Comparaţie privind impozitarea profitului întrediferite state ale UE

Studenta:Profesor : Tatu Lucian

1
CUPRINS 1.Impozitul pe profit………………………………pg.3
2. Tari membre UE si impozitele practicate de acestea
2.1. Romania…………………………………….pg.4
2.2. Franta……………………………………….pg.7
2.3. Bulgaria…………………………………….pg.8
2.4. Germania…………………………………...pg.9
2.5. Marea Britanie…………………………….pg. 103.
Impozitul la nivelul Uniunii Europene………pg. 114.
Concluzii………………………………………pg. 155.
Bibliografie………………………………….pg. 16
2
1.Impozitul pe profit.
Impozitul – este o prelevare obligatorie si gratuita efectuata de catre stat asupra resurselor sau
bunurilor individuale sau ale colectivitatii si platita in bani. El constituie o sursa a
finantariicheltuielilor de interes general al statului si al administratiei locale, fiind un instrument
al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putand fi stimulate
investitiilesi inviorarea conjuncturii economice. Impozitul reprezinta izvorul principal al
formariiveniturilor bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. El este o functie
crescatoare avenitului: la o rata de impunere fiscala data , el sporeste cand venitul creste.Din
punct de vedere economic , impozitul imbraca diferite forme: direct, indirect; peconsum si pe
venit; pe capital, pe dobanda etc. Nu este posibil si nici echitabil sa se practice unimpozit unic.
Aceasta deoarece elementele impozabile – venitul, averea, produsele ce facobiectul schimbului,
serviciile etc. – pot fi mai bine diferentiate si impuse prin aplicarea maimultor forme de
impozite. Impozitul pe profit este un impozit direct si real.Impozitul pe profit se aplica
urmatoarelor categorii de contribuabili, dupa cum urmeaza:a.) persoanelor juridice române,
asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atât dinRomânia, cât si din strainatate; b.)
persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanentîn
România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;c.) persoanelor juridice
straine si persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate înRomânia într-o asociere fara
personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil alasocierii atribuibile fiecarei
persoane;d.) persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau în legatura cu
proprietatiimobiliare situate în Romania sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
detinute la o persoana juridica româna, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;e.)
persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizeaza venituri atâtîn
România, cât si în strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din
profitulimpozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Nu toti contribuabili ce
realizeaza profit sunt obligati la plata acestuia, astfel sunt scutiti de de la
3
plata acestuia urmatorii :- trezoreria statului;- institutiile publice, pentru fondurile publice,
inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatilerealizate si utilizate, daca legea nu prevede
altfel;- persoanele juridice române care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor,
înconformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV din Codul fiscal;- fundatiile române constituite
ca urmare a unui legat;- cultele religioase pentru veniturile obtinute din activitati economice care
sunt utilizate pentrusustinerea activitatilor cu scop caritabil;- institutiile de învatamânt particular
acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturileutilizate, în anul curent sau în anii
urmatori;- fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;- fondul
de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii;- Banca Nationala a României;- donatiile si
banii sau bunurile primite prin sponsorizare;- dividendele, dobânzile si veniturile realizate din
vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;-
Organizatiile nonprofit, pentru veniturile din activitati economice realizate pâna lanivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% dinveniturile totale
scutite de la plata impozitului pe profit , precizate anterior.Începând cu 1 ianuarie 2007, din
categoria contribuabililor scutiti de la plataimpozitului pe profit face parte ‘’fondul de garantare
a pensiilor private, înfiintat potrivit legii.’’si ‘’dividendele si dobânzile obtinute din plasarea
disponibilitatilor rezultate din venituriscutite’’.
2.Tari membre UE si impozitele practicate de acestea
2.1.
ROMANIA
Romania are cea mai redusa cota de impozit pe venit si cele mai reduse incasari bugetaredin UE.
