UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPECIALIZARE: MANAGEMENT ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Management comparat
Tema nr. 1. Analizaţi cultura naţională din România şi cultura unei organizaţii
româneşti utilizând abordarea managementului structurilor multiculturale
elaborată de Geert Hofstede.

Cultura națională reprezintă ”un sistem organizat de înțelesuri pe care membrii unei
colectivități le atribuie persoanelor și obiectelor inserate în acea colectivitate. Principalii
factori care asigură integritatea culturii naționale sunt: limba, conștiința apartenenței, religia,
situațiile politice și sociale.

Cultura organizațională se naște odată cu organizația. Âncă din momentele în care

fondatorii, crezând în ideile și puterile lor, definesc misiunea, viziunea, strategia prin care
speră să atingă succesul și își aleg oamenii cu care vor porni la drum. Ei pot deveni simbolul
organizației prin credințele lor, modul de gândire, valorile și principiile după care înțeleg să
conducă și să dezvolte respectiva organizație.

Cultura organizațională există indiferent de organizație, este cea care ”leagă

organizația” într-un lanț de semnificații tacite care pferă înțelesuri specific umane tuturor
activităților și proceselor organizaționale.

Cultura organizațională se formează datorită interacțiunii repetate între membrii

organizației, a aducerii în comun a credințelor și valorilor indivizilor care o alcătuiesc deși
există factori modelatori puternici care o particularizează, cum ar fi: stilul de conducere și
implicit modul de luare a deciziilor, nivelul de formalism, structura de organizare, politicile și
mai toate sistemele care oferă valoare și suport unui anumit tip de muncă și unui anumit tip de
comportament.

Aspectele particulare rezultate din încadrarea culturii și a managementului

organizațiilor din România, specifice abordării managementului structurilor multiculturale au
fost elaborate în cinci dimensiuni culturale perechi, de către Geert Hofstede

Prima dimensiune este dimensiunea culturală individualism/colectivism, în România

se regăsc trăsături specifice ambelor laturi. Elementele specifice individualismului au apărut
destul de recent, având origine interbelică, acestea și-au făcut simțită prezența odată cu
deschiderea socială și economică dar și cu trecerea treptată la economia de piață. Elemetele
specifice colectivismului sunt privite ca având trăsături caracteristice comunismului. Acestea
au apărut ca rezultat al moștenirii culturale și ideologice din ultimii 60 de ani dar și ca urmare
a unei mentalități specifice, care a fost foarte des confundată cu partea negativă a conceptului
de balcanism. America de Nord și Europa de vest sunt părțile în care se regăsesc frecvent
culturile individualiste, pe când în Asia și Europa de Est se regăsește predominant cultura
colectivistă.
Exemplele pe care le voi da sunt din firma la care lucrez, nu de foarte mult timp, SC
Brico Depot –România SA. Aici se manifestă atât individualismul cât și colectivismul.
Individualismul are loc deoarece fiecare angajat își urmărește propriile interese. În firmă
fiecare angajat vrea să își termine cât mai repede treaba lui, apoi daca mai are timp își ajută
colegii. Aici este vina șefilor deoarece ei sunt cei care îi critică și îi ceartă exagerat de mult.
Totodată, ei se manifestă prin individualism atunci când este vorba de o avansare în firmă și
ca să se afirme fac ei singuri treabă. Prin colectivism se manifestă atunci când angajații
lucrează împreună și țin cont de interesele de grup (de exemplu cand este vorba de atingerea
target-ului, atunci cînd vine auditul în firmă, când este de luat prima trimestrială).

Cea de-a doua dimensiune este cea culturală distanța mare față de putere/ distanța
mică față de putere iar în România găsim trăsături specifice ambelor laturi. Distanța mare
față de putere este asociată colectivismului iar distanța mică față de putere este asociată
individualismului. De aici putem concluziona că distanța mare față de putere este manifestată
prin concentrarea informațiilor relevante a bogăției materiale și a puterii.

În firma aleasă de mine, Brico Depot –România, domină deciziile unipersonale, foarte
rar se întrunește personalul la o ședință pentru a-și spune nemulțumirile, pentru a discuta o
problemă sau pentru a lua o decizie. În această firmă, directorul de magazin se întrunește cu
managerii de departamente, unde le zice ce trebuie făcut, iar aceștia mai departe le zic
angajaților. Firma este de dimensiune mare, dar nu se pune accentul pe promovarea
persoanelor tinere. Decizia individuală este predominantă, și uneori este promovată
competiția între angajați. Angajații sunt stimulați prin oferirea de bonusuri trimestriale dacă
își ating target-ele. Sunt angajați în firmă atât calificați cât și necalificați, diferențele salariale
sunt foarte mici, de unde concluzionăm că este o distanță față de putere mică.

