UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ-NAPOCA

Facultatea de Biologie şi Geologie

Specializarea Biochimie

Organismele modificate genetic: pro și contra argumente

Coordonator:
Prof. Univ. Dr. BANCIU Horia Leonard
Student:
COPREAN Anca-Diana

Cluj-Napoca,
Decembrie 2017

1
Cuprins

1. Introducere……………………………………………………….....…………………………..3
2. Avantajele utilizarii organismelor modificate genetic………………………………………… 3
2.1 Rezistența împotriva insectelor.................................................................................................4
2.2 Rezistența la virusuri................................................................................................................4
2.3 Toleranța la erbicide.................................................................................................................4
2.4 Fortificare.................................................................................................................................4
2.5 Îmbunatatirea ratei de creștere..................................................................................................4
3. Contra argumentele utilizarii organismelor modificate genetic……..........................................5
3.1 Rezistenta în timp a plantelor la erbicide.................................................................................5
3.2 Cresterea populațiilor minore de dăunatori..............................................................................6
3.3 Riscuri de sănătate....................................................................................................................6
3.4 Inactivarea/activarea anumitor gene.........................................................................................6
4. Concluzii………………………………………………………..…………………………........7
5. Bibliografie……………………………………………………………......................……........8

2
1. Introducere

Modificarea genetica este o tehnologie genetica speciala care modifica mecanismele

genetice ale organismelor vii, cum ar fi animele, plante sau microorganisme. Combinarea
genelor provenite de la diferite organisme este cunoscută sub numele de tehnologie ADN
recombinant, iar organismul care rezultă este declarat genetic (GM) sau transgenic. La fel
ca toate tehnologiile noi, ele prezintă și unele riscuri, atât cunoscute, cât și necunoscute.
Controversele și îngrijorarea publicului în ceea ce privește produsele alimentare și
culturile modificate genetic se concentrează, în general, pe siguranța oamenilor și a
mediului, pe etichetare și alegerea consumatorilor, drepturile de proprietate intelectuală,
etica, siguranța alimentară, reducerea sărăciei și conservarea mediului. Cu această nouă
tehnologie privind manipularea genelor, este important sa se cunoasca care sunt riscurile
de "manipulare a Mamei Natura", ce efecte va avea asupra mediului, care sunt
preocupările de sănătate pe care consumatorii ar trebui să le cunoască si dacă este
tehnologia recombinantă cu adevarat benefică.

2. Avantajele utilizării organismelor modificate genetic

Numeroase academii științifice independente și organisme de reglementare au analizat

dovezile privind riscurile, concluzionând că comercializarea culturilor modificate genetic
este sigură pentru consumul uman și pentru mediu. Există, de asemenea, o mulțime de
studii care arată că culturile modificate genetic produc beneficii în ceea ce privește
randamentele mai mari, economiile de costuri în producția agricolă, și câștigurile de
bunăstare în rândul gospodăriilor agricole adoptate. Principalele culturi transgenice
cultivate comercial pe teren sunt boabele de soia rezistente la erbicide și insecticide,
porumb, bumbac și canola. Alte culturi cultivate comercial și / sau testate pe teren sunt
cartofii dulci rezistenți la un virus care distruge majoritatea recoltlor africane, orezul cu
fier și vitamine crescute, care pot ameliora malnutriția cronică în țările asiatice și o
varietate de plante capabile să supraviețuiască in conditii extreme. Există banane care
produc vaccinuri umane împotriva bolilor infecțioase, cum ar fi hepatita B, peștii care se
maturează mai repede, pomi fructiferi și nuci care produc ani mai devreme și plante care
produc noi materiale plastice cu proprietăți unice. Tehnologiile pentru modificarea
genetică a alimentelor oferă o promisiune dramatică pentru îndeplinirea unor zone ale
celei mai mari provocări pentru secolul XXI. Prin renuntarea la culturile modificate

3
 genetic trebuie să evidențiem oportunitățile pierdute prin neacceptarea culturilor
modificate genetic. Acestea includ veniturile pierdute pentru agricultori, companiile de
reproducție și consumatori, inovarea tehnologiilor pierdute și a creșterii economice,
reducerea productivității și sustenabilității agricole, renunțarea la beneficiile pentru
sănătate, în special reducerea malnutriției și multe alte virtuți realizate sau așteptate ale
culturilor modificate genetic.

2.1 Rezistența împotriva insectelor

Genomul porumbului Bt a fost modificat pentru a include o genă din bacteria de sol
Bacillus thuringiensis care produce o proteină otrăvitoare la porumbul european ce
afecteaza o insectă care dăunează culturilor de porumb.

