Sunteți pe pagina 1din 83

MOLCOOP

UCCM

CATEDRA: “DREPT ŞI STUDII DIPLOMAŢIE”

PE TEMA: “CONTRACTUL DE LEASING”

Executată de:
Studentul grupei
3-OE-51-c
Pleşca Ion

Conducător ştiinţific:
Victor Leu

CHIŞINĂU 2000
PLAN:

INTRODUCERE

Capitolul I. Caracteristica generală a leasingului.

1. Istoricul leasingului.
2. Noţiunea, particularităţile şi funcţiile leasingului.
Prioritatea leasingului.
3. Clasificarea leasingului.

Capitolul II. Leasingul din punct de vedere juridic.

1. Natura juridică a contractului de leasing.


2. Noţiunea de elementele contractului de leasing.
3. Prevederile contractului de leasing.
4. Drepturile şi obligaţiiunile părţilor. Răspunderea lor.
5. Structura legăturilor contractuale în cadrul relaţiilor de leasing.
6. Modificarea şi încetarea contractuluide leasing.

Capitolul III. Procedura în domeniul aplicării contractului de leasing.

ÎNCHEIERE

BIBLIOGRAFIE

2
3
O cauză a reformelor ce au loc în economia naţională la nivel macro şi
microeconomic este restructurarea întreprinderilor, modernizarea şi
retehnologizarea lor, adaptarea la standardele mondiale.

Aceasta presupune un deosebit efort comun material şi informaţional în


condiţiile insuficienţei de lichidităţi în interiorul firmelor, ele vor apela la surse
de finanţare din exterior. În acest sens leasingul este binevenit. Ele oferă
posibilitatea întreprinderilor să-şi înlocuiască mijloacele fixe uzate moral şi
fizic, cu utilaj modern şi tehnologii avansate. De asemenea de avantajele
leasingului pot beneficia şi firmele nou-create, care nu dispun de suficiente
resurse pentru a-şi realiza potenţialul lor economic.

Asigurarea întreprinderea cu mijloace de producţie oportune economiei de


piaţă permite obţinerea de mărfuri competitive, folosirea raţională a materiilor
prime, a resurselor umane şi cuceririlor ştiinţei. Toate aceste, în instanţă duc la
eficientizarea întreprinderilor, la înviorarea economiei şi ieşirea din starea de
criză.

Deaceea, leasingul necesită o abordare specială în scopul depistării lui la


specificul Moldovei şi valorificării oportunităţilor oferite de el.

Din punct de vedere economic leasingul a fost supus unui studiu minuţios,
fiind tratat pe larg în literatura economică. În ceea ce priveşte natura juridică a
contractului de leasing, complexitatea şi noutatea relativă a raporturilor ce
rezultă din leasing au determinat existenţa diferitor puncte de vedere vis-à-vis
de aceasta. În Europa continentală au apărut multe teorii despre natura juridică a
leasingului, dar nimeni nu poate să determine exact ce este el.

4
Totuşi, juriştii nu încetează de a căuta răspunsul la această întrebare, iar
pe parcurs relaţiile de leasing sun perfecţionate şi adoptate necesităţilor zilei.

5
1.1. Istoricul leasingului.

Tradiţional se socoate, că relaţiile economico-juridice legate de leasing se


referă la perioada nouă şi contemporană a istoriei relaţiilor economice. Dar este
o părere greşită. Documentele confirmă că arenda (leasingul) sunt cunoscute
omului de demult.
Ideea leasingului nu este nouă, deşi termenul “leasing” încă nu există.
Esenţa leasingului a fost expusă încă de Aristotel în tratatul “Retorica”.
După părerea istoricilor relaţiilor economice, tranzacţiile de arendă
(leasing) erau cunoscute înainte de sec. IV î.e.n. perioada cînd a trăit Aristotel.
Astfel, cu 2000 ani î.e.n. în oraşul UR, împărăţia Sumer erau cunoscute
relaţiile de arendă , care au fost înregistrate în plăci de argilă descoperite de
arheologi în 1984. Legile lui Hamurapi adoptate în anii 1775-1750 î.e.n. de
asemenea conţin norme ce reglementează leasingul (arenda). Împăratul roman
Iustinian I (483-565) a reflectat relaţiile de leasing în Instituţiile sale.1
Leasingul nu era limitat în perioada străveche de arenda unor anumitor
tipuri de bunuri, în istorie sunt cunoscute cazuri, cînd se arenda nu numai
inventar agricol sau meşteşugăresc, dar chiar şi tehnică militară.
La începutul sec. XX în Marea Britanie, în legătură cu dezvoltarea
industriei, creşterii volumului producerii utilajului a crescut şi cantitatea
bunurilor transmise în leasing. Un rol important în aceasta l-a jucat dezvoltarea
transportului feroviar.
Dezvoltarea relaţiilor de producţie a determinat dezvoltarea leasingului şi
în SUA. Producătorii de utilaj şi tehnică erau cointeresaţi în finanţarea
producţiei lor. În aceste condiţii, la începutul sec. XX în SUA a apărut un nou tip
de creditare, plătit în rate. Producătorii şi vînzătorii au ajuns la concluzia că dacă
alături de utilajul de înaltă calitate vor propune şi un plan-grafic de achitare

6
1 Газтан «Лизинг» Теория. Практика, Комментарии.
Москва 1998, стр. 10

ei vor pute vinde mai multă producţie. De aici are originea practica finanţării
prin leasing asigurată de vînzători.
Cercetătorul austriac V. Hoiner menţionează că terminul “leasing” a fost
folosit în Europa în anul 1877, cînd compania de telefoane “BELL” a hotărât să
dea aparatele de telefon în arendă, instalîndu-le în casele şi sediile abonaţilor.
O dezvoltare largă au cunoscut şi tranzacţiile legate de leasingul
mijloacelor de transport. Primul exemplu de leasing a mijloacelor de transport
datează cu anul 1918. În anii ’30 Gh. Ford folosea efectiv arenda pentru a mări
volumul desfacerii automobilelor sale. Dar părinte a operaţiilor de leasing a
mijloacelor de transport este socotit Zolly Fiana – agent comercial din Chicago,
care la începutul anilor ’40 primul a propus arenda de lungă durată pentru
automobile.
Dar o adevărată revoluţie în relaţiile de arendă s-a petrecut prin anii ’50
ai secolului nostru. În arendă se dădeau mijloacele de producţie: utilaj
tehnologic, maşini, mecanisme, nave maritime şi aeriene etc. Guvernul SUA a
apreciat la justa valoare acest fenomen şi a elaborat programul de stat pentru
stimularea leasingului.
Prima societate pe acţiuni pentru care operaţiile de leasing au devenit baza
activităţii a fost creată în anul 1952 în San-Francisco şi purta denumirea de
“United States of Leasing Corporation”, fondatorul companiei a fost G.
Shonfeld.
În Franţa prima companie de leasing a apărut în anul 1957, ea purta
denumirea “Seaafites” (din 1962 – Locafrance) şi se ocupa de leasingul
mijloacelor de producţie, utilajului. Prima tranzacţie de leasing a fost încheiată
de această companie în anul 1961.

7
În Italia prima companie de leasing a apărut în 1963. În Germania prima

a fost înfiinţată în 1962 compania de leasing “Locallease Mientfinanzierung

GMBH” cu un capitol social de i milion de mărci.

La începutul anilor ’60 leasingul s-a extins şi pe continentul asiatic. În

Japonia cea mai mare şi cea mai renumită companie de leasing “Centru Leasing

System”, creată în anul 1969.1

Primele încercări episodice de efectuare a leasingului au avut loc în fosta

URSS la finele anilor ’60 – începutul anilor ’70 de către organele Ministerului

Transportului şi Aviaţiei Civile în condiţiile chiriei de durată mare şi medie a

mijloacelor de transport. În folosinţa temporară se transferau locomotive, utilaje

de transport speciale, avioane şi elicoptere. Organele sovietice închiriau, la

rîndul său, de la partenerii străini cisterne, refrigeratoare, containere şi traile de

cale ferată. Totuşi cea mai răspîndită formă de chirie internaţională de durată

îndelungată, care după esenţa economică este apropiată leasingului este tratatul

de nave marine comerciale, inclusiv contractele de fraht a navelor pe termen –

“time charter” , a vaselor fără echipă.

Carterul poate fi încheiat din timp sau urgent cu condiţia pregătirii

urgente a navei pentru încercare (spot pumt). Frahtul vaselor fără echipă

“berbout” ce reprezintă interesele Moldovei se efectuează în conformitate cu

“Bebout A”, presupune că proprietarul navei dă în chirie în starea pregătită

pentru exploatare în condiţii obişnuite, mai apropiate de condiţiile contractului –

proformă “Berbout B”. Viitorul proprietar al navei, în persoana companiei de

leasing sau bîncii, comandă la şantierul de construcţie navală o navă în

8
conformitate cu caracteristicile definite de viitorul proprietar şi după terminarea

construcţiei, nava se predă în chirie îndelungată cu condiţiile de leasing.

1 . Газтан «Лизинг» Теория. Практика, Комментарии.


Москва 1998, стр. 18

Analiza prognozelor obiective pentru dezvoltarea leasingului în republica

Moldova şi alte ţări ale CSI include, pe de o parte, studierea capacităţii

potenţiale a pieţei de leasing interne, pe de altă parte, studierea posibilităţilor

reale de existenţă a pieţei de leasing.

În ultimii ani activitatea de investiţii în Moldova a scăzut mult, ca urmare

s-a micşorat cererea de tehnică de construcţie şi utilaje, care ar putea deveni

obiecte de leasing potenţiale, în deosebi utilaje de prelucrare a materialelor,

excavatoarelor macarale, utilaj electrotehnic, etc. Din cauza preţurilor mari

produsele complexe nu pot fi realizate şi, de aceea întreprinderile sunt nevoite să

excludă din procesul de producţie utilajele de productivitate mare şi ase întoarce

la producerea mărfurilor de larg consum.

Odată cu adoptarea Legii cu privire la leasing 73,1-XIII din 15.02.1996 a

fost legiferată operaţia de leasing, Legea a stabilit bazele juridice de

reglementare a raporturilor de leasing, măsurile de stimulare a leasingului în

funcţie de interesele fiscale ale statului şi posibilitatea de aderare a RM la

Convenţia de la Ottawa cu privire la leasingul financiar internaţional din 1988.

1.2. Noţiunea, particularităţile şi funcţiile leasingului.

9
Noţiunea leasing se defineşte în literatura de specialitate destul de larg.

Complexitatea relaţiilor ce se creează în legătură cu leasingul determină

existenţa a câtorva puncte de vedere asupra esenţei şi apariţiei leasingului.

Leasingul are aspect financiar-comercial, juridic şi tehnic.

Referitor la esenţa economică a leasingului nu există o părere unică a

economiştilor. Conţinutul şi rolul lui în economie – teorie şi practică – este

reflectat diferit. Unii privesc leasingul ca o metodă de creditare a activităţii de

antreprnoriat, alţii îl identifică cu arenda de lungă durată, care se reduce la relaţii

de închiriere şi antrepriză, alţii – socot leasingul ca o metodă ascunsă de vînzare-

cumpărarea a mijloacelor de producţie şi dreptul de folosinţă cu proprietate

străină.

A patra categorie de autori interpretează leasingul ca o activitate din

contul altora, adică administrarea patrimoniului pe baza de mandat.1

În majoritatea cazurilor sub noţiunea den leasing se subînţelege arenda

maşinilor, utilаjului, mijloacelor de transport şi condiţiilor de destinaţie şi

producere.

Dar cel mai precis esenţa economică a leasingului este reflectată ca un

complex de relaţii patrimoniale ce se creează în legătură cu transmiterea

bunurilor în folosinţă temporară.2

Acest complex de realii include elemente ale contractului de chirie,

vînzare-cumpărare, credit, arendă, contractului de prestări şi servicii specifice,

de şcolarizare, etc.

10
Leasingul reprezintă un acord între proprietarul bunurilor şi chiriaşi,

conform căruia se predau bunurile în folosinţă în anumite condiţii şi cu plată

anuală, trimestrială sau lunară a ratei.

1. Горемыкин В. «Лизинг» Москва Инфа – М, 1997, Ст.7


2. Чектаева «Экономическая сущность лизинга». «Хозяйство и право»

Conform acestui acord firma-proprietar pune la dispoziţia beneficiarului

utilaj tehnologic, echipamente, etc., pe care beneficiarul (chiriaşul) poate să le

folosească ca mijloace de producere a propriilor mărfuri şi servicii.1

Transmiterea bunurilor în folosinţa temporară reprezintă baza leasingului,

un rol de ajutor îl au relaţiile de vînzare cumpărare, aceste relaţii nu numai

procedează transmiterea bunurilor în folosinţă dar pot s şi încheie tot complexul

de relaţii în leasing.

În aşa mod, sens larg sub noţiunea de leasing trebui te înţeles întreg

complexul de relaţii patrimoniale ce apar în legătură cu transmiterea bunurilor în

folosinţă temporară pe baza achiziţionării lor şi transmiterea ulterioară în

arenda de lungă durată.

Leasingul are o natură dublă, contradictorie. Pe de o parte – leasingul

reprezintă o investiţie de capital în mijloace fixe. Transmiţînd pe o anumită

perioadă elementele mijloacelor fixe, la termenul stabilit proprietarul le primeşte

înapoi, apar principiile întoarcerii şi scadenţei, pentru serviciul acordat primeşte

o remunerare sub formă de comision - respectîndu-se caracterul oneros. Deci,

după conţinutul său leasingul corespunde relaţiilor de creditare şi păstrează

esenţa tranzacţiilor de credit. După forma, deoarece împrumutatul şi

11
împrumutătorul operează cu capital nu în formă bînească, ci în formă de

mijloace de producere leasingul este asemînător investiţiilor de capital.

Esenţa oricărei tranzacţii de leasing este relaţia de finanţare, mai exact

1. Экономика nr.4 /1996 Chişinău ASE, E. Hrişcev, Gh. Goreachii. Op. Citată,
pag. 17
tranzacţia de creditare. Locatorul oferă locatarului un serviciu financiar: el

achiziţionează bunurile plătind costul integral, iar apoi din contul plăţilor

periodice recuperează suma plătită. Din această cauză sub aspect financiar

leasingul este privit ca o formă de creditare a întreprinderilor o alternativă a

creditului bancar. 1

Leasingul este un pas înainte în finanţarea întreprinderilor, care doresc să

achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au posibilităţi financiare.

Această tehnică de finanţare care nu presupune un risc ridicat vine să dea

satisfacţie agenţilor economici care nu pot să obţină credite de la bînci ori nu vor

să greveze bunurilor mobile şi imobile prin instituirea de gajuri sau ipoteci.

Interesul practic al leasingului este de a asigura finanţarea integrală prin

fonduri împrumutate a unei investiţii fără ca beneficiarul să constituie măsuri

asigurătorii, prin aceasta leasingul se distinge de tradiţionala creditare a

investiţiilor unde întreprindere beneficiază, suportă o parte din valoarea

investiţii.

Deaceea leasingul ca tehnică de finanţare vizează în primul rînd

întreprinderile care urmăresc lărgirea utilităţii , ridicarea performanţelor, iar pe

plan mai general asigură progresul tehnic.

12
Din punct de vedere economic leasingul reprezintă o operaţiune în care

finanţatorul asigură fondurile necesare pentru întreaga investiţie . leasingul s-a

1. (“Хозяиство и право” nr.4 1994) Чекатарева operă citată

dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finanţare a investiţiilor productive,

oferind un plus de siguranţă deţinătorilor de capital. 1

Statele de obicei încurajează finanţările prin intermediul leasingului.

Leasingul combinat cu facilităţile fiscale adecvate poate fi un mijloc eficient de

dezvoltare a economiei. Leasingul este o alternativă modernă la creditul clasic,

dar poate fi şi o metodă de remobilizare a capitatului imobilizat. (lease back).

Prin acest mijloc se încurajează întreprinderile rentabile, capabile să

aducă profitul necesar achitării redevenţelor, această formă de finanţare oferă

creditorului drept garanţie însuşi dreptul de proprietate, fapt ce dă creditului un

grad de risc scăzut.

Prin utilizarea fondurilor pentru plata furnizorilor de bunuri se încurajează

indirect producţia de bunuri mobile şi construirea de imobile; în aşa mod se

poate atrage capitalul de pe piaţă şi direcţionarea lui către investiţii; în aşa mod

leasingul se dovedeşte a fi un mijloc de vitalizare a unei economii

decaptalizate.2

Leasingul ca un fenomen complex social-economic îndeplineşte funcţii

importante în formarea economiei şi activizarea activităţii de producere.