A treia dimensiune culturală evitarea puternică a incertitudinii/ evitarea redusă a

incertitudinii în țara noastră sunt prezente ambele laturi ale dimensiunii, de unde putem
concluziona că evitarea incertitudinii este medie, în ansamblul societății și economiei
românești. În firmă nu sunt foarte des conflicte iar în cazul în care are loc o restructurare a
sarcinilor aceasta favorizează realizarea personală.

Dimensiunea culturală feminitate/masculinitate în România în mod dominant sunt

trăsături specifice masculinității. Acest aspect este larg răspândit în Europa, în țările latine dar
și în tările situate în sudul continentului. În firma în care lucrez sunt foarte puține persoane de
sex feminin, majoritatea fiind bărbați deoarece firma se ocupă de vânzarea de materiale de
construcții, materiale pentru casă și grădină. Din totalul de personal (42 mai exact), 14
persoane sunt de sex feminin, iar restul de sex masculin. De aici putem concluziona că este un
grad mai mare de masculinitate.

Dimensiunea culturală- viziune asupra timpului, în România această dimensiune se

menține constantă și nu există o abatere de la abordare a fenomenelor economice și sociale pe
termen scurt. La Brico Depot șeful preferă rezultatele imediate, dacă sunt posibile, să creeze o
imagine cât mai bună a firmei, mai ales că el este nou pe acest post și vrea să se afirme, și să
dovedească că este apt pentru postul de director.
Tema nr. 2. Evidenţiaţi implicaţiile culturale, sociale şi economice de care
trebuie să ţină cont antreprenorii/întreprinzătorii români care doresc să-şi
extindă afacerile în exterior în două situaţii:

a) într-o ţară cu o cultură relativ similară cu cea autohtonă;

b) într-o ţară cu o cultură foarte diferită de a noastră.

Ne naştem într- o cultură, ne formăm şi ne stabilizăm într- un orizont cultural, suntem

deopotrivă creatori şi receptori de cultură. În această dublă calitate, a ne înţelege înseamnă a
analiza semnele, valorile şi simbolurile culturii de apartenenţă ,ceea ce echivalează
cu regăsirea unui sens existenţial, o fixare identitară ca element de recunoaştere
individuală .Organizaţiile împreună cu sistemele lor culturale reproduc şi reflectă imagini
despre lume. Ele reprezintă structuri sociale extrem de dinamice, cuprinzând
elemente culturale, de cunoaştere,norme şi legi, activităţi şi resurse ce conferă stabilitate şi
semnificaţie vieţii sociale.
Cultura organizaţională este de fapt un subsistem al culturii naţionale, reflectând multe
din conţinuturile valorice ale modelelor culturale ale unei naţiuni. Cultura naţională include
modul dea gândi, religia, educaţia, procesele de formare a elitelor şi constituie un fond
comun caredetermină credinţele, valorile, normele, simbolistica, perspectivele
individuale şi concepţiile despre organizaţii.

În firmele din România se manifestă anumite disfuncţionalităţi, a căror eliminare

impune, înainte de toate, un efort de schimbare a mentalităţilor pe întreaga filieră
cercetare- inovare- implementare- producţie. Pentru multe dintre firmele româneşti s-a păstrat
structura organizaţională tradiţională piramidală, cu multe niveluri ierarhice, ceea ce
perpetuează barierele în calea comunicării, menţine rigiditatea structurală şi
diminuează capacitatea de adaptare la schimbări.

Viata socială ne obligă să lucrăm, să inițiem afaceri, să desfășurăm o activitate utilă.

Afacerea poate fi definită ca un raport între doi oameni care tratează pentru a-și
impune unul altuia interese morale sau materiale. Ea poate aparține unui singur întreprinzător,
care își asumă întregul risc sau mai multor persoane asociate care se înțeleg să împartă într-un
anumit mod drepturile și obligațiile.

Ceea ce motivează un om pentru a porni o afacere diferă de la individ la individ,

întrucat depinde de nevoile și de felul fiecaruia de a fi, de a gândi, de a concepe rolul și
valoarea vieții.

Să luăm spre exemplu o firmă de pază și de intervenție. Putem spune că aproape

oricine ar avea nevoie de aceste servicii, de la persoane fizice la persoane juridice. Clienții vor
fi atât persoane fizice sau asociații de locatari, cât și firme în diverse domenii transporturi,
construcții, industrie, energetică, comerț, educație, sănătate și altele. Aceștia au nevoie de
pază pentru a nu se fura, vandaliza sau ataca persoanele din case/cladiri/alte locații.
Securitatea personală sau a bunurilor se încadrează printre nevoile primare ale oamenilor. Și
de acest lucru au ei nevoie: de securitate.

În ultimii ani, numărul firmelor de pază și intervenție a crescut, dar cele mai multe
dintre ele au dispărut doar după un an de zile deoarece suma investițiilor se ridică la câteva
zeci sau chiar sute de mii de euro.

