Sunteți pe pagina 1din 53

CUPRINS

Cuprins....................................................................................................................................................... 1

1. Introducere............................................................................................................................................ 2

2. Fişa Sintetică......................................................................................................................................... 4

3. Domeniul de aplicabilitate.................................................................................................................... 5

4. Prezentarea programului de formare continua...................................................................................6


4.1. FUNDAMENTAREA PEDAGOGICĂ............................................................................................................ 6
4.2. ARGUMENT......................................................................................................................................... 7
4.3. ANALIZĂ DE NEVOI............................................................................................................................... 7
4.4. FINALITĂŢILE PROGRAMULUI DE FORMARE............................................................................................ 9
Scopul programului de formare..................................................................................................... 9
Obiectivele generale ale programului de formare..........................................................................9
4.5. COMPETENŢE GENERALE DEZVOLTATE PRIN PROGRAMUL DE FORMARE..................................................9
4.6. PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT........................................................................................................................ 11
4.7. CONŢINUTURI.................................................................................................................................... 12
4.8. DESCRIEREA SUCCINTĂ A CONŢINUTURILOR FORMĂRII:........................................................................13
4.9. CONCORDANŢA DINTRE CONŢINUTURI ŞI COMPETENŢE........................................................................19
4.10. CONCORDANŢA DINTRE CONŢINUTURI ŞI OBIECTIVE SPECIFICE ...........................................................21
4.11. STRATEGII DE FORMARE (METODE, PROCEDEE, INSTRUMENTE, MIJLOACE, FORME DE ORGANIZARE ŞI
DESFĂŞURARE)........................................................................................................................................ 24
4.12. STRATEGII DE EVALUARE METODE, PROCEDEE, INSTRUMENTE, MIJLOACE FORME DE ORGANIZARE ŞI
DESFĂŞURARE)........................................................................................................................................ 26
4.13. CONCORDANŢA DINTRE CONŢINUTURI, ŞI REFERINŢE BIBLIOGRAFICE.................................................27
4.14. METODOLOGIA DE FORMARE............................................................................................................ 35
5. Procesul de formare............................................................................................................................ 36
5.1. SELECŢIA CADRELOR DIDACTICE........................................................................................................ 36
5.2. ÎNSCRIEREA CADRELOR DIDACTICE PARTICIPANTE LA PROGRAMUL DE FORMARE CONTINUA “PROIECTAREA
SOFTULUI EDUCAŢIONAL”.......................................................................................................................... 37
5.3. PREGĂTIREA PROGRAMULUI DE FORMARE........................................................................................... 37
5.4. MODEL DE ORAR:.............................................................................................................................. 38
5.5. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI DE FORMARE......................................................................................40
Orele de formare directă........................................................................................................................ 40
Orele de teme practice........................................................................................................................... 40
5.6. EVALUAREA FINALĂ............................................................................................................................ 40
5.7. FINALIZAREA PROGRAMULUI DE FORMARE........................................................................................... 42
5.8. ELIBERAREA ATESTATELOR................................................................................................................. 43
6. Bibliografie relevantă şi resurse suplimentare recomandate:.........................................................44

Pagina 1 din 53
1. INTRODUCERE

Programul de formare continua Proiectarea softului educaţional a fost elaborat în


cadrul proiectului POSDRU/57/1.3/S/34533 “Profesorul creator de soft educaţional”.
Obiectivul general al proiectului este elaborarea şi implementarea unui program de
formare continua pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar în vederea
dezvoltării competentelor privind realizarea propriilor aplicaţii de soft educaţional şi
îmbunătăţirea capacităţii de a utiliza metode interactive de predare-învăţare.
Obiective specifice:
1. Dezvoltarea de noi competente în vederea elaborării şi realizării propriilor
aplicaţii de soft educaţional pentru 1500 de cadre didactice, prin formarea acestora
în cadrul proiectului.
2. Dezvoltarea competentelor privind abordarea curriculum-ului din perspectiva
societăţii bazate pe cunoaştere, îmbunătăţirea capacităţilor de a utiliza metode
interactive de predare-învăţare, de a contribui la formarea şi dezvoltarea
competentelor cheie ale elevilor, pentru grupul ţintă.
3. Asigurarea calităţii programului de formare continua.
4. Dezvoltarea oportunităţilor de carieră şi asigurarea unui înalt nivel de calificare
pentru cadrele didactice din grupul ţintă. Proiectul de faţă contribuie la realizarea
obiectivului general al POS DRU prin promovarea dezvoltării capitalului uman,
creşterea competitivităţii şi corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu
piaţa muncii prin elaborarea şi implementarea unui program de formare continua
prin intermediul căruia cadrele didactice din învăţământul preuniversitar îşi vor
îmbunătăţi capacităţile de a utiliza metode interactive de predare-învăţare şi de a
implementa predarea centrata pe elev, îşi vor dezvolta competentele necesare
pentru realizarea propriilor aplicaţii de soft educaţional. Programul de formare
continua va viza, în egala măsură, pregătirea psiho-pedagogică, pregătirea
metodică şi dezvoltarea abilităţilor de utilizare TIC.
Obiectivele proiectului sunt proiectate pe fondul transformărilor de esenţă ale instituţiilor
educaţionale angajate în crearea Spaţiului European al Cercetării. Astfel, se vizează
atât dezvoltarea profesionala a personalului didactic, cat şi o dezvoltare instituţională