Funcţiile leasingului sunt multiple, menţionăm câteva din ele:

13
1. funcţia financiară - eliberarea producătorului de la obligaţia de achitare

unică a valorii necesare de mijloace de producere şi de asemenea acordarea

1.D.Clocotici,Gh.Gheorghiu “Operatiuni de leasing” Buc. ‘98


2.D. Clocotici , operă citată, pag 29

creditului pe termen lung.1 Întreprinderile producătoare se adresează (recurg) la

leasing din motive financiare, primind posibilitatea de a se folosi de bunuri fără

a mobiliza fondurile proprii sau a atrage fondurile împrumutate.2

2. funcţia de producere – soluţionarea operativă a problemelor de

producere prin folosire temporară şi nu cumpărare a maşinilor scumpe

3. funcţia de realizare - este mărirea numărului consumătorului şi

pătrunderea spre noi pieţe de realizare, antrenarea în leasing a celor ce

nu pot cumpăra imediat utilajul necesar.

4. Funcţia de folosire a facilităţilor fiscale3 :

a) utilajul este reflectat pe balanţa locatorului;

b) plata chiriei se include în preţul de cost al producţiei;

c) aplicarea amortizării accelerate permite încercarea rapidă a bazei

material-tehnice, de asemenea are loc micşorarea venitului impozabil,

datoria faţă de stat este transferată pe altă perioadă în conformitate cu

Standardul Naţional de Contabilitate Nr. 12 “Contabilitatea

impozitului pe venit”

5. dezvoltarea relaţiilor de concurenţă.

Prin intermediul leasingului utilajul poate fi obţinut de majoritatea

14
antreprenorilor; pe de altă parte întreprinderile producătoare de utilaj concurează

între ele privind condiţiile livrării şi caracteristicile utilajului.

1.В. Горемыкин, operă citată, pag 12


2.(«Хозяйство и право» nr. 4/1994) Чекмарева, operă citată, pag 20
3. В. Горемыкин, operă citată, pag 13

6. detalizarea şi privatizarea proprietăţii statului.1

Utilizarea leasingului duce la creşterea proprietăţii private, la valorificarea

optimă a resurselor disponibile, dezvoltarea liberă iniţiativă. Leasingul se

dovedeşte o formă accesibilă de privatizare a întreprinderilor de stat, fiind

adesea o primă dreaptă în acest complex, cu numeroase consecinţe economice .2

originalitatea leasingului constă în principal în concepţia dinamică asupra

finanţării, întemeiată pe ideea că o investiţie productivă poate să fie finanţată

chiar din resursele proprii ale societăţii de leasing folosite în activitatea acesteia,

în asemenea situaţii suntem în faşa unei autofinanţări, deoarece beneficiarul are

la dispoziţie de la început un credit care acoperă integral costul investiţiei

propuse şi pe care îl va rambursa în mod progresiv, datorită randamentului pe

care-l obţine din activitatea productivă finanţele prin leasing, deci leasingul

poate fi aplicat numai pentru finanţarea valorilor folosite în producţie.

Majoritatea caracteristicilor operaţionale determinate de natura bunului

finanţat:

1. mărimea creditului – corespunde în principal mărimii investiţiei;

2. durata operaţiunii de finanţare – corespunde duratei programate a

15
activităţii economice realizată prin finanţarea leasing, astfel ca în cadrul acetstei

perioade este eşalonată restituirea a aporturilor către creditor (deci, nu este

folosită o perioadă determinată în mod arbitrar, cum se întâmplă la vînzarea în

rate).

1. В. Горемыкин, operă citată, pag 13


2.A. Puiu “Leasing – tehnica modernă în afacerile economice” Tribuna
Economică nr 38 1996
3. Achiziţionarea prin finanţarea fondurilor a proprietăţii bunurilor

finanţate reprezintă fără îndoială ceas nai importantă caracteristică a contractului

de leasing.

Leasingul corespunde astfel unei operaţiuni moderne potrivit căreia banii

se transformă în bunuri în loc de a fi imobilizaţi şi consacră principiul

primordialităţii randamentului profitului, în faţa spiritului de proprietate.1

1.3. Priorităţile leasingului.

Fără îndoială, că în primul rînd, economiştilor, mai mult decât juriştilor le

revine emisiunea de a aprecia utilitatea unei metode de finanţare .

Se poate face totuşi o scurtă apreciere a avantajelor şi a inconvientelor

leasingului pentru a contribui mai bine la identificarea naturii economice a

operaţiunii şi pentru a explica succesul său observat în numeroase state.

Pentru întreprinderea confruntată în mod direct cu cerinţa de a-şi alege

modalitate de finanţare a investiţiilor sale, tentaţiile, de a recurge la leasing sunt

multiple.

16
Leasingul oferă o rentabilă alternativă în raport cu actul de cumpărare

directă de către beneficiar a unui obiect, pentru care resursele financiare sunt

cele proprii ori cele atrase prin împrumuturi, ori mai frecvent printr-o finanţarea

1.D. Clocotici, Gh. Ghiorghiu, “Leasingul originalitatea lui” revista “Drept


conmercial” nr2 1997, pag 18

mixtă (proprii şi împrumutate).

Din acest punct de vedere se vede că nu există o soluţie general aplicabilă

în toate ipostazele astfel ca fiecare situaţie concretă necesită o examinare

distinctivă.

Leasingul permite realizarea unei economii de fonduri propriii care pot fi

utilizate în alte scopuri ori contribuie la numai întărirea puterii financiare a

întreprinderii.

Este evident că leasingul nu ar fu putut cunoaşte o dezvoltare atât de

rapidă şi susţinută, dacă societăţile de leasing şi beneficiarii fondurilor lor nun

le-ar fi constatat caracterul util. Din punctul lor de vedere leasingul dispune de 2

atuuri majore şi anume:

- rentabilitatea

- securitatea fondurilor investite

Priorităţile locatarului şi locatorului.

1. Micşorarea necesităţii în capitatul propriu:


a) tranzacţia este finanţată complet de locator;
17
b) nu este necesar de achitat de odată utilajul, ceea ce eliberează
surse lichide pentru mărirea activelor circulante.
2. Mărirea gradului de siguranţă creditorului:
a) tranzacţia este garantată de însăşi obiectul leasingului;
b) în caz de faliment; neachitarea la timp obiectul se întoarce.
3. Elasticitatea sistemei de achitare:
a) este posibilă achitarea primei plăţi;
b) este posibilă achitarea mixtă;
4. Economia din tranzacţii – se micşorează cheltuielile administrative
pentru încheierea tranzacţiilor.
5. Facilităţile fiscale, ajutor din partea statului.1
a) Micşorarea venitului impozabil prin introducerea plăţilor de
chirie în preţul de cost al producţiei;
b) scutirea de plată a taxelor vamale (art. 17 , al. 2, Lege);
c) facilităţi fiscale la exportul de mărfuri primite de locatar în
limitele şi contul chiriei în formă de marfă sau în formă
mixtă.
6. Micşorarea riscului locatarului de uzura morală a bazei tehnico-
materiale.
a) riscul se transferă locatarului;
b) locatarul poate lua în folosinţă utilaj nou.
7. Mărirea potenţialului de producere, acelaşi capital satutar permite în
cazul leasingului să atragă mai multe mijloace de producere decât în
cazul creditului.
8. Creşterea libertăţii economice a antreprenorilor de la opţiunea de:
a) a prelingi contractul de leasing;
b) a cumpăra bunul;
c) a întoarce bunul proprietarului.
9. Realizarea intereselor statului:
a) atragerea investiţiilor private în economia ţării;
b) creşterea veniturilor în buget din contul antreprenorilor;
18
c) progresul tehnico-ştiinţific;
d) Fondul Monetar Internaţional nu ia în consideraţie suma
tranzacţiilor de leasing în economia ţării.
10.Câştigul financiar:
a) se micşorează dependenţa de instituţiile financiare tradiţionale;
1. В. Горемыкин, operă citată, pag 26

b) contractul de leasing este mai uşor de încheia decât a obţine


credit bancar.
11. Micşorarea riscurilor în cazul tehnologiilor noi în caz de cerere
scăzută este posibilitatea de a întoarce bunurile locatorului.

Priorităţile leasingului pentru vînzătorul utilajului.1

1. Efectuarea cercetării de Marketing Intensive, mărirea numărului


consumatorilor din contul celor care:
a) nu necesită posesia permanentă a utilajului;
b) nu poate achiziţiona utilajul;
c) vrea mai întâi să încerce utilajul;

2. Stabilirea relaţiilor inverse . depistarea operativă a neajunsurilor


utilajului.
3. Accelerarea tempului de înviorarea a producţiei şi pe baza acestei
pătrunderea pe noi pieţe.
4. Eliminarea riscului de neachitare achitare a obiectului este preluată de
compania de leasing.
5. Este o reclamă efectivă – calitatea marfei se controlează în exploatare
ceea ce motivează noi cumpărători.
6. Creşterea cererei la bunuri complimentare ce servesc pentru asigurarea
funcţionării utilajului de bază ce de asemenea pot fi propuse de
producător.
19
7. Comoditatea decontărilor – nu este nevoie de credit comercial,
achitarea survine imediat după încheierea tranzacţiei ori la înţelegerea
părţilor.
8. Primirea venitului de la utilajul nefolosit se transmite în leasing pe
termen dorit cu întoarcerea ulterioară a utilajului furnizorului.

1. IBIDEM, pag. 27
Unii economişti văd leasingul ca o formă mai ieftină de finanţare în
comparaţie cu creditul tradiţional. Acest punct de vedere este valabil numai în
cazul cînd termenul de credit este cu mult mai mic decât termenul de leasing.
În cazul procentului mare pentru folosirea creditului bancar, leasingul
mijloacelor tehnice este mai atrăgător, dar şi în unele cazuri o metodă mai
favorabilă de primire a mijloacelor tehnice în folosinţă.
Un şir de practici afirmă că costurile leasingului în medie sunt mai mari
ca costurile creditului şi de exemplu, chiria pe durată îndelungată îl va costa pe
beneficiar mai scump decât procurare în credit a utilajelor cu licenţă de utilizare
a tehnologiei. În cazul chiriei de durată scurtă şi medie cheltuielile de obicei sunt
mai mici decât în cazul procurării utilajelor de folosinţă îndelungată.
În cazul procurării complexe a licenţelor cu diferite b feluri de utilaj
unical va fi mai eficient de a le închiria pe un termen, necesar pentru organizarea
procesului propriu de producere şi al perfecţionării procesului tehnologic
introdus,1 dar anume aici apare mai ales problema de asigurare a executării
obligaţiunilor de achitarea a plăţilor pentru chirie prin mijloacele prevăzute de
legislaţie, în special garanţia bancară, gajul, etc. ceea ce prezintă o dificultate
sporită pentru întreprinderile noi create.
În RM mai raţională ar fi utilizarea leasingului în finanţarea modernizării
procesului de producere prin implementarea tipurilor de utilaje şi a tehnologiilor
moderne cu condiţia reînnoirii lor continue.
În procesul dezvoltării relaţiilor de leasing vedem doar un şir întreg de
facilităţi de finanţare ale mijloacelor de producere prin leasing în comparaţie cu
finanţarea tradiţională cu ajutorul creditului bancar de lungă durată.
20
În primul rînd procurarea bunurilor folosind creditul bancar duce la
creşterea datoriei întreprinderii, ce nu există în cazul leasingului. În afară de
aceasta dacă creditul bancar se dă la 70-80% din valoarea utilajelor procurate,
leasingul acoperă toată valoarea (100%) afacerii, în acest caz se accelerează

1. E. Hrişcev, V. Goreacii, operă citată, pagina 13

răscumpărarea investiţiei.1
Un rol important joacă garanţiile pe credit, ce multe întreprinderii din RM
pur şi simplu nu le au, pe cînd utilajele închiriate sunt deja o garanţie a
creditului. Lipsa în cazul leasing a problemei garanţiilor de credit descoperă noi
posibilităţi şi finanţarea investiţiilor pentru întreprinderile Moldovei ce suferă de
lipsă de capital. Uneori, întemeierea unui proces nou, complex de producere din
punct de vedere tehnic este posibil numai folosind leasingul.
Leasingul are şi alte avantaje specifice. Finanţarea mijloacelor fixe de
producere prin leasing nu limitează termenele de creditare de durată scurtă şi
medie a întreprinderii pentru procurarea suplimentară de materiale şi materie
primă, necesare pentru dezvoltarea procesului de producere.
În cazul investiţiei, deşi se aplică metoda de finanţare, creşte necesitatea
întreprinderii în credite bancare de durată medie şi scurtă pentru procurarea
materiei, prime pieselor şi a materialelor. Dar orice credite de durată îndelungată
limitează posibilitatea întreprinderii de a primi împrumuturi pe termen scurt şi
mediu. Toate bîncile automat duc evidenţa obligaţiunilor totale ale clienţilor săi
pe credite la analiza capacităţii de plată. În cazul finanţării mijloacelor fixe prin
metoda de leasing acest fapt nu influenţează limitările de împrumuturi, făcu5te
de bînci pe durată scurtă şi medie a chiriaşului, acest efect se observă numai în
cazul cînd bunurile sunt la evidenţă locatorului, iar ratele de leasing sunt
considerat ca plăţi de chirie şi nu sunt indicate în poziţiile pasive ale bilanţului.
Colaborarea cu o formă de leasing solidă, cu experienţa internaţională
permite întreprinderilor Moldovei de a obţine un şir de avantaje specifice. În
21
primul rînd, pentru chiriaş se micşorează riscul schimbării procentului de credit
şi prin oscilaţiile favorabile ale cursului valutar. În al doilea rînd, deservirea
complexă a chiriaşului include şi consultaţii de impozitare în favoarea
beneficiarului. Compania de leasing participă la discuţiile privitor la preţuri,
1.E. Hruşcev, V. Goreacii , operă citată, pag 13

condiţiile de plată şi încheierea contractului cu furnizorul, efectuarea


formalităţilor vamale şi altor operaţiuni legate de import.
În literatura economică există părerea că leasingul este mai scump decât
un credit de durată îndelungată, deoarece companiile de leasing de obicei
singure primesc credite bancare şi mai au cheltuielile sale. Dar companiile de
leasing sunt organe financiare specializate cu cheltuieli incomparabil mici şi
cazuri excepţional rare de neachitare a creditelor, primesc credite cu dobîndă
bancară cu mult mai mică decât o firmă obişnuită.
Chiriaşul beneficiază nemijlocit din acest fapt sub formă de rate de chirie
favorabile.1
Pentru piaţa Moldovei este foarte favorabilă colaborarea cu companii de
leasing din străinătate, deoarece pot fi folosite procentele de credit 8din
străinătate) a banilor străini. De pildă compania Rank Xerox Leading oferă la
contractele de leasing cu durată de 2-3 ani cu 7-9%/an. În comparaţie cu
creditele oferite de bîncile RM (25-30%/an), creditele bancare străine sunt mult
mai atrăgătoare.
Avantajele leasingului internaţional din punct de vedere al achitării taxei
vamale în conformitate cu alineatul 2 al articolului 17 din legea cu privire la
leasing2 “Echipamentul furnizat Republicii Moldova pe bază de contract de
leasing nu este supus taxelor vamale”. Cercetînd sursa de finanţare a afacerii
antreprenorul face o analiză comparativă a diferitelor variante de finanţare, în
special credit bancar şi operaţia de leasing (condiţiile iniţiale fiind aceleaşi: rata
dobînzii, venitul brut).
1. În cazul creditului termenul de stingere a datoriei este cu mult mai
scurt decât perioada de activitate economică a bunului, pe cînd în cazul
22
leasingului termenul contractului este aproximativ egal cu termenul
de amortizare prevăzut de “regulamentul cu privire la modul de

1. E. Hruşcev, V. Goreacii, operă citată, pag. 14


2. Legea RM cu privire la leasing

calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării” Ordinul


Ministrului Finanţelor nr. 05/1-CF 07/91 din 21.12.1997.
2. Suma dobînzii plătite depinde (cu condiţia că în ambele cazuri rata este
aceiaşi) de termenul de rambursare în cazul creditului suma dobînzii
este mai mică ca la leasing.

3. La calcularea impozitului pe venit venitul impozabil este egal cu


venitul brut minus deducerile.

