Sunteți pe pagina 1din 19

1. Medicină socială ca știință şi obiect de studiu.

Metodele de cercetare aplicate în medicina


socială.
Medicina socială este o ramură a medicinei, și o parte a sănătății publice care se bazează pe
constatarea conform căror factori (sociali, biologici, culturali etc.) a fost determinată starea de
sănătate a unei populații sau unui grup populațional.
este o ramură a medicinii, ce se ocupă cu studiul stării de sănătate a populației în corelare cu
factorii care o influențează.

Ea urmărește aplicarea cunoștințelor din diferite ramuri ale medicinii în aspectul asigurării
sănătății populației, unei comunități sau a întregii societăți, având o orientarea predominant
preventivă.

Ca știință  Medicina socială se preocupă de prevenirea îmbolnăvirilor, prelungirea vieții,


promovarea sănătății prin efortul organizat al comunității, educația pentru sănătate, sporirea
managementului structurilor funcționale ale sistemului de sănătate publică.

Obiectul de studiu al medicinii sociale  Îl constituie studierea stării de sănătate a populației în


corelație cu factorii ce o influențează.

2. Sănătatea ca caracteristică biologică și socială. Criteriile de definire a sănătății. Nivelurile și


indicatorii de apreciere a sănătății unei populații.
Sanatatea = stare de bine fiza si mentala in care individual sau grupul e capabil de a-si satisface
neccesitatile, de a se adapta la conditiile mediului inconjurator.
Indicatorii de apreciere a sănătății unei populații (OMS)
1. Accesibilitatea la servicii medico-sanitare primare
2. Acoperirea populatiei cu asistenta medicala calitativa
3. Nivelul imunizarii populatiei
4. Nivelul culturii sanitare a populatiei
5. Starea alimentara a copiilor
6. Nivelul mortalitatii infantile
7. Plenitudinea examenului gravidelor in primele 12 sapt.
8. Durata medie de viata

3. Noțiunea, principii și domenii Sănătății Publice și Sănătății Orale în Republica Moldova.


4. Demografia aplicată în Sănătate publică. Scopul, obiectivele şi compartimentele demografiei
medicosociale. Sursa datelor şi circuitul informației demografice.
5. Studiul medico-social al populației. Indicatorii demografici aplicate în Sănătate publică.
6. Structura populaţiei. Criteriile de structurare. Fenomenul îmbătrânirii populației. Muncă
demnă pentru toate vârstele.

7. Mișcarea naturală a populației. Indicatorii demografici. Fenomenul de migrația a


populației. Indicatorii demografici.
Miscarea naturala a populatiei este cea care este rezultatul intrarilor si iesirilor naturale in si
dintr-o populatie data, intrari si iesiri reprezentate de nasteri si decese. Prin urmare,
componentele de baza ale miscarii naturale a populatiei sunt natalitatea si mortalitatea. Tot
componente ale miscarii naturale sunt considerate si nuptialitatea si divortialitatea, cu
precizarea ca acestea sunt, sa spunem, componente secundare sau indirecte in sensul ca ele nu
influenteaza direct numarul si compozitia populatiei, ci indirect, prin influentarea nivelului
natalitatii si, in mai mica masura cel al mortalitatii.

Indicatorii demografici:
1.Natalitatea si fertilitatea
Prin natalitate intelegem fenomenul demografic care evidentiaza frecventa producerii
evenimentului nasterii intr-o populatie data.
N=Nr.nascuti vii/Px1000
Fertilitatea evidentiaza frecventa producerii evenimentului demografic numit nastere in cadrul
populatiei expuse riscului demografic al producerii acestui eveniment, respectiv populatia
feminina de varsta fertila (considerata conventional ca populatie feminina cuprinsa in intervalul
de varsta 15 – 44 (49) ani).
F=Nr.nascuti vii/F 15-49 anix1000
Fspecif= Nr nascuti vii 20-24 ani/F15-49anix1000
2.Mortalitatea
Mortalitatea este fenomenul demografic care evidentiaza frecventa producerii evenimentului
demografic numit deces intr-o populatie data.
M=Decedati total/Px1000
Specifici dupa sex M=decedati barbate/Px1000