Romania are cel mai redus nivel de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, de 16%,
4
precum si unul din cele mai mici impozite pentru profitul companiilor, tot de 16%, insa si
ceamai scazuta pondere in PIB a incasarilor bugetare, arata raportul din 2008 "Taxation trends in
theEuropean Union".Potrivit raportului realizat de Directoratul pentru Taxe si Uniune Vamala al
ComisieiEuropene si de biroul european de statistica Eurostat, Romania aplica cel mai scazut
impozitasupra veniturilor persoanelor fizice, de 16%, cele mai mari taxe asupra veniturilor
populatiei -de 59% - fiind impuse in Danemarca. In 2006, veniturile din taxe si impozite ale
Romaniei,inclusiv contributiile sociale, s-au cifrat la 28,6% din produsul intern brut (PIB), in
crestere cu0,7 puncte procentuale fata de 2005. Potrivit raportului, Romania a avut cele mai mici
venituridin taxe in PIB, in timp ce Danemarca a avut cele mai ridicate incasari bugetare, de
49,1% dinPIB.
Jumatate din firmele din Romania nu platesc impozit pe profit
Din cele 600.000 de firme din Romania, mai mult de jumatate ocolesc cu succesdarile lastat.
Initiativa legislativa, de introducere a impozitului forfetar, va obliga acesti intreprinzatori
sa plateasca o suma fixa.Ministerul Finantelor vrea sa introduca, in noul Cod Fiscal, un plafon
minim pentruimpozitul pe profit platit de firme si pentru impozitul pe cifra de afaceri a
microintreprinderilor,in valoare de 1.300 de euro. Masura va viza atat microintreprinderile si
firmele careinregistreaza pierderi, mai ales restaurantele, hotelurile si firmele din domeniul
transporturilor sau cel imobiliar, activitati greu de monitorizat de Fisc.De la 1 mai 2009, impozit
forfetar Introducerea impozitului forfetar este necesară, deoarece peste o treime din
numărulfirmelor româneşti declară pierderi, în condiţiile unei cifre de afaceri ridicate, iar statul
nu trebuiesă permită firmelor un comportament de tip "free rider", în care acestea obţin un
beneficiu fără plată, susţin oficialii guvernamentali. Aceştia spun că impozite minime pentru
companii sunt percepute şi în alte state europene, printre care Franţa şi Ungaria. Potrivit unui
documentguvernamental citat de Mediafax, analizele efectuate de Ministerul Finanţelor au scos
la iveală
5
faptul că numărul firmelor care au declarat pierderi în 2007 a fost de 242.106,
reprezentând39,2% din numărul total.Guvernul apreciază că introducerea sistemului de impozit
minim va avea ca efect lărgirea bazei impozabile, incluzând şi companiile care înregistrează
pierderi pentru mai mulţi aniconsecutiv. Impozitul forfetar variază între 500 şi 10.000 de euro, în
funcţie de cifra de afaceri.Este clar, de la 1 mai firmele vor plăti un impozit forfetar, indiferent
dacă realizează sau nu profit. Guvernul a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, introducerea
impozitului forfetar înfuncţie de cifra de afaceri.În România, hotelurile, restaurantele, firmele
imobiliare şi din comerţ, precum şi altecategorii vor plăti un impozit anual pe profit de 0,5% din
veniturile înregistrate, în cazul în caresuma datorată statului nu depăşeşte această cotă, dar nu
mai puţin de 6.500 de lei, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă.„Scopul introducerii
acestui impozit forfetar nu a fost decât acela de a înlocui o bază deimpozitare volatilă cu una
controlabilă. Ca atare, dorim să eliminăm sustragerile de la declarareadiferitelor venituri, iar
acest lucru l-am făcut pe baza unei analize foarte serioase în ani de boomeconomic”, a declarat
ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, la finalul şedinţei de sâmbătă aGuvernului. Acesta a
adăugat că în anul 2007, în România din 617 mii de societăţi, 242 miideclară că înregistrează
pierderi. Dintre acestea peste 80% sunt microintreprinderi. Rezultă căacestea înregistrează o cifră
de afaceri medie puţin mai mare de 8.000, adică 2.500 euro pe an(200 euro/lună). „200 de euro
pe lună nu reprezintă nici salariul minim pe economie pe unsalariat. Acesta este motivul pentru
care în urma discuţiilor purtate cu oamenii de afaceri şi cu partenerii sociali - sindicatele - am
preluat aproape în integralitate propunerile pe care dumnealor le-au făcut şi în urma analizei am
introdus acest impozit minimal”, a subliniat Pogea.Grila de impozitare pentru impozitul
forfetar Cel mai mic impozit forfetar - 500 de euro/an - îl vor plăti societăţile care înregistrează o
cifră deafaceri de până la 12 mii de euro/an. Cea mai mare valoare a impozitului este de 10.000
deeuro/an şi se referă la societăţile care au cifra de afaceri mai mare de 30 de milioane de
euro.„Am făcut acest lucru pentru că noi considerăm că este important ca toţi contribuabilii din
6
România care sunt înregistraţi, în mod onest, pe baza veniturilor pe care trebuie să le declare şisă
le înregistreze corect în contabilitate, să poată plăti aceste sume, pentru că, în ultimă instanţă,ele
sunt destinate fie investiţiilor, fie protecţiei sociale, fie dezvoltării”, a explicat Gh.