Deducerile care prezintă interes pentru comparaţia dată sunt:


 Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător art.
24 Codul Fiscal.1
 Deducerea dobînzii art. 25 Codul fiscal
 Deducerea uzurii calculate art. 26 Codul Fiscal

În conformitate cu art. 10, alin. 4 din Legea cu privire la leasing “chiria


se include conform legislaţiei în cheltuielile de fabricare a producţiei, incluse în
preţul ei de cost”, iar în conformitate cu indicaţiile din “Contabilitate şi Audit” 2
uzura se calculează de către locator deci el şi o reduce.
Ca rezultat primim următoarele:
1. în cazul creditului din venitul brut se deduce dobînda şi uzura
calculată;
2. în cazul leasingului din venitul brut se deduce uzura calculată şi chiria.

23
Chiria este cu mult mai mare ca dobînda şi, respectiv, impozitul pe venit
plătit în cazul creditului va fi mai mare decât în cazul leasingului.

1.”Codul Fiscal” din 24.04.1997


2. “Contabilitate şi Audit” nr. 3 1999

1.4. Clasificarea leasingului.

În dependenţă de creditele prevăzute de subiecţii relaţiilor de leasing se


poate vorbi de diferite genuri, deşi uneori delimitarea între aceste forme este
foarte dificil de făcut. Caracteristicile unui sau altui gen de leasing se pot
manifesta într-un contract de leasing în dependenţă de voinţa părţilor.
I. În baza clasificării leasingului, în leasing financiar şi leasing operativ
diferiţi autori stabilesc diferite criterii , după termenii de utilizare a averii de
leasing:1 volumul obligaţiunilor locatorului şi termenul folosirii utilajului 2; în
dependenţă de caracterul recuperării.3
În cazul clasificării leasingului după termenii de utilizare a averei de
leasing delimitarea se face în felul următor:
a) leasingul operativ (pînă la 3-5 ani)
b) leasingul financiar ( pe un termen de 10-15 ani);
c) leasingul mixt (pe un termen mediu stabilit, care nu poate fi modificat.
Variantele de leasing mixt, ce includ elemente de leasing financiar şi
operativ sunt folosite pe larg la predarea în chirie a transportului auto,
a tehnicii agricole şi de construcţie a drumurilor. Locatorul, (de obicei
organizaţii financiare) efectuează operaţiunile de leasing prin dealeri
care cunosc specificul pieţei şi sunt capabili să acorde suport tehnic.4

Trăsăturile caracteristice ale leasingului financiar.5

1. Alegerea obiectului leasingului după regula generală de locatari.;

24
1.V. Goreacii “Clasificarea tipurilor de leasing”/Economica nr.4/1996 ASE
Chişinău
2.Е. В. Кабатова «Лизинг: Правовое регистрирование. Практика » Москва
1997, pag 26
3.В. Д. Газман. operă citată, pag 30
4. Goreacii, operă citată
5. В. Горемыкин, operă citată, pag 39

2. Achiziţionarea obiectului pentru locatar de către locator cu înştiinţarea


vînzătorului despre transmiterea obiectului locatarului;
3. Destinaţia bunurilor numai pentru activitatea de antreprenoriat;
4. Suma plăţilor chiriei include preţul deplin sau aproximativ;
5. Deservirea obiectului şi asigurarea lui se face de locatar;
6. Riscul pieririi obiectului trece la locator odată cu obiectul;
7. Se aplică amortizarea accelerată;
8. Relaţiile locatorului şi locatarului cu furnizorul. Ei sunt creditorii
solidari ai furnizorului;
9. Răspunderea pentru vînzător o poartă locatorul dacă alege vînzătorul
sau utilajul;
10.Termenul contractului de leasing aproximativ egal cu termenul
activităţii economice a bunului;
11.Dreptul de cumpărare a obiectului poate fi prevăzut în contract;
12.Obiectul contractului bunuri cu preţ mare şi termen lung de folosinţă ;
13.Evidenţa contabilă a obiectului.

Trăsăturile caracteristice ale leasingului operativ1.

1. Termenul contractului este cu mult mai mic decât termenul uzurii


fizice .
2. Deservirea tehnică este efectuată de locator.
3. Plăţile chiriei sunt mai mari ca la leasingul financiar
4. Leasingul operativ are o prioritate în cazul cînd:

25
a) locatorul nu vrea să aibă riscul proprietarului
b) locatorul nu este stabil financiar
c) nu are surse pentru cumpărarea obiectului
d) este nevoie de controlat obiectul

1. В. Горемыкин, operă citată, pag 39

5. Riscul locatorului:
a) restituirea preţului obiectului
b) distrugerea obiectului leasingului
6. Obiectul leasingului – bun cu un înalt temp de uzură morală, necesită o
deservire tehnică specială.
7. Evidenţa obiectului este dusă de locator.
8. Locatarul are dreptul să rezilieze contractul în orice moment.
9. Plăţile de leasing în cazul primei închirieri nu acoperă integral costul
utilajului.
Reieşind din caracteristicile date se observă că contractul de leasing
operativ nu este altceva decât un contract de arendă.
Împărţirea leasingului în operativ şi financiar la prima vederea se face
simplu după măsură de răscumpărare a obiectului contractului. În legislaţie nu
este făcută delimitarea între leasing financiar şi operativ. În Standardul
Internaţional de Contabilitate Nr. 17 şi Proiectul Standardului naţional de
Contabilitate Nr. 77 “Contabilitatea chiriei” , noţiunile de “leasing financiar” şi
“leasing operativ” sunt determinate de ordinea ducerii evidenţei contabile a
obiectelor. Anume necesitatea de a reflecta corect activele şi datoriile
întreprinderii în dările de seamă financiare a dus şa apariţia termenilor
“financiar” şi “operativ” ca forme de leasing.
Mult timp pînă în anul 1987 în practica internaţională toate tranzacţiile de
leasing se evidenţiau în bilanţul proprietarului juridic – locatorului, iar
obligaţiile de plată a plăţilor de leasing nu se reflectau în dările de seamă
financiare a locatarului, ce în caz de faliment a locatorului crea creditorului o

26
situaţie dificilă. De aici în ultimii ani predomină concepţia de prioritate a esenţei
asupra formei juridice, adică obiectul leasingului se reflectă în bilanţul
proprietarului economic – locatarului.
În Standardul naţional de Contabilitate Nr. 17 leasingul financiar este
determinat ca o convenţie în care aproape toate riscurile şi veniturile legate de
posesia obiectului se transferă de locator la locatar, iar dreptul de proprietate
asupra obiectului poate fi sfârşitul termenului contractului să fie transferat
locatarului şi se recomandă că anume locatarul să arate în dările de seamă
financiare obiectul leasingului.

II. După sursa de finanţare:


a) leasingul direct, din contul surselor proprii ale locatorului
b) leasingul indirect, pe bază de credit a bîncii comerciale
c) leasingul reglabil în cazul căruia locatarul îşi asumă o parte a finanţării
ratelor de leasing, creînd în cadrul întreprinderii o companie de
leasing.

III. După volumul deservirii :


a) curat – fără deservire
b) cu servicii complexe
c) cu servicii parţiale
d) general – special poate lua utilaj nou fără a încheia de fiecare dată un
contract nou.

IV. Obiectul leasingului:


a) mobile
b) imobile ( cu excepţia obiectului în RM)
c) animale
d) seminţe

V. După tipul de finanţare:


27
a) la termen – are loc o arendă unică a utilajului
b) reînnoit – după expirarea termenului contractului, contractul este
prelungit pe un nou termen, posibil utilaj nou.
c) Revolver – înlocuirea utilajului cu altul care este necesar locatarului în
legătură cu necesităţile procesului tehnologic (pentru următoarele
operaţii)
d) Leasing general – locatarul poate lua utilaj nou fără a încheia de
fiecare dată un contract nou

VI. După componenţa subiecţilor tranzacţiei sau după forma organului


tranzacţiei :

a) leasing direct, proprietarul bunurilor de sinestătător transmite obiectul


în leasing, cota acestor tranzacţii aproximativ 5-7%
b) leasing indirect, transmiterea bunurilor în leasing are loc prin
intermediari, tranzacţia dată este numită operaţie clasică de leasing
c) leveraged leasing, este leasing cu participarea mai multor subiecţii .
acest fel de leasing este folosit pentru finanţarea obiectelor cu un preţ
înalt, astfel de leasing este numit încă şi de grup sau acţionar, cu
participarea a câtorva companii de furnizor, locatori şi atragerea
creditelor bancare, asigurarea bunurilor şi reîntoarcerea plăţilor de
leasing cu ajutorul asigurării

Specific pentru astfel de leasing este că locatarul asigură numai o parte


din suma necesară. Sursele se atrag şi se acumulează prin emiterea acţiunilor şi
răspîndirea lor între locatarii care participă la finanţarea tranzacţiei. Partea
rămasă (60-80%) a costului tranzacţiei este finanţată de creditori. Caracteristic
pentru această tranzacţie, creditorii nu au drept de creanţă direct faţă de locatori.
În această tranzacţie, reieşind din multitudinea subiecţilor pentru coordonarea
acţiunilor se alege un reprezentant al creditorului şi un reprezentant al locatarilor
care primeşte titlu de proprietate a utilajului.1
28
d) lease back – tip de leasing care presupune o vînzare de către
întreprinderea industrială a averii proprii companiei de leasing cu
semnarea unui contract de leasing a acestei averi.
1. В. Д. Газман , operă citată pag 28

Aşa afaceri sunt deosebit de binevenite pentru Moldova, deoarece dau


posibilitate întreprinderii în situaţie critică să primească mijloace bîneşti prin
vînzarea mijloacelor de producere neîncetînd exploatarea lor . Mijloacele bîneşti
eliberate pot fi utilizate ca investiţii capitale noi şi suma ratelor de chirie.
Operaţiunea de leasing “returnabil” aduce la micşorarea părţii nelichide a
bilanţului şi măreşte posibilitatea ei de creditare.1 Leasingul returnabil apare ca o
alternativă a operaţiei de gaj.
e) leasingul furnizorului se deosebeşte de lease back prin aceea că
vînzătorul nu este şi utilizatorul utilajului, utilajul fiind transmis în sublise unei
terţe persoane.2
VII. După condiţiile amortizării:
a) cu amortizare parţială
b) cu amortizare totală
c) cu amortizare accelerată

VIII. Atitudinea faţă de facilităţile fiscale:


a) operaţii fictive – ascund adevăratul sens al tranzacţiei, ţinînd să se
folosească de facilităţile fiscale acordate leasingului.
b) Adevărate
c) Fără facilităţi fiscale

IX. După sfera pieţei:


a) intern - toţi subiecţii sunt reprezentanţii unei ţări
b ) extern (internaţional)- măcar un subiect este rezidentul altui stat;
care la rîndul lui se împarte în:
29
- import – locatarul este peste hotare
- export – locatarul este peste hotare
- tranzit – cînd participă reprezentanţi din mai multe ţări.
1. Goreacii, operă citată, pag 24
2. В. Горемыкин, operă citată, pag 29

X. După calitatea utilizatorului:1


a) public – dacă cel ce beneficiază de finanţare este statul
b) privat – dacă se realizează finanţarea unei întreprinderi particulare.

XI. În funcţie de tehnicile de realizare:


a) lease back
b) time sharing – ca modalitate a leasingului prin care un bun este
închiriat în acelaşi timp la mai mulţi utilizatori, care foloseşte bunul
numai în perioadele de vârf ale activităţii lor fără a avea obligaţia de
plată a chiriei pentru timpul în care nu-l utilizează.
Prin contract sunt prevăzute perioadele distincte ale folosirii lor de către
fiecare beneficiar în scopul utilizării integrale a capacităţii de funcţionare a
bunurilor.
c) Renting – poate fi privit ca o valoare a leasingului operativ, contract de
leasing ce se practică în cazul unor bunuri ce pot fi uşopr şi repede
închiriate, respectiv utilaje de construcţii, maşini agricole, unelte
speciale. Proprietarul locator asigură în aceste situaţii în mod obişnuit
garanţia funcţionării maşinilor şi utilajelor asumându-şi şi obligaţia de
ale repara. Specific acestui raport este caracterul revocabil al
contractului de leasing, termenul de arendă este scurt de la o zi până la
un an.
d) Hire – se închiriază un bun pe un termen foarte scurt (cu ora sau ziua).
Obiectul locaţiunii fiind bunuri precum automobilul ori unele utilaje de
construcţie, este o varietate a leasingului operativ.
e) Hiring – arenda pe termen mediu de la un an până la trei ani.

30
f) Master leasing – formă specială de leasing, practicată în special în
cazul închirierii containerelor pe termen lung (term leasing) sau numai
pentru o călătorie (trip leasing)
1.D. clocotici, Gh. Gheorghiu, operă citată, pag. 41

g) Leasingul experimental – folosit în scopul promovării exporturilor de


maşini şi utilaje, astfel încât acestea sunt închiriate pe termen scurt cu
condiţia de a fi cumpărate de clienţi la expirarea acelui termen dacă au
corespuns standardelor pe care părţile le-au avut în considerare la data
contractării.
h) Închirierea bunurilor de uz casnic – activitate asemănătoare cu cea de
leasing în care subiecţii sunt persoane particulare, obiect – mărfuri de
larg consum, termen aproximativ un an, după expirarea termenului
obiectul nu se cumpără, este o convenţie publică.
i) Leasingul personalului – locatarului i se pune la dispoziţie forţa de
muncă a muncitorilor şi slujbaşilor, în esenţă este o vânzare a forţei de
muncă

XII. După caracterul plăţilor de leasing leasingul se împarte pe tipuri în


dependenţă :
a) de felul leasingului (financiar, operativ)
b) de forma plăţilor pentru leasing :
1. băneşti – numai în expresie bănească
2. naturale sau conpensaţionale – activitatea se face cu
mărfurile produse cu folosirea obiecului leasingului
3. combinate – combinarea formei băneşti şi naturale
c) componenţa elementelor plăţilor pentru chirie (amortizarea , servicii
suplimentare, asigurarea, comisionul etc.).
d) de metoda de calcul, 4 tipuri de plăţi pentru chirie:

31
1. fixate – stabilite în formă bănească,
naturală sau combinată faţă de valoarea absolută a
contractului.
2. pe cote – se stabileşte ca cotă parte
de la volumul producţiei realizate.
3. total (global) – suma tuturor
plăţilor pentru leasing pentru perioada dată plus plata
pentru răscumpărare.
4. În procente faşă de costul
leasingului
e) După metoda de plată în dependenţă de situaţia economică a
locatarului:
1. lunar – plăţile sunt proporţionale
2. prograsive – la început mai mic apoi mai mare
3. degresive – la început mai mari apoi mai mici
4. sezoniere – se aplică în agricultură când posibilitatea
de acticitate creşte după recoltare
f) După graficul (periodicitatea) plăţilor:
1. unice – se îndeplineşte după
livrarea obiectului leasingului
2. periodice – lunare, trimestriale,
anuale
3. termenele de achitare – la
începutul, mijlocul şi sfârşitul perioadei
4. plăţi cu avans – este o achitare
parţială anticipată care se deduce din volumul total al
plăţilor, se plăteşte la momentul încheierii contractului.

32
33
2.1. Natura juridică a contractului de leasing.

Complexitatea şi noutatea relaţiilor cercetate au determinat existenţa ,mai


multor puncte de vedere asupra naturii juridice a contractului de leasing. În
Europa Continentală au apărut multe teorii privind natura juridică a leasingului,
dar a fost remarcat la prima sesiune a Federaţiei Europene a companiilor de
leasing (European Federation of Equipment Leasing Company Association –
LEASEUROPE) nimeni nu poate precis determina ce este totuşi leaaisngul.