3. Mortalitatea infantila
Mortalitatea intervenita in cursul primului an de viata, al carei nivel este stabilit cu ajutorul ratei
observate sau conventionale a mortalitatii infantile:
%= Nr decedati sub 1 an/Nr.nascuti viix1000

Fenomenul de migrația a populației = deplasarea populatiei in teritoriu, deplasare ce


presupune depasirea unei granite administrativ-teritoriale. Ea presupune deci, iesiri de
populatie dintr-o arie data (emigrare) si intrari de populatie intr-o alta arie (imigrare). Orice
miscare migratorie presupune, deci, o arie de origine, de plecare sau de emigrare, o arie de
sosire, de destinatie sau de imigrare si o anumita distanta de parcurs, intre respectivele arii.
Prin urmare, miscarea migratorie dintr-o anumita arie va fi alcatuita din imigratie si emigratie.
Imigrarea= Nr.defin.stabiliti cu trai/Px1000
Emigrarea= Nr defin. Plecati/Px1000
Sporul p.mecanic = I-E
Sporul p.anual= Ssp-Spm

8. Speranța de viață la naștere, durata medie de viața, coeficientul îmbătrânii populației,


indicii sarcinii demograficii al populației.
9. Metodele de studiu a morbidității. Clasificarea Internațională a Maladiilor-10 revizia după
OMS. Criteriile de clasificare.
10. Criteriile de selectare a indicatorilor de măsurare a morbidității. Obiectivele studiului
morbidității. Unitatea de observație şi sursele de informație a tipurilor de morbiditate.

11. Obiectivele studiilor de incidență și de prevalență. Factorii de influență asupra incidenței


și prevalenței morbidității.
Incidenta = determinarea cazurilor de imbolnaviri ce au fost inregistrate pentru prima data intr-
o populatie intr-o perioada de timp.
Obiectivele:
1. Sa explice etiologia bolii
2. Să definească riscul pentru individ și pentru grupurile de populație
3. Sa determine eficacitatea undei internevntii (vaccinarea)
Factorii ce influenteaza asupra incidentei:

Prevalenta = identificarea cazurilor existente într-o populaţie, într-o perioadă de timp definită.
Cuprinde nr.de cazuri vechi+nr.de cazuri noi.
Obiective
Factorii ce influenteaza asupra prevalentei:

12. Obiectivele studiului morbidității. Factorii de influență asupra nivelului adresabilității în


instituțiile medico-sanitare.

13. Examenele medicale profilactice (modurile de efectuare și condițiile de realizare).


14. Factorii de influență asupra morbidității cu incapacitate temporară de muncă.

15. Factorii de influenta asupra morbidității spitalicești.


Morbiditatea spitalizată = prezintă o altă metodă pentru măsurarea bolii într-o populaţie şi se
referă la persoanele internate Într-o perioadă de timp definită.
! informaţiile se culeg mai uşor (foi de observaţie)
1.Factorii sociali
2. Numărul de paturi
3. Tipul de spital
4. Dotarea spitalului
5.Politicile de sănătate
6.Gradul de specializare a personalului
7. Modalităţile de comunicare dintre bolnav şi personalul medical (relaţia medic - pacient)

16. Noțiunea de capacitate de muncă păstrată, principii de calculare. Principiile de organizare


a expertizei /determinării dizabilității și capacității de muncă în cadrul consiliilor de profil.
17. Reabilitarea medico-socială şi profesională (scopul, obiective, principii şi etape).

