcOstá fixitate a stemei Moldovei n'a fost
un rnoment alteratä decAt prin desteptarea in sulletul a cdtor-vA
Domni a unui nod ideal teritorial. Nu scim dacg Stefan-eel-Mare, bund-
órd apucând un moment prin rdsboill tronul lig Radu Vodd a in-
trodus in sigiliul sell sterna munteang, dar acésta o fAct Vasile Lupu,
cAnd clinsul se declarA un moment Domn al Moldovei §i Valachiei., (1)
De exemplu pecetea lui Duca Vvod dupA ce fu Domn si al Valachiei.
AcestA Moldovei de jos a existat chiar politicesce in tirnpul ca.nd eel
doi fii ai lui Alexandru-cel-Bun, Ilias §i Stefan isi impártirA téra la 1432.
Numai dupd 1444 «cu suirea pe tron a lui Stefan, creatorul prospe-
ritAtii CetAtel Albe Moldovene, existenta unei forrnatiuni teritoriale in
Moldova de jos dispareD, ne spune d-1 Iorga. (2)
Dispare politicesce, dar rAmâne probabil din punctul de vedere ad-
ministrativ, de ore-ce sub Stefan-eel-Mare aveh resedinta la Berlad
vornieul de léra de jos.
De alt-fel o despärtire pare a fi existat tot sub acest Domn, chiar
din punctul de vedere qDornnesc> , adecd al suveranitAtil.
Ast-fel biserica Precista, cea mai veche din orasul Bacail, este zi-
ditA la 1491 : (Evseviosul si iubitorul de Christos Io Alexandru Voe-
vod, fiul lui Stefan Voevod, Domnitorul Moldovei, a zidit acest templu ,
dupà cum spune inscriptia.
$i la mânästirea Bistrita din judetul Nemtului existd un tetravan-
ghel pe care stA scris:
qAcest tetravanghel 1-a cumperat Dorin pitariul cu 20 zloti (auri), si
1-a dat sie si sotiei sale §i parintilor sei, in cjilele lui Alexandru Voevod,
in anul 7000 (1492)», adecA cu 12 an! inaintea mortii marelui Stefan ! !

La acestA mAnAstire a si fost ingropat, dupA Gr. Ureche, Alexandru


Voevod la 25 Julie 1496, langA strärnosul ski Alexandru-cel-Bun, cti-
torul mandstiril la 1420 §i ingropat acolo la 1432.
Cu drept cuvint pArintele Melchisedec dice:
cAlexandru Voevod, de care se amintesce aci ca un Domn aparte,
este Alexandru, fiul cel mai mare al marelui Stefan, care se vede cii

(1) V. A. Urechiä, Comisia insdrcinatd de Ministerul de Interne cu cercetarea ste-


melor Regatula 0 ale judetelor. 1891 Ianuarie.
(2) Studil istorice asupra Chiliel qi Cetdtei Albe. BueureseI 1900, pag. 190.
'Maids A. R.Tom. XXVI.Memoriile Seq. lotorice. 6

www.digibuc.ro
66 DR. C. I. ISTRATI 326

era investit de tatäl sé cu Ore-cari atribute domnesci in o parte a


Ora, anume o parte despre Ungaria). (1)
0 a treia figura, mi se pare a aye mare insemnatate §i o semnifi-
catiune clara.
E vorba de femeia incoronatd §i terminata cu douè codi de pesce
sail de delfin.
In acest cas, iarasi este o legaturd cu sterna Moldovei, care 'Arta

Fig. 18. Figura shpatfi in pielrà de la bolta intráril bisericil din


Vatra Moldovitesi.

doi delfini, ea indicatiune a suveranitatil sale asupra Maril Negre,


când avea tOta Basarabia, pana la gurile Nistrului.
Presenta a doue codf, in locul a dol delfini, s'ar putO explica si prin
simetria figuril. Capul incoronat pe o figura cu douè codf cred ca indica
Cetatea Alba (Achermanul) si Chilia, din care prima mai ales, care era
pentru Ora un punct strategic si economic de prima irnportanta, a fost
una din slabiciunile marelui eroü. Aceste cetati perdute la 1484 *tefan
nu a incetat niol odata de a &Arita sa le recucerésca. Ca dovadd de cat
pret a pus tot-deauna Moldova pe stapanirea marif la gurile Dunarei,
mai avem o importanta sculptura pe partea care constitue cheia boltif
de la biserica din Vatra Moldovitel, ziditd la 1531 de Petru Rares. (2)
(1) Notife istorice i archeologice adunate de pe la 48 nadndetiri vi biserici an-
tice din Moldova, de Melcbisedec, Episcopul Romanului. Bucuresci 1885, pag. 71.
(2) Die Moldauisch-Bizantinische Baukunst, von Carl. A. Romstorfer. Viena 1896,
f. 8, fig. 124.

www.digibuc.ro
327 BISERICA 51 BOMB, DIN BORZESCi ZIDITE DE 5TEFAN-CEL-MARE. 67

Si aicea st6ua dintre come este exaradiata 15 bout terminal in


cOcla' de delfin. Petru Rares suprima cu totul semi-luna, pentru a arAta
neatarnarea Orli sale. (Fig. 18 si 19.)
Daca primele dou'6 figurI ne aratd téra de sus si de jos, sag Mol-
dova i partea luata de la Muntenia ; dacd a treia ne aratd sangiacul
Bugeacului, cucerit pe rand de la Mari, de la Muntenl, sag de la
Turd", sa vedem acum ce ar puté sd ne mai indice si restul.
0 figura caracteristica e leul. Acesta cu certitudine e leul heraldic.

Fig. 19. Leul ornamental de la intrarea din biserica Vatra Moldovitel.

Ce insemnAtate p6te ave el ?


Leul se gAsesce alAturea cu capul de zhnbru, pe o medalie de la
1840 a lid M. Sturdza. (1)
Acésta e insa de data recentd.
Leul e simbolul vigilenteT, puterif, generositdtii i suveranita tii.
Persil, Venetienii i Belgil aü luat leul ca simbol. Din Orile vecine,

(1) D. Sturdza, Uebersicht der Manzen und Medaillen des Fürstentloons Roma-
nien. Viena 1874.