Această problemă este abordată sub 2 aspecte:


Unii analizează leasingul cu ajutorul instituţiilor tradiţionale a Dreptului
Civil: contractul de arendă, vînzare-cumpărare, împrumut, mandat, etc.
Alţii – afirmă că complexitatea şi originalitatea relaţiilor servesc ca
temeiuri pentru a le considera relaţii deosebit. În unele cazuri obiect al analizei
este întreg complexul de relaţii, în alte cazuri – numai contractul de transmitere
a utilajului în folosinţă temporară cu dreptul de a-l cumpăra ulterior.
Fiecare din teoriile sus-menţionate pun la baza afirmaţiilor un singur
aspect al leasingului: fie pe relaţiile neordinare ce para între producător şi

34
utilizator, fie volumul drepturilor şi obligaţiunilor ce aparţin utilizatorului
aproape se egalează cu drepturile şi obligaţiunile proprietarului ş.a.
Dorinţa de a determina natura juridică a leasingului cu ajutorul
instituţiilor deja cunoscute duce la aceea că o parte anumită a relaţiilor nu este
creată de instituţia dată.
Asemînarea leasingului cu contractul de arendă a dus la dispoziţia unei
concepţii potrivit căreia contractul de leasing este privit ca un contract de arendă
cu calităţi specifice. Acest punct de vedere este susţinut de specialiştii germani
H. Book şi K. Lorenz. Dar contractul de leasing are aşa particularităţi, care nu
pot fi calificate drept „calităţi specifice”.
Includerea opţiunii de cumpărare în condiţiile contractul, modifică
esenţial conţinutul contractului, deoarece în legătură cu aceasta ase indică preţul
de vînzare, termenul realizării dreptului la opţiune, de asemeni întrebări în
privinţa momentului trecerii dreptului de proprietate şi riscul pieririi fortuit a
bunurilor. Utilizatorul este şi un cumpărător potenţial a utilajului.
În contract în calitate de locatar apare o companie de leasing, carte
achiziţionează utilajul specilal pentru utilizatorul dat.
Obligaţiunile ce aparţin locatorului în cazul contractului de arendă –
deservirea tehnică, asigurarea reparaţia capitală ş.a. – în contractul de leasing,
de obicei, aceste obligaţii le are locatarul.
Mai evidentă este deservirea între contractul de leasing şi contractul de
arendă în cazul soluţionării chestiunilor privind răspunderea şi transmiterea
riscului. În contractul de arendă locatorul poartă răspundere în faşa locatarului
pentru neoportunitatea punerii la dispoziţie a bunurilor, pentru defectele
depistate ş.a. În contractul de leasing răspunderea pentru încălcarea condiţiilor
referitoare la obiectul contractului de regulă o poartă producătorul utilajului.
În rezultat în faţa utilizatorului răspunde nu proprietarul utilajului, ci
producătorul utilajului care nu întotdeauna este parte la contract. Riscul pieririi
forţate ori deteriorării utilajului, de regulă îl asumă utilizatorul, iar în cazul
contractului de arendă riscul îl poartă locatarul.1

35
Asigurarea obiectului contractului de arendă o face proprietarul juridic, pe

cînd în cazul contractului de leasing - asigurarea o face locatarul dacă altfel nu-

i prevăzut în contract.

Forma juridică a relaţiilor în contractul de arendă este contractul


bilateral, în cazul leasingului fie un contract trilateral, fie două contracte
bilaterale.
Rezilierea contractului de arendă din ziua locatarului duce la oprirea
plaţilor de arendă cu excepţia clauzei penale, pe cînd rezilierea contractului de
leasing nu eliberează locatarul de la stingerea completă a datoriei pe tot
termenul contractului.

1. Кабатова ,operă citată, pag 34

La calculul chiriei în contractul de arendă de obicei se ţine cont de nivelul


cererii şi ofertei pe piaţă, iar în cazul contractului de leasing chiria se constituie
din preţul obiectului, termenul contractului, comisionul plătit locatorului, rata
dobînzii, etc.
Juristul german J. Eseer afirmă că existenţa în contractul de leasing a
opţiunei de cumpărare ne permite să clarificăm acest contract ca pe un contract
de vînzare-cumpărare la termen de tip deosebit.
Această poziţie este susţinută de doctrina elveţiană. În cazul contractului
de vînzare-cumpărare la termen dreptul de proprietate trece de la vînzător la
cumpărător din momentul încheierii contractului. În contractul de leasing
dreptul de proprietate se păstrează la persoana care a transmis utilajul în
folosinţă temporară. În conţinutul contractului de leasing nu se include
obligaţiune utilizatorului de a cumpăra bunurile.1
Dar şi într-o teorie ţi în lata se cercetează numai transmiterea bunurilor în
folosinţă nu întreg complexul de relaţii.

36
Unii autori afirmă că leasingul are caracterul instituţiei mandatului. Acest
punct de vedere este susţinut mult în Franţa şi Germania. Esenţa acestei teorii
constă în următoarele:
- locatarul împuterniceşte o companie specializată să achiziţioneze
bunurile, care ulterior vor servi ca obiect al contractului între ei. Această
însărcinare societate de leasing o îndeplineşte încheind contract de vînzare-
cumpărare cu furnizorul. După aceasta utilizatorul locatar parcă se schimbă cu
rolurile: acum ultimul se împuterniceşte să primească utilajul şi să înainteze
pretenţii în caz de necesitate furnizorului.2
În baza contractului de mandat o parte se obligă să îndeplinească din
numele şi din contul altei persoane anumite – persoane juridice. Comparînd
contractul de mandat cu leasingul este evidentă critica:
1. Кабатова ,operă citată, pag 34
2. IBIDEM, pag 35

1) dispare scopul principal a operaţiei de leasing - folosirea temporară a


utilajului şi opţiunea de cumpărare

2) Comparînd drepturile şi obligaţiunile părţilor în ambele contracte se


observă deosebiri esenţiale. Utilajul se cumpără pe numele societăţii de leasing ,
ce este şi normal, deoarece este cumpărător. Dar reieşind din teoria mandatului,
utilajul urma să fie achiziţionat pe numele utilizatorului, deoarece el
împuterniceşte societatea de leasing.
În privinţa transmiterii utilizatorului dreptul de a înainta pretenţii
vînzătorului privind calitatea utilajului se poate spune că este mai mult ceziune
de creanţă decît mandat, deoarece locatarul înaintează din numele sau societăţii
de leasing.
În doctrina franceză s-a dezvoltat teoria în conformitate cu care leasingul

37
este privit ca un contract în favoarea terţei persoane. Adepţii acestei teorii
consideră că producătorul şi societatea de leasing încheie contract în folosul
locatarului.1
Comparînd acest contract cu leasingul ne convingem că locatarul într-
adevăr nu participă la încheiere contractului de vînzare-cumpărare între vînzător
şi locator , dar numai se foloseşte de rezultatele tranzacţiei; dar relaţiile
între locator şi locatar nu sunt examinate de această teorie. În cazul dat în centrul
atenţiei este contractul de vînzare – cumpărare şi nu contractul de leasing, ce
duce la o cercetare unilaterală a întregului complex de relaţii.
Juristul german Plathe a înaintat teoria “cumpărării dreptului
(RECHTSKAUF)” . El afirmă că utilizatorul cumpără de la locator dreptul de a
folosi utilajul, drept ce este limitat în timp.
Unii autori menţionează asemînarea în distribuirea drepturilor şi
obligaţiunilor părţilor în contractul de leasing şi uzufruct. În ambele cazuri bunul
se transmite de proprietar altei persoane, la el de asemeni trec aproape toate
drepturile şi obligaţiunile legate de acest bun, aici asemînarea şi se termină.
1. Кабатова ,operă citată, pag 36

Deosebirile esenţiale între aceste contracte:

1. dreptul uzufructului este pe viaţă


2. uzufructul nu devine proprietarul bunului
3. uzufruct este un drept real, nu obligaţional 1
Leasingul şi creditul cumpărătorului, de asemenea diferă mult. În cazul
creditului cumpărătorului societatea investitoare are dreptul de proprietate a
obiectului de finanţare pînă la acoperirea ultimei datorii, altfel vorbind – în
această perioadă întreprinderea creditară nu poate revinde obiectul. La achitarea
ultimei rate dreptul de proprietate trece la beneficiar.
În cazul leasingului chiriaşul nu poate fi considerat proprietar al
obiectului de leasing chiar şi după achitarea ultimei rate şi expirarea termenului

38
contractului de leasing. Deşi la închirierea contractului proprietarul oferă
chiriaşului dreptul la opţiune, adică posibilitatea de a procura obiectul la preţul
stabilit sau cu preţul de “mîna a doua” – acest drept nu trebuie să fie confundat
cu dreptul de transferare drepturilor de proprietate.2
Există deosebire şi între leasing şi credit financiar. Dreptul de proprietate
asupra obiectului în relaţiile de creditare asupra obiectului în relaţiile de
creditare se transmite debitorului. Dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţie
aparţin unei persoane; în cazul leasingului există opţiunea de a cumpăra
obiectul, dreptul de folosinţă este delimitat de dreptul de proprietate. În relaţiile
cu vînzătorul, cumpărătorul în toate cazurile este debitorul se egalează în
drepturi cu cumpărătorul dacă alege furnizorul de utilaj.
Garanţia creditorului în cazul relaţiilor de creditare poate fi gajul,
proprietatea debitorului garanţia bîncii ş.a. în cadrul leasingului obligaţia este
asigurată în general cu obiectul leasingului.
1. Кабатова «Лизинг: Понятие и правовое регулирование,
международная унификация» Москва «Наука» 1991,pag 46
2. E. Hrişcev, V. Goreacii, operă citată, pag 8

Forma de acordare şi de stingere a creditului diferă, se acordă în ambele


cazuri în formă mafrfară stingerea diferită în cazul creditului financiar în formă
bînească pe cînd în leasing poate fi şi compensaţie. 1
De asemenea diferă şi durata contractului., în cazul creditului bancar
predomină creditul pe termen scurt, în cazul leasingului – termenul mediu şi
lung.
După conţinutul său contractul de leasing este asemînător cu contractul
de bunuri destinate satisfacerii cerinţelor curente ale cetăţeanului.2 deosebirea
între aceste 2 contracte este:
1. Subiecţii contractului de leasing pot fi persoane fizice şi juridice în
cazul contractului de încheiere de bunuri destinate satisfacerii

39
cerinţelor curente ale cetăţeanului locator – persoană juridică, dar
locatar – numai persoane fizice.
2. Obiectul leasingului în majoritatea cazurilor îl constituie mijloace de
producţie.
3. Termenul contractului de leasing este mediu sau lung, pe cînd în cazul
închirierii – pe termen scurt.
4. Volumul de obligaţii şi răspunderea etc.

Determinînd natura juridică a contractului de leasing, este necesar de


stabilit, sunt cercetate relaţiile dintre toţi participanţii la operaţia de leasing ori
numai la contractul de transmitere a utilajului în folosinţă temporară. În primul
caz nu se poate vorbi de careva contract cunoscut ori de un contract sui generis
din cauza că din complexul de relaţii fac parte relaţii de vînzare-cumpărare, de
închiriere, de creditare, garantate, etc. reflectarea şi reglementarea unei părţi din
aceste relaţii, nu ne permite să-l înţelegem corect şi duc la distrugerea întregului
complex. Deci, este necesar de recunoscut că contractul de leasing este o
instituţie aparte, un nou tip de contract civil.
1. . E. Hrişcev, V. Goreacii, operă citată, pag 9
2. В. Горемыкин,operă citată, pag 62

Chestiunile privind natura juridică a contractului de leasing sunt


examinate în special în Europa Continentală ţările cu sistemul dreptului comun
se preocupă în special de delimitarea contactului de leasing de alte contracte.
În SUA o importanţă deosebită a căpătat delimitarea contractului de
vînzare-cumpărare în care dreptul de proprietate trece la cumpărător după
întreprinderea unor condiţii.
Deoarece operaţia de leasing se bucură de facilităţi fiscale a şi apărut
necesitatea delimitării leasingului de contractul de vînzare-cumpărare
condiţionat. Contractul este privit ca vînzare –cumpărare dacă:
1. este prevăzută trecerea obligatorie a proprietăţii la chiriaşi.
40
2. Ratele periodice sunt cu mult mai mari decât ratele de chirie existente
pentru folosirea temporară a echipamentului similar. În acest caz se
ţine cont de faptul că vînzătorul, în cazul vînzării condiţionate primeşte
venit, îşi întoarce mai repede costul averii decât companiile de leasing,
de aceea ratele exagerate pot mărturisi că s-a închiriat un contract de
vînzare –cumpărare, dar nu leasing.
3. Preţul de opţiune de cumpărare este scăzut în comparaţie cu ratele,
pentru a fi leasing este numai că preţul de opţiune să corespundă
preţului de piaţă a bunurilor.
4. Suma plătită de locatar în perioada iniţială destul de scurtă este cu mult
mai mare decât în perioada utlerioară.1

În Marea Britanie de asemenea apare această problemă.


Pentru a delimita contractul de leasing de alte contracte este necesar ca
operaţiunea de leasing să întrunească cumulativ anumite trăsături, în special
delimitarea de contractul de arendă – vînzare:
1. locatarul nu are dreptul de a cumpăra utilajul de la locator.2
1.E. Hrişcev, V. Goreacii, operă citată, pagina 16
2. Е. В. Кабатова ,operă citată, pag 52

2. este încheiat pe un termen mai mare de 75% din termenul de


exploatare a obiectului de leasing.
3. presupune achitarea completă (esenţială) a costului obiectul de leasing
în termenul derulării contractului.
4. dă posibilitate de prelungire a leasingului în condiţii avantajoase.

Raportînd cele expuse mai sus la condiţiile în RM contractul de leasing


pentru a fi delimitat de alte contracte trebuie sî satisfacă concomitent anumite
condiţii:
1. obiectul contractului este echipamentul ce urmează a fi folosit în
activitatea de întreprinzător.
2. Bunurile sunt cumpărate de locator cu scopul de la transmite în chirie.
41
3. Bunurile se procură de la vînzătorul indicat de locatar şi se furnizează
direct locatarului.
4. Contractul se încheie pe o perioadă determinată, ce trebuie să
corespundă durate economice de utilizare a bunului în care nici una
din părţi nu are dreptul să rezilieze contractul.
5. Ratele chiriei trebuie stabilite astfel, încât să permită locatarului
recuperarea investiţiilor făcute şi obţinerea unui beneficiu în termen.
6. Includerea opţiunii locatarului de a cumpăra bunul la încetarea
contractului şi promisiunea de vînzare a locatorului.
7. Dreptul şi obligaţiile cumpărătorului ce reies din contractul de vînzare-
cumpărare între vînzător şi locator le exercită locatorul.

2.2 Noţiunea şi elemente contractului de leasing.

Aşa cum s-a arătat deja leasingul s-a conturat mai mult ca o realitate
economică decât ca o entitate juridică. Dacă pentru agenţii economici leasingul
poate fi considerat drept un mijloc de concentrare, prin micşorarea resurselor
pentru cei chemaţi să-i descifreze esenţa juridică , el pare o problemă insolubilă.
Succesul economic al acestei noi operaţiuni a impus leasingul în atenţia
tuturor, leasingul este la acest moment pe plan internaţional unul dintre cele mai
răspîndite mijloace de realizare a finanţărilor.1
O primă problemă pe care o ridică noţiunea de “contract de leasing” o
reprezintă însăşi existenţa sau inexistenţa unui asemenea contract. Este leasingul
un contract sau o operaţiune financiară dintr-un complex de contracte ? anterior
cercetînd natura juridică a contractului de leasing am stabilit că este un tip nou
de contract.
“Legea cu privire la leasing” nr. 741-XIII din 15.02.1996 publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova 1996 Nr. 49-50 art. 461 în atr. 1
menţionează că : “Prezenta lege stabileşte bazele juridice de reglementare a
raportului de leasing…”
42
Aceste rapoarte cuprind conform legii mai multe părţi distincte: o
cumpărare de utilaj de către locator şi transmiterea către locatar a posesiei şi
folosinţei temporare (art. 3 Lege).
Pe de altă parte “Legea cu privire la leasing” reglementează în capitolul II
“Contractul de leasing, modificarea şi încetarea lui”.
În concluzie leasingul este atât o operaţiune format dintr-un complex, cât
şi un contract distinct.
Atunci cînd ne referim la totalitatea raporturilor tripartite implicate ne
aflăm în faţa operaţiunilor de leasing conform accepţiunii date, iar atunci cînd ne
referim la actul încheiat între finanţător şi utilizator se foloseşte noţiunea de
“contract de leasing”, această idee este susţinută şi de legislator (art. 6 Lege) şi
de literatura de specialitate.2
Conform art. 3 Lege în baza contractului de leasing locatarul (creditorul
financiar) procură cu titlu de proprietate echipamentul indicat de locatar de la
vînzătorul (furnizorul) stabilit de acesta şi îl acordă contra plată locatarului în
posesie şi folosinţă temporară în scopuri de întreprinzător.
1.D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, operă citată, pagina 56
2. Е. Кабатова, operă citată, pag 19

În doctrină noţiunea contractului de leasing este dată diferit la diferiţi


autori, dar care în principiu se aseamînă.
Contractul de leasing este contractul prin care se realizează operaţiuni de
închiriere a bunurilor mobile privind echipamentele industriale ce sunt
cumpărate de creditor de la furnizor, potrivit specificaţiilor formulate de viitorul
utilizator (locatar), cu posibilitatea pentru aceasta din urmă ca la sfârşitul
perioadei de încheiere convenite să devină proprietarul bunurilor închiriate, în
urma plăţii preţului rezidual predeterminat.1
Alţi autori consideră că contractul de leasing este un contract prin care
locatorul închiriază echipament locatarului care de regulă nu dispune de
suficiente fonduri proprii sau împrumutate, iar la sfârşitul perioadei de închiriere
locatarul are dreptul la opţiunea între 3 posibilităţi:

43
a) de a prelungi locaţiunea
b) de a înceta raporturile contractuale, restituind bunurile
finanţatorului
c) de a cumpăra acele bunuri plătind drept preţ o sumă care reprezintă
rezultatul deducerii din valoarea bunurilor a plăţilor periodice
făcute în perioada de locaţie.2
Reieşind din noţiune deducem că contractul de leasing este un contract
consesual, onoros, bilateral, cu executare succesivă, intuire-persoane.
Contractul de leasing este un contract juridic bilateral care se încheie intre
societatea intre societatea de leasing (locatar) şi utilizator (locator).
Este un contract sinalgmatic pentru că ambele părţi se obligă reciproc,
contractul de leasing dă naştere la relaţii corelative şi interdependente, fapt ce
permite aplicarea principiilor generale relative la executarea ori neexecutare a
contractelor.
Este un contract cu titlu onoros şi conţinut patrimonial pentru că ambele
părţi urmăresc realizarea unui profit propriu evaluat în bani.
1.G. Bărligeanu, L.M. Ştefan “Contractul de leasing” Tribuna economică nr.23
1997
2.D. Clocotici, operă citată

Este un contract cu executarea succesivă, deoarece efectele sale se produc


pe tot parcursul derulării contractului, acest fapt are consecinţe importante
asupra desfăşurării raporturilor dintre părţi, dintre care amintim problema
riscului, a efectelor privind neexecutarea contractului ori a prescripţiei dreptului
la acţiune.
Este un contract personal în ceea ce priveşte pe locatar, societatea de
leasing încheind contractul în considerare calităţilor utilizatorului care este
obligat să prezinte odată cu cererea de a contracta şi acte referitor la situaţia sa
financiară precum şi date referitoare la expluatarea ulterioară a bunului în cazul
unei destinaţii comerciale sau industriale.
Drept consecinţă, utilizarea nu poate înstrăina drepturile sale ori cesiona
contractul fără acordul locatarului. Cu toate acestea în cazul succesiunii

44
universale (fuzune, comasare) sau cu titlu universal(divizare) drepturile şi
obligaţiile prevăzute în contract nu sting indiferent dacă transmisiunea se referă
locatar, ori la utilizator. În cazul bunurilor cu destinaţie comercială sau sau
industrială, succesorul trebue să respecte condiţiile de exploatare a acestora aşa
cum au fost ele prezentate pe planul de exploatare la momentul îceierii
contractului.
Contractul de leasing este consensual, simpla manifestare de voinţă a
părţilor fiind suficientă pentru realizarea acordului în mod valabil. Încheerea
contractului în mod valabil. Încheerea contractului de leasing în formă autentică
sau prin act scris şi realizarea procedurii de publicitate nu reprezintă condiţii de
valabilitate, ci doar condiţii de valabilitate, ci doar condiţii de probaţiune.1
Elementele contractului
1. Subiecţii locator, locatar, vînzătorul (furnizorul)
a) conform articolului 5 din lege “locator este persoana fizică sau juridică
(instituţie financiară sau alt agent economic) care practică activitatea

1. D. Clocotici, Gh. Ghiorghiu, operă citată, pagina 57

de intreprinzător şi care procură cu titlu de proprietate echipament de la


un anumit vînzător (furnizor) pentru al da în chirie”.
În calitate de locator pot apărea:
1. instituţii bancare în activitatea sa este permis acest gen de activitate.
2. Companie financiară de leasing care este creată pentru efectuarea
operaţiunilor de leasing .
3. Companii de leasing specializate, ele în afară de finaţarea acestei
opraţiuni de leasing asigură integral complexe de servicii nefinanciare
precum întreţinere şi reparaţia, întreţinerea echipamentelor, “furnizarea
informaţiei privind exploatarea ehipamentului.”
4. Orice firmă pentru care leasingul nu este acivitatea de bază, dar nu este
interzis de statut .1
45
Există societăţi de leasing constituite de producător în scopul promovării
vînzărilor şi scopuri fiscale.
b) vînzătorul (furnizorul) – întreprinderea producătoare ori o altă
persoană fizică sau juridică care practică activitatea de întreprinzător şi
care vinde locatorului în proprietate echipament pentru ca acesta să-l
dea în posesiune sau folosinţă temporară unui terţ;
c) locatarul – persoana fizică sau juridică care practică activitatea de
întreprinzător şi care primeşte în posesiune şi folosinţă temporară, în
baza de contract de leasing, echipamentul comandat la alegerea sa de
la vînzătorul (furnizorul) indicat de le.

În afară de subiecţii indicaţi în art. 5 Lege, în literatura de specialitate se


menţionează că calitatea de subiecţi a raporturilor de leasing o au şi
intermediarii.
În calitate de intermediari pot apărea:
1. firme de buxeri
2. companii de trust
1. Е. Чекмарева, operă citată

3. companii financiare
4. companii de asigurări
5. alte persoane ce acordă servicii de intermediere dealeri, brockeri,
makleri, distribuitrori, etc.

II. Obiectul contractului de leasing.

Conform art. 4 Lege ( al.2) – obiecte ale leasingului poit fi şi mijloacele


de transport , maşinile, complexele tehnologice şi echipamentul care potrivit
clasificării în vigoare se raportă la fondurile fixe, cu excepţia celor interzise sau
limitele pentru libera circulaţie pe piaţă în conformitate cu legislaţia.

46
Mijloacele fixe-proprietatea pe care se calculează uzura, constituie
proprietatea materială utilizată în activitatea de antreprnoriat , a cărei perioadă
de exploatare este mai mare de 1 an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 1000 lei.
O condiţie esenţială pentru a fi obiect al leasingului este posibilitatea de
calculare a uzurii, bunurile pentru care nu se calculă uzura nu sunt obiecte ale
leasingului. Nu se calculează uzura loturilor de pămînt, fondurilor bibliotecare,
cinematecilor, valorilor muzeistice şi de arte plastice, clădirilor şi instalaţiilor
care prezintă monumente de arhitectură şi artă, vitelor productive şi de muncă
(cu excepţia cailor de muncă), plantaţiilor perene care nu au intrat în rod ,
mijloacelor fixe , care sunt conservante, construcţiilor capitale nefinisate.
Pentru autoturismul, valoarea căruia depăşeşte 100 mii lei , uzura în
scopul impozitării nu se calculă.

Obiectul leasingului.1 trebuie să posede următoarele caracteristici:


1. să fie folosit în scopul de întreprinzător
2. să nu fie scos din circuitul civil
3. neconsumtibil în procedura de folosinţă
1. Горемыкин, operă citată, pag 16

4. trebuie să fie bunuri individual determinate


5. după mobilitate pot fi bunuri mobile şi imobile
6. bunurile pot fi clasifcate în dependenţă de ramură construcţie, agricolă,
industrie, etc.

Contractul de leasing trebuie încheiat în formă scrisă, acest lucru reiese


din conţinutul art. 7 al.2 în vigoare la data semnării lui, sau la o alta dată stabilită
în contract”.
Contractul de leasing a bunurilor imobile încheiat pe un termen mai
mare de 3 ani în conformitate cu “legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-
XIII din 25.02.1998 trebuie înregistrat în registrul bunurilor imobile la organele

47
cadastrale teritoriale ale Agenţiei Naţionale Cadastru, Resurse Financiare şi
geodezie.
Posesia şi folosinţa bunurilor de către locatar poate induce în eroare
terţele persoane care nu au informaţia despre proprietarul adevărat. Neştiinţa
terţelor persoane pot avea urmări nefavorabile atât pentru ele cât şi pentru părţile
contractului, în special pentru locatari.
Situaţia se complică prin aceea că practic în toate sistemele de drept civil
se apără interesele dobînditorului de bunăcredinţă.
Codul Civil al RM în art. 149 prevede că :
“Dacă un bun a fost dobîndit cu plată de la o persoană care nu a avut
dreptul să-l înstrăineze, fapt de care dobînditorul nu avea şi nici nu era obligat să
aibă cunoştinţă (dobînditor de bună credinţă) proprietarul este în drept să –l
revindece de la dobînditor numai în cazul cînd bunul a fost predat de către
proprietar sau persoană căreia bunul ia fost încredinţat de proprietar în posesie.,
sau dacă i-a fost furat unui din ei., sau a ieşit din posesia lor pe altă cale fără
voia lor”.
Din cele menţionate se poate observa că dreptul de proprietate a
locatorului în cazul bunurilor imobile este garanta mai bine decât în cazul
bunurilor mobile, datorită înregistrării în Registrul bunurilor imobile. Deaceea
credem ca ar fi bievenită o astfel de publicitate şi în cazul bunurilor mobile.
În Franţa prin Decretul nr. 72-665 din 04.07.1972 s-a stabilit că contractul
de credit – baie trebuie să fie înregistrat în cancelaria judecătoriei comerciale
sau judecata de înaltă instanţă a localităţii în care îşi are sediul locatarul (art. 2).
Întreprinderea care practică credit-baie trebuie să reflecte operaţiile de leasing în
bilanţul contabil aparte şi să indice plata pentru chirie achitată şi datorată
(art.1).1
Introducerea unei posibilităţi în RM ar proteja mai bine interesele
proprietarilor, cu toate că şi în aceste cazuri pot apărea probleme în cazul
transmiterii bunurilor mobile în altă localitate.

48
Termenul contractului se stabileşte de părţi şi corespunde cu terminul de
amortizare a echipamentului sau este aproximativ acestui termij conform art. 7
al. 1, p. f, Lege .
Contractul de leasing este un contract cu executare succesivă, ceea ce
presupune ca de la iniţierea sa si pina la finalizare sa curgă o perioada in care
beneficiarul de leasing sa utilizeze bunurile supuse operaţiunii de leasing.
Durata este un element de esenţa a contractului de leasing. Societăţile de
leasing împart viaţa funcţională a echipamentului în două perioade:
I. primară-egală cu viaţa economică a echipamentului-intervalul de
timp în care se apreciază că echipamentul nu riscă să sufere o uzură
morală.
II. Secundară-echivalentă cu intervalul de timp care durează de la
Terminarea vieţii economice pînă la sfîrşitul vieţii tehnice.
In perioada I are loc răscumpărarea echipamentului.
În procesul stabilirii termenului de amortizare părţile trbuie să ia în

considerare perioada fiscală de amortizare, adică perioada de timp fixată în lege

în care proprietarii pot prevede la capitolul cheltuieli o cotă de amortizare

1. Е. В. Кабатова , operă citată , pag 64

neimpozabilă-Ordinul Ministerului Finanţelor din 25.12.1997 “Regulamentul cu

privire la modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul importării”-dar

în fiecare caz concret întreprinderea este liberă să-şi aleagă orice altă metodă de

calculare a uzurii mijloacelor fixe prevăzută de Standardul Naţional de

Contabilitate nr.10 “ Contabilitatea activurilor materiale pe termen lung care în

p.47 prevede că “la calcularea uzurii activului pot fi aplicate deverse metode,

metoda casării bancare proporţional volumului produselor/serviciilor, metoda

soldului degresiv, metoda degresivă cu rata descrescătoare”.


49
Durata prezintă importanţă pentru interpretarea convenţiilor cuprinzînd

operaţiuni de leasing şi pentru dobîndirea dreptului de proprietate. Dacă părţile

au stipulat durata sub limita minimă, operaţiunea nu este considerată ca leasing,

ci ca un contract de vînzare-cumpărare. Limita minimă marchează şi momentul

de la care se poate dobîndi proprietatea într-un contract de leasing, respectiv

exercitarea dreptului de opţiune al beneficiarului de leasing de a cumpăra

bunurile.1 Conform art.15 al.1 p. f, Lege locatarul are dreptul să exercite înainte

de termen obligaţia achitării chiriei şi să răscumpere echipamentul dacă

contractul de leasing nu prevede altfel, deci necătînd la aceea că termenul

efectiv al contractului este mai mic decît termenul de amortizare a

echipamentului-contractul este socotit contract de leasing şi nu contract de

vînzare-cumpărare.

1. D. Clocotici, Gh. Ghiorghiu “Contractul de leasing. Caractere specifice”

“Revista de drept comercial”nr 7-8 1997 pagina 23

Nici limita maximă nu trebuie depăşită, caz în care operaţiunea este o

închiriere.

Un element esenţial al contractului de leasing ( plăţii de arendă, chiria )

conform art. 10. Lege:

1.Pentru folosirea echipamentului locatarul plăteşte locatorului chiria

2. Suma totală a chiriei se constituie din:

a) suma care recuperează integral (sau aproximativ) valorea

echipamentului la momentul achiziţionării lui

50
b) suma plătită locatorului pentru achitarea mijloacelor de credit la o

rată a dobînzii fixe sau fluctuante cu care acesta a achiziţionat

echipamentul

c) cesionul plătit locatorului

d) suma plătită pentru asigurarea echipamentului a fost făcută de către

locator

e) alte cheltuieli efectuate de locator, prevăzute de contractul de leasing

3.Chiria poate fi stabilită de părţi în expresie bînească, sub formă de

marfă (compensare) sau mixtă, urmînd a fi plătită din momentul furnizării

(transmiterii) echipamentului ori după montarea, punerea în funcţiune şi

atingerea puterii lui calculate, ori după obţinerea primului venit din fabricarea

producţiei (efectuarea de lucrări, prestarea de servicii).

Referirea la ratele de chirie ce trebuie plătite reprezintă una dintre

clauzele cele mai importante ale contractului de leasing. În cazul operaţiunii de

full service leasing la chiria obţinută se adaugă şi cheltuielile efectuate pentru

întreţinerea şi repararea maşinilor odată cu îmbunătăţirea utilajului, cheltuielile

de reparaţie au o tendinţă de creştere. Durata de viaţă şi perioada de funcţionare

a unei maşini se află într-o strînsă dependenţă de gradul de folosire al acesteia.

Uzura fizică, creşterea frecvenţei defecţiunilor sunt direct proporţionale cu

intensitatea utilizării maşinii. De aceea la calcularea chiriei de leasing în special

în cazul operaţiunilor de full service leasing este uzuală stabilirea alături de

chiria lunară, trimestrială sau anuală a unui adaos la chirie calculat în funcţie de

intensitatea folosirii maşinii acest adaos poartă numele de royalty sau bonificaţie

51
de leasing. La calculul acestor bonificaţii se porneşte de la stabilirea

performanţelor medii, normale pe care maşina le poate realiza într-o lună.1

După caracterul plăţilor de leasing, leasingul a fost clasificat în mai multe

tipuri după diferite criterii, această întrebare a fost examinată anterior.

În art. 10 al 5 Lege legislatorul a prevăzut termenile legale de plată a

chiriei conform căruia:” Dacă contractul de leasing nu prevede termenile de

plată, suma anuală totală se împarte în 12 rate egale, fiecare urmînd a fi achitată

în prima decadă a lunii”.

Deosebirea între plăţile de leasing şi plăţile de arendă în contractul de

arendă constă în faptul că ele nu reprezintă plăţi pentru dreptul de folosinţă al

obiectului controlului, ce reprezintă suma integrală a cheltuielilor făcute de

locator plus un beneficiu.

1. A. Puiu “Determinarea taxei de leasing” Tribuna Economică nr. 40


1996 pag 33

2.3. Prevederile obligatorii ale contractului de leasing

Conform art.7 Lege Contractul de leasing prevede:


a) părţile contractante, cu ridicarea atributelor de identificare;
b) destinaţia şi denumirea echipamentului, caracteristica lui, termenul furnizării
(transmiterii) şi locul de aflare la locatar.
Locul de aflare la locatar a echipamentului, clauza ce se impune cu scopul ca
locatarul să aibă posibilitatea să verifice starea echipamentului şi condiţiile de
exploatare, locul amplasării echipamentului are importanţă şi pentru asigurare
dacă se schimbă locul echipamentului indicat în contract asiguratul poate refuza
52
plata sumei asigurate totodată schimbarea frecventă a locului de amplasare a
echipamentului duce la creşterea primei de asigurare.1
c) partea căreia I se acordă dreptul de alege echipamentul şi vînzătorul
(furnizorul) lui, în acest caz se determină cine poartă răspundere pentru
executarea de către vînzător a clauzelor contractului de vînzare-cumpărare şi
prejudiciul adus în procesul folosirii echipamentului.
d) Drepturile şi obligaţiile părţilor privind transportarea, recepţia, păstrarea,
montarea şi exploatarea echipamentului.
Recepţia obiectului contractului se face prin oformarea în procesul verbal de
luare în primire care este semnat de s părţi: locatar, locatar, vînzător. În
procesul verbal de luare în primire sunt înregistrate toate defectele depistate. De
la data semnării procesului verbal locatarul îşi asumă responsabilitatea pentru
bunul recepţionat.
c) partea care va suporta riscul distrugerii, al pierderii sau al deteriorării
accidentale a echipamentului.