18. Asistența Medicală Primară (indicatorii de bază a activității și documentația).


A. Indicatori cantitativi:
1. Numărul de bolnavi deserviți la domiciliu (vizite active și prin chemări).
2. Numărul de vizite efectuate la CMF (primare si repetate).
3. Numărul de bolnavi trimiși ia staționar de zi, spitalizați în mod programat și de urgența.
4. Numărul de bolnavi aflați la evidenta medicala si supraveghere, inclusiv copii, adolescenții, femei
gravide, invalizi și participanți la diferite războaie, conflicte militare etc..
B. Indicatori calitativi (1):
1. Natalitatea.
2. Mortalitatea generala, inclusiv in vârsta apta de munca, infantila, prenatală, materna.
3. Sporul natural al populației.
4. Morbiditatea generala și complicațiile ce pot apărea pe parcursul anului la următoarele grupuri de
bolnavi aflați sub supraveghere medicala: •la grupul de bolnavi cu maladii cardio-vasculare: infarctul
miocardului; accidentele cerebro-vasculare; •la grupul de bolnavi cu maladii gastro-enterologice:
hemoragiile gastro-intestinale; perforația ulcerului stomacal; penetrația ulcerului stomacal; stenozarea
ulcerului stomacal; malignizarea ulcerului stomacal; cirozele hepatice; •la grupul de bolnavi cu maladii
ale sistemului respirator: astmul bronșic; abcesul pulmonar; hemoragiile pulmonare; tuberculoza
pulmonara; tumorile; •cazuri de depistare în grad avansat a: proceselor canceroase; tuberculozei;
diabetului zaharat; glaucomului;
B. Indicatori calitativi (2) rapoarte OMS / UNICEF:
5. În pediatrie: cota copiilor sub 1 an alimentați natural; indicele sănătății copiilor în primul an de viața;
ponderea copiilor de vârsta frageda în grup de risc și structura ei.
6. În obstetrica-ginecologie: evidența gravidelor pana la 12 săptămâni de sarcina; ponderea nașterilor
înainte de termen; planificarea familiala. 7. Indicii cuprinderii prin metoda imunoprofilaxiei a
contingentelor respective de populație.

Documente medicale de baza in Asistența Medicală Primară:


1. FIȘA MEDICALĂ A BOLNAVULUI DE AMBULATOR
2. TICHET STATISTIC de evidență a diagnosticului definitiv (precizat)
3. TRIMITERE-EXTRAS
4. REGISTRU DE ÎNREGISTRARE A SOLICITĂRILOR MEDICULUI LA DOMICILIU
5. REGISTRUL DE ÎNREGISTRARE A CERTIFICATELOR DE CONCEDIUL MEDICAL
6. REGISTRU DE EVIDENŢĂ A ACTIVITĂŢILOR DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU
SĂNĂTATE
7. FIŞĂ DE PROGRAMARE LA MEDIC
8. REGISTRU DE EVIDENŢĂ A VACCINĂRILOR
9. ADEVERINŢĂ MEDICALĂ
10. Fișa de trimitere pentru expertizare în vederea Determinării Dizabilităţii şi Capacităţii de
Muncă
11. FIŞA PERSONALĂ A GRAVIDEI ŞI LĂUZEI
12. CARNET DE DEZVOLTARE A COPILULUI
13. REGISTRU DE EVIDENȚĂ A POPULAȚIEI (date generale)

19. Asistența Medicală Urgență Prespitalicească(indicatorii de bază a activității și


documentația).
Indicatorii:
1. Indicele de asigurare cu personal sanitar
2. Indicele de asigurare cu transport sanitar
3. Indicele de asigurare a populatiei cu echipe de AMU
4. Cota echipelor de AMU specializate
5. Indicele asigurarii populatiei cu locuri de dispeceri pentru receptionarea apelurilor de la
populatie
6. Indicele incidentei apelurilor populatiei la asistenta medicala de urgent
7. Indicele de incidenta a solicitarilor indeplinite
8. Indicele solicitarilor neargumentate
9. Indicele de profilitate a echipelor specializate
10. Indicele letalitatii la etapa de prespital in total, pe grupe de virsta, pe unitati nasologice sip e
grupe nasologice
11. Indicele de coincidenta a diagnosticului stability de serviciul AMU cu cel de spital
12. Indicele de divergent a diagnosticului stability de serviciulnAMU cu cel de spital
Documente medicale de baza de evidenta ale AMUP:
1. R E G I S T R U DE EVIDENŢĂ A SOLICITĂRILOR ASISTENŢEI MEDICALE DE URGENŢĂ
2. FOAIE DE ÎNSOŢIRE LA FIŞA DE SOLICITARE A ASISTENŢEI MEDICALE DE URGENŢĂ
3. TICHET DE SOLICITARE A ASISTENȚEI MEDICALE DE URGENȚĂ
4. REGISTRU DE EVIDENŢĂ AL SOLICITĂRILOR SERVICIULUI “AVIASAN
5. MISIUNE pentru acordarea asistenței medicale de urgență de către consultantul serviciului
“АVIАSAN”