www.digibuc.ro
68 DR. C. I. ISTRATI 328

Voevodatul Rusesc, adech Galitia orientald in care se OM cuprinsä


Pocutia, il avea represintat incoronat. (1)
La Romani e cunoscut leul oltean, cu piciOrele de dinddrát secjend
pe o corOna si avênd intre labele anteriere o stea.
Leul de pe aceste discuri insä e absolut leul heraldic:
<II est représenté rampant et de profil, ne montrant qu'un oeil et
une oreille ; sa langue, qui sort de sa gueule, est recourbee et ar-
rondie a l'extrémite ; sa queue levee droite, un peu ondee, a le bout
touffu et retourne vers le dos . (2)
Leul dar in casul de fath ar pute &A arate puterea suveranithtii
corenei sail natiunii.
Ar fi trebuit pito sh reiesh acesta si din asezarea spre exemplu a
Olelor-discuri, ceea ce nu am putut constata.
Dar dach avem doue regiuni in Moldova si in plus Bugeacul, si
de Ore-ce Pocutia, incepend de la Alexandru-cel-Bun, era cand amane-
tath Moldovenilor, cand cucerith de ei, in care tera ari avut si cetäti
permanente, 6re nu putern admite ideia represinthrii dominatiunii
romane asupra acestei parti? E o intrebare la care viitorul va rés-
punde. Ea are cu atat mai mult dreptul a fi push, do Ore-ce puterea
lui *tefan crescuse asa de mult, in cat nu mult in urmA, la 1499, im-
puse un tractat umilitor Poloniei, de "Area ch ea ar fi chclut in va-
salitatea Moldova (3)
Un singur lucru mai rémane posibil, dach nu admitem acestd sem-
nificatiune a leului polon, si anume : figurile acestea nu arath pro-
vincii ale Moldovei, dar teri locuite de Romani. Ideia ar fi si mai ma-
réta : acest leil ar represinta Oltenia, dach nu cum-va Oltenia alipith
Munteniei, pe care la un moment tefan a considerat-o ca cuceritä.
Leul incoronat, cu limba extrem de scOsh din gurã si cu labele
transformate in flori de crin, se gäsesce tot la bolta de la biserica
din Vatra Moldovitei. Acestä figura pare a arAta mai mult semnul
puterii donanitere a lui Petru Rares, si se resimte de influenta occi-
dentului care, prin o ramurd a Case! de Anjou, ajunsese a pune
crinul in blazonul si monedele Ungare din secolul XIII si XIV.
Remane acum sh vedem ce ar insemna Cerbul cu capul de om in-
coronat si cu aripi.
(1) Ruskie Województwo, cunoscut ca ast-fel inainte de 1342, cu capitala Lwow
(Lemberg). Vedi Herbarz Polski de Iana Nep. Bobrowitza. W Lipscu, 1839-46. Tom.
I, pag. 171 2.
(2) P. Larousse, Grand Dictionnaire universel.
(3) A. D. Xenopol.

www.digibuc.ro
329 BISERICA Br PODUL DIN BORZESCi ZIDITE DE TEFAN-CEL-MARE. 69

SA notam de la inceput, ca in brdiele de la Harldii-Dorohoig lipse-


sce cu totul grifonul. AcOsta Sre hind-ea ar fi insemnat el acel* lucru?
Cerbul indica o regiune de munte, dovadd sterna chiar la nol a
judetului Gorj cu cerbul *i a judetului Némt din Moldova, care e
constituita din o capribra.
Cerb inaripat e ce-vA mitologic.
Ce ar puté insemnA el ?
lath ce crede Odobescu :
g nous y voyons le corps puissant d'un carnassier male, arme
d'une queue qui se redresse et s'Opanouit en tête de dragon ; sur ses
reins se deploient de larges ailes. Le cou du quadrupede port fiére-
ment une tête humaine imberbe, surmontée d'une large couronne
chevron& et fleurdelisOe. Cet être fantastique ne peut simuler que
l'embleme ou l'écusson d'une localité des environs, d'une population
avoisinnée ou d'une famille nobiliaire de sang royal. La haute Mol-
davie est une de ces regions og des nations de races diverses ont vécu
et dominé tour a tour. Les Tartares y devinrent souvent les maitres
des Roumains et des Ruthènes, qui forment le fond de la population.
Nous pensons que le quadrupede androcéphale n'est là qu'une remi-
niscence de la domination des AsiatiquesD. (1)
Prin urmare Odobescu admite posibilitatea ca acest androcefal sd
represinte o localitate sag o populatiune. CA acésta ar fi mai aprOpe sag
mai departe e indiferent. Odobescu crede ca e o localitate sag popula-
tiune vecina, de Ore-ce el nu scia ca aceste ornamente nu sunt speciale
Dorohoiului, §i de Ore-ce eg aunt convins ca. nu a cunoscut §i. restul
discurilor de la acee4 bisericA.
In ce privesce ideia ca ar fi semnul unei dominatiuni asiatice asu-
pra partil de nord a Moldovei, ea cred cd acOsta parere trebue in-
laturata hotaritor, de Ore-ce nu $ tefan-cel-Mare ar fi inscris pe bise-
ricile sale ast-fel de fapte.
Nu dominatiunea hordelor straine asupra térii inscriA $ tefan-cel-
Mare pe monumentele sale, ci din contra domnireaMoldovenilor asupra
altor regiuni, ocupate tocmai de un popor de origine asiatica.
Nol scim un fapt positiv, ca la 1468 $ tefan-cel-Mare, batênd pe Mateiti
Corvin, lua Ciceiul langd Some, la nordul Transilvaniei, sub muntii
Rodnei §i Cetatea de Balla (KüktillOvar) langa Tarnava, cum §i B al-
vanul, dincolo de tinutul Secuilor proprig clis.
Nu cum-vA acésta sterna indica pe a acestor cetatr?

(1) A. Odobesco, Le Trésor de Pétrossa. Paris 1889-1900, pag. 509.

www.digibuc.ro
70 DR. C. I. ISTRATI 330

E o simpld intrebare. Dacti pentru Cetatea MIA s'a coronat figura


alegoricd a Bugeaculul, cum de nu s'ar fi coronat capul figura' ale-
gorice a cuceriril din Ora Secuilor de la care se luase Cetatea do
Baltä si Ciceiul. $i sa nu uitam cd Cetatea de Baltd era in inirna
Ardélului i cd chiar la 1490, la m6rtea lui Mateig Corvin, Impératul
Maximilian I da chiar depline puteri lui $tefan in Transilvania.
Ajungem deci la partea cea mai dificild si anume la ic6na grifonului.
La biserica Sf. Nicolae din Iasi nu avem cerbul aripat i cu co-
rOnd. Avem cerbul cu cloud perechl de come si grifonul.
$i de Orece acestea sunt represintate ast-fel numai la Sf. Nicolae,
a cgrui zidire precedd cele trei biserici de la Hâr1i, Botosani i Do-
rohoiti, cu cel putin un an, Ore nu ail fost ele contopite in una sin-
gura si anume in cerbul aripat i Incoronat ?
Putem sustine acest lucru, cu tOte cd sciti ca.: Au rnoyen age, le grifon
est un 616ment dOcoratif important dan3 l'architecture religieuse.> (1)
Dar in Herodot se vorbesce de munti inalti, stancosi i nestrdbatuti,
din dosul cdrora locuiaü teribilii grifoni ce päziati comori de aur.
D-1 Hasdeq sustinea pe Nadejdin, care aratd cá acei munti sunt
Carpatii si comorile erau regiunile aurifere din Transilvania.
D-sa eld figura acestui grifon (2), cum s'a gdsit sculptat pe ruinele
Persopolei in Asia si cu deosebire cel dacic, du$ cum a fost desco-
perit in Bucovina de d-1 Panaiteanu-Bardasare pe o cutie si dupd
cum il conservä pand In present familia Gryf din Polonia ea marcd
nobilitard.
Nu cum-va dar grifonul, care in vechhne insemna tera ArdOlului
careia apartinea cea Secuiesca, represinta regiunea in centrul cdreia
se afla Cetatea de Baltd; pe cand cerbul represinth Ciceiul, situat in
regiunea cea mai muntOsä, sub pOlele muntilor Rodnel !
Un studiti aprofundat al bisericilor zidite thainte de 1490 si in urmd
s'ar put6 sa deslusOscd acOstd cestiune atat de importantä, de 6re-ce
cu sigurantd pe timpul lui $tefan nu se puneail ast-fel de ornamente
fdrd un scop hotdrit.
Am cdutat chiar a ved6 dacd in vechile steme ale Secuilor nu am
afla ce-va care sd ne lumineze.
Multumesc cálduros alesului nostru coleg d-1 Dr. At. Marienescu, care
cu o mare pldcere VT-a dat multd ostenOld spre a afla ce-va in acest sens.