Conform art.9 al.2 Lege “Riscul distrugerii, al pierderii sau al deteriorării


accidentale al echipamentului este transmis locatarului în momentul în care
acesta preia echipamentul dacă contractul de leasing nu prevede altfel”.
1. В.Д. Газман ,operă citată, pag 210

e) durata contractului corespunde cu termenul de amortizare a echipamentului


sau este aproximativ acestui termen.
f) Cuantumul chiriei pentru întreaga perioadă a leasingului, care include costul
integral (sau aproximativ) al echipamentului la preţurile valabile la data
încheierii tranzacţiei, ordinea, modul, forma şi termenul plăţilor, sancţiunea
pentru neefectuarea sau efectuarea factică a acestei plăţi.
g) Posibilitatea de cesiune către terţi a drepturilor de folosinţă a echipamentului.
h) Modul şi condiţiile de asigurare a echipamentului.
Partea care suportă riscul distrugerii, pierderii sau deteriorării accidentale
a echipamentului este obligată să asigure echipamentul.
53
Reieşind din lege acest risc în suportă locatarul, dar părţile pot conveni în
contractul de leasing că asigurarea să fie efectuată de locatar, locatarul
restituindu-i cheltuielile.
i) modul de folosire a echipamentului la expirarea contractului conform art.13
al(2).
j) Răspunderea părţilor pentru neexecutarea sau executare necorespunzătoare a
obligaţiilor contractuale, modul de soluţionare a litigiilor.
k) Condiţiile de modificare sau reziliere a contractului.
l) Sediul, datele referitoare la bîncile părţilor şi semnăturile părţilor.
m) Alte cauze convenite de părţi, ce nu contravin legislaţia.

Conform art.8 Lege “Contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) de


echipament, pe lîngă clauzele prevăzute de legislaţie pentru acest tip de contract
trebuie să conţină următoarele stipulări:
a) locatarul achiziţionează echipamentul anume pentru a-l da în chirie:
b) locatarul este investit cu dreptul de cumpărător, care izvorăşte din contractul
de vînzare –cumpărare (furnizare) încheiat de locatar cu vînzătorul
(furnizorul) de echipament, dacă contractul de leasing nu prevede altfel.
Conform art.11(1) Lege “Pentru a asigura încasarea chiriei, locatarul are
dreptul să prevadă în contractul de leasing orice mijloc de asigurare a executării
obligaţiilor prevăzut de legislaţie”.
Dezvoltarea leasingului în Republica Moldova în mare măsură depinde de
garanţiile sigure care ar micşora riscurile financiare la care se pot supune
participanţii la operaţiile de leasing. Locatarilor le este important să aibă
garanţia că chiria va fi achitată la timp, iar în caz de neexecutare a obligaţiilor de
locatar să fie sigur că nu va suporta pierderi.
Conform art.165 Cod Civil RM “Executarea obligaţiilor poate fi asigurată
conform legii sau contractului prin clauza penală (amendă, penalitate de
întârziere), gaj şi fidgesiune . În afară de aceasta obligaţiile între cetăţeni ori cu
participarea lor pot fi garantate prin arvonă, iar obligaţiile între organizaţii cu
garanţie”.
54
În caz de neexecutare a obligaţiilor de către locatar, locatarul are drept
conform art.14 al (1) Lege “să ceară…. restituirea echipamentului “ dar se
constată că:
1) echipamentul nu poate fi folosit ca obiect pentru încheierea unui nou contract
de leasing din cauza caracteristicilor sale tehnice şi anume datorită
imposibilităţii de demontare fără a-l distruge.
Acest motiv serveşte ca un temei de bază la societăţile de leasing şi
bîncile care le creditează de a nu examina proprietatea sa obiectul leasingului în
calitate de garanţie a tranzacţiei de leasing;1
2) echipamentul posedă caracteristici specifice sau este unic şi este foarte
greu de găsit un nou locatar pentru a încheia alt contract de leasing.
De exemplu în cazul activităţii de leasing în RM, firma RANK XEROX
LEASING, încheie contractele de leasing avînd o garanţie bancară sumei
estimate. În contractul de leasing de la banca se obligă să achite la prima cerere
şi în mod necondiţionat şi irevocabil toate eventualele debite rezultate din
neacoperire comenzilor făcute la RANK XEROX LEASING.
O asemenea repartizare a riscului care nu se conţine în contractul de chirie
este explicabilă, de oarece proprietarul procură, de obicei la solicitarea şi în

1. IBIDEM, pag 112

interesul beneficiarului.1
Pentru a repartiza riscurile în operaţiile de leasing au fost elaborate 3
direcţii:
1. folosind structura organizatorică existentă pentru realizare a
proiectului de leasing corect, să atragă în calitate de garanţie 6-8
participanţi.
2. direcţia presupune crearea unei companii, societăţi pe acţiuni pentru
realizarea unui proiect de leasing, de regula acest proiect este
voluminos după preţ şi bunurile transmise în leasing.

55
3. Direcţie de repartizare a riscurilor financiare poate fi obţinută pri
atragerea organelor statului în calitate de garant.2

Garanţia statului constituie o bază bună şi sigură pentru activitatea


economică, dar să ne bazăm pe o lărgire a practicii de garantare din partea
statului nu trebuie. Statul nu poate, dar nici nu trebuie să garanteze majoritatea
proiectelor de leasing.
Statul trebuie să apară în calitate de garant numai în cazul proiectelor care
prezintă no importanţă majoră pentru economia naţională.

2.4. Drepturile şi obligaţiile părţilor. Răsputerea lor.

a) Drepturile şi obligaţiile locatorului:

Conform art. 14 al.1 Lege locatorul are dreptul:


- sa aleagă, cu acordul locatarului, echipamentul şi vînzătorul
(furnizorul) lui;
- sî folosească echipamentul în calitate de gaj la obligaţiile sale faţă de
terţi, dacă contractul de leasing nu prevede altfel;

1. E. Hrişcev, V. Goreacii, operă citată, pagina 7


2. В. Газман, operă citată, pag 104
- în cazul în care locatarul încalcă substanţial clauzele contractului, sî
ceară achitarea integrală înainte de teren a chiriei sau rezilierea
contractului cu reparaţia pagubelor sau restituirea echipamentului;

Art.14 al. 2 Lege stabileşte obligaţiile locatorului:


- să nu intervină în alegerea echipamentului şi a vînzătorului de
echipament pe care o face locatarul, dacă contractul de leasing nu
prevede altfel;

56
- să nu opereze modificări fără acordul locatarului în contractul de
vînzare-cumpărare (furnizare) de echipament;
- sî dea locatarului contra plată în posesie temporară echipamentul său;
- să încheie din însărcinarea locatarului, contract de vînzare-cumpărare
de echipament ale de locatar cu vînzătorul indicat de acesta, să achite
costul echipamentului şi să încrednţeze locatarului executarea
obligaţiilor sale privind excepţionarea lui, formularea cerinţelor care
izvorăsc din acest contract dacă contractul de leasing nu prevede altfel.
- La expirarea contractului de leasing să primească echipament, dacă
locatarul nu-şi exercită dreptul de a recepţiona echipamentul de a-l
achiziţiona cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul conform
art.13 al.2.

În literatura de specialitate se menţionează că obligaţiile locatorului pot fi


clasificate în principale şi adiacente.
1. Locatarul are o obligaţie principală care constă în reţinerea unei sume
de bani pentru finanţarea achiziţionării bunului;
2. Obligaţia de a conserva şi transmite beneficiarului titlului de
proprietate avînd ca obiect bunul finanţat;
3. Transmiterea titlului de proprietate de finanţator către beneficiar şi a
manifestat intenţia de cumpărare a bunului.1
1. D. Clocotici, Gh. Ghiorgiu “Contractul de leasing” Revista de drept
comercial nr 9 1997
b) Conform art.15 al 1 Lege locatarul are dreptul:
1. să aleagă independent echipametul şi furnizorul lui sau să încredinţeze
locatarului această alegere;
2. să formuleze vînzătorului de echipament cerinţe ce izvorăsc din
contractul de vînzare-furnizare de echipament, dacă contractul de
leasing nu prevede altfel;

57
3. să refuze recepţionarea echipamentului ce nu corespunde condiţiilor
din contractul de leasing şi să suspende achitarea către locator a chiriei
pînă cînd va fi eliminată încălcarea clauzelor din contract;
4. sî ceară rezilierea contractului de leasing în cazul în care locatorul
încalcă clauzele lui, precum şi repararea pagubelor pricinuite astfel;
5. să stabilească independent pe baza contractuală executantul lucrărilor
de reparaţie negarantată şi a altor servicii de iniţiere a echipamentului.
6. Să execute înainte de termen obligaţia achitării chiriei şi să răscumpere
echipamentul dacă contractul de leasing nu prevede altfel;
7. La expirarea contractului de leasing să recepţioneze echipament sau
să-l achiziţioneze cu titlu de proprietate sau să-i prelungească durata de
folosire în condiţii coordonate cu locatorul, dacă contratul nu prevede
altfel

Conform art.15 al.2 Lege locatarul nu are dreptul fără acordul locatorului:

1. să modifice contractul de vînzare-cumpărare de echipament sau să


întrerupă acţiunea lui;
2. să gajeze echipamentul, să-l subînchirieze sau înstrăineze unor terţi.

Conform art.15 al.3 Lege locatarul este obigat:


1. să prezinte locatorului informaţia referitoare la echipament şi la
vînzătorul lui;
2. să coordoneze cu locatorul proiectul contractului de vînzare –
cumpărare de echipament;
3. să execute obligaţiile de recepţionare a echipamentului şi de formulare
a cerinţelor ce apar din contratul de vînzare –cumpărare de
echipament, dacă contractul de leasing nu prevede altfel.
4. Să informeze locatorul despre cumpărarea echipamentului, clauzele
din contractul de vînzare –cumpărare

58
5. Pe durata contractului de leasing să asigure integritatea
echipamentului, menţinerea în stare de funcţionare şi folosire a lui
numai în conformitate cu clauzele din contract.
6. Să suporte toate cheltuielile pentru recepţionarea, montarea,
exploatarea, menţinerea, deservirea tehnică, reparaţia şi asigurarea
echipamentului, dacă contractul de leasing nu prevede altfel
7. Să achite chiria în modul stabilit de contractul de leasing
8. La expirarea contractului de leasing să restituie locatorului
echipamentul în starea stipulată de contract, în cazul în care nu-şi va
executa dreptul prevăzut la articolul 13 al.2 Lege de recepţie,
achiziţionare a echipamentului cu titlu de proprietate sau perlungire a
contractului.

Ca şi în cazul locatorului , locatarul are o obligaţie principală şi anume de


a rambursa finanţatorul în mod succesiv sub forma unor redevenţe , suma de
bani împrumutată împreună cu celelalte cheltuieli făcute de finanţator plus un
beneficiu. Obligaţia de rambursare este total independentă de folosinţa efectivă a
bunului finanţat. Obligaţia de rambursare a redevenţelor este corelată la final,
Opţiunea beneficiarului de a cumpăra bunul.
Obligaţiile beneficiarului referitoare la obiectul leasingului sunt
numeroase din care o mare parte sunt preluate de la proprietarul bunului.
Acestea sunt următoarele:
a) obligaţii specifice proprietarului
- de a contracta cu furnizorul un bun determinat
- de a obţine livrarea bunului de către furnizor
- de a recepţiona bunul
- de a răspunde pentru deficienţele bunului
- de a menţine bunul într-o stare corespunzătoare folosinţei
- de a suporta riscurile bunului
b) obligaţii specifice beneficiarului

59
- de a folosi bunul conform destinaţiei sale ori celei convenite de părţile
contractante
- de a menţine valoarea economică a bunului mai puţin apreciată
datorită folosinţei şi trecerii timpului
- de a nu modifica bunul fără autorizaţia finanţatorului
- de a nu ceda folosinţa bunului unor terţi fără acordul locatorului
- de a lăsa finanţatorul să verifice în orice moment starea bunului.1
c) drepturile şi obligaţiile vânzătorului:
conform art. 16 al 1 Lege drepturile, obligaţiunile şi răspunderea vânzătorului de
echipament se reglementează de legislaţie şi de contractul de vânzare-
cumpărare.
Art. 16 al 2 Lege stabileşte că dacă în contractul de vânzare-cumpărare de
echipament este prevăzută obligaţia vânzătorului de a livra şi instala
echipamentul în locul şi termenul stabilit cu locatarul; îndeplinirea acestei
condiţii se autentifică prin acte de recepţionare-peredre şi montare de
echipament semnate de ambele părţi.
Răspunderea părţilor
“Legea cu privire la leasing” pune în sarcina părţilor enumerarea cazurilor
în care survine răspunderea şi stabilirea sancţiunilor concrete în cazul când
părţile neglijează acest drept survine o răspundere prevăzută de lege.
Conform art. 14 al 3 şi art. 15 al 3 Lege locatorul şi locatarul poartă
răspunderea pentru neexecutarea sau executarea neadecvată a contractului de
leasing.
1. IBIDEM, pagina 42

Dacă în rezultatul neexecutării obligaţiilor sau executării neadecvate se


cauzează prejudiciu, acest prejudiciu urmează a fi recuperat conform
prevederilor art. 215 COD CIVIL RM.
Conform art.9 al 2 Lege riscul distrugerii pierderii sau deteriorării

60
accidentale a echipamentului este transmis locatarului în momentul în care
acesta preia echipamentul, dacă contractul de leasing nu prevede altfel.
Dacă în perioada acţiunii contractului de leasing echipamentul se
deteriorează înaintea de expirarea termenului de amortizare locatarul
compensează locatorului ratele de chirie neachitate în cuantumul stipulat în
contract.
Conform art. 14 al 1 p. c) în cazul în care locatorul încalcă substanţial
clauzele contractului locatorul are dreptul să ceară achitarea integrală
înainte de termen a chiriei sau rezilierea contractului cu reparaţia pagubelor.
Conform art. 12 al 6 Lege partea va răspunde pentru pagubele cauzate
celorlalte părţi prin modificarea sau rezilierea contractului. Locatorul nu poartă
răspundere faţă de locatar pentru modul în care vânzătorul execută contractul de
vânzare-cumpărare de echipament şi nici pentru prejudiciul cauzat de
echipament, vieţii şi sănătăţii persoanelor bunurilor locatorului sau unei terţe în
procesul folosirii echipamentului cu excepţia cazurilor în care locatorul a ales
echipamentul şi vânzătorul a încălcat clauzele contractului a intervenit în
alegerea echipamentului şi vânzătorului acestuia.

2.5. Structura legăturilor contractuale în cadrul


realţiilor de leasing.

Structura legăturilor contractuale reprezintă cercul participanţilor la


relaţiile contractuale precum şi interferenţa relaţiilor contractuale. Conform
art.16 în cadrul operaţiunii de leasing se aplică structura simplă şi structura
compusa a legăturilor contractuale. Structura simplă presupune existenţa unui
contract unic tripartit care include b3 subiecte: locator, locatar şi vînzător. În
literatura de specialitate se susţine că leasingul clasic se caraterizează prin
caratcerul tripartit.
Structura compusă presupune existenţa a 2 contracte distincte: Contractul

61
de vânzare-cumpărare şi contractul de leasing. În final conţinutul acestor
contracte trebuie să corespundă tripardid de leasing.
Lease backul este un mod esenţial bipartit şi cu toate aceste legislaţia care
îl consacră dar şi doctrina îl consideră ca fiind un contract de leasing.
Dealtfel, chiar şi operaţiune clasică de leasing în cadrul căreia creditorii
rprocură bunurile finanţate de la furnizor , intervenţia în relaţia comercială a
furnizorului de bunuri are un caracter temporar şi se limitează la faza iniţială.
Operaţiunea transferă într-o realie cu caracter bilateral. Această transformare
este consecinţa diferenţei de natură dintre cele 2 operaţiuni periodice anume,
vînzarea este un contract cu execuţie imediată în timp ce contractul propriu-zis
de leasing , constând într-o creditare pentru o perioadă determinată de timp ,
este cu excepţie succesivă pe parcursul mai multor ani.
Chiar în timpul desfăşurării fazei iniţiale a operaţiunilor de leasing nu
există o veritabilă participare trpatită, ci în realitate sunt 2 contracte distincte, un
contract de vânzare cumpărare şi un contract cu caracter financiar încheiat între
creditorul de leasing şi beneficiarul utilizator.
Acestei relaţii contractuale ii este atribuită denumirea de leasing. Există o
strînsă conexitate între cele două feluri de contracte din punctul de vedere a
finanţării lor, motiv pentru care ele sunt complimentare întrucâtsocietatea de
leasing nu va cumpăra bunurile decât dacă are certitudinea că le va da
beneficiarului de leasing şi invers, contractul de leasing va fi încheiat numai
dacă tratativele relative la achiziţionarea de bunuri au fost finalizate între
furnizorul lor şi societatea de leasing.1
Această concluzie recurge din mecanismul derulării operaţiunii de
leasing.
1. D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, “Aspecte tripartite ale operaţiunii de
leasing ” “Revista de drept comercial ” nr 2 1997 pag 20

Mecanismul încheierii şi derulării contractului de leasing.