Datorită noii legislații în vigoare prin care orice societate trebuie să încheie un contract
cu orice firmă de pază și protecție/intervenție, acestea s-au înmulțit surprinzător în ultimii ani.
Cele mai multe dintre firmele cu tradiție, care rezistă pe de mai bine de 15 ani, au dezvoltat
de-a lungul anilor o afacere profitabilă și sigură. Astfel, costurile acestei investiții se ridica la
câteva zeci sau sute de mii de euro, aici fiind incluse toate echipamentele speciale,
mașini, echipamente tehnologice de ultimă generație pentru alarme, comunicare prin
dispecerat și echipamente pentru agenți.

Oricât de puține fonduri ar avea o persoană/înterprindere, tot ar avea nevoie de pază și

va aloca o mică parte din buget. Sunt de părere că ar fi o soluție viabilă pentru antreprenorii
care doresc să își extindă afacerile în exterior, deoarece sunt mulți de aceeași naționalitate în
exterior, care au mai multă încredere și se simt mai confortabil lucrând cu români.

Bineînțeles că această firmă de pază trebuie să facă față cu brio cerințelor din exterior,
în special din cauza concurenței. Și tocmai de aceea firma trebuie să aibă servicii/produse :
monitorizare și intervenție rapidă, pază și protecție cu efective umane, patrulare însoțire
valori, pază cu câini utilitari, pază evenimente speciale, însoțire și protecție VIP, analiză și
consultanță, tehnic întreținere sisteme, sisteme electronice de ultimă generație. Clienții aleg în
funcție de preferințe serviciile, agentul sau agenta potrivită pentru ceea ce vor avea de făcut.

Succesul acestei afaceri se bazează pe mai multe elemente: dotările tehnice de ultimă
generație, profesionalismul și loialitatea față de clienți, produsele de bună calitate adaptate în
funcție de nevoile clienților, personal foarte bine instruit (fizic, teoretic și psihologic),
uniformă specifică firmei, ș.a. Pentru a avea clienți trebuiesc folosite produse de foarte bună
calitate, în funcție de nevoile fiecărui client și prețuri accesibile.

Piața este dezvoltată în acest domeniu și va tinde să crească ușor, pentru că rata
infracționalității este din ce în ce mai mare, atât în România cât și în ecterior, prin urmare este
nevoie de pază, protecția și siguranța cetățenilor.

Antreprenorii/întreprinzătorii români care doresc să se extindă în exterior trebuie să

țină cont și de cultura locului în care vrea să se extindă, piața și concurența, isoricul și
populația.

Cei din exterior nu prea au încredere să lucreze cu românii și astfel sunt dezavantajați.
Întreprinzătorii români dacă vor să fie pe piață pe un termen mai îndelungat trebuie să-și
elaboreze strategiile, măcar puțin, după cel de pe piața străină. Deciziile trebuie să fie
raționale iar creativitatea este esențială în acest domeniu.
 Concurența din exterior are vechime pe piață și produse de calitate. Dacă românii vor
să se extindă pe lângă ei, ar trebui să aibă echipamente și dotări mult mai performante și
prețuri mai accesibile, dar prețurile să nu fie prea mici deoarece riscă să dea faliment. De
asemenea, să nu facă discriminări.

Personalul din firmă să cunoască măcar o limbă de circulație internațională, să

cunoască tradițiile țărilor unde urmează să se dezvolte, religia, să profite de zonele geografice
și de influențele politice.

Pe lângă cele precizate mai sus, întreprinzătorii români trebuie să țină cont și de
marketing, gradul de inovare, de sistemul de credințe și valori a societăților cu care
colaborează sau urmează să colaboreze, de relațiile între generații (aici există beneficii dacă
ști să profiți de acest lucru), de comportamentul social, percepţia identităţii şi a spaţiului,
comunicarea şi limbajul, îmbrăcămintea şi aspectul exterior, obiceiurile alimentare, timpul şi
percepţia acestuia, sistemul de relaţii în societate, valorile şi normele culturale, credinţele şi
atitudinile, obiceiurile şi procesele de muncă.

Între ţările membre ale Uniunii Europene are loc un permanent transfer, ceea ce
conduce la îmbunătăţirea rapidă şi continuă a performanţelor lor economice. Putem enumera
niște elemente de care trebuie să ținem cont pentru a ne extinde în exterior: îmbunătăţirea
organizării, prin apelarea la forme simple şi eficiente, cu puţine niveluri ierarhice, cu o
pondere ierarhică adecvată, cu fişe de post şi descrieri de funcţii bine definite; comunicarea
adecvată, prin creşterea rolului comunicării informale, bazată pe încredere reciprocă, în
special între firmă și clienți; ș.a.

Foarte mult contează și legislația. Poți fi în avantaj față de celelalte firme dacă faci un
parteneriat cu încă o firmă de pază cunoscută și cu tradiție, sau, dacă reușești, cu autoritățile
de acolo. Astfel, firma inspiră mai multă încredere față de cetățeni.

Dacă vrei să te integrezi în exterior cu afacerea, trebuie să ții cont de toate elementele
culturale, sociale, istorice și economice și să fi încrezător.