2.2 Rezistența la virusuri

Dezvoltat la Universitatea din Hawaii, papaya modificat genetic este rezistent la virusul
papaya Ringspot (PRSV) un virus al plantei răspândită predominant de afide. Soiul
Rainbow papaya este produs prin introducerea unei proteine din PRSV în țesutul
plantei, care conferă rezistență la virus. Acesta metoda funcționează în același mod in
care gripa umană este rezistentă la virus datoria vaccinări.

2.3 Toleranța la erbicide

Glifosatul este un erbicid utilizat pe scară largă pentru a ucide buruienile. Toleranța la
erbicid a modificat genetic culturile agricole, cum ar fi soia Roundup Ready, care a
permis agricultorilor să îl pulverizeze in ferme fără a ucide culturile.

2.4 Fortificare
Proiectat pentru a include gene de biosinteză beta-caroten, „Orezul de aur” a fost
dezvoltat pentru a aborda deficitul dietetic de vitamina A în lumea în curs de dezvoltare.
Orezul nu produce de obicei betacaroten, un precursor al vitaminei A, în apartea
comestibilă a cerealei. Cercetarea se desfășoară în prezent pe biodisponibilitatea
cerealelor modificate genetic. Fortificarea este tot mai frecvent intalnită in zonele in care
populatia întâmpină probleme grave privind deficitul anumitor substante.

2.5 Îmbunatatirea ratei de creștere

Genetic modificat cu material genetic din ocean, un pește de pe fundul oceanului,
precum și peștele de tip anghilă, somonul AquAdvantage Atlantic este conceput pentru a
4
 reduce timpul necesar pentru creșterea sa, devenind mai repede potrivit pentru
dimensiunea pieței. Acest pește GE este în prezent în curs de reglementare și revizuire în
S.U.A. Îmbunatarirea ratei de crestere atât a animalelor cât și a plantelor au ameliora
semnificativ malnutriția.

3. Contraargumentele utilizarii organismelor modificate genetic

Cu toate acestea, diferite țări au interpretat și pus în aplicare abordarea de precauție în

mod diferit. Unele țări au luat măsuri de precauție ca luând decizii pe baza evaluării
științifice a riscurilor și, prin urmare, au instituit măsuri de reglementare proporționale cu
riscurile percepute; deschiderea ușilor pentru testarea și comercializarea tehnologiilor
agricole bazate pe ADNr. Cu toate acestea, multe țări în curs de dezvoltare au emis
legislații prohibitive și inoperabile, refuzând accesul agricultorilor la o tehnologie
puternică pentru a aborda constrângerile legate de producție și pentru a crește veniturile,
ținând în același timp minime riscurile potențiale pentru sănătatea umană și pentru mediu.
Unele dintre temerile specifice exprimate de oponenții tehnologiei modificate genetic
includ modificarea calității nutriționale a alimentelor, toxicitatea potențială, posibila
rezistență la antibiotice din culturile modificate genetic, potențialul de alergenicitate și
carcinogenitatea din consumul de alimente modificate genetic. În plus, unele preocupări
mai generale includ poluarea mediului, transferul neintenționat al genei către plantele
sălbatice, posibila creare a virușilor și a toxinelor noi, accesul limitat la semințe datorat
brevetării plantelor alimentare modificate genetic, amenințarea la diversitatea genetică a
culturilor, preocupările religioase, culturale și etice , precum și teama de necunoscut.

3.1 Rezistenta în timp a plantelor la erbicide

Preocupările legate de sănătate pe care trebuie să le cunoască consumatorii și
beneficiile tehnologiei recombinante, apar și cu plante rezistente la dăunători și erbicide.
Evoluția dăunătorilor rezistenți și a buruienilor este o altă problemă. Rezistența poate
evolua ori de câte ori presiunea selectivă este suficient de puternică. Dacă aceste soiuri
sunt plantate la scară comercială, va exista o presiune selectivă puternică în acest habitat,
care ar putea determina evoluția insectelor rezistente în câțiva ani și va anula efectele
transgenice. De asemenea, dacă pulverizarea erbicidelor devine mai obișnuită datorită
soiurilor noi, buruienile din jur ar putea dezvolta o rezistență la erbicidul tolerant de
cultură și ar determina o creștere a dozei de erbicid sau o schimbare a erbicidului, precum
și o creștere a cantității și a tipurilor de erbicide pe plantele de cultură.
5
3.2 Cresterea populațiilor minore de dăunatori
O altă problemă este incertitudinea dacă caracteristica rezistentă la dăunători a acestor
culturi poate să scape de rudele lor îngrozitoare, cauzând buruieni rezistente și crescute
(Louda 1999). De asemenea, este posibil ca, dacă plantele rezistente la insecte provoacă
moartea crescută unui anumit dăunător, acesta poate diminua concurența și poate invita
dăunători minori să devină o problemă majoră. În plus, aceasta ar putea determina
deplasarea populației de dăunători la o altă populație de plante care a fost odată netratată.
Aceste efecte se pot dezvolta mult mai departe. Un studiu al culturilor Bt a arătat că
"insectele benefice, așa numite pentru că au fost pradă dăunătorilor din culturi, au fost, de
asemenea, expuși unor cantități dăunătoare de Bt". S-a afirmat că este posibil ca efectele
să ajungă mai departe pe rețeaua de hrana pentru a produce plante și animalele consumate
de oameni (Brian 1999).