Pogea.Ministrul speră, prin introducerea impozitului forfetar, atragerea suplimentar la
bugetulstatului a peste 350 de milioane de lei în 2009. Până la introducerea impozitului forfetar,
IMM-urile plăteeau un impozit de 3% din cifra de afaceri.Peste 9 miliarde de euro ISD, atrase de
RomaniaImpactul mediului fiscal se vede cel mai bine in atragerea de investitii straine. De aceea
siatatea critici atrase si asupra Romaniei pentru introducerea cotei unice de impozitare.
Investitiilestraine in Romania au fost de asemenea stimulate de prezenta cotei unice de
impozitare de 16%,aplicata impozitului pe venit si celui pe profit. Valoarea investitiilor straine
directe (ISD) atrasede Romania in 2006 a fost cu 70% mai mare, comparativ cu aceeasi perioada
a anului precedent,depasind usor 9 miliarde Euro, potrivit ARIS. In prima luna a anului 2007,
potrivit datelor ARIS,valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a depasit 390
milioane Euro, in scadere cu43% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2006.Cea mai
importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania in lunaianuarie 2007 a
fost "profit reinvestit" (191 milioane Euro reprezentand 48,2% din volumul totalde ISD), urmata
de imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania(157 milioane Euro
reprezentand 39,6% din volumul total de ISD), si componenta "participatii lacapital" (48
milioane Euro reprezentand 12,1% din volumul total de ISD).
2.2.
FRANTA
Unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care aplica sistemul impozitului forfetar este
Franta. Totusi, guvernul francez a luat deja masuri in vederea eliminarii acestui impozit, insensul
ca numai societatile comerciale a caror cifra de afaceri depaseste un anumit prag valoric,aflat in
prezent la 1.500.000 de euro, sunt obligate la plata impozitului forfetar. Pragul valoric vafi
majorat in fiecare an, urmand ca in 2011 impozitul forfetar sa fie eliminat.
7

Franta aplica un impozit forfetar anual, scutite fiind doar noile firme ale caror capitalconsta, in
proportie de peste 50%, din aporturi in numerar (pentru primii trei ani de activitate), precum si
organizatiile non-profit. In Franta, firmele platesc inca din 2007 impozit forfetar de1.300 euro si
este vorba de acele companii care au o cifra de afaceri intre 750.000 euro si 1,5milioane euro.
Insa guvernul (actual) vrea sa elimine aceasta taxa, in contextul actualei crizeieconomice, pentru
a ajuta mediul de afaceri.Surse guvernamentale au declarat, ca Ministerul Finantelor a introdus
introduca, in noul CodFiscal, un plafon minim pentru impozitul pe profit platit de firme si pentru
impozitul pe cifra deafaceri a microintreprinderilor, in valoare de 1.300 de euro. Masura vizeaza
atatmicrointreprinderile si firmele care inregistreaza pierderi, cat si restaurantele, hotelurile
sifirmele din domeniul transporturilor sau cel imobiliar. In ceea ce priveste
microintreprinderile, proiectul de Cod Fiscal prevede ca patronii microintreprinderilor sa
plateasca anual la statdiferenta de pana la 1.300 de euro, daca suma rezultata din plata
impozitului pe cifra de afaceride 3% este mai mica decat acest plafon. Spre exemplu, daca suma
rezultata din aplicarea procentului de 3% este de echivalentul a 1.000 de euro, atunci patronul va
plati diferenta de 300de euro.