(I) Nouveau Larousse illustré. Paris. Tome IV.


(2) Golunina lid Traian. 1872, pag. 305. Isloria eritie:e a Romeinilor de B. P.
Hasdeii. Bueuresel 1874. Vol. I, pag. 208.

www.digibuc.ro
331 BISERICA I PODUL DIN BORZESCi ZIDITE DE I.EF AN-CEL-m ARE. 71

D-sa 'ml scrie intre altele: Am studiat in arti referitóre la Secui,


intre altele, ce se cuprinde in museul secuesc din « Szepsi-Szent-
Gyorgy. din Ardél. Se insird obiecte vechi de portelan, de fer si do
lemn, giuvaere vechl §i documente si se laudd sculpturile de lemn de
pe portile Secuilor, dar despre desernn nu e pomenire.
Tot ast-fel despre Iconographia Hungarica: cAm cetit-o intrégg, dar
ce doresci nu am aflat.
D-sa a consultat pe d-1 Dr. Szddeczky
Lajos, profesor de Istorie la Universita-
tea din Clus. . .
Sa me informeze de undo as1 puté
afla descrierea si desemnarea armelor ce-
tdtilor Csicso si Cetatea de Balla mi-a
respuns Ca nicaerI nu se afla acesta...
Acest profesor Ii recomandd totusl
opul: A magyar hadtörténelmi emlacek
(Memoril din istoria de räsboiii maghiard)
de Dr. Szendrei Jdnos, facuta cu oca- Fig. 20. Moneda Regelui Ungarief
siunea expositiunii milenare. Bella IV
0 indic la randul rneil celor ce cunosc
limba maghiara si vor ave timpul i bundtatea sd se ocupe cu acestd
cestiune.
Nu credeti insä cd nu am gasit nici o probd.
Din contra este una destul de precisa si e scOsa din domeniul nu-
mismaticei.
In importanta lucrare pe care o posedd Academia:
Notitia Hungaricae Rei Numariae, ab origine ad praesens tempus,
autore Stephano Schoenvisncr, Presb. sec. R. Univers. Pestanae Bi-
bliothecario. Budae. Literis ac sumptibus typographiae eiusdem R,
Universitatis. MDCCCI gdsesc pe monedele Regelui Bela IV (1235-70)
urmetorea indicatiune:
Monetae Belae IV, Regis, ab Anno 1235-1270. (Fig. 20.)
Tab. II. No. 53. In medic) autem Gryphus gradiens.. (1)
(1) Sunt dator totu0 a reproduce si .urindtórele riinduri:
(Quoniain ergo, inquis fine, in hac Belae IV moneta Gryphus est? Ajo: Saeculi
morem fuisse, ut in monetis alia inter signa saepe etiarn animalia diversi generis,
vera et fabulosa, exprimerentur, Agni, Gryphi, Sphinges, Dracones, Leones, Aquilae,
Colurnbae, etc., nullo certo sensu, sed causa varietatis tantum, quoniam illis tem
poribus quovis fere anno novarn placuit signare monetam, veteri abolita, propter
camerae lucrum, de quo nobis in hoc opere alibi agendutn erit. Pag. 136.

www.digibuc.ro
72 DR. C. I. ISTRATE. 332

Deci daca grifonul a fost ca sterna, ori cat de treater, de ce ne-


am mira ca Stefan sa-1 fi luat tot pentru a represinta Cetatea de Balla,
care este situata in mijlocul (Aril de sub dominatiunea lor.
D-1 profesor Cretu imi comunica ca in Dictionarul enciclopedic un-
guresc, zis Pallas, actualrnente chiar, marca judetului Tarnava-mica
(Kis-Kilkii116), unde se afld ruinele Cetatil de Balla, e un grifon cu un
strugure in ghiare, ceea ce indica avutia in vii, in present, a regiunii.
Mai este un argument de Ore-care insemnatate, luat de pe figurile
gasite pe un vas in Ungaria la Osztropataka in 1790, de provenientl
romana. (Fig. 21.)

Fig. 21. Vasul &sit la Osztropataka in Ungaria.

Pe el se aflä in relief tocmal ambele aceste done figuri. Se vede


usor grifonul sfasiind un cerb. La stanga grifonului e un cap cu
ghirlanda i barba, la drépta cerbului altul span sad ras. (1)
Grifonul lul Herodot pe un vas roman ghsit in regiunea indicatä
de el nu e fard importanta.
Ce p6te spune acel relief ?
Se scie Ca multä vreme, dupa ce Romanil la 107 s'ad stabilit in Da-
cia si in special in inima el (in Transilvania de astadi), el au avut
a lupta Inca in multe randuri cu Dacil r6masl nesupusi complet din
partile nordice ale acestel regiuni.
Nu cum-va pe acest vas sta scris faptul isbandei asupra regiunii
celei de la Nord muntii Rodnel uncle Dacil Ii pastrag Inca quasi
independenta ? Cerbul ar fi tocmal sterna acelei parti in care in urma,
pc de-aintregul sari pe urmele unui ora§ dac, s'a zidit Cetatea Ciceiul. (2)

(1) A. Odobesco, Le Trésor de Pétrossa. Paris 1900. Deuxième partie, pag. 102.
(2) Gratie d-lui Birseanu, distinsul profesor de la Brasov, am fost pus in cunoscinta
importantei monografii ungare, relativd la comitatul Szolnok-Doboka, in care se