Pagina 2 din 53
orientata către repere calitative, prin iniţierea şi valorificarea deplina a activităţilor
inovatoare, prin schimburi de experienţă, prin colaborare şi comunicare. Proiectul
contribuie la atingerea obiectivelor specifice AP 1 din POS DRU 2007-2013 prin
îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare, furnizarea formare continua moderna şi
de calitate. Proiectul propus va contribui la îndeplinirea obiectivelor operaţionale ale
DMI 1.3 prin: Contribuţia la dezvoltarea competentelor cadrelor didactice privind
realizarea propriilor aplicaţii de soft educaţional şi îmbunătăţirea capacitaţilor de a utiliza
metode interactive în procesul didactic şi de a contribui la dezvoltarea şi formarea
competentelor cheie ale elevilor. Temele programului de formare includ dezvoltarea
durabila, egalitatea de şanse şi dezvoltarea carierei. Absolvenţii programului de formare
vor primi atestate profesionale purtătoare de credite transferabile.

Pagina 3 din 53
2. FIŞA SINTETICĂ

Furnizorul programului de formare continuă:

SIVECO ROMANIA SA – partener al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului


şi Sportului în cadrul proiectului POSDRU/57/1.3/S/34533
„Profesorul creator de soft educaţional”.
Victoria Park, Sos. Bucureşti-Ploieşti 73-81, Corp C4, Sector 1, cod 013685,
Bucureşti, Tel: +40 (21) 3023300, Fax: +40 (21) 3023391,
Secretariat: office@siveco.ro
Director de program: Radu Jugureanu, tel. 0723654457, e-mail:
Radu.Jugureanu@siveco.ro

Denumirea programului:

Proiectarea softului educaţional

Scopul programului de formare

Îmbunătăţirea capacităţii cadrelor didactice de a proiecta situaţii educative


eficiente prin integrarea tehnicilor şi metodelor specifice instruirii asistate de
calculator

Categoria de program:

Categoria a 3-a. Program de perfecţionare datorat reformei, conf. Art. 33, alin. (2)
litera a din legea 128/1997 - metode ori tehnologii de instruire şi de evaluare

Tipul programului:

Modul lung

Forma de învăţământ:

mixtă – la zi şi la distanţă

Beneficiar:

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Număr de ore:
Pagina 4 din 53
89 (48 de ore faţă în faţă/33 de ore în mediu on-line/8 ore evaluare)

Grup ţintă:

aproximativ 1500 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar (primar,


gimnazial şi liceal) atât din mediul urban cât şi mediul rural

Locul desfăşurării cursului de formare:

45 de locaţii (4 in Bucureşti şi 41 de centre în 38 de judeţe) pe perioada alocată


formării (octombrie 2010 – martie 2011) în cadrul implementării proiectului
POSDRU/57/1.3/S/34533.
După perioada de implementare a proiectului POSDRU, programul de formare
continuă va fi derulat prin CCD-urile din fiecare judeţ şi din Bucureşti.

Perioada desfăşurării programului:

octombrie 2010 – martie 2011

Număr propus de credite profesionale transferabile:

25

Pagina 5 din 53
3. DOMENIUL DE APLICABILITATE

Acest document este destinat utilizării pe parcursul implementării proiectului


POSDRU/57/1.3/S/34533 ,,Profesorul – creator de soft educaţional”, de către membrii
echipei de proiect (echipa de management şi echipa de implementare a proiectului)
implicaţi în organizarea şi desfăşurarea programului de formare continuă Proiectarea
softului educaţional.
Prezenta metodologie se aplică în concordanţă cu:
 Metodologia de acreditare a programelor de formare continuă, aprobată prin
OMEdCT nr.4611/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
 Metodologia de gestionare şi arhivare a „Certificatelor de competenţe profesionale
ale personalului didactic” şi a „Atestatelor de formare continuă a personalului
didactic” aprobată prin OMECTS nr. 3659/22.04.2010.
 Normele de selecţie a profesorilor participanţi la nivel regional (Anexa 1)
 Manualului operaţional al beneficiarilor elaborat de către AMPOSDRU