20. Asistență Medicală Specializată de Ambulator, inclusiv stomatologică (indicatorii de bază


a activității și documentația).
21. Asistență Medicală Spitalicească (indicatorii de bază a activității și documentația).

22. Serviciului Stomatologic. Documentația medicală de bază în centrul stomatologic și


indicatorii de activitate a serviciului stomatologic.

Documentatia structurii serviciilor stomatologice:


- Tichetul statistic pentru inregistrarea diagnozei finale
- Fisa de ambulator a bolnavului stomatologic
- Fisa de evidenta dispensaric a bolnavului stomatologic
- 3 registre:
a. Registru de evidenta a fisei de ambulator noi inregistrate
b. Registru de evidenta a certificatului concediului de boala
c. Registru de evidenta a persoanei careia s-a efectuat examenul medical profilactiv

- Zilnicul de lucru a medicului stomatologic


- Listele de evidenta zilnica a bolnavilor careia s-a acordat asistenta medicala
stomatologica

Analizaactivitatii institutiilor stomatologice se efectueaza dupa urmatorii indicatori:

- Gradul de completare a unitatii asistentei stomatologice


- Asigurarea populatiei inregistrata
- Numarul mediu de locuitori la o unitate de medic stomatologic
- Numarulmediu de vizite la medicul stomatologic al unui locuitor pe parcursul anului
- Raportul dintre numarul de bolnavi cu caries complicat si caries fara complicatii
- Raportul dintre numarul de dinti tratati si extrasi
- Ponderea populatiei care au trecut examenul medical profilacticic al stomatologului
- Ponderea populatiei ce necesita sanarea cavitatii bucale din numarul celor care au trecut
examenul medical profilactic
- Ponderea populatiei sanate din numarul celor care necesita
- Gradul complicatiei dupa plombarea dentara
- Ponderea protezelor dentare refacute
- Ponderea complicatiilor dupa extargerea dintilor

23. Problemele medico-sociale ale umanității. Maladii transmisibile (tuberculoza, hepatită,


HIV/ SIDA).
Tuberculoza (TB) este o boala infecto-contagioasa larg raspandita in intreaga lume,
cauzata de bacteria Mycobacterium tuberculosis.
Cauzele:
1. Marirea brusca a migratiei  iesirea de sub observatia medicilor a unor grupuri de populatie
2. Inrautatirea masurilor de combatere a TBC, indeosebi in profilaxie si depistarea precoce in
grupurile cu risc mare de imbolnavire
3. Marirea nr. De cazuri de TBC cu dezvoltarea formelor distructive, mai ales, a formelor
rezistente  dezvoltarea tubeculozei ireversibile  letalitate inalta.
4. Situatia social-economica precara

SIDA = sindrom imuno-deficitar achizitionat, ce apare in urma ifectarii cu HIV.