2.3.
BULGARIA
De la începutul anului 2007, Bulgaria a devenit noul paradis fiscal al Europei. In timp
ceautorităţile din România erau ocupate cu organizarea petrecerilor de Revelion, bulgarii
plănuiauo mare „lovitură“. Parlamentarii din ţara vecină au votat reducerea impozitului pe profit
de la15% la 10%, începând chiar cu data aderării. Legea transformă Bulgaria într-un aşa
numit„paradis fiscal“ al Uniunii Europene. Impozitul este cel mai mic din UE, fiind la acelaşi
nivel cucel din Cipru. Această modificare a fiscalităţii încearcă să stimuleze investiţiile pentru
aimpulsiona şi mai mult creşterea economică din Bulgaria, care a ajuns pe primele trei
trimestreale anului trecut la 6,3%.„Reducerea impozitului ar trebui să constituie un punct de
atracţie pentru investitori şi maimult ca sigur aceştia vor fi foarte bucuroşi să investească în
Bulgaria în aceste condiţii“,consideră Tsvetan Florov, avocat la firma Mărgărit, Florov şi
Asociaţii. Florov adaugă că prinmicşorarea impozitului se urmăreşte şi îmbunătăţirea colectării
taxelor la bugetul de stat, aşa cums-a întâmplat şi în România, începând cu ianuarie 2005, când
impozitul a fost micşorat la 16%.Se preconizează că acţiunea bulgarilor va atrage multe firme
din ţări ca Germania şi Italia,unde impozitul pe profit este de aproape patru ori mai mare.
Oamenii de afaceri din ţările
8
dezvoltate au toate motivele să-şi extindă sau mute activităţile în estul Europei. În
aceastăconjunctură, va mai rămâne România o ţintă atractivă pentru investiţiile firmelor
occidentale, încondiţiile în care impozitul pe profit este cu şase puncte procentuale mai mare
decât cel de pemalul drept al Dunării? Oficialii din ţara noastră cred că nu există pericolul ca
investitorii străinisă aleagă Bulgaria în defavoarea României. Reprezentanţii Agenţiei Române
pentru InvestiţiiStrăine susţin că „politica fiscală competitivă a reprezentat pentru România un
punct forte deatragere a investitorilor străini. Chiar dacă Bulgaria a redus la 10% taxa pe profit,
asta nureprezintă un pericol semnificativ pentru ţara noastră“.Şi reprezentanţii oamenilor de
afaceri cred că investitorii străini vor continua să vină înRomânia chiar dacă fiscalitatea este mai
ridicată, întrucât aceştia sunt interesaţi de dimensiuneamare a pieţei autohtone şi de ritmul ridicat
de creştere economică. „România atrage investitoriidatorită pieţei mari pe care o are. Cred că o
diferenţă de şase procente în impozitarea profituluinu va produce deturnări semnificative ale
investiţiilor străine către Bulgaria“, afirmă FlorinPogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de
Afaceri din România. O reacţie de răspuns ar fimicşorarea cuantumului contribuţiilor sociale.
„Dacă România vrea să fie mai competitivă,trebuie să reducă fiscalitatea pe muncă foarte mult,
pentru că nivelul la noi este de 47,5%, iar media europeană este de 34,5%“, conchide Liviu
Voinea.
2.4.