3.3 Riscuri de sănătate

Riscurile de sănătate asociate cu alimentele modificate genetic se referă la toxine,
alergeni sau riscuri genetice. Gena transferată în sine nu ar reprezenta un risc pentru
sănătate. Ar trebui să fie expresia genei și afecțiunile produsului genic care sunt luate în
considerare. Proteinele noi care pot fi sintetizate, pot produce efecte alergice
imprevizibile. De exemplu, plantele de fasole care au fost modificate genetic pentru a
crește conținutul de cisteină și metionină au fost aruncate după descoperirea că proteina
exprimată a transgenei a fost extrem de alergenică (Butler și Reichhardt 1999). O atenție
deosebită trebuie acordată alimentelor fabricate cu gene din alimentele care cauzează
frecvent alergii, precum lapte, ouă, nuci, grâu, leguminoase, pești, moluște și crustacee
(Maryanski 1997). Cu toate acestea, deoarece produsele transgenice sunt de obicei
identificate anterior, cantitatea și efectele produsului pot fi evaluate înainte de consumul
public. De asemenea, orice risc potențial, imunologic, alergen, toxic sau riscant genetic,
ar putea fi recunoscut și evaluat dacă apar probleme de sănătate.

3.4 Inactivarea/activarea anumitor gene

Mutageneza inserției poate perturba sau modifica expresia genelor existente într-o
plantă gazdă. Inserția aleatorie poate provoca inactivarea genelor endogene, producând
plante mutante. Mai mult, proteinele de fuziune pot fi obținute din ADN de plantă și
ADN inserat. Cea mai mare îngrijorare este activarea sau reglarea genelor silențioase sau
cu exprimare redusă. Acest lucru se datorează faptului că este posibil să se activeze
6
 "genele care codifică enzimele în căile biochimice spre producerea de compuși secundari
toxici" (Conner și Jacobs 1999). Aceasta devine o problemă mai mare când noua proteină
sau compusul toxic este exprimată în porțiunea comestibilă a plantei, astfel încât produsul
alimentar nu mai este substanțial egal cu omologul său tradițional.

4. Concluzie
Utilizarea organismelor modificate genetic este tot mai prezenta în societate datorită
implicatiilor socio-economice. Ideal ar fi să ne informam înainte să achizitionam un
produs, deoarece acesta ar putea sa ne afecteze sănătatea. Deși organismele modificate
genetic sunt tot mai uitlizate și par sa prezințe o multime de beneficii, aceste nu au fost
supuse „testului timpului”, existând o șansa foarte mare a apariției tot mai multor efecte
secundare. Ideal pentru omenire ar fi beneficierea de roadele știintei în scopul unor
obtinerii unor produse sigure pentru consumul si siguranța umană și nu asocierea cu
industria alimentară al cărei scop este să vandă.

7
 5. Bibliografie

1. Biotechnology in a Globalizing World: The Coevolution of Technology and Social Institutions,

BioScience, CALESTOUS JUMA, March 2005, pg 268-271.

2. Fast Facts about Genetically Modified Organisms, The Center for Ecogenetics and Environmental
Health, University of Washington, 10/2013.

3. Genetically modified foods: safety, risks and public concerns—a review, A. S. Bawa, K. R.
Anilakumar, 2012 Dec 19.

4. Innovative farmers and regulatory gatekeepers: Genetically modified crops regulation and adoption in
developing countries, Woldeyesus Sinebo and Karim Maredia, 2016 Mar 8.

5. Stop worrying; start growing, Torbjörn Fagerström, Christina Dixelius, Ulf Magnusson, and Jens F
Sundström, 2012 May 11.

6. The impact of genetic modification of human foods in the 21st century: a review, Uzogara Sg, 2000
May 18.