www.digibuc.ro
333 BIsmucA I PODUL DIN BORZESCI ZIDITE DE VrEFAN-CEL-MARE. 73

Acestea sunt, Domnilor Colegi, cele ce voiam a ye comunich. Sciü ca

afld Ciceiul. Multumese atat d-lui Barseanu cat i d-lui Dr. Teodor Mihali, Directorul
Banal Somesana din Dej, care a avut extrema bunhvointa a-mi comunich lucrarea
in cestiune.
Cred necesar a scifote din capitolul Ciceiului partea care ne interesézfi mai mult,
si care nu e tocmai cunoscutd la noi.
'In jurnalul cVasárnapi Ujság din 1866. No. 35, gasim o ilustratiune represintfind
castelul Ciceiul, cum se gasiii in anul acela. Pe atunci erail Inca visibile dou'g zi-
duet cu ferestre gotiee, din cari astall nici urme n'ail rémas.
Astfidi ajungand pe culmea délului, afara de un zid, a earui parte inferiórd este
prabusitfi, nu vedem nici o alta rém4ità de cladire. pilele acestui zid sunt ase-
menea numerate, mai curfind sail mai tardiii se va prabusI l cu el castelnl va dis-
paré coruplet.
Castelul probabil a fost in legaturd cu Magura, care se afla in spre apus si cu for-
tificatiunea care probabil a existat de-asupra comunel Csicso-Ujfalu, ale carei fun-
damente i anturi i astadi se pot in parte distinge.
Ajunsi la pólele zidului se desvelesce inaintea ochilor nostri o priveliste maréta.
Vedem sesul lat al Somesului, si in jur o mare parte a judetului, in dile senine
ochiul strébate pan& la Bistrita si Cluj. In 1866 era sub ruine un nue mare, mai
departe cati-va pruni i meri, ultimele re'masite din fosta gradind a castehilui, as-
tadi i urmele acestora alt perit. Cautfind in partea de miada-di a castelului fantana
taiata in stanca, care odiniOra a descoperit-o Francisc Pataky, iar Carol Torma a
desfundat-o in parte, nu putem da de urmele ei.
Sa urmarim cum a fost castelul Ciceiul ? cat loc a ocupat pe culme ? ar fi astadi
zadarnic, forma délului s'a schimbat sub ciocane, earl furniséza pentru tinuturi
considerabile pietre de móra.
Cand a fost zidit castelul Ciceiului nu se poate stabill cu siguranta. Primul care
1-a posedat ca feud era contele de Zonuk (Szolnok), caruia ii apartinea i cetatea
Balványos. Cand cornitatu I Zonuk a trecut in puterea voevodilor ardeleni, deveni Ciceiul
cetate de voevodi. In secolul al XIV se gdsiail in manile voevodilor ardeleni, Ciceiul,
Brilványos, Leta, Cetatea-de-baltd (Kiikiiilövdr, (Kockelburg), Gurghiul (Görgeny) gi
Deva.
In basa relatiunilor, cari resultaii in urma declaratiunilor de credinta facuta de
catre hospodarii romani regilor unguri, acestia din urma resplatiail credinta catre
coróna prin daruri mai mari. Asa s'a dat voivodilor Munteni in mai multe rin-
dun Fagara?ul, Amlasul, Joajul-de-jos ea proprietate personala, deci fara ca aceste
mosii sa fi apartinut (voivodatului) Munteniei. Aceste daruri aveail de scop ca voi-
volii In cas de rescóle interne sail de invaziuni turcesci sã se póta refugia pe te-
ritorul regal; aceste mosil sa puteau relua in cas cand voivodii dadeail probe de
nesupunere, d. e. Matias redd in anul 1471 Fagdrasul lui Petru Geréb, pe care il
luase din cause nescunoscute, iar in anul 1472 atat Fagarasul cat si Amlasul 11 da-
ruesee Sasilor, earl aveati drepturi mai mari asupra acestor tinuturi, precum se
dice in documentul de donatiune.
In modul acesta s'a ditruit Ciceiul de catre regele Matias voivodului Moldovei
Stefan. Antecedentele acestei dfiruiri sunt urmatórele:
In anul 1467 regele Matias pornesce cu resboid in contra voivodului Moldovei,

www.digibuc.ro
74 DR. C. I. ISTIIATI. 334

nu aduc mai nimic noii, dar sper a stirnura pe specialisti la o lucrare


in directiunea indicat5,acesta e telul ce am urmgrit.
Veti era c6 am racut acéstä incursiune in domenii putin cunoscute
pentru CA acesta a depus omagii de credinta regeitil Poloniel 0 a sprijinit rAscóla
din Transilvania contra lui Matias i chiar a amenintat hotarele Ardélulni, din care
causa Petru Aron s'a refugiat la Matias cerêndu-i ajutor pentru revindicarea co-
r6nel sale.
La finea Iul Octomvrie in anul 1467, Matias porni cu comandantii sél Michail Ország,
Michail Csupor, Ioan PongrAcz, Stefan BAthori, Nicolaie Banfy spre infrinarea lui
Stafan; trecAnd strimtorile Oituzului i Ghimesului ostirile sunt intampinate la Car-
gul Roman de solil voivodului, oferind in numele lui pace, insA regele neavênd
incredere in promisiunile de credintA ale voivodului, conduce ostirea Oita la Baia
(Moldovel), unde Stefan din noir oferA pace si promite credintA regelui.
In timpul cAnd aceste se petreceaa un Secuit din Ardeal, care fusese in Moldova
din causa unei afaceri de mostenire a nevestei sale, descopere regelui ca o otire
cam de 12 000 Romani vine in contra lui; regele 10 asezA 6stea in positie de bAtaim
insA locuitorii romAni aprind oraptl la sosirea armatel voivodului, in piata se in-
cinge o lupta sfinger6sa intre RomAnil nAvAIitori i Unguri, patru césuri durAzA lupta
de stradd in care 0 Matias este rdnit de cdtre un Roman care, *ins in dosnl Ills,
ii lovesce cu baltagul.
DupA lupta Matias se reintórce, iar vodA Stefan trirnite drept semn de devota-
ment o parte din prada fAcutA regelui Polon Kazimir.
Kazimir 10 exprima printr-o scrisóre adresatA lui Matias nemultumirea pentru
arnestecul sail in afacerea moldovénA, de ore-ce acésta este supusA polonA. Matias
in rAspunsul WI din anul 1468 clice urmatórele: MrAdova este a regilor maghiari, ceea ce
dovedesce posesiunea neintrerupta a predecesorilor sAl, si acea ca' VOJVOj1 moldo-
veni au servit in tot-deauna regil maghiari i inutul acesta n'a avut alt voivod de-
ck pe acela care l'a trimis i intarit regele maghiar; ash s'aa Intamplat lucrurile in
timpul lui Ioan Hunyady, care desi era numal demnitar, totusi a numit dupd plac
voivocli moldoveni, fArA sa fi intAmpinat vre-o data contracliceri.
In anul acesta Stefan ne mai putAnd sa se apere in de ajuns contra nAvAlirilor
turcesci, depune omagil de credintA regelui, care ii dAruesce Ciceiul i Cetatea-de-
baltA (Kiikall6vAr) ca semn al gratiei sale.
Ali scriitori, ea Verancsics, pun dAruirea Ciceiului i cetAtii Tarnavel lui Stefan
in anul 1484, in anul acesta sultanul Bayazid iea voivodului Moldovei dottA cetati
Chilia i Akermanul, Matias pentru a despdgubi pe voivod de perderea suferitd
it ddruesce cele done cetdi ardelene.
Acésta este insd lucru secundar, principalul este cd voivo4ii Moldovei ad stdpanit
cu titlul de drept cetatea Ciceiul.
Stefan vodd domnul Ciceiului a murit in anul 1504, urmasil 1-aa numit ccel-mare
in urma fesb6ielor, cari asa clicand in tot timpul domniei sale le-a purtat contra
Turcilor cari din ce mergeh deveniaa mai puternici.
Stefan a dat multA atentiune cetAtii sale Ciceiul, care in aceste timpuri a fost una
din cele mai trumase cetdfl din Ardél. Cdnd petreced la Ciceig, traid qi fined curte
ca i cei-lalfi domnitori Ardeleni. Stdpdnirea eetàfii o semnificail blasone ase:
zate de-asupra porfilor i stéguri cu blashne infiptepe turnurile bastilelor. 0 placa

www.digibuc.ro
335 BISERICA SI PODUL DIN BORZESCI ZIDITg DE STEFAN-CUL-MARE. 75

mie. Curiositatea e germenele progresului si pe cat lucrarea acésta a


fost Vacua in momentele mele de odihnii, nu are a sup6ra pe nimeni.
Sant admirator al specialistilor, dar gasesc Ca cel ce se odihnesce, lu-
crand cu placere in o specialitate diferita de a sa, se intOrce mai cu
bucurie in urma la lucrarile sale de predilectiune.