GERMANIA
La 1 ianuarie 2001 Germania avea un sistem dublu de impunere, clasic al
veniturilor c o r p o r a t i i l o r . S i s t e m u l a n t e r i o r , c u r a t e d i f e r e n t i a t e , a f o s t î n
întregime abolit din data de 1ianua rie 2002. Sub noul regim fiscal
p r o f i t u r i l e s u n t i m p u s e l a n i v e l d e c o m p a n i e c u o r a t a redusa a impozitului pe
profit, iar dividendele sunt taxate la nivelul actionarului individual.Dubla taxare
economica este diminuata pentru actionarul individual de catre asa numitul -
half income system(sistemul înjumatatirii venitului), în care numai jumatate din
dividende sunti n c l u s e î n v e n i t u l i n d i v i d u a l i m p u s . D i v i d e n d e l e
intercorporatii, provenite atât de la firmerezidente, cât si de la cele
n e r e z i d e n t e , s u n t s c u t i t e . I m p o z i t u l p e p r o f i t s i s u p r a t a x a d e solidaritate sunt
asezate asupra veniturilor a variate tipuri de entitati, mentionate în Codul Fiscal.Cabinetul
german a adoptat pe 5 mai 2005, proiectul de lege privind reducerea impozitelor pe profit
aplicate firmelor de la 25 la suta la 19 la suta. In paralel, oficialii au anuntat ca taxele
9
percepute pentru dividende ar putea sa fie majorate, pentru a sustine aceasta masura. Proiectul
delege nu mentioneaza posibilitatea majorarii impozitelor percepute pentru dividende, insa
oficialiiau indicat ca ar putea surveni o crestere a acestora, dupa ce un partid de opozitie a readus
indiscutie ideea de inlocuire a fondurilor reduse prin diminuarea impozitului aplicat
mostenirilor.La randul sau, ministrul Finantelor, Hans Eichel, nu a exclus majorarea impozitului
aplicatdividendelor pentru a compensa diminuarea fiscalitatii pentru companii. Rezulatul
proiectului propus ramane, deocamdata, incert. Opozitia conservatoare din Germania a afirmat,
in prealabil,ca Guvernul intentioneaza sa reduca impozitul corporatist doar pana la 22%.Pe data
de 10 aprilie 2006 germania reduce impozitul pe profit inca o data, ajungand la12%. Aceasta
masura face parte dintr-un amplu proces de reforma a sistemului fiscal corporatistin care s-a
angajat coalitia condusa de Angela Merkel. Informatia, publicata de saptamanalulDer Spiegel,
citeaza surse din Ministerul de Finante care insista asupra necesitatii reduceriiimpozitului pe
profit cu aproape 50%. Cu toate acestea, reprezentanti ai ministerului au precizatca informatiile
reprezinta doar pure speculatii, insusi ministrul Steinbrueck refuzand sa facadeclaratii referitoare
la reforma fiscala.
2.5.
MAREA BRITANIE
Companiile britanice platesc mai multe impozite in comparatie cu cele europeneMarile companii
britanice platesc un numar mai mare de impozite pe profit decatconcurentii lor din Germania,
Franta si Elvetia, releva un studiu realizat de Guvernul MariiBritanii. Conform unui clasament
anual privind valoarea adaugata, 185 din companiile britanicede top care au realizat profituri in
2007 au platit impozite in valoare de 12 la suta din profitul pecare l-au realizat.Ca o comparatie,
companiile germane care se numara printre cele 750 de firme europenecare au realizat profituri
importante au platit doar 6 la suta impozit pe profit, in timp ce in cazulcompaniilor franceze
si elvetiene procentul a fost de 8 la suta. Financial Times estimeaza ca a c e s t e
rezultate vor alimenta nemultumirile sectorului de afaceri care, la prima
r e u n i u n e a grupului de lucru instituit de ministrul britanic de finante, Alistair Darling, in
scopul de a revizui
10
competitivitatea sistemului de impozitare, va reclama nivelul prea mare al
impozitelor aplicatecompaniilor.Alistair Darling a infiintat acest grup de lucru,
compus cu precadere din reprezentanti aiconducerii companiilor multinationale, ca urmare
a solicitarilor privind reducerea nivelului de 28la suta a impozitelor aplicate profitului
realizat de companii, nivel despre care s -a afirmat ca adeterminat un adevarat exod
al firmelor britanice catre tari unde acest impozit este mai mic. Premierul Gordon
Brown a promis ca va diminua nivelul impozitelor aplicate companiilor atuncicand acest lucru
va fi posibil, iar ministrul finantelor a anuntat ca cel putin va amana
crestereaaccizelor la carburanti.Ministerul britanic de finante sustine ca, la nivelul G7,
Regatul Unit are cel mai redusnivel al impozitelor pentru companii, insa alte tari ofera
adesea reduceri generoase de impozite,ceea ce in practica inseamna ca firmele platesc impozite
mai mici.Clasamentul privind valoarea adaugata, intocmit de Departamentul pentru
Inovatie,Universitati si Meserii, masoara profitul realizat de companii prin calcularea costului
bunurilor sis e r v i c i i l o r a c h i z i t i o n a t e d i n v e n i t u r i l e r e a l i z a t e i n u r m a
v a n z a r i l o r . C e l e m a i m a r i 8 0 0 d e companii britanice au realizat in 2007 o
valoare adaugata de 646 miliarde de lire sterline, in crestere cu 9,6 la suta fata de anul
2006.Nivelul valorii adaugate a inregistrat in anul 2007 un nivel de crestere mai rapid in alte
tarim a r i , i n s a c o m p a n i i l e i n r e g i s t r a t e i n R e g a t u l U n i t d o m i n a c l a s a m e n t u l
c e l o r 7 5 0 d e f i r m e europene care au inregistrat profituri semnificative.