Pagina 6 din 53
4. PREZENTAREA PROGRAMULUI DE FORMARE
CONTINUA

4.1. FUNDAMENTAREA PEDAGOGICĂ


 Concepţia fundamentală a programului de formare continuă „Proiectarea softului
educaţional” este reprezentată de abordarea curriculumului din perspectiva societăţii
bazate pe cunoaştere, formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie, centrarea pe
elev, pe învăţare, pe utilizarea TIC în construirea cunoaşterii.
 Această deschidere a „micilor paşi” spre o paradigmă educaţională nouă,
caracterizată prin accentul pus pe învăţare (pe construirea cunoaşterii de către
elev), pe dezvoltarea unor competenţe noi, poate fi facilitată prin utilizarea adecvată
a tehnologiilor informatice şi comunicaţionale.
 Pentru a înţelege modul în care ar trebui proiectat/utilizat un soft educaţional în
viziunea „construirii cunoaşterii de către elev” este necesară prefigurarea unei
sintetice şi restrânse platforme teoretice; ei îi sunt dedicate primele patru teme: 1.
Dinamica societăţii contemporane. Impactul asupra educaţiei, 2. Paradigmele
educaţionale în faţa provocărilor societăţii cunoaşterii. 3. Utilizarea tehnologiilor
informatice şi comunicaţionale în procesul educaţional. 4. Proiectarea pedagogică a
softului educaţional (parţial), care se încheie cu o scurtă privire asupra
competenţelor şi standardelor asociate cu designul educaţional: documentele
elaborate de The International Board of Standards for Training, Performance and
Instruction (Competencies and Standards for Instructional Design and Educational
Technology, 2006) şi UNESCO (Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru
cadrele didactice, 2008).
 Cea de a doua parte a programului de formare continuă propus este destinată
modului concret în care se pot folosi aplicaţiile TIC existente pentru proiectarea şi
crearea de soft educaţional care poate fi utilizat de cadrele didactice în activităţile de
Pagina 7 din 53
la clasă; ei îi sunt dedicate ultimele două teme: 4. Proiectarea pedagogică a softului
educaţional (parţial) şi 5. Crearea softului educaţional utilizând aplicaţii multimedia.
După realizarea unor primi paşi în realizarea designului educaţional, cursanţii vor
utiliza aplicaţiile informatice InfoPath şi Edu Integrator pentru dezvoltarea scenariilor
de lecţii.

4.2. ARGUMENT
 Necesitatea implementării programului de formare propus reiese din concluziile
cercetării evaluative a modului în care programul de informatizare a învăţământului
corespunde cu aşteptările şi nevoile reale întâmpinate în derularea procesului
didactic, cercetare realizata la iniţiativa instituţiei coordonatoare a programului de
formare şi a partenerului MECTS, şi care a abordat o problema actuala a
învăţământului romanesc – utilizarea TIC în educaţie. Aspectele formative ale
efectelor introducerii TIC în procesul didactic au fost urmărite la nivelul unităţilor
şcolare, la nivelul profesorilor şi la nivelul elevilor. Datele obţinute au permis
relevarea a 2 direcţii de impact la nivelul cadrelor didactice: - o
regândire/reconsiderare a interacţiunii profesor-elev; utilizarea TIC oferă posibilităţi
de activizare a elevilor, de individualizare a instruirii, de învăţare cooperativa, de
utilizare a unor resurse variate de informare. Aceasta oferta face necesara atât o
iniţiere computerială a profesorului, cat şi o reprofesionalizare psihopedagogică.
 Astăzi, softul educaţional este integrat în structura unui demers tradiţional, dar
direcţia de mişcare facilitata de TIC este de la centrarea pe predare, pe activitatea
profesorului, la centrarea pe elev, pe învăţare, pe construirea de către elev a
cunoaşterii, posibila prin intervenţii la nivelul activităţilor de dezvoltare profesionala
continua a cadrelor didactice: extinderea posibilităţilor de perfecţionare
profesionala prin cunoaşterea posibilităţilor de utilizare a TIC în procesul
didactic şi implicarea directa în elaborarea aplicaţiilor de soft educaţional.

4.3. ANALIZĂ DE NEVOI

Pagina 8 din 53
 Datele cercetării arata clar necesitatea unor demersuri susţinute de formare a
profesorilor, atât prin cursuri şi activităţi de perfecţionare, cat şi în cadru nonformal
care sa permită profesorilor sa-şi dezvolte competentele de utilizare a TIC la clasa.
În privinţa competentelor de utilizare a calculatorului, doar 25% dintre profesori
afirma ca nivelul lor este foarte bun, iar aproape 50% considera ca utilizează
calculatorul mulţumitor. O treime dintre profesori nu au urmat nici un curs care sa
aibă legătură cu noile tehnologii. Din analiza răspunsurilor cadrelor didactice au
reieşit şi aspecte mai puţin încurajatoare, de neacceptat în stadiul actual al
informatizării sistemului de învăţământ: o proporţie extrem de mica a programelor de
formare vizează aspectele pedagogice ale utilizării TIC în procesul didactic.
 La nivelul anului 2009, ne aflam încă intr-un stadiu incipient în ce priveşte utilizarea
eficienta de către cadrele didactice a noilor tehnologii pentru predare, învăţare,
evaluare. Analiza utilităţii cursurilor de formare, releva o mare diferenţa intre
profesorii care au urmat un program de formare specializat şi cei care nu au urmat
un astfel de curs, primii declarând intr-o măsură mult mai mare ca utilizarea TIC în
activitatea didactica a avut un impact pozitiv asupra elevilor buni (83,3% fata de
64,5%), dar şi asupra elevilor slabi (65,3% fata de 48,2%). Doar 1,3% dintre elevii
din mediul rural şi 0,6% dintre elevii din mediul urban au declarat ca nu utilizează
deloc calculatorul, fapt ce releva interesul lor major fata de noile tehnologii, iar în
acest context este imperios necesar ca profesorii sa se perfecţioneze continuu, atât
în ceea ce priveşte utilizarea TIC în procesul didactic, dar şi în crearea propriilor
aplicaţii de soft educaţional, ţinând cont de condiţiile specifice în care îşi desfăşoară
activitatea.
 Necesitatea implementării programului de formare este susţinuta şi de documentele
programatice ale Ministerului Educaţiei, precum şi de diverse rapoarte evaluative
realizate la nivelul sistemului de învăţământ romanesc – de exemplu, “Starea
învăţământului romanesc 2008”, care şi-a propus ca obiectiv strategic pentru
perioada 2008-2013 Dezvoltarea unui sistem flexibil de formare continua a
resurselor umane din învăţământul preuniversitar, în concordanta cu standardele
naţionale şi europene, cu cerinţele sectorului educaţional şi cu cele ale pieţei muncii.
 Tocmai aceste aspecte au stat la baza propunerii programului de formare, iar
efectele preconizate vor avea impact pe termen lung, având astfel valoare adăugată