cu un ast-fel de blason a ajuns, dupd ddrdmarea cetatii (in secolul XVI) la Fe-
lOrre si a tost cldditd in amvonul bisericii reformate din localitatea acésta. Pe
placd se vede un scut cu capul de thnbru intre semilund gi stele.
Stefan-cel-Mare a avut doi fil, dintre cari cel mai mic Bogdan 1-a urmat pe scau-
nul domnese al Moldovei, de órece eel mai mare Petru Rare§ a lost ilegitim. La-
dislaus II confirmh in anul 1505 pe Bogdan ca proprietar al cetatil Ciceiul.
Sub domnia 10 Bogdan incepe relatiunea de dependenth a Moldovel de Ungaria
sh shibésch, Bogdan promite Turcului un bir anual de 4.000 galbeni, 4.000 soldati
romani, cari forméza avant-garda ostel sultanului.
Din timpul acesta Turcil considerd Moldova de un tinut vasal si numird pe de-
votatul Bogdan Cara Bogdan.
In anii urmatori relatiunele se turbura si mai mult. Desastrul de la Mohács res.
add Vita teara de la réshrit si pand la apus. Reginard se intrec unii pe altii, aü ne-
voe de Moldoveni, cari and pe unul cfind pe altul Ii asigurd de credinta lor.
Deja Ladislau II in anul 1525 s'a aliat cu voevodul Moldovei, dându-i din contri-
butiunile Bistritenilor 1.000 de galbeni, pentru asigurarea Moldovei contra Turcilor,
Voda Petru Rare§ a si recunoscut primirea acestel sume printr'o chitanth data Bi-
stritenilor. Acuma sthrue in parte Ferdinand si Zapolya de all asigurà sprijinul Voe-
vodului. Petru mai mult inclind pentru Zapolya, care ii ddruesce Ciceiul, Bcilvdnyos
$i Cetatea-de-baltd, promildndu-i Bistrita i valea Rodnei pentru serviciile Carl, ii
va aduce.
Acésta pronlisiune a regelui a revoltat pe Bistriteni si se opun fatis Voivodului.
Acesta trimite in anul 1629 3 Sept. si 30 Oct. scrisori amenintatóre acestora, in cari
sã numesce Dei gratia dominus regni Moldavensis, iar pe regele Ioan Serenissi-
mus dominus Iohannes rex Hungariae, dominus noster Clementissimus , indemnfind
pe Bistriteni la supunere, alt-fel le va distruge viile lor, iar pe orhseni cu mic cu mare
ii va trece prin sabie.
In anul 1538 Suleiman intrà cu mare ostire in Moldova, Rares pe care boerii vor
sh-1 deh pe mane Sultanului pardsesce pe ascuns teara, Nevasta l copii ii trimiserd
din vreme la Ciceiii asigurandu-i ast-fel, dar dinsul Med nici o escorth pleca singur
calare i ajunge cu mare greutate la cetatea Ciceiii, asteptand acolo schimbarea re-
latiunilor.
Noul voevod Stefan Lacustä se adreseazd Sultanului ca acesta sã cérd extra-
darea lui Petru de la regale loan. Regele loan numai in modul acesta pike linistl
pe Sultan, eh pornesce in anul 1538 cu Frater Gheorghe Martinuzzi in contra cetAtii
Ciceiu ca sh prindfi pe Petru. Asediarea durézeipatruluni,Petru se ap6rd cu multd
tenacitate, Irish din causa lipsei de alimente trebue EA se predeh. Pentru apêrarea
ml Martinuzzi s'a luat o pazh ungurésch, iar Petru fu extradat Sultanului, in
anul 1540, care il ridich din noti pe tronul Moldovei.
Cetatea Ciceiul form6zi in contractul de efisatorie a lui Zapolya cu printesa regald

www.digibuc.ro
76 DR. C. I. ISTRATI. 336

Academia, in fasa sa actuald, primesce mai cu predilectiune lucrAri


relative la istorie ; mi-am fäcut si ea datoria pe cat am putut.
Gdsesc chiar, cd nu trebuid sl trécA sesiunea n6strA generald din
anul curgëtor, fdrä a se fi vorbit cat de putin despre marele eroil
Moldovean.
Mai am o sena Am avut fericirea a inlocul la acéstd Academie
pe I. Ghica. D-1 Secretar General, in cuvintarea binevoit6re cu care
m'a primit, ne-a spus : cd Ghica puted dice : homo sum et humani
nihil a me alienum puto.
NAzuesc si eil dar, spre a-1 inlocul pe deplin, a-1 imita pe cat pot,
dorind insd ca persOne competinte sd cerceteze ceea ce se p6te sc6te
precis din elementele ce v'am presintat.
Nu pot termina, totusi, aceste putine observatiuni relativ la cate-va
amAnunte din IndltatOrea Domnie a marelui Stefan, acum cand némul
se gAtesce sd serbAtoreze memoria sa sfintd, decal constatand cu fe-
ricire cd térile surori constituesc astAdI un Regat, si cd poporul ro-
man e un popor plin de viétd, cult si destept, conscient pretutindeni
de menirea sa.
Vietuim, Domnilor, eel mai frumos timp ce a fost dat némului de la
infiintarea Orilor romane.
Avem pe tron un oral, un priceput si un organisator, care std sus
intre al al si sus in inimile si iubirea nOstrd.
Cdutand cu totii,
SA fie vecinic in inimile nOstre vie memoria stint/ a Jul Stefan-
cel-Mare,
Fie ca viit6rea aniversare, de 500 ani, sA o serbeze strAnepotil
nostri ast-fel cum o dorim cu totil ; atuncl si Academia va fi de fapt
ceea ce adi a realisat numal sub o forma vremelnicA.

polon5 Isabella dar de lognda, proprietatea reginei. Petru se reintórce in anul 1542
in Ardél, asediézd Ciceiul dar fail' succes. Ciceiul n'a mai ajuns pe mfina voivodilor
Moldoveni, caci Martinuzzi, guvernatorul reginel Isabella in Ardél, ddrdmd cetatea
in anul 1544. 0 parte din pietre aft fost duse O ast-fel in anul 1656 falnicul cuib de
soimi: ajunse deja ruind....*. Vedi : Szolnolc-Dobokavarmegve Monographidja.
7om II, A vdrmegye községeinelc részletes tSrtenete. Tagdnyi Kdroly, Dr. Réthy
Lcisztó es sajdt kutatdsa adatgyüjtése alapjdn irta Kdddr loud: Dasen 1900.
Pag. 379-386.

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa I.

'
r ...milk
.
Pilot
I. I ts: ,

Biserica din Borzesci. e,\131,1 TECA


* ACADEMIE1
4 made A. R.Tom. XXV1.Mem. Seq. Mork&
ROM3NS

www.digibuc.ro
!strati, Biserica din Borzesci Stampa IL

.
Fatada bisericii din Borzesci, cu eel dol stalpi zidil pe la
inceputul secolului XIX. K7

03L.10TECA

Ana tele A. R.Tom. XIVIjfem Sect. Ietorice. ACADEMIEI *


ROm a NIS

www.digibuc.ro
Ii

Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa IIL

11-11
\;\ 1 .171,11
0% vitro, , NA: t;i;Iltit 1 44-A141
il)*\
4.00. -111149.
?AleVAL2I
16717.0
t r 13.1,aolant
?. NT 213:111*, L-av
talitiAl!o'vAL!S1111-2.2.V
i ..,;-it.:1 t trmy-tivir.,,v,-..-1-iv rv,tv 1,
A,,---,,' .:Ti ,Ittl:tsini\tat,.:il .t.,Jokr i
I 'Is ..z....0A,, .....,...
- :-,. \, i 1 11.\.,: lif ,.. \l_t -,1 ViV,,

I. -.0.111r-S.ft-%"'"

Inscriptiunea bisericil din Borzesci. 03GIOTEcii


Armlets A. R.Tom. XXVI.Mem. Seel. retorted. * ACADEME *
_ Rnfvf !,.17,.