Companiile britanice genereaza aproape un sfert din valoarea adaugata a Europei.Raportul
realizat de guvernul britanic mai arata si ca marile companii din regatul
Unit p l a t e s c a c t i o n a r i l o r o p r o p o r t i e m a i m a r e d i n p r o f i t s u b f o r m a d e
d i v i d e n d e s i d o b a n z i i n comparatie cu alte firme europene. Cu toate acestea,
proportia din profitul realizat pe care oinvestesc pen tru durabilitatea si dezvoltarea
afacerilor lor este mai mica decat in Germania sau Franta.
3.Impozitul la nivelul Uniunii Europene
Companiile care platesc cele mai ridicate impozite pe profit sunt cele din Malta, unde ratade
impozitare este de 35%. Spre deosebire, cele mai mici cote de impozit pe profit le
platesc
11
companiile care au activitati in Bulgaria si Cipru, de 10%. In Romania, impozitul pe
profitulcompaniilor este de 16%, al saselea cel mai mic nivel din UE. In ce priveste impozitele
aplicate p e p r o f i t u l c o m p a n i i l o r , t a r i l e d i n U E a u t e n d i n t a d e a l e r e d u c e , i n
2 0 0 8 i n r e g i s t r a n d u - s e o scadere de 0,9 puncte procentuale fata de anul anterior.
Media in cadrul UE este de 23,59%, intimp ce in zona euro aceasta se situeaza la
26,45%.Firmele din UE doresc o formula unica pentru calculul impozitului pe profitSpecialistii
in materie de impozite si taxe din cele mai mari firme din Europa sustin propunerea Comisiei
Europene pentru o formula unica de calcul al bazei impozabile a profituluiaplicata la nivel
european, a reiesit dintr-un studiu recent realizat de KPMG International. Lastudiu au participat
directori financiari, directori si manageri din domeniul fiscal din peste 400 decompanii,
incluzand cateva dintre cele mai mari firme din toate cele 27 state membre UE si dinElvetia.
Sistemul propus de Comisie, cunoscut sub denumirea de Baza Unica Consolidata aImpozitului
pe Profit (Common Consolidated Corporate Tax Base „CCCTB”) urmeaza a seaplica in paralel
cu metodele de calcul existente in fiecare stat membru, companiile putand alegesa adopte
sistemul pan-european sau sa aplice in continuare regulile nationale. Comisia spera canoul sistem
sa fie pus la punct pana in 2010.Companiile care vor folosi formula unica valabila in Europa vor
calcula totalul profiturilor obtinute de pe intreg teritoriul Uniunii Europene si apoi le vor realoca
tarilor in care companiileau activitate economica, pentru a fi impozitate cu cota de impozit pe
profit aplicabila in tarilerespective. O asemenea modificare ar facilita administrarea platii
impozitului pe profit datorat decatre companiile care opereaza in UE, deoarece baza de
impozitare ar fi calculata folosindu-se ometoda unica si nu separat cum este calculata in prezent
pentru fiecare tara. Niculae Done, TaxPartner la KPMG Romania este de parere ca “desi s-au
inregistrat progrese in reforma coduluifiscal in ultimii ani, una din dificultatile cu care se
confrunta investitorii in Romania este birocratia sistemului fiscal. Simplificarea acestui sistem
este esentiala, astfel incat propunereaComisiei UE ar fi un important pas inainte. Aceasta ar
permite investitorilor care opereaza in maimulte tari UE sa aplice aceleasi principii pentru
calculul impozitului pe profit ca si in alte state,ceea ce ar insemna ca ar aloca mai putin timp
administrarii fiscale si mai mult timp dezvoltariiafacerilor.