- afecteaza numai oamenii,, paraziteaza in celulele sanguine umane, ataca sistemul imun
Caile de infectare: a) hematogena b) sexual c) mama-fat (transplacentar/alaptare)
Simptome: astenie, transpiratii nocturne,,, tuse, febra, eruptii cutanate, pierderea brusca
in greutate, respiratie ingreunata,, limfoadenopatie.
Profilaxia: dezinfectarea/ protejarea/ abstinenta

24. Problemele medico-sociale ale umanității. Maladii netransmisibile (bolile cardiovasculare,


patologii oncologice etc, diabet zaharat etc.).
Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute
ale concentrației glucozei în sânge (hiperglicemie) și dezechilibrarea metabolismului, indus
de tulburarea secretiei de insulina de catre pancreas sau de rezistenta celulelor periferice la actiunea
insulinei.
25. Problemele medico-sociale ale umanității. Maladii legate de deficitul sau de conținutul
ridicat unor microelemente, vitamine (anemia, rahitism, gușa endemică, fluoroza etc.).
26. Problemele medico-sociale ale umanității. Maladii legate de factori comportamentali
(tabagismul, alcoolismul, narcomania, traumatismul etc.)
27. Modul de viață. Elementele și factorii de risc a modului de viață.

Factorii de risc:
1. Factorii modului de viata (tabagism,, alcool, droguri, sedantarism etc,)
2. Factorii biologici si ereditari
3. Factorii mediului ambient
4. Organizarea serviciilor medicale

28. Modul sănătos de viață, noțiune, aspectele conținutului modului sănătos de viață.
Modul sanatos de viata = o forma, un tip de conduita, activitate in conditii social-economice, politice si
ecologice concrete, care nu depinde de activitatea sistemului de servicii medicale.

29. Normele prioritare ale modului sănătos de viaţă. Sanalogia, valeologia.


Modul de viața sănătos are 10 norme prioritare:

1. Respectarea regulilor de igiena individuala, igiena muncii si tehnica securității.


2. Cunoașterea procedeelor de psihoigieina si psihoterapie cu aplicarea lor.
3. Refuz de la tabagism
4. Practicarea sportului si culturii fizice
5. Alimentația rațională
6. Abstinenta alcoolica, refuzul de la consumul alcool.
7. Participarea activa la măsurile de dispensalizare
8. Adresarea la timp dupa sfat sau ajutor medical
9. Pastrarea ecologică a mediului ambiant
10. Capabilitatea de a acorda primul ajutor medical in apariția diferitor stări de santate.

Sanologia este știința despre sănătatea celor sănătoși, despre formele de păstrare de fortificare,
de promovare si de reproducere a sănătatii populatiei.
Sanologiasintetizează cunoștințele despre profilaxia primara a sănătatii individuale si sănătatii
întregii populații, despre rolul influența modului de viața asupra nivelului de santate.

Rolul sanologiei – este știința despre păstrare, fortificare si reproducerea sănătatii precum si
educația pt santate.

Valoogia este știința care se ocupa cu studierea sănătatii spirituale, sufletește.

30. Educația pentru sănătate. Scop, obiectivele și componetele.

Educația pt santate este o ramura a sănătatii publice care studiază nivelul de cultura a sanatii ca
cunoștințe, ca deprinderi, ca atitudini si comportament la diferite grupuri de populatii precum si
mijloacele si procedeele educaționale necesare formarii si dezvoltării modului de viața sănătos.

31. Rolurile, compartimentele şi laturile educaţiei pentru sănătate.


Educatia pt santate are 3 roluri:
a. Rolul preventiv prin care temele de educație conține elemente de instrucție, de instruire pt prevenirea
îmbolnăvirilor.
b. Rolul constructiv care consta in adeziunea opiniei publice in favorea sănătatii.
c. Rolul curativ îndreptata spre convingerea pacienților de a lua prescripții medicale.

Educația pt santate are 4 compartimente principale:


 Medicina omului sănătos;
 Medicina preventivă îndreptata spre profilaxia primara;
 Medicina curative interpretariat spre profilaxia secundara;
 Medicina de reabilitare si recuperare spre profilaxia secundara si terțiara.