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesa. Stampa IV.

, irons.

I
-r 1".

cr'
a
3
r:

,1

,
o
°,1:
e

;' ,t
J4
,
d 44. oyA.

4
-
Una din pietrele mormintale cu earl s'ati zidit stAlpii bisericii.
e-

OLIOTECA
Attalele A. R.Tom. XXVI.Mem. Seq. Istorice.
4; ACADEME). )

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa V.

r r

q.?

'
rrq vf L

,3

1"-,t
7.4

r.,..
u
, a

:,i ,' ..
- kL

. -",
., 6
T1 a
... '0, ifiq
It ,r,,
.
1p

'
,i+-:.
'krA ":I 44 el. ' 4,"
'
' 4,11'

''' a .
, ,... - ,4 ...
,.5 ,,k, ,e A .11.., .3,:,,:.

c-
. - ,,.-- ,
1

-, , 5..*,1:,:::- . 64-; ,,,,,:44 dr,' tk'*


,,. ,
, 'ori -0 ' ..;.,,`,:%),11` _ . : ,
.. i_ , ._-7
.4,... -,., ...., _

Alta piéteet zidita in stAlpi.


Anatole A. R.Tom. XXVI.Mem. Seq. Iatorice. '6ELIOTEC.
(Al, A rs A 1-11:1-M1p1 4f-\)

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa VI.
, prc% =-E =. 7
o dowq.
W Ars'

r.
_

7,..4

° I
._
'FA
r,
I
74° t ,1

-
esdi
La- 4.

JOilt
1,0(
.k1 t .

' ,p..).1.
. .. I
i' '.....".... '
' rs:` 44. Cp
' 1.7::. ..? c-i::
,..,..
,1 1 `,...4 l'i ,.
.
:.; _ py,,..c.,,,....-,...,......,..,,,:::. -t- _ ...,..z..- ,.....:

..,:-......),........-.. -. 9.:1-,.....,,,g,,,,...._ .,.. .,.....


Piétrà mormintala ziditã in stilpii bisericii.
Anolele A. R.Tom. XX17.Ment. Sect. Mortar.

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa VII.

V.i L

" P V - .
P."

Biserica de la Borzesci. 10,10TECA


4t-
Anatole A. R.Tom. XXVI.Mem. Secf. Morton. * ACADEME'
ROM A.NS

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa VIII.

Biserica de la Caineni, Arges. %-,\w_A OTECA

Ana tele A. .5.Tom.RXXV1.Ment. Sect. mark. * 'Ace,DE,t41.1


Rots,

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa IX.

CC

Ferestrele de la biserica din Borzesci.


:64

w-Mr u
._ , -
-

2.
--

......:0011,12.,
1-

,..12 -

,;?5ergir.;,,,,,.....110.-:
-.0k.-ift..!
.. .. . ...L.p..:,,,.fr...: .749,i_
---.... 4.-.111,
'
,.,
L.f."
.4 4. ..' L

11

Mem. Sect. !Werke.


___: -1-c r

Ferestrele de la biserica din Borzesci.

Ana lele A. R.Tosa. XXVI.--Mem. Sect. retorter.

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa X.
"

,,:
IrkSt''' . t WV
'',, 7L
-
.
k" :....
.
'7,
r -
rrk

- r
211;.4
.2r 1

4: .0...
...t.'.. _if.. r`r-.' 7. f" 6

,... rs'14 '-'-f


t'ii:,T,,r', 14', ' *.,.0,,V*, 44.9-7
...7`'... 'er::.
. ..; ,-
. l' A44,4-;'c---.'
.
,, -.,:!..v

,?
,...,:t3 ..s.,...,-.:
7 /: I(
- __,I.
=
:A

' rg,

1 4.
t. A

..? -.I 63:414


, *

,
,,
. -e:-.40 '4,, '74----n-

i.'^* *. ".,
it, c'r

t
' ..
, N

, i...
.
..
n

f '1
' '' -:. '''
.
, -...1
i;.:._ 1,..
''-''' '4.f_ttil'

3,
cr. , 'r 1 ',Irkls , ---.. :
al 4 ..7 ,:,, .

i l' ,=---
I
.
o

- :
Catapetézma bisericil din Borzesci.
OTE
* '-ACADEME1
.dnalele A. R. --not. XXVI.- Mimi. Seq. Istoriee. ;., RC:WA

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesei. Stampa XI.

.
..--..-.."...- +e- ...,13,
,.........i.4"...40-:-:.- =
....... f 1 ,
,,,i,...._2....----7----.3.._, L.7.1._-_-,(2_1.
.
t , .
___.
.1. 1 17. -- .,
..........=.....:. I
:=-",.,-, '
`.
. 1
(A i
1.
I. [ - 7.1 -c
. =u,
......2 AZ r,

. .

-
liaa de la despartirea bisericii din Borzesei. t,-\51;10"--rErA

Anatole 4. R.Tom. XXVLIfem. Seq. Mora& .1; ACADEmP


- /-1

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa XII.

11

C.' I

Icónä, zugrdvith cu väpseA cu spa, din Borzesci. iyeL1OTECA


* ACADEME1
*
Ann tele A. R.--Tom. XX17.Mem. Sect. htorice.
_ . 4.4

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa XIII.

-4
,

r 0- r , ..01,
" 1..
2
r ,,111

;4- tr,
V.

6-
c.
s I -

fle 7 `'
:4,f ,t6,ak
L.
.

a: .

;P:3Tc:`"'
ob, .

,7Z.,;,
ea-

Podul lui *tefan-eel-Mare de Ilinga Borzesei, inainte de reparatiune, e5TryTo's,.4-4


* ACADEMIE1
-.Notate A. R. Tows. ZXVI.Ment. Sect_ Movie& ROM..&NTL

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesei. Stampa XIV.

'CP
4. _

r's 426NA,
s
*if' 4 -
41,
;7*,,:k1M9-.,,,, ,. -101,4.4
..: . ,

r&F-521 111:
I ril7
9 .51
I ,

I e
'Et 71t:'
_
4313.

mr.
iMS1:.1,i

" F f
..,.

l
____°_f_,..,
?... .,
Mfinastirea Curtea-de-Arge.
7557TECA
eh A. R. .-, Soe;. Morita,. ,* ACADEMIE1 *

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa XV.

t.

t :1

'{

A, 0=4171"--71tv -er0t-74:11.
4-,0000rA', ° ,
';.7""L'':11P-* it'

t: - ° ^
0 J. -. : 11 .
....:!..;..---,-
7--`" rErzokay: - Atg7tr"
--- . .
""",,,11-412totkr41..%14.140.,".4-s.- Irv., I Dr/ .--.,
14"7°-ri -Tvi--
'.--.1-,' :°
-7494:

.
;

Biserica sf. Trel Ierarchi din Iasi, * -:

i* ACADEMIE1
Rotvl:W\3'
Ana leie 4. It. Tom. XXVI.Mon. Soot. Marius.

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa X V1.

a
Biserica MiräuVil din Sncéva, dupri restaurgia ei de (1-1 Rornstorfer.

Ana Ilif A. 11.Tom, XX l'7.Mem. Seel. !glories.


7IZTEN
I* ACADEMIE1 *,

www.digibuc.ro
Ine.A. 1

!strati, Biserica din Borzesci. Stampa XVII.

4.. 4

t .;,;-

1, it
rn

effP

Biseriea Sf. Gheorghe din Math, inainte de restauralie.