12
Propunerea Comisiei ar stimula investitiile in Romania, precum si investitiiletransfrontaliere in
general in intreaga Europa, incurajandu-se astfel dezvoltarea economica. Ideease bucura de
sprijinul profesionistilor fiscali din Romania, dintre care 90% au sustinut propunerea Comisiei
Europene, comparativ cu 78% din totalul profesionistilor din UE.Respondentii din Republica
Ceha, Danemarca si Spania au fost cei mai entuziasti, 100% din eisprijinind initiativa in Italia,
96% au fost in favoarea propunerii, in timp ce in Grecia,Luxemburg, Polonia, Slovenia si Suedia
s-a inregistrat o sustinere de 90%. Propunerea a fostsustinuta de 84% dintre respondenti in
Germania, si de 80% in Austria, Finlanda, Ungaria siPortugalia. Printre cele mai sceptice tari s-a
aflat Marea Britanie, cu un sprijin de numai 62% pentru planurile Comisiei, in timp ce in Irlanda
si Slovacia 50% dintre respondenti s-au opus.Comisia a subliniat ca nu propune o cota unica de
impozit pe profit la nivelul UniuniiEuropene. Dar 69% dintre respondenti au spus ca in plus fata
de o baza unica de impozit pe profit ar dori sa aiba si o cota unica de impozit pe profit pentru
intreaga Europa. Doar in Anglia,Cipru, Irlanda, Polonia si Elvetia majoritatea respondentilor a
fost impotriva unei cote unice deimpozit pe profit. In Danemarca raspunsurile pro si contra s-au
distribuit in mod egal, dar in toatecelelalte tari s-a inregistrat o sustinere puternica a acestei idei.
Totusi, introducerea unei coteunice de impozit pe profit la nivelul UE ar fi un eveniment
controversat si probabil ar intimpinao opozitie serioasa din partea publicului larg din multe state
membre UE. Ar fi de asemeneafoarte dificil de implementat din punct de vedere politic. O cota
unica de impozit pe profit lanivelul UE ar avea de asemenea implicatii negative pentru multe noi
state membre UE, printrecare si Romania, care au o fiscalitate mai relaxata la nivelul societatilor
comerciale.Dupa cum explica Patrick Leonard, Tax Partner la KPMG Romania, “ investitorii
sunt in principal atrasi in Romania de nivelul redus de 16% al cotei impozitului pe profit.
Armonizareacu alte state membre UE ar insemna cresterea semnificativa a acestei cote si posibil
revenirea laun sistem progresiv, ceea ce ar genera o opozitie puternica din partea guvernului si
ainvestitorilor. Prin urmare, introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE
nueste realista. Totusi, propunerea Comisiei UE pentru o baza unica de profit impozabil la
nivelulintregii UE, lasand in continuare guvernelor nationale libertatea de a-si stabili propria cota
deimpozit pe profit, este pragmatica si rezonabila. Ar simplifica impozitarea
profiturilor companiilor care desfasoara activitati pe teritoriul UE, fara a afecta concurenta sau a
restrictiona
13

libertatea guvernelor nationale de a-si stabili cote de impozit pe care acestea le

consideracorespunzatoare.”Numeroase companii din intreaga UE au fost atrase de posibilitatile
oferite de un sistem deimpozitare mai clar si o mai buna planificare a afacerilor ce ar rezulta in
urma aplicarii uneiastfel de formule la nivelul Uniunii Europene. Curentul de opinie puternic in
favoarea propunerilor Comisiei a fost surprinzator si majoritatea respondentilor au fost de parere
ca nu vaavea loc o crestere a costurilor companiilor. Daca va fi implementata in Romania,
aceasta masurava reprezenta un pas important in procesul de imbunatatire a mediului de afaceri,
consolidandPiata Unica si dand companiilor posibilitatea sa desfasoare activitati in mai multe
state membre,crescand astfel concurenta. Avantajele acestei propuneri reies clar si din sustinerea