Educatia pt sănătate are 3laturi:


a. Latura cognitivă consta in comunicare si însușire de noi cunoștințe necesare păstrării si
fortificarii sănătatii.
b. Latura motivațională sau psihologică care consta in convingerea populatiei despre
necesitate prevenirii si combaterii bolii despre necesitate si rolul dezvoltării armonioase a
organismului si respectarea unui mod de viața sănătos.
c. Latura comportamentala voliotionala sau informativa consta in însușirea deprindelor si
obișnuitelor sanogene cu aplicarea lor in reacția cotidiană.
32. Programul Național Orala pentru Copii în RM (scopul, obiective, indicatorii de rezultat).

33. Domeniile, principiile, formele şi mijloacele şi funcțiile educației pentru sănătate.

Educatia pt sănătate are 3 domenii:


Domeniu Cognitiv dea sti.
Domeniu Psihomotorie dea sti sa faci.
Domeniu Afectiv dea sti sa fii sa aplici.

La baza educatii pt sănătate sta 3 principii:


Principiul Priorității– educatia pentru sanatate e mai eficace la virste mai tinere
Principiul Autorității – cu cit autoritatea educatorului e mai mare cu atit eficacitatea e mai inalta
Principiul statal - educatia pentru sanatate trenuie sa fie o politica a puterii statale

Se cunosc următoarele categorii de forme:


1.Formele auditive sau orale
2.Formele imagistice sau vizuale
3.Formele audiovizuale
4.Formele complexe
5.Tiparituri

Educatia pt sanatate are 2 funcții:


Sanogenica care are drept scop ridica nivelul de santate individuala si sănătatii întregii populații
Profilactica sau preventivă consta prin intermediul educatiei pt sanatate a transmite obiectivele
preventive profilaxiei primare, secundare si terțiare

34. Sistemul de supraveghere în sănătatea publică (scopul, obiective şi activități). Utilizarea


datelor obţinute prin supravegherea de sănătate.

35. Sisteme de sănătate publică în lume. Caracteristici generale.


Sisteme de sanatate publica = ansamblu de subsisteme, care interactioneaza intre ele in
directia obtinerii unui obiectiv comun de asigurare a populatiei cu servicii medicale.
Caracteristici:
1. Sistemul in ansamblu prezinta mai multe calitati positive decit suma calitatilor subsistemelor
sale
2. Circulatia informatiei in cadrul unui system este mult mai rapida si usurata.
3. Gradul de independent fata de mediul inconjurator este mult mai mare
4. Managementul unui system este mai efficient decit al fiecarui subsistem aparte

36. Tipurile de asigurări medicale și caracteristica acestora. Prioritățile asigurărilor obligatorii


de asistență medicală.

37. Clasificarea sistemelor de sănătate publică naționale din lume. Principiile de finanțare şi
administrare. Modelul de sănătate Semaşko și Beveridge.
- Fondurile provin, în principal, de la populaţie (persoane sau corporaţii)
- mecanismele de colectare includ taxe, contribuţii la asigurările sociale, prime de asigurare
privată, economii ale populaţiei, plăţi făcute direct de pacienţi („din buzunar”), donaţii,
împrumuturi, granturi.
- Agenţii colectori pot fi publici sau privaţi (agenţi for-profit sau non-profit), iar taxele pot fi
directe (plătite individual, de familii, firme) sau indirecte (tranzacţii).
- Taxele sunt colectate de guvern, contribuţiile obligatorii la asigurări sunt colectate de un agent
independent sau semi-independent.
- Contribuţiile la asigurările sociale de sănătate sunt plătite atât de angajator cât şi de angajat,
nivelul lor depinde, de obicei, de venit

!Sistemul Beveridge
Sistemul national de sanatate
- Acest model este carecteristic Marii Britanii, este intalnit in Suedia, Danemarca, Norvegia, Grecia,
Arabia Saudita, Israel, Noua Zeelanda, Canada, Portugalia, Italia, Spania.
- bazat pe finantarea centrala
- Sursa de finanţare este statul prin impozite, prin taxe cu destinaţii speciale. Fondurile sunt - ---
- colectate din bugetul de stat, apoi sunt alocate sectorului de sanatate.
- Acoperirea populaţiei este generală. Persoanele contribuie prin impozite, taxe în funcţie de
venit.
- acoperirea cu servicii medicale se realizeaza prin inscrierea fiecarui individ pe lista de pacienti ai
medicului generalist preferat, fara a se folosi drept criteriu capacitatea de plata a cetateanului.
- Gradul de echitate a sistemului depinde de modalitatea de impozitare aleasa, iar sumele alocate
asistentei medicale sunt stabilite de Parlament.
- Finantarea prin impozite generale nu presupune doar existenta unui sistem sanitar public, din banii
colectati finantandu-se atat furnizorii de sanatate publici, cat si cei privati.
- Plata medicilor in acest sistem are la baza fie capitatia, fie salariul.