0,10TECA
Mobile 4. R. Torn. XXYLMern, Seq. !storks. * ACADEME1
*
ROMIS

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Born,-,. Stainpa XVIII.
prer-.-- .

E.%

. 1k -
1.1

u
i.

i: ..,/
l'
;
'' i
ii 4tO1
°I)
,r, - A ....
k
s r.,, , . 1 ,

i
.:.....:.
% 7.:.:t ; ' I : 1 ,t. r.,,,.;
: -, - .. J
tki( ,
fi
v
i i

... I ...a
4t
i 1
4- , I
.. ,. . ,
1
n
_.0...r,- L....,.t; ...:,

,-111
.,FisalifF'EL".46.
...
e ...0. 0.. p..... -. ?....,
-,- ..._,
1 ....,.
. ......: ....

.r.
t 5. I

/LA ' '

Alta vedere, Altarul, a aceleia§i biserici.

/.;-'51131,1C,TEc4
Anatole A. R.Tom. XXII.Mem. Sect. Mote.. (*" ACADENIIEI *

www.digibuc.ro
Istrati Biserica din Borzesci Stampa XIX.

, .. , :, '.',,
,,,:-..
:.,32
0- -
-/- --
''..f:'76:
.
N '
7 . ""
\ :'
' ,.' -''
. . - ..
'tin too . a an to's .ifn, int tilt 4.014.1,91 I a, ..00.siii ot).6.N's,Aris. 'It pox:"
le ii litclita still it, 1
, 7-4, -
-.,,
-

,.; ,
:,-

;
.1,4+
iliTsu,1 _Pi; 1
=Mg ..e .
_
.?

.
,- A. 4 .m.
ill;
,../.... RD

; lrti .....°
r l.t.....i1
fil ......
'. 1- t ' ... ...,

Biserica Sf. Gheorghe din HAMA dupfi restauratie.


Ana tele A. R.Tont. XXVI.Ment. Sect. Iatorice. voi.OTECii
1-1t. ACADEMIE1 *)

www.digibuc.ro
7A.

Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa XZ

"L

Am anent° de la biserica Sf. Gheorglie din 'fantail.


55LIOTECA
(* ACADEMIE1 *
Rom
Ana lele A. R.--Toin, mx-mxont. seq. Istorice.

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa XXI.
-Nala-NINM

413.7 .

fa

Biserica Sf. Nicolae (Popautii) de la Botosani.


Ana tele A. ..R.+-7,711 XXVIDMom. Sec f. Moire.
.-f.Irris.AoTre"A

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Porzeset Stampa XXII.

Biserica de la Bisericani din judetul Némtului.

Ana lele A. R.Tont. XXVI.dfam, Sect. Iatorto, 0,101Ecil


-

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci Stampa XXIII.

T..
, 0 r'

Biserica Sf. Ilie din comuna Sf. Ilie.


° Aveele . XXVI.ifem . Seel. lgorice.

www.digibuc.ro
IMir. IN Mom= a 1

Istrati, Biserica din Porzesci." Stampa XXIV.


AZT-

arIle

Biserica de la Ftlideuti din Bucovina.


e0,10TECA
ACADEVISE1
*
r*
4,,xiTei A. R.Tom. XXVI.Mem, 3ag, Mortal.
____.,I= ANL J.

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa XXV..

'AP

:
.

Olele-discuri, Osite la brhiele bisericilor Meute de *tefan-cel-Mare


la Hfirlat, Boto§ani i Dorohoifi.

/,---61e,\51:1. ECA
4katele 4. .R.Tom. XXVI.Jfent. Serf. . l8toriee. 4; ACADEME1 *

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stainpa XXVI

Biserica de la Mânastirea Nérntului, zidita de


Stefan-eel-Mare. .
TECA

p,C1054u-'
Anatole A. R.-7'om. XXVI.Mem. Sect. Istorice. RCYA

www.digibuc.ro
Istrati, Biserica din Borzesci. Stampa XXVII.

5
A, 514
.
. . , w--- ' r.I .

7' _ ' .. \.....


° :I
y A T,
1,
a

Palm 61e-discuri, din cele aflate la biserica sf. Niculae din Iasi.
Fotografia e Manta dupd modelele vechi.

70,10TEtA
Anatole A. R.Tom. XXVI.Mem. Seq. Istorice.7
* ACADV.al
R0t40;13111IFIR....

www.digibuc.ro
INNIM

Istrati, Biserica din Borresci. Stanipa XXVIIL


-MT./

.
9- - K9
4

10_,Mv

''Fotre,jr '
, --
,.1. I II ,

t
,
/6

v
;:(
I/ =
_
(
I

+AI&
On ".

=7, 55'

- 7.1

)14

4,

Piétra pusd la 1438 in zidurile Cetfitii Alba sail Achermanuri.

Anniala 4. 12.Tom. XX1171Mern. Seq. Istorice.

www.digibuc.ro
A
I.

Analele Aced( - L. B.
Mox iicatiune de V. A. Urechid
/learn Mitropolitul. Comunicatiune de V. A.
. -. .... .. -,20
Aut_=,______ ____
Urechid. (Cu stampd heliografia) . . . . . .
Istoria evenimentelor din Orient, cu referint5. la Principatele Mol-
. ..... -,50
dova si Valachia, din anil 1769-1774, serial de biv Vel Stoln. Du-
1782, de V. A. Urechid . . . ...... .
mitrache i editata dupe' copia lui Nicolae Pitesteanul din anul
Lattice alfabetie al volumelor XI (seria I) si I-X (Seria II) din Anale, pen-
tru 1878-1888 . . . . . .
...... 1,50

2.-
Tom. Xl.- Desbaterile Academiel in 1888-89
* XL Mernoriile Secfiunii Istorice . . . . . . . . . .
3.
2.
Cdte-vb. manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperiala de la
Viena, de Ioan Bogdan ,50
Cinci documente istorice slavo-romine din Archiva Curtii Impe-
riale de la Viena, de loan Bogdan . .
Diploma BirlAdeanfi din 1131 si Principatul BArladului. -0 incer-
. . . ..... . 1.
care de arnica diplomaticá slavo-romând, de loan Bogdan . . -,60
Biserica din cetatea Némtu i documente relative la Vasile Lupu
si D6mna Ruxandra, de V. A. Urechid.
.
.
XII.-- Desbaterile Academiei in 1889-90
XII.- Memoriile Secfiunii Istorice . . . . . . . . .
.
. . .
3.
12.
Biserica ortodoxa in lupta cu Protestantismul, in special cu Cal-
vinismul in vécul XVII-lea, si cele done' sin6de din Moldova
contra Calvinilor, de .episeopul Melehisedee . . . . . . . . 1,20
Memoriii asupra peri6dei din Istoria Rominilor de la 1774-1786,
.

insotit de documente cu totul inedite, de V. A. Urechid . . . 11.-


. -XIII. Desbaterile Academiel in 1890-91
XIV.- Desbaterile Academiei in 1891-92
4.
*
*
.
XV. -
Desbaterile Academiei in 1892-93 . . . .
XV. - Memoriile Sectiunii_Istorice. . .
.
. . . .
2,50
4,50
8,_ S.
Documente inedite din domnia lui Alexandru Constantin Moruzi,
1793-1796. Memoriii de V. A. Urechid . . . . 8-
* XVI. Desbaterile Academiei in 1893-94 4,50
) XVI. - Memoriile Sectiunii Istorice. . . . .
. . . . . 3,50
- Codex Bandinus. Memoriii asupra scrierii lui Bandinus de la 1646,
- urmat de text, insotit de acte si documente, de V. A. Urechid. 3,50 4.11

XVII. - Desbaterile Academiei in 1894 95 7,_


a
* XVII.-Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . .
Sofia Paleolog, nepóta Imp5ratului Constantin XII Paleolog, si
. . . . . 2.
1509, de A. Papadopol-Calimach . ..... .
Domnita Olena, fiica Domnului Moldovei Stefan-cel-Mare, 1472-
.
Vilegiatura i resedintele de yarn la Romani, de I. Kalinderu .
. . . .
-,50
1,60

Un noli document de la Constantin Cantemir Voda, Iasi, anul

.
7197 (1689). Comunicatiune de V. A. Urechid .
XVIII.- Desbaterile Academiel ,in 1895-96
XVIII.- Memoriile Secfiunii Istorice . . .
.
......
. .
.