puternica decare se bucura din partea profesionistilor fiscali romani.Impozitul forfetar in cadrul
uniunii europene“Din experienta altor tari care au implementat masuri similare a reiesit ca
impozitul forfetar nueste solutia ideala, cu atat mai putin in criza. In aceasta perioada, statele
europene care aplicaimpozitul forfetar urmaresc eliminarea progresiva a acestuia (spre exemplu,
Franta), tocmai invederea sustinerii economiei”, explica, Iuliana Craiciu, avocat asociat la
Musat&Asociatii. “InUngaria exista o taxa de acest gen, care a fost numita taxa de solidaritate,
dar a fost considerataneconstitutionala, si de la 1 ianuarie 2010 va fi abrogata”, afirma Dan
Schwartz, managing partner la SCOT&Company. Taxa minima pe profit din Ungaria prevede ca,
daca o firma obtineo marja de profit mai mica de 2% din cifra de afaceri, ea ar trebui sa plateasca
impozitul pe profitde 20% pe cei 2%, adica o cota de 0,4% din cifra de afaceri. Firma poate
refuza sa plateascataxa, caz in care trebuie sa completeze un formular justificativ. De altfel,
Franta si Ungaria suntexact tarile din care s-a inspirat Ministerul roman de Finante cand a decis
adoptarea forfetarului.Franţa aplică un impozit forfetar anual plătit de toate firmele, scutite fiind
doar companiilenou-înfiinţate cu un capital care constă în proporţie de peste 50% din aporturi în
numerar (pentru primii trei ani de activitate), precum şi organizaţiile non-profit. Impozitul
forfetar anual este plătit indiferent dacă firmele obţin profit sau înregistrează pierderi şi este
calculat în sumă fixă înfuncţie de cifra de afaceri anuală. Ungaria aplică un impozit minim
alternativ care presupune
14

compararea bazei impozabile, determinată potrivit regulii generale pentru impozitul pe

companii,cu o bază minimă impozabilă constând în diferenţa dintre veniturile totale şi costul
bunurilor vândute sau al serviciilor prestate la care se aplică o cotă de 2%.
4 . C O N C L U Z I I
Exista state in lume care nu percep afaceristilor impozit pe profitul comercial. in
UniuneaEuropeana avem patru astfel de exemple: Cipru, Luxemburg, Malta si Republica Ceha.
StateleUE cu un impozit pe profit mic sunt: Bulgaria cu 10%, Irlanda cu 12,5%, Lituania, si
Letonia cu15%. Trei state ale Uniunii Europene, Romania, Estonia si Bulgaria, practica un
impozit pe profitde 16%. Urmatoarele sunt Slovacia si Polonia care percep 19%, conform unui
studiu al BanciiMondiale.Un impozit pe profit de 25% este practicat de: Germania, Austria si
Slovenia. UrmeazaFinlanda cu 26%, Portugalia cu 27,5%, iar Suedia si Danemarca practica un
impozit pe profit de28%. Aceeasi taxa este in Regatul Unit de 30%. Celelalte sapte state membre
au un impozit pe profit care depaseste 30%. Astfel, Olanda are 31,5%, Grecia 32% iar Italia
33%. Belgia percepe pe profit o taxa de 33,9% iar Franta se situeaza pe locul 2 in topul tarilor cu
cel mai mare impozit pe profit. Pe primul loc in clasamentul tarilor cu cea mai mare taxa pe
profit se afla Spania cu35%. Una peste alta, se pare ca statele dezvoltate economic practica o
taxare mult mai mare aimpozitului, dublata insa de conditii de facilizare a ajungerii companiilor
la acest rezultat final.In ceea ce priveste impozitarea profitului companiilor pe plaiurile mioritice,
trebuie sa maimentionam faptul ca, in afara cotei standard de 16%, codul fiscal prevede
posibilitatea pentrumicrointreprinzatori de a opta pentru un impozit pe cifra de afaceri. Pentru
2007 acesta a fost de2%, urmand ca el sa creasca in 2008 la 2,5% iar in 2009 sa ajunga la 3%.
15

BIBLIOGRAFIE
1.
www.9am.ro
2.
www.adevarul.ro
3.
www.newschannel.ro
4.
www.findnews.ro
5.
www.sfin.ro
6.
www.curerulfiscal.ro
7.
www.impozitesitaxe.ro
16