Pagina 9 din 53
prin: creşterea numărului de cadre didactice formate, elaborarea şi implementarea
unui program de formare continua care sa răspundă nevoilor cadrelor didactice,
extinderea numărului de activităţi didactice de tip inovator, atingerea unui nivel mai
înalt de calificare a profesorilor, creşterea relevantei calificării profesorilor fata de
dinamica pieţei muncii.

4.4. FINALITĂŢILE PROGRAMULUI DE FORMARE

Scopul programului de formare

 îmbunătăţirea capacităţii cadrelor didactice de a proiecta situaţii educative eficiente


prin integrarea tehnicilor şi metodelor specifice instruirii asistate de calculator

Obiectivele generale ale programului de formare

 dezvoltarea capacităţilor cadrelor didactice de a utiliza metode interactive de


predare-învăţare
 formarea deprinderilor de utilizare a tehnologiilor informaţiei şi comunicării
 dezvoltarea capacităţilor de proiectare a situaţiilor educative cu utilizarea TIC
 dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de elaborare a propriilor aplicaţii de
soft educaţional
 îmbunătăţirea capacităţilor de a utiliza metode interactive de predare-învăţare
 formarea capacităţilor de a implementa metode şi tehnici specifice pentru formarea
competenţelor cheie la elevi
 dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor de a utiliza metode de instruire centrate pe
elev

4.5. COMPETENŢE GENERALE DEZVOLTATE PRIN PROGRAMUL DE


FORMARE1

1
Aceste competențe sunt în concordanță cu competențele generale și specifice din Standardele de
formare continuă pentru funcțiile didactice și funcțiile de conducere, de îndrumare și control din
învățământul preuniversitar conform OMEdC nr. 5.660/22.12.2004

Pagina 10 din 53
1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice
domeniului)
 cunoaşterea aspectelor teoretice ale instruirii asistate de noile tehnologii
 înţelegerea specificului şi limitelor mediilor de instruire asistată de calculator
 înţelegerea schimbărilor care survin la nivelul situaţiilor educative cu componentă
de TIC
 cunoaşterea rolurilor şi competenţelor cadrului didactic într-o situaţie educativă
cu componentă TIC
 identificarea elementelor cheie ale programelor educaţionale iniţiate la nivel
naţional şi european în perspectiva Societăţii informaţionale bazate pe
cunoaştere

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese,


precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale domeniului)
 contextualizarea fenomenului elearning în perspectivă istorică şi epistemică
 corelarea conceptelor pedagogice cu diverse abordări ale informatizării şi
mediilor virtuale
 tratarea diferenţiată a situaţiilor de formare în perspectiva introducerii celor mai
adecvate instrumente TIC pentru optimizarea predării-învăţării-evaluării

3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice


specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)
 utilizarea softului educaţional pentru optimizarea unor activităţi didactice
 proiectarea pedagogică a mediilor virtuale de instruire şi a softului educaţional
 alegerea celor mai adecvate soluţii şi instrumente TIC pentru diverse tipuri de
situaţii de învăţare
 elaborarea unui proiect de unitate de învăţare în care să integreze elemente de
TIC
 utilizarea comunităţilor online de practică pentru activităţi colaborative

4. Atitudinale

Pagina 11 din 53
 adoptarea unei viziuni personale asupra modalităţilor eficiente de integrare a TIC
în educaţie, bazată pe o interpretare critică a teoriilor educaţiei la distanţă
 promovarea aspectelor privind utilizarea softului educaţional cu valoare adăugată
pentru teoria şi practica instruirii
 implicare constantă în acţiuni de inovare educaţională împreună cu colegi şi
experţi pentru a crea noi cunoştinţe şi situaţii legate de practicile de învăţare şi
predare

4.6. PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Formare
Formare Formare la
Nr. Total
Tema directă/ directă/ distanţă
crt ore
Curs Aplicaţii – teme
practice
Dinamica societăţii contemporane – impactul
1 2 - - 2
asupra educaţiei
Paradigmele educaţionale în faţa provocărilor
2. 2 4 2 8
societăţii cunoaşterii
Utilizarea tehnologiilor informatice şi
3. 2 2 2 6
comunicaţionale în procesul educaţional

4. Proiectarea pedagogică a softului educaţional 7 11

Recomandări generale– jaloane


4.1 ▫3 ▫3
orientative
4.2.1. Organizatori grafici
4.2.2. Feedback în procesul educaţional
4. 4.2.3. Puncte de sprijin 14 32
4.2 4.2.4. Procesarea cognitivă a informaţiei,
4.2.5. Fazele de dezvoltare ale unui soft
▫4 ▫8
educaţional
4.2.6. Resurse multimedia folosite în
dezvoltarea softului educaţional
4.2.7. Primii paşi spre designul
educaţional
5. 5. Crearea softului educaţional folosind limbaje de 6 12 15 33
autor