. . . .
.
. -,20
5.-
1,50 .
.

.
. .

*
Contributiuni la istoria Munteniel din a doua jumdtate a seco-
lului XVI-lea, de N. Iorga 1. -
Cestiunea Arilor, de Gr. C. Butureanu. . -,25 . .

Un episod din istoria tipografiei in Romania, de A. Papadopot-


Calimach . . . -,20
,; * XIX. - . . . . .
.
Desbaterile Academie! in 1896.97
XIX Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . . .
4,50
3,_ .

Domnia lui loan Caragea. - Biserica romanä, de V. A. Urechid. 1,60


August si literatii, de I. Kalinderu . . . . . . -,35
..
I)
.

XX - Memoriile Sectiunii, Istorice . . . .


. .
........
Pretendenti domnesci in secolul al XVI-lea, de N. Torga . . . .
XX. - Desbaterile Academiel in 1897-98 . . .
. . .
1.-
4,50
.

Domnia lui loan Caragea, 1812-1818. - Biserica. - c*4:51ele. - Cul-


. . . . . . 5.
tura publica, de V. A. Urechid . . 1,20
........
. . . .. . . . .
.: Primul proiect de Constitutiune a Moldovel din 1822, de A. D. .

Xenopol . . . . . . . . ,60
Bucurescii pand la 1500, de G. I. Ionnescu-Gion. . . . . . . -,30
Manuscripte din biblioteci straine relative la Istoria Românilor
(Inthiul memoriii). De N. Iorga. . . .
Literatii oposanti sub Cesari, de Ion .Kalinderu
. . . . .
. -,60
,30
.....
Justitia sub loan Caragea, de V. A. Urechid 1,60

www.digibuc.ro
inalele Academia &mane. . L. B.
.
si Michaiii-Vitézul, de N. lorga . . .....
Documente none., in mare parte romanesci, relative la Petru chiopul
. . . .
Indice alfabetic al volumelor XI-XX din Anale, pentru 1888-1898 .
. .

. .
_

1
2.-
Tom. XXI.- Desbaterile Acaderniei in 1898-99 5.-
. XXI.- Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . 6- . . . .

Manuscripte din biblioteci strdine relative la istoria Romanilor


(Al doilea memoriii). De N. Iorga . . .
Socotelile Brasovului $i scrisori romanesci catre Sfat in secolul al
1.- ..... . . .

XVII-lea, de N. Iorga
Socotelile Sibiiului, de N. Iorga . ....... .
. . . .
Cronicele muntene. Intaiul memoriii. Cronicele din secolul al
.
.
1,60
-,30
XVII-lea, de N. lorga ...... ....... . . . . 1,60

. ..... . .........
. . . .
Expunere pe scurt a principiilor fundamentale ale istoriei, de A. .

D. Xenopol . . . -,15
. Edilitatea sub domnia lui Caragea de V. A. Urechid 1,60
. XXII-Desbaterile Academiel in 1899-1900 , 6-
- . XX/I. -Mem or ii le Sectiunii Istorice . . . . . . 3 I I

Romani! $i Maghiarii inaintea istoriei, de A. D. Xenopol -,25


Portretul lui Miron Costin de S. Fl. Marian . . . . "
Portul barbel $i perului la Romani, de Ion Kalinderu
..... -,50 . . . .

-,50
-
Pece Maid. -
Cuvintare, de D. A. Sturdza . . . .
Din domnia lui Ioan Caragea, 1812-1818, de V. A. Urechid.
. .

. .
. .
-,60
1,60
. XXIII.-Desbaterile Academiei in 1900-1901 5-
. XXIII-Memoriile Sectiunii Istorice 4-
Atanasie Comnen Ipsilant. de C. Erbiceanu ,20
Societatea sub I. G. Caragea, de V. A. Urechid ..... . . 1,60
Joan Circa de Gambutz, ca episcop al Marmatiei Dositeid Circa,
_
1660-1730, de loan Puscariii . -,20
. .. . Din domnia lui Alexandru Calimach, de V. A. Urechid .
Portul perucilor si barbieril la Romani, de Ion Kalinderu .
1,60
-,20
. .

Originea Campulungeand a lui Gavril, Mitropolitul Kievului, de T. V.


Stefanelli . . . . . . -,20
6.-
XXIV.-Desbaterile Academiel in 1901-1902 .
.
. XXIV.-Memoriile Sectiunii Istorice
Done" acte oficiale necunoscute de pe timpul Impèratului Bizantin
.
3.- . .
.

... ...
. . .

Isaac II Angel, privitóre la Romani' din Peninsula Balcanica


.. spre finele secolului XII, de C. Erbiceanu . . . , ,40 I

Teoria probel (in sciina moderna), de Petre Popescu . -,50 . .

Priviri istorice si literare asupra epocei janariotice, de C. Erbi-


ceanu -,40 r

Din luptele pentru néni: Resturnarea lui Vasile Lupu. Stadia is-
tonic, de I. Tanoviceanu -,30 e
.China supusa., manuscript grecesc cu acest titlu. Descriere si ex-
tracte, de C. Erbiceanu -,20
Luteranismul, calvinismul si introducerea limbii romane in bise-
ricile din Ardél, de Dr. At. M. Marienescu -,30
Originea Voevodatului la Romani, de Ioan Bogdan -,20
Romania sub raportul moral, de I. Tanoviceanu -,80
. XXV-Desbaterile Academiei in 1902-1903 5,50 ,
. XXVI-Desbaterile Academiei in 1903-1904 . . . (Sub presd)
. .

. XXVI.-Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . (Sub presd)


. . .

Regele Carol I si Instructiunea publica. Cuvintare de pece Maid .


1903, de D. A. Sturdza -,20
Despre Cnejii Romani, de I. Bogdan . . . . -,40 . .
1

- Din viata romana : Podóbele, toaleta si petrecerile unei elegante,


de Ion Kalinderu . . . . . -,50
Un chrisov al lui Mircea-cel-Bdtran din 10 Iunie, de Ioan Bogdan -,20
Ilirii, macedo-romanii si albanesii. Disertatiune istorica, de Dr.
Atanasie M. Marienescu 1 -,60
Episcopia Strehaiei in anii 1673-1688. Nota istorica, de I. Bianu. -,20
Nicopole 1396-1877-1902. Cnvintare rostitd de CAROL I Regele
Romaniel.
Din viata romané : Societatea Malta pe vremea lui Pliniii-cel-tin6r,
de Ion Kalinderu .
3.-

www.digibuc.ro
'4 it
'