Operaţiunile de leasing presupun o succesiune de etape. Majoritate


62
specialiştilor consideră necesare 3 etape succesive de realizare.
Prima etapă este cea de formarea contractului, următoarea de realizare a
locaţiunii, a treia – de finalizare a contractului.
Contractul de leasing se va supune regulilor generale din dreptul comun
care guvernează încheirea contractelor prin întâlnirea cererei cu oferta.
La acest punct vom avea în vedere nu numai procedura de încheiere a
contractului de leasing dintre locator şi locatar, ci ne vom referi la toate etapele.
Altfel spus, vom analiza încheierea întregii operaţiuni de leasing ce
cuprind raporturile specifice locator-utilizator şi raporturile ce se nasc în
structura tripartit pînă la momentul în care utilizatorul intră în posesia bunului.

I. Etapa de formare a contractului.


Conturarea contractului de leasing se poate face pe mai multe căi. În
doctrină au fost analizate 3 situaţii în funcţie de scopul urmărit. Este
vorba de leasingul mobiliar, imobiliar şi de cesiune a leasingului.
1. formarea contractului în cazul leasingului mobiliar
realizarea unui contract de leasing mobiliar presupune un timp îndelungat
pentru ca raporturile dintre cele 3 părţi să se poată închega şi a se ajunge
la un acord devans.
În mod obişnuit procesul se începe prin iniţierea utilizatorului de a
contracta furnizorul de bunuri1 (a), dar pot fi şi alte variante, societatea de
leasing întocmeşte şi transmite propunerea de închiriere locatarului viitor2

1. D. Clocotici, Gh. Ghiorghiu , operă citată, pag 63


2. A. Puiu “Iniţierea şi derularea tranzacţiei de leasing”Tribuna Economică nr
41 pag 23
3. E. Чекмарева “Etapele schema generală a procesului de leasing”
“Хозяйство и право” 1994

sau locatarul contractează viitorul locator prin cererea comandată 3,


ulterior se caută o societate de leasing, dispusă de a finanţa (b), în cazul

63
cînd ea este prezentă se caută al 3-lea partener; apoi se cumpără bunul
de la furnizor (c), procesul se termină prin realizarea măsurilor de
publicitate (d).
a) înţelegerea dintre utilizator şi furnizor.
Viitorul utilizator caută printre furnizorii de bunuri pe acel ce produce ori
comercializează bunurile ce ii sunt necesare. El ii solicită furnizorului
caracteristicile tehnice, termenul de livrare, preţul, funcţia, de care va lua o
hotărâre.
În funcţie de preferinţele viitorului utilizator privitoare la caracteristicile
bunului termenul de livrare şi preţ, furnizorul pentru formarea contractului de
leasing. Cererea constituie doar o ofertă de a contracta pe care societate de
leasing poate să o acopere sau să o refuze. Dacă cererea este acceptată ,
societatea de leasing şi utilizatorul vor semna contractul.1
c)Încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
Deoarece furnizorul a tratat cu utilizatorul încă înaintea semnării
contractului de leasing el are deja o ofertă avansată de vînzare adresată societăţii
de leasingn aleasă de utilizator.
Pentru a se realiza contractul de vânzare-cumpărare este suficient ca o
societate de leasing să se adreseze furnizorului cu o comandă de a achiziţiona
bunul ales de utilizator.
După primirea comenzii furnizorul solicită societăţii de leasing un avans
în preţ pentru a avea certitudinea realizării contractului. Furnizorul pune la
dispoziţie bunul şi garantează contra viciilor, iar societatea achită preţul
convenit.2 Conform art. 16 al 2 îndeplinirea obligaţiunilor contractuale de a
furniza bunul locatorului se perfecţionează în actul de predare a recepţiei.
b) încheierea contractului de leasing
dacă problemele tehnice privitoare la caracteristicile bunului termenele de
1.D. Clocotici, Gh. Ghiorghiu, operă citată, pag 75
2. IDEM, pag 71
livrare şi preţ au fost rezolvate, viitorul utilizator le rezolvă pe cele
financiare.

64
În acest scop utilizatorul se adresează unei societăţi de leasing cu o cerere
de leasing unde indică:
1. informaţii asupra bunului, avantajele folosirii acelui bun (planul de
afaceri), persoanei viitorului utilizator, capacităţii financiare de restitui
creditul.
2. Investiţia comportă întotdeauna un grad de risc; evaluarea riscului are
2 aspecte: obiectiv şi subiectiv. Componenţa obiectivă este dată de
mediul de realizare a investiţiei, modul de investire a fondurilor. Toţi
factorii de risc se transformă în indici obiectivi care vor sta la baza de
calcul a preţului finanţării.1
c) publicitatea operaţiunilor de leasing
legislatorul nu a prevăzut aceste momente în lege, dar părţile în contract
pot prevedea diferite măsuri pentru a garanta dreptul de proprietate a
locatorului.

3. formarea contractului de leasing imobiliar

Leasingul imobiliar se formează în conformitate cu legislaţia şi sunt


asemînătoare leasingului mobiliar. Există şi deosebiri specifice bunurilor
imobile care sunt supuse pe calea dreptului comun unor reglamentări speciale
privind dobândirea dreptului de proprietate. Un prim aspect specific priveşte
modul în care societatea de leasing imobiliar dobândeşte proprietatea imobilului:
1. prin achiziţionarea imobilului de la un terţ
2. prin construirea imobilului de către o societate de leasing.
Leasingul imobiliar se complică prin 2 probleme cea a achiziţiei terenului
şi cea a echipării construcţiei.
a) achiziţia terenului presupune folosirea de fonduri prealabile de către 1. D.

1.Clocotici, Gh. Ghiorghiu, operă citată, pag 66


societatea de leasing; terenul este achiziţionat în numele şi pentru viitorul
utilizator, însă construcţiile sunt edificate de locator şi rămân proprietatea lui pe
toată durata leasingului.
65
Rezultă că locatorul pe toată durata contractului are folosinţa terenului fără a
dobândi proprietate; deaceea considerat ca viitorul utilizator a construcţiei a
consimţit să construiască pe terenul său, ceea ce face ca să aibă calitatea de
superficiar. Această soluţie deşi logica după regulile clasice referitoare la
deşmembrămintele dreptului de proprietate, pare totuşi curioasă prin raportare la
operaţiunile de leasing unde societatea de leasing şi utilizatorul convin în
reglarea raporturilor lor juridice privitoare la teren, înainte ca utilizatorul să
dobândească proprietatea.
b) cea de-a doua problemă specifică la derularea construcţiei imobilului este
legată de timpul îndelungat de realizare a construcţiei, ceea ce determină un
protocol de definire a modalităţilor de construcţie de elaborare pe durata
realizării contractului. Odată construcţia terminată, contractul de leasing este
semnat, dacă nu a fost semnat însă, şi poate începe perioada de locaţie.1

3. Formarea contractului de leasing în cesiunii.

În cazul când părţile sunt de acord se poate proceda la transmiterea


drepturilor şi obligaţiilor utilizatorului către o terţă agreată de societatea
leasingului. Terţul se subrogă în locul utilizatorului, după purtarea în prealabil a
negocierilor pentru stabilirea conţinutului clauzelor de cesiune.

II. Etapă de realizare a locaţiunii.


Etapa locaţiunii bunurilor aflate în leasing începe din momentul primirii
lor la dispoziţia utilizatorului ce durează pe timpul stabilit prin contract.Durata
poate fi foarte scurtă pentru leasingul mobiliar (câţiva ani) sau poate fi
îndelungată pentru leasingul imobiliar (10-20 ani sau mai mult).
1. IDEM, pag 82

Pe durata locaţiunii finanţatorul şi utilizatorul au drepturi şi obligaţii


specifice stabilite legal şi convenţional. Drepturile şi obligaţiunile părţilor au
fost examinate anterior.
66
Pe parcursul derulării contractului de leasing pot apărea anumite situaţii dificile
ca: înstrăinarea bunului de beneficiar, falimentul beneficiarului, insolvenţa
finanţatorului, dar în fiecare caz problemele urmează a fi soluţionate în
conformitate cu legislaţia, aportul , draptul de proprietate.
Complexitatea relaţiilor de leasing ridică o problemă dificilă. Care sunt
urmările rezilierii contractului de vânzare - cumpărare încheiat între locator şi
vânzător pentru contractul de leasing locator şi locatar?
“Anularea contractului de vînzare-cumpărare cu necesitate duce la rezilierea
contractului de leasing cu condiţia aplicării clauzelor ce au ca scop aplanarea
urmărilor acestei rezilieri”.
Deci contractul de leasing nu este supus rezoluţiei sau nulităţii retroactive
dar pur şi simplu se reziliază, iar societatea creditară nu trebuie să întoarcă plata
de arendă primită până la anularea vânzării.1
Pentru a diminua urmările negative ale anulării contractului ar fi
benevenit includerea în contractul de leasing a clauzelor ce ar reglamenta aceste
momente.
III. Etapa de finalizare a contractului de leasing
Durata de folosinţă a bunului de către utilizator este variabilă, părţile
contractante având deplină libertate de a o determina în practică însă libertatea
juridică este limitată de necesităţi economice, durata de locaţiune corespunzând
perioadei de amortizare potrivit legislaţie.
Contractul de leasing poate înceta la termenul convenit de părţi sau
înainte de acel termen, urmare a intervenţiei unor cauze care ţin de voinţa unei
parţi ori a unui echipament.
1. C. Cavalda J. Stoufflet “Банковское право”, Москва 1996,pag 3

II.6 Modificarea şi încetarea şi încetarea contractului


de leasing

67
Conform art. 12 Lege modificarea sau realizarea contractului de leasing se
efectuiază cu acordul părţilor, iar în caz de litigiu prin hotărârile instanţelor de
judecată. În cazul modificării sau rezelierii contractului de leasing, părţile nu au
dreptul să ceară rambursarea executărilor efectuate conform obligaţiunilor pînă
la momentul modificării sau rezelierii lui.
Modificarea unilaterală sau realizarea unilaterală în temeiurile
neprevăzute de prezente lege atrage dup sine răspunderea a părţi cuplabile
pentru pagubele cauzate celeilate părţi.
Conform srt.13 al 2 Lege contractul de leasing încetează în cazul :
a) expirării contractului
b) rezelierea contractului cu acordul părţilor sau cererea unei părţi în
condiţiile art.12.

1. încetarea contractului înainte de termen


Rezelierea contractului de leasing poate fi făcută numai în cazurile
strict indicate de lege în ambele părţi conform art 12 Lege locatarul are dreptul
să ceară rezelierea, dacă locatorul:
a) nu respectă clauzele contractului
b) a decis să se lichideze ori instanţa de judecată a itentat împotriva
lui procedură falimentară.
Conform art 12 al 3 Lege locatorul are dreptul să ciară rezilierea
contractului dacă echipamentul:
a) a fost furnizat în termenul stabilit în contract;
b) nu corespunde calităţii ansamblulul de piese şi accesorii sau altor
condiţii de furnizare.

2. Încetarea contractului de leasing la termen

Utilizatorul are 3 posibilităţi:


1. să achiziţioneze bunul
2. să-l restituie
68
3. să continuie contractul de leasing:
a) conform art.13 al2 Lege în cazul expirării contractul,
echipamentul:
1. trece în proprietatea locatarului dacă durata leasingului
corespunde cu termenul de amortizare a echipamentului şi
chiria stabilită în contract plătită integral
2. poate fi răscumpărat de locator la preţul convenit de părţi.
Cu excepţia dreptului de opţiune de a achiziţiona bunul se poate executa
pînă la expirarea contractului de leasing.
Conform art.15 al.1 Lege locatarul are dreptul să execute înainte de
termen obligaţia achitării chiriei şi să răscumpere echipamentul.
În contractele de leasing imobiliar este utilizată şi o lată tehnică de
achiziţie pentru situaţia în care se permite societăţii să construiască, deci
proprietatea asupra construcţiei este transmisă utilizatorului, conform unei
clauze expuse în ca el contract.1.
b)restituirea bunului
Conform art 13 al 2 litera d Lege în cazul expirării contractului
echipamentul se restituie locatorului.
a)-c)
lucrul trebuie restituit în starea în care se află, dar fără depăşirea gradului
de uzură normală. Deteriorările care exced uzura normală sunt imputabile
utilizării care datorează despăgubirii societăţii de leasing.
Pare firesc a considera că arbitrajul furnizorului este cel mai indicat.
Restituirea bunului este o soluţie neconvinabilă pentru soietatea de leasing.
O situaţiei ai dificilă este aceea în care bunul utilizat este uzat normal ori
fizic, iar societatea de leasing nu-l mai poate exploata. Considerăm cî pentru
1. D. Clocotici , Gh. Gheorghiu , operă citată, pag 113

această situaţie societatea de leasing va acţiona în baza legii amortizării şi va


casa acele bunuri.1
c) Prelungirea contractului de leasing.
69
Conform art 14 al 2 litera c în cazul expirării contractului echipamentul
rîmîne în posesia şi folosinţa temporară a locatarului, dacă contractul a fost
prelungit de părţi.
Pentru a prelungi contractul locatarul adresează cerearea locatorului
înainte de expirarea contractului.
Rezelierea contractului de leasing are ca temei juridic promisiunea
unilaterală de reînnoire făcută de societatea de leasing în primul contract.
Specificăm că în textul legii menţionate mai sus se foloseşte expresia de
“prelungite de părţi” termenul de prelungire trebuind a fi înţeles în sensul
anterior.2

1. IBIDEM, pag 114


2. IBIDEM, pag 114

70
Contract cu privire la leasingul financiar al mijloacelor
circulante cu amortizarea totală

71
Or._______________ “___” ___________199_
________________________________________________________________
(denumirea întreprinderii care predă în leasing) denumită în continuare
“locatar”, în persoana______________________________________________
(numele, prenumele, postul ocupat)
ce acţionează în baza _______________________________________________
(denumirea documentului de constituire)
pe de o parte, şi ___________________________________________________
(denumirea utilizatorului) denumit în continuare “locator”,
în persoana ______________________________________________________
(numele, prenumele, postul deţinut)
ce acţionează în baza _______________________________________________
(denumirea documentului de constituire)
înregistrat________________________________________________________
(denumirea organului ce a înregistrat documentul) (data numărul înregistrării)
pe de o parte ,au încheiat prezentul contract privind următoarele:

1. Obiectul contractului

1.1 În conformitate cu cererea Locatorului, Locatarul se obligă să procure şi să


plătească pentru a preda mai apoi în leasing Locatorului următoarea avere
aleasă de Locator:
Nr. Denumirea Tipul, Termenul Cantitate Numele Termenul Costul
d/o obiectului modelul, de a vânzătorulu de livrare averii,
averii marca deservire unităţilor i, nr.şi data mii lei
contractului
de livrare
1 2 3 4 5 6 7 8