Pagina 12 din 53
Utilizarea InfoPath pentru crearea de
5.1 aplicaţii educaţionale. Aplicaţii ▫ 3 ▫ 6
InfoPath
Crearea de soft educaţional utilizând Edu
5.2 ▫ 3 ▫ 6
Integrator
6. Evaluare finală 8
Total ore 89

Total timp de pregătire:

Nr. de ore Pondere


Formare directă/ Curs 19 21%
Formare directă/Aplicaţii 29 32%
Formare la distanţă – teme practice 33 37%
Evaluare finală 8 10%
TOTAL 89 100%

4.7. CONŢINUTURI

Cap. I. Dinamica societăţii contemporane – impactul asupra educaţiei


1.1. Societatea cunoaşterii/societatea bazată pe cunoaştere: note definitorii
1.2. Impactul asupra educaţiei: noi concepte, arii curriculare şi strategii (competenţe,
competenţe-cheie, centrare pe elev)
1.3. Noi standarde profesionale pentru cadrele didactice, determinate de noile roluri în
proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea procesului educaţional

Cap. II. Paradigmele educaţionale în faţa provocărilor societăţii cunoaşterii..


2.1. Să reflectăm asupra „paradigmei”
2.2. Paradigma behavioristă
2.3. Paradigma cognitivistă
2.4. Paradigma constructivistă

Cap. III. Utilizarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale în procesul


educaţional
Pagina 13 din 53
3.1. Atributele tehnologiilor informatice şi comunicaţionale
3.2. Tipologia softului educaţional (SE)
3.3. Categorii multimedia

Cap. IV. Proiectarea pedagogică a softului educaţional


4.1. Proiectarea pedagogică: recomandări generale – jaloane orientative
4.2. Proiectarea pedagogică:
4.2.1. Organizatori grafici
4.2.2. Feedback în procesul educaţional
4.2.3. Puncte de sprijin
4.2.4. Procesarea cognitivă a informaţiei,
4.2.5. Fazele de dezvoltare ale unui soft educaţional
4.2.6. Resurse multimedia folosite în dezvoltarea softului educaţional
4.2.7. Primii paşi spre designul educaţional
Cap. V. Crearea softului educaţional folosind limbaje de autor
5.1. Utilizarea InfoPath pentru crearea de aplicaţii educaţionale. Aplicaţii InfoPath
5.2. Crearea de soft educaţional utilizând Edu Integrator

4.8. DESCRIEREA SUCCINTĂ A CONŢINUTURILOR FORMĂRII 2:

I. Dinamica societăţii contemporane – impactul asupra educaţiei


Noile orientări curriculare nu pot fi satisfăcute stăpânind numai o notă definitorie a
conceptului de „competenţă”, ci şi transpunerea în practica şcolară a strategiilor/
proceselor care conduc la formarea acesteia; „construirea cunoaşterii” de către elev
solicită cunoaşterea de către profesor a procesării informaţiei pe traseul – de la
registrul senzorial la structurile mentale – şi a modului în care funcţionează gândirea:
numai astfel el poate construi ambientul şi instrumentarul necesar unei proces
educaţional eficient.

2
Mai multe informații se regăsesc în Manualul cursului de formare, atașat Dosarului

Pagina 14 din 53
TIC vin in sprijinul profesorului pentru a proiecta şi realiza un astfel de demers; ele
însă ne oferă întreaga lor potenţialitate numai atunci când având în vedere
indicaţiile/recomandările documentelor şcolare prefigurăm mai întâi demersul
educaţional la nivel macromolecular (capitol/ temă) şi optăm pentru o anumită strategie,
corelată cu obiectivele urmărite. Numai atunci putem să trecem la proiectarea
demersului educaţional la nivelul molecular – lecţie.
În proiectarea/designul unei lecţii, care încearcă să facă primii paşi spre construirea
cunoaşterii, TIC pot asigura activităţi individuale sau de grup pe care profesorul nu le-ar
putea realiza altfel; totodată, trebuie să recunoaştem că asupra trezirii interesului pentru
temă, a racordării la unele elemente din lecţiile precedente etc. profesorul poate avea
un impact mai mare.
Restrângând designul educaţional la dimensiunea TIC, se impune să remarcăm
atenţia deosebită acordată în toate ţările avansate: designul educaţional a devenit un
domeniu cu identitate proprie, cu pregătire de specialişti prin cursuri universitare,
masterate şi doctorate, cursuri ad hoc organizate de numeroase instituţii; o literatură
extrem de bogată – volume, publicaţii periodice etc. susţin interesul crescând al
cercetătorilor şi firmelor implicate în producţia softului educaţional.
Partea I a programului de formare propus îi pune la îndemână profesorului care
face primii paşi spre designul educaţional o sintetică platformă pedagogică, pe care o
va putea completa cu portofoliul PSE realizat pe parcursul formării.
În abordarea problemelor ridicate de gândirea şi practica educaţională – aflate într-
o fază incipientă a transformării paradigmei tradiţionale - literatura de specialitate este
marcată de numeroase viziuni/ poziţii/ recomandări care uneori, din cauza poziţiilor de
pe care se abordează obiectul analizei, diferă sau se distanţează de alte viziuni. Pentru
un proiect de formare de tipul PCSE se impune – ca punct de plecare – realizarea unui
cadru de referinţă comun, coerent, care să le permită atât formatorilor, cât şi cursanţilor
construirea unei viziuni teoretice asupra procesului educaţional, la nivelul gândirii şi
practicii actuale.
În capitolul 1.2.(Impactul asupra educaţiei - noi concepte, arii curriculare şi strategii)
ne propunem să conturăm (de o manieră sintetică) accepţia / specificitatea atât a
conceptelor (competenţe, competenţe-cheie, centrare pe elev), cât şi a
corespunzătoarelor arii problematice implicate în procesul educaţional. Deşi vehiculate