!Sistemul national Semasco.


-Acest sistem a fost format în baza sistemului Beveridge
-A fost în URSS.acest sistem e finantat de la bugetul de stat,controlat de stat prin sistemul de
planificare;
-statul are monopol asupra serviciilor.
-Personalul medical este în întregime salariat, accesul la serviciul e general
-nu exista sector privat.

38. Clasificarea sistemelor de sănătate publică naționale din lume. Principiile de finanțare şi
administrare. Modele de sănătate publică Bismarck, Douglas şi bazele programei naționale de
Sănătate Publică din Canada
- Fondurile provin, în principal, de la populaţie (persoane sau corporaţii)
- mecanismele de colectare includ taxe, contribuţii la asigurările sociale, prime de asigurare
privată, economii ale populaţiei, plăţi făcute direct de pacienţi („din buzunar”), donaţii,
împrumuturi, granturi.
- Agenţii colectori pot fi publici sau privaţi (agenţi for-profit sau non-profit), iar taxele pot fi
directe (plătite individual, de familii, firme) sau indirecte (tranzacţii).
- Taxele sunt colectate de guvern, contribuţiile obligatorii la asigurări sunt colectate de un agent
independent sau semi-independent.
- Contribuţiile la asigurările sociale de sănătate sunt plătite atât de angajator cât şi de angajat,
nivelul lor depinde, de obicei, de venit

! Modelul sistemului de asigurări sociale de stat Modelul Bismark


Este prezent in tari precum Germania, Franta, Belgia, Japonia, Australia, Brazilia, Egipt, India

Se caracterizeaza prin:
- asigurarea este obligatorie;
- asigurarea include prestaţii similare pentru toţi contriboabilii
- asigurările sociale nu presupun excluderea existenţei asigurărilor private,
- primele de asigurare sunt în funcţie de venit, dar nu în funcţie de risc.
- contribuţiile sunt plătite de patron şi salariat;
- Fondurile obtinute nu sunt stabilite de Parlament, ci se stabilesc in functie de capacitatea
financiara a cetatenilor.
- Indiferent de starea de sanatate, toti au acces la ingrijirile medicale
- Fondurile adunate sunt dependente de numarul persoanelor active si cotizante, iar rezultatele
sunt legate de echilibrul intre numarul acestora si cel al beneficiarilor de servicii medicale.
-Acest lucru conduce la aparitia dificultatilor in perioadele cu rate inalte ale somajului, atunci
cand scade numarul cotizantilor, fiind necesara interventia de la buget pentru a nu creste prima
de asigurare.
- Asistenta sanitara pentru categoriile de persoane ce nu activeaza pe piata muncii (someri,
pensionari, copii, elevi, studenti) este suportata de stat.
- Plata medicilor se face dupa numarul de prestatii acordate, existand astfel riscul consumului
indus si al inflatiei de servicii.

- Principiile de baza a sistemului Bismark


--Autonomia fondurilor
-- Solidaritatea
--Obligativitatea

! Sistemul naţional de asigurare medicala Douglas


- prin intermediul statului e caracteristic pentru Canada, Australia.
-Surse de finantare - finanţare în comun de către guvernele fiderale şi guvernul provincial
-Sunt administrate de către autorităţile provinciale
- seviciile medico-sanitare sint acitate in baza principiului plata pentru serviciu
-spitalele sunt finantate prin bugete in bloc