Indicaţii
1. Termenul de deservire a grupei 4 se determină bazându-se pe normele

72
amortizării în vigoare sau la acordul părţilor reeşind din normele cu privire la
accelerarea amortizării admise.
2. Obiect al prezentului contract poate servi averea câtorva denumiri, care
dispun de acelaşi termen de deservire.
În total se procură avere în suma ______________mii lei,
Incluzând cheltuielile de transport_____________lei şi
Taxa pe valoare adăugată___________lei.
1.2 Averea se livrează şi va fi utilizată de Locator pe
adresa:________________________________________________________
Schimbarea adresei averii poate fi efectuată cu acordul în scris al
Locatorului.
1.3 Locatarul este obligat să înştiinţeze vânzătorul cu privire la procurarea
averii în conformitate cu prezentul contract pentru transmiterea ulterioară în
leasing locatarului.
1.4 Locatarul coordonează cu furnizorul toate caracteristicile economico-
tehnice ale averei, indicate în punctul 1.1, incluzând specificarea garanţiilor
vânzătorului după calitatea averei, termenele şi locul furnizării şi încheie cu
acesta un contract comercial, care împreună cu specificările reprezintă o parte
indisolubilă a prezentului contract.
2.Termenul leasingului.
Averea (proprietatea) indicată în punctul 1.1 se transmite în leasing pe un
termen de _____ani_____ luni, începând cu data recepţionării de către locatar .
3. Primirea averii
3.1 primirea averii, furnizate conform prezentului contract, se efectuiază de
locator la locul livrării în prezenţa reprezentantului locatorului
3.2 la primirea averii se întocmeşte actul de primire, care confirmă integritatea
livrării averii în conformitate cu indicii economico-tehnici ai săi, care sunt
prevăzuţi de contractul comercial.
Actul de primire se semnează de către reprezentanţii locatorului,
locatarului şi cel al furnizorului.
3.3 cheltuielile prevăzute de procedura de primire le achită locatorul.
73
3.4 defectele descoperite la primirea averii se reflectă în actul de primire. Dacă
este imposibil de a înlătura defectele livratorul este obligat să înlocuiască averea
defectată din cont propriu.
3.5 dacă locatorul refuză să recepţioneze averea în cauza defectelor, excluzând
utilizarea normală a averii, el trebuie să pună la conştiinţă în formă scrisă
locatorul. Atenţia indicată dă locatorului dreptul să rezelieze contractul de
vânzare-cumpărare a averii.
3.6 la primirea averii trebuie să fie întocmit actul de primire în termen de 30 zile
din data livrării. Dacă în termenul indicat locatorul nu semnează actul de primire
şi în acest timp nu anunţă despre refuzul de a recepţiona conform punctului 3.5
al prezentului contract, primirea se socoate efectuată.
3.7 după primirea averii locatorul îşi asumă drepturile locatorului cu livratorul
scuteşte locatorul de toate pagubele şi acţiunile în judecată legate de aceasta. De
la data primirii averii locatorul se refuză de orice pretenţii directe şi indirecte
către locatar.
3.8 Părţile consideră, că averea este transmisă locatorului în acea stare, ca în
care se găsea la momentul semnării contractului.
4. Dreptul asupra proprietăţii şi dreptul de utilizare a averii.
4.1 Dreptul exclusiv al proprietăţii asupra averii, care se vinde în leasing
conform prezentului.
4.2 Locatorul din data semnării actului de primire îşi asumă responsabilitatea
pentru păstrarea averii şi obligaţia de a proteja din cont propriu dreptul
proprietăţii asupra lui al locatarului.
4.3 dreptul excepţional de utilizare a averii, transmise conform prezentului
contract în leasing îl are locatorul.
4.4 locatorul garantează, că dreptul locatarului de a se folosi de avere nu va fi
încălcate de el.
5. Asigurarea averii
5.1 Toate riscurile privind decesul, pierderile, furtul averii în timpul transportării
sale la locul de livrare le poartă locatorul.

74
5.2 Toate riscurile privind decesul, pierderile etc., din momentul livrării şi le
asumă locatorul.
5.3 La apariţia cazului asigurării locatorul se obligă să întreprindă următoarele:
a) din cont propriu şi după cum crede de cuviinţă să repare averea
defectată.
b) dacă averea nu poate fi reparată, ia trebuie să fie înlocuită cu alta.
c) să achite locatarului toată datoria plăţilor de leasing,
6. Utilizarea averii
6.1 Locatorul se obligă să utilizeze averea strict după destinaţie directă.
6.2 Locatorul din cont propriu execută deservirea tehnică şi reparaţia averii.
6.3 Locatorul se obligă să nu execute nici un fel de modificări constructive ale
averii.
6.4 Fără acordul în scris al locatarului locatorul este obligat să nu întărească în
vreun fel averea la construcţia încăperilor.
6.5 Locatorul are dreptul să transmită în sub-leasing cu acordul în scris al
locatarului.
6.6 Locatorul se obligă la rugămintea locatarului să informeze la timp despre
starea averii.
6.7 Locatarul are dreptul în orice timp să verifice starea şi condiţiile utilizării
averii.
7. Plăţile de leasing
7.1 Locatorul pentru dreptul acordat lui a folosirii averii, transmis lui în leasing
conform prezentului contract se obligă să plătească locatarului plăţi de leasing în
sumă de_____lei, în acelaşi rând după ani.

20____ ______________lei
20____ ______________lei
20____ ______________lei
20____ ______________lei
20____ ______________lei

75
7.2 Achitarea plăţilor de leasing se efectuiază în fiecare _______ pe părţi egale
din suma anuală a plăţilor de leasing conform punctului 7.1.
7.3 În cazul nedepunerii pe cotul locatarului a mijloacelor în contul stingerii
plăţilor din partea locatorului.
7.4 Prima achitare în contul sumei totale ale plăţilor conform punctului 7.1
locatorul o achită în formă de avans.
7.5 După acordul părţilor suma totală a plăţilor de leasing şi plăţile periodice în
perioada acţiunii prezentului contract.
8. Condiţiile de forţă majoră
8.1 Părţile sunt scutite de răspundere pentru neîdeplinirea obligaţiilor a
prezentului contract în cazul, dacă această neîndeplinire este iscată de condiţiile
de forţă majoră.
8.2 Partea pentru care s-a creat imposibilitatea executării obligaţiilor conform
contractului, este obligată să aducă la cunoştinţă în formă scrisă partea opusă
despre apariţia şi încetarea circumstanţelor expuse mai sus nu mai târziu de zece
zile din data apariţiei lor.
8.3 În cazul apariţiei condiţiilor de forţă majoră trebuie să le confirme Ministrul
de industrie şi comerţ RM, să le determine continuitatea.
8.4 Dacă aceste circumstanţe vor dura mai mult de patru luni, părţile se vor
întâlni pentru a discuta, ce fel de măsuri va trebui de întreprins.
9. Soluţionarea litigiilor
În caz dacă părţile nu convin la un acord, toate litegiile şi neînţelegerile
apărute în rezultatul neexecutării condiţiilor prezentului contract.
10. Condiţii generale
10.1 Toate modificările şi completările la contract sunt socotite valabile, dacă ele
sînt întocmite în formă scrisă şi sunt semnate de părţi.
10.2 Orice înţelegere dintre părţi, ce atrage după sine noi obligaţii, care nu reies
din contract, trebuie să fie aprobată în formă scrisă de către părţi ca supliment la
contract.

76
10.3 După semnarea contractului toate înţelegerile scrise şi orale anterioare,
convorbirile şi corespondenţa dintre părţi îşi pierd puterea de acţiune, dacă în
contract nu sunt trimiteri la acestea.
10.4 Prezentul contract se întocmeşte în 2 exemplare ce au aceiaşi putere
juridică.
10.5 Toate anexele la prezentul contract sunt părţi indisolubile ale lui şi fără
acestea contractul nu are nici o putere juridică.
10.6 Nici una dintre părţi nu are dreptul să transmită drepturile şi obligaţiile sale
conform prezentului contract unor terţe persoane fără acordul înscris al părţii
opuse.
11. Încetarea contractului.
11.1 Acţiunea contractului încetează odată cu expirarea termenului contractului
sau în cazul rezilierii lui.
11.2 Contractul poate fi reziliat la convenirea părţilor sau conform hotărârii
Judecăţii, dacă o parte îşi expune cerinţa despre rezilierea lui.
11.3 Locatarul e în drept să ceară rezilierea contractului în cazurile următoare:
11.3.1 Contractul de vânzare-cumpărare a averii-obiectul contractului n-a
intrat în acţiune sau a fost anulat din orice alt motiv până la livrarea averii
locatorului.
11.3.2 Vânzătorul din orice motiv nu a fost în stare să livreze averea
locatorului.
La rezilierea contractului în cazurile indicate în punctele 11.3.1 şi 11.3.2
locatarul şi locatorul sunt scutiţi de obligaţiile reciproce conform prezentului
contract.
11.3.3 Locatorul în decursul termenului, care depăşeşte 30 zile nu-şi
îndeplineşte obligaţiile pe un careva tip de plăţi, prevăzut de prezentul contract.
11.3.4 Locatorul la momentul primirii cerinţelor despre plată nu achită
datoriile (incluzând amenda pentru înîrzierea, în timp de 3 săptămîini.
11.3.5 Locatorul admite folosirea averii- obiectul contractului cu
încălcarea condiţiilor contractului.

77
11.3.6 Contractul de vânzare-cumpărare a averii- obiectul contractului de
leasing se anulează după livrarea lui din diferite motive, răspunderea o poartă
locatorul.
11.3.7 În perioada acţiunii prezentului contract întreprinderea locatorului
se lichidează.
La rezilierea contractului din motivele indicate în punctele 11.3.3-11.3.7,
locatorul este obligat să plătească locatarului suma încetării tranzacţiei, care
include:
a) Valoarea rămasă a averii la momentul expirării termenului
contractului, dacă în acesta a fost prevăzută răscumpărarea averii cu
valoarea rămasă.
b) Toată datoria locatorului, dar şi toată suma plăţilor de leasing plătită
locatarului

11.4 Locatorul e în drept să ceară rezilierea prezentului contract în cazul


descoperirii la primirea averii a neajunsurilor, excluzând utilizarea normală a ei
şi înlăturarea celor care e posibil.
Despre cerinţa de rezilierea prezentului contract locatorul e obligat să
aducă la cunoştinţă în formă scrisă pe locatar nu mai târziu de 30 de zile din
momentul încheierii livrării averii.
12. Încheierea tranzacţiei
La expirarea termenului contractului în condiţiile achitării de locator, locatarul a
tuturor plăţilor, tranzacţia se socoate încheiată.
13. Acţiunea părţilor la încheierea tranzacţiei
Locatorul şi locatarul au convenit, că la încheierea tranzacţiei;
Averea se transmite fără a fi restituită locatorului sau averea se restituie unei
terţe persoane şi cheltuielele legate de aceasta se îndeplineşte din contul (locator
şi locatar) sau: averea se vinde unei terţe persoane şi că veniturile şi cheltuielele
legate de aceasta se repartizează între părţi conform__________ ( se indică
conformitatea).
78
79
Examinând operaţia leasing din punct de vedere economic şi juridic am
observat utilitatea acestei operaţii.
Cercetând leasingul am observat că utilizarea lui este mai favorabilă decât
atragerea creditului bancar.
În condiţiile crizei economiei naţionale cu ajutorul leasingului este
posibilă reînnoirea bazei material-tehnice a întreprinderilor existente şi
asigurarea cu echipament a întreprinderilor nou create. Cu toate tentaţiile sale
leasingul prezintă şi anumite inconveniente, în special pentru antreprenorii
începători şi pentru întreprinderile ce se află în dificultăţi financiare, fiindcă
majoritatea societăţilor de leasing nu se mulţumesc numai cu deţinerea dreptului
de proprietate asupra bunului transmis în posesia şi folosinţa temporară
locatarului, dar mai cer şi accedarea unor garanţii suplimentare (gaj, garanţii
bancare etc.) pe care antreprenorii pur şi simplu nu le prezintă dificultăţi în
acordarea lor.
Binevenit pentru întreprinderile RM ar fi leasingul internaţional prin care
s-ar permite atragerea unui echipament modern şi o dobândă bancară scăzută, ce
se poate obţine când şi furnizorul şi locatorul sunt din ţările puternic dezvoltate
economic, iar achitarea chiriei sub formă de marfă sau mixtă permite
pătrunderea pe pieţele acestor ţări.
Contractul de leasing deşi reglamentat de lege deţine multe lacune. În
literatura de specialitate se menţionează că în ţările, unde leasingul a căpătat o
largă răspândire după adoptarea actului normativ care îl reglamentează în esenţă
au fost adoptate ulterior acte normative noi menite să-l complecteze pe primul
sau misiunea de a complecta acest act, a fost preluată de instanţele de judecată .
Astfel contractul de leasing nu este delimitat strict la noi de contractul de
vânzare-cumpărare aşa cum este făcut în S.U.A.
Deoarece în conformitate cu art. 15 al (2) lit. f) Lege locatarul are dreptul
să execute înainte de termen obligaţia achitării chiriei şi să răscumpere
echipamentul, iar conform art. 13 al. (2) lit. a) Lege “ la expirarea termenului
echipamentul trece în proprietatea locatarului, dacă durata leasingului
corespunde cu termenul de amortizare a echipamentului şi chiria stabilită în
80
contract a fost plătită integral”, sub pretextul contractului de leasing poate fi
cuplat contractul de vânzare-cumpărare.
În felul acesta obţinându-se facilităţile fiscale şi vamale acordate de stat
leasingului.
O altă lacună în reglamentarea contractului de leasing este neasigurarea
publicităţii leasingului, dacă în cazul leasingului, imobilului dreptul de
proprietate a locatorului este garantat prin înregistrarea în Registrul bunurilor
imobile la organele cadastrale teritoriale ale Agenţiei Naţionale Cadastru,
Resurse Financiare şi Biodezie, atunci în cazul leasingului mobiliar astfel de
publicitate nu este prevăzută.
O astfel de problemă poate apărea şi în cazul exportului utilajului produs
de întreprinderile RM prin intermediul leasingului în CSI .
Dar cu toate aceste inconveniente, leasingul reprezintă un instrument
excelent pentru revitalizarea economiei naţionale şi necesită o studiere
amănunţită şi aplicarea lui în practică.

81
BILIOGRAFIE
1.CODUL CIVIL AL RM.
2.CODUL FISCAL AL RM DIN 24.04.1997.(nr.1163-III
“MONITORUL OFICIAL AL RM “ nr. 62, 1997)
3. “LEGEA CU PRIVIRE LA LEASING” nr.731-III,15.02.1996.
“MONITORUL OFICIAL AL RM” nr.49-50, 1996.
4. “LEGEA CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE “ nr. 1543-III
DIN 25.02.1998.
5. “REGULAMENTUL CU PRIVIRE LA MODULDE CALCULARE A
UZURII MIJLOACELOR FIXE ÎN SCOPUL IMPOZITĂRII”. “MONITORUL
OFICIAL AL RM” nr.1997.

1. D. Clocotici, gh. Gheorghiu “operaţii de leasing” bucureşti 1997.


2. A.d.gazman “leasing teoria-practica. Comentarii.” Moscov 1997.
3. E.b. Kabatova “leasing. Pravovoe regulurovanie. Practica” moscva
1998
4. E.b. Kabatova “leasing. Poneatie i pravovoe regulurovanie.
Mejdunarodnaea unificaţia” moscva 1999; v.a. Goremîkin “leasing ”
moscva “infa m” 1997; c. Cavalda , j. Stafflet “bankovskoe pravo”
moscva 1996

1. E. Hrişcev, v. Goreacii “leasingul ca categorie a economiei legislative ”


ase chişinău nr 4 1996
2. V. Goreacii “clasificarea tipurilor de leasing” economia nr 4 1996
3. “contabilitate şi audit” nr 3 1999
4. A. Puiu “leasing – tehnică modernă în afacerile economice” tribuna
economică nr 38 1996

82
5. D. Clocotici , gh. Gheorghiu “leasingul. Originalitatea lui ” revista de
drepr comercial
Nr 2 1997
6. D. Clocotici , gh. Gheorghiu “leasingul utilitatea lui” revista de drept
comercial nr 3 1997
7. B. Bîrligeanu l.m. Stefan “contractul de leasing” tribuna economică nr
23 1997
8. D. Clocotici, gh. Ghiorghiu “contractul de leasing. Caractere specifice ”
revista de drept comercial nr 7-8 1997
9. A. Puiu “determinarea taxei de leasing” tribuna economică nr 40 1996
10.D. Clocotici, gh. Ghiorghiu “contractul de leasing” revista de drept
comercial nr 9 1997
11. Gh. Ghiorghiu, d. Clocotici “aspecte tripartite de operaţiuni de leasing”
revista de drept comercial nr 2 1997
12.A. Puiu “iniţiere şi derularea tranziţiei de leasing” tribuna economică nr
41 1996
13.E. Cekmareaova “economiceskaia suşinosti leasinga” “hozeaistvo i
pravo” nr 4 1994
14.E. Cekmareaova “hozeaistvo i pravo” nr 8 1994
15. “sbornic dogovorov”

83