Pagina 15 din 53
intens în literatura domeniilor „educaţie”, „învăţământ” – aceste concepte generează
uneori confuzii fie datorită faptului că sunt decodificate diferit, fie exemplificărilor care de
multe ori nu corespund atributelor conceptului în cauză. La aceste situaţii se adaugă
pentru unii termeni (denumiri de concepte) „pecetea istoriei” sau a „spaţiului lingvistic”:
unul şi acelaşi concept este reprezentat de termeni diferiţi fie pe verticala timpului, fie pe
orizontala spaţiului lingvistic (uneori pe ambele axe).

II. Paradigmele educaţionale în faţa provocărilor societăţii cunoaşterii


Capitolul al II-lea propune cadrelor didactice momente de reflecţie asupra unor
elemente specifice procesului educaţional prezentate în Principiile lui Astleitner - un gen
de standarde instrucţionale de cea mai largă generalitate pentru proiectarea şi
evaluarea activităţilor din procesul educaţional. Ulterior, particularităţile paradigmatice
ale centrării pe învăţare în raport cu cele ale centrării pe predare (Tardif,1998) sunt
aduse în atenţie, constituind o introducere la cadrele teoriilor educaţionale şi la rolul
educatorului. Paradigmele behavioristă, cognitivistă şi constructivistă sunt prezentate pe
larg, oferind prilejuri pentru cursanţi de a reflecta asupra propriei activităţi didactice şi de
a găsi modalităţi de ameliorare, prin apelul la fundamentul teoretic şi prin raportare la
resursele disponibile în şcoală în contextul procesului de informatizare.

III. Utilizarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale în procesul


educaţional
Noile tehnologii pot contribui la o sporire semnificativă a eficienţei procesului
educaţional prin posibilităţile de pregătire/ perfecţionare/ reprofesionalizare pedagogică
pe care le oferă cadrelor didactice active sau în curs de formare. Referitor la această
problemă este necesară sublinierea unei concluzii comune, de primă importanţă,
rezultată din cercetările efectuate pe diverse meridiane geografice: dotarea unităţilor
şcolare cu TIC nu conduce automat la sporirea eficienţei procesului educaţional; nici
iniţierea computerială a cadrelor didactice, necesară (ca punct de plecare), nu este
suficientă. Pentru a obţine rezultate superioare unei predări tradiţionale (chiar şi folosind
TIC) se impune o proiectare a acestui proces (de învăţare) folosind potenţialul specific
al tehnologiilor, adecvat strategiilor respective.

Pagina 16 din 53
Astfel, utilitatea acestui capitol constă în relevarea modalităţilor prin care TIC pot
fi folosite pentru predare, învăţare, evaluare. Incorporarea noilor tehnologii în activităţile
didactice trebuie realizată firesc, acolo unde este posibil, diferenţiindu-se cinci niveluri
de integrare/ asimilare şi utilizare performativă a TIC în procesul educaţional:
 primul nivel: utilizarea punctiformă a unor echipamente,
 al doilea nivel: integrarea (justificată) în predarea tradiţională,
 al treilea nivel: modificarea metodei de predare în dependenţă de TIC,
 al patrulea nivel: modificarea rolului profesorului,
 al cincilea nivel: proiectarea procesului plecând de la un model/ o teorie
pedagogic(ă), selectată în raport cu obiectivele curriculare.
Suportul teoretic pentru această integrare a TIC în activităţile didactice este
necesar, iar cursul oferă informaţii esenţiale despre: tipologia softului educaţional,
integrarea cu taxonomia Bloom/ Anderson, relaţia cu standardele de competenţă TIC
pentru profesori etc.

IV. Proiectarea pedagogică a softului educaţional


Capitolul prezintă etapele pe care le presupune proiectarea unui soft educaţional.
Prima etapă o reprezintă proiectarea pedagogică, moment în care se defineşte şi se
concretizează o anumită strategie educaţională. În cea de a doua etapă, cea de
realizare informatică/mediatizare, această strategie este transpusă într-un program de
instruire (SE - soft educaţional), având toate caracteristicile funcţionale solicitate prin
proiectul pedagogic.
Sunt formulate recomandări generale, având în vedere diversitatea tipurilor de
soft “educaţional”, precum şi specificitatea demersurilor/strategiilor/căilor prin care
proiectantul îşi propune să-l conducă pe elev spre atingerea obiectivului propus.
În cadrul orelor de aplicaţii vor fi analizate concret opţiunile proiectantului în ceea
ce priveşte tipul de soft pe care doreşte să-l realizeze, stabilindu-se ce alte elemente
din panoplia ştiinţelor educaţiei trebuie respectate. De asemenea, se atrage atenţia
asupra diferenţelor ca “locus” (locul de rulare a SE), existente între un computer
(desktop), laptop, notebook, platformă ş.a. (în dezvoltare) şi, în special, între computerul
individual şi platforme, întrucât ultimele sunt construite după un model care impune
respectarea unor condiţii proprii.

Pagina 17 din 53
Recomandările generale vizează atât elementele din aria pedagogiei, cât şi cele
din ariile disciplinare (elemente de comunicare, evaluare, feedback).
În finalul capitolului sunt prezentate câteva din elementele pe care trebuie să le
stăpânească un adevărat DESIGNER (de stăpânirea şi utilizarea lor adecvată scopului
stabilit depinzând în mare măsură eficienţa softului/ procesului proiectat):
 organizatori grafici;
 feedback-ul în procesul educaţional;
 puncte de sprijin;
 principii de design vizual al softului educaţional.

V. Crearea softului educaţional utilizând medii dedicate şi limbaje de autor


Acest capitol are ca obiectiv principal îmbunătăţirea capacităţii cadrelor didactice
de a proiecta situaţii educative eficiente, inclusiv scenarii didactice, prin integrarea
tehnicilor şi metodelor specifice instruirii asistate de calculator, utilizând ca instrument
de lucru aplicaţia InfoPath, din pachetul Microsoft Office 2007 şi aplicaţia EDU
Integrator, aplicaţie proiectată şi dezvoltată de către SIVECO România. Practic, vor fi
elaborate scenarii didactice care vor descrie modul în care se vor realiza secvenţe de
produse software educaţionale.
Utilizarea InfoPath
Pentru proiectarea şi descrierea elementelor principale ale unei situaţii
educaţionale se va avea în vedere o lecţie concretă, precizându-se titlul, obiectivele
operaţionale, materialele suport necesare etc. Toate aceste date vor fi încărcate efectiv
în mediul de lucru InfoPath, obţinându-se un scenariu didactic cu caracter unitar.
Aplicaţia InfoPath este o componentă a pachetului Microsoft Office 2007.
Această aplicaţie permite realizarea structurată a unui scenariu didactic (proiect de
activitate didactică) din perspectiva integrării în lecţie a mai multor facilităţi oferite de
tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, cum ar fi: texte; hypertexte; pagini web;
imagini; materiale audio; materiale audiovizuale, animaţii; simulări; activităţi de evaluare
etc.
Utilizarea EDU Integrator
Aplicaţia are un grad mare de complexitate, punând la dispoziţia utilizatorului o
mulţime de obiecte predefinite care au scopul de a facilita dezvoltarea de soft

Pagina 18 din 53
educaţional şi de a întâmpina necesităţile impuse de stadiul actual al programului de
educaţie, care întrevede existenţa atât a unor platforme de lucru pentru elevi, cât şi a
unor programe specializate şi dedicate procesului de învăţare. Utilizatorul acestei
aplicaţii va avea un grad mare de libertate în ceea ce priveşte aranjarea obiectelor în
cadrul containerelor predefinite, precum şi posibilitatea implementării mai multor metode
de testare, având la dispoziţie două variante de itemi de evaluare.
Prin cunoştinţele teoretice dar şi activităţile practice propuse, acest capitol
constituie un ghid pentru crearea, salvarea, eventual modificarea unui astfel de scenariu
didactic. Scenariile didactice vor fi elaborate etapă cu etapă, având în vedere diferitele
momente ale unei lecţii. Pentru fiecare moment al lecţiei se va specifica exact
componenta interactivă dorită pentru utilizare. Acest mod de lucru va permite o viziune
clară a scenariului, dând posibilitatea revenirii la o anumită secvenţă pentru a o
optimiza. Scopul realizării unui scenariu didactic în acest mod este acela de a dezvolta
ulterior un produs software cu caracter educaţional având la bază scenariul respectiv.
Scenariul respectiv va fi implementat software, iar produsul educaţional rezultat
va putea fi folosit cu succes la clasă.

Obiectivele specifice ale acestui capitol:


 dezvoltarea capacităţilor cadrelor didactice de a elabora scenarii didactice
în care se va pune accentul pe metode interactive de predare-învăţare;
 formarea şi dezvoltarea deprinderilor de utilizare a tehnologiilor informaţiei
şi comunicării;
 dezvoltarea capacităţilor de proiectare a situaţiilor educative cu utilizarea
TIC;
 dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de elaborare a scenariilor
propriilor aplicaţii de software educaţional;
 îmbunătăţirea capacităţilor de a utiliza metode interactive de predare-
învăţare;
 dezvoltarea capacităţilor cadrelor didactice de a implementa metode şi
tehnici specifice pentru formarea competenţelor cheie ale elevilor;
 dezvoltarea deprinderilor şi competenţelor de a utiliza metode de instruire
centrate pe elev.

Pagina 19 din 53
4.9. CONCORDANŢA DINTRE CONŢINUTURI ŞI COMPETENŢE

Conţinut tematic (subteme) Competenţe specifice


Cap. I. Dinamica societăţii contemporane – impactul asupra educaţiei
1.1. Societatea cunoaşterii/societatea bazată identificarea elementelor cheie ale
pe cunoaştere: note definitorii programelor educaţionale iniţiate la nivel
naţional şi european în perspectiva
Societăţii informaţionale bazate pe
cunoaştere
1.2. Impactul asupra educaţiei: noi concepte, contextualizarea fenomenului elearning în
arii curriculare şi strategii (competenţe, perspectivă istorică şi epistemică
competenţe-cheie, centrare pe elev)
1.3. Noi standarde profesionale pentru cunoaşterea rolurilor şi competenţelor
cadrele didactice, determinate de noile roluri cadrului didactic într-o situaţie educativă cu
în proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea componentă TIC
procesului educaţional
Cap. II. Paradigmele educaţionale în faţa provocărilor societăţii cunoaşterii.
2.1. Să reflectăm asupra „paradigmei” adoptarea unei viziuni personale asupra
modalităţilor eficiente de integrare a TIC în
educaţie, bazată pe o interpretare critică a
teoriilor educaţiei la distanţă
2.2. Paradigma behavioristă înţelegerea învăţării ca efect al relaţiei dintre
stimul şi răspuns, ca două evenimente
observabile
2.3. Paradigma cognitivistă promovarea aspectelor privind utilizarea
softului educaţional cu valoare adăugată
pentru teoria şi practica instruirii
2.4. Paradigma constructivistă implicare constantă în acţiuni de inovare
educaţională împreună cu colegi şi experţi
pentru a crea noi cunoştinţe şi situaţii legate
de practicile de învăţare
Cap. III. Utilizarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale în procesul
educaţional
3.1. Atributele tehnologiilor informatice şi înţelegerea specificului şi limitelor mediilor
comunicaţionale de instruire asistată de calculator
3.2. Tipologia softului educaţional (SE) cunoaşterea aspectelor teoretice ale
instruirii asistate de noile tehnologii

Pagina 20 din 53
3.3. Categorii multimedia corelarea conceptelor pedagogice cu
diverse abordări ale informatizării şi mediilor
virtuale
Cap. IV. Proiectarea pedagogică a softului educaţional
4.1. Proiectarea pedagogică: recomandări tratarea diferenţiată a situaţiilor de formare
generale – jaloane orientative în perspectiva introducerii celor mai
adecvate instrumente TIC pentru
optimizarea predării-învăţării-evaluării
4.2. Proiectarea pedagogică: proiectarea pedagogică a mediilor virtuale
de instruire şi a softului educaţional
4.2.1. Organizatori grafici utilizarea softului educaţional pentru
4.2.2. Feedback în procesul optimizarea unor activităţi didactice;
educaţional
4.2.3. Puncte de sprijin proiectarea pedagogică a mediilor virtuale
4.2.4. Procesarea cognitivă a de instruire şi a softului educaţional
informaţiei,
4.2.5. Fazele de dezvoltare ale
unui soft educaţional
4.2.6. Resurse multimedia
folosite în dezvoltarea softului
educaţional
4.2.7. Primii paşi spre designul
educaţional
Cap. V. Crearea softului educaţional folosind limbaje de autor
5.1. Utilizarea InfoPath pentru crearea de înţelegerea schimbărilor care survin la
aplicaţii educaţionale. Aplicaţii InfoPath nivelul situaţiilor educative cu componentă
de TIC;
elaborarea unui proiect de unitate de
învăţare în care să integreze elemente de
TIC.
5.2. Crearea de soft educaţional utilizând alegerea celor mai adecvate soluţii şi
Edu Integrator instrumente TIC pentru diverse tipuri de
situaţii de învăţare;
utilizarea comunităţilor online (forum,
comunitate virtuală de învăţare) de practică
pentru activităţi colaborative.

4.10. CONCORDANŢA DINTRE CONŢINUTURI ŞI OBIECTIVE SPECIFICE

Pagina 21 din 53
Conţinut tematic (subteme) Obiective specifice
Cap. I. Dinamica societăţii contemporane – impactul asupra educaţiei
1.1. Societatea să enunţe notele definitorii ale societăţii bazate pe
cunoaşterii/societatea bazată cunoaştere;
pe cunoaştere: note definitorii
să utilizeze în analiza specifică a economiei bazate pe
cunoaştere terminologia specifică

să identifice elementele cheie ale programelor


educaţionale iniţiate la nivel naţional şi european în
perspectiva Societăţii informaţionale bazate pe cunoaştere
1.2. Impactul asupra educaţiei: să caracterizeze noile concepte: competenţă, competenţă-
noi concepte, arii curriculare şi cheie; centrarea pe învăţare/centrarea pe elev
strategii (competenţe,
competenţe-cheie, centrare pe să contextualizeze fenomenul de e-learning în perspectivă
elev) istorică şi epistemică
1.3. Noi standarde să descrie rolurile şi competenţele cadrului didactic într-o
profesionale pentru cadrele situaţie educativă cu componentă TIC
didactice, determinate de noile
roluri în proiectarea,
desfăşurarea şi evaluarea
procesului educaţional
Cap. II. Paradigmele educaţionale în faţa provocărilor societăţii cunoaşterii.
2.1. Să reflectăm asupra să-şi exprime viziunea personală asupra modalităţilor
„paradigmei” eficiente de integrare a TIC în educaţie

să interpreteze critic teoriile educaţiei la distanţă


2.2. Paradigma behavioristă să descrie învăţarea ca efect al relaţiei dintre stimul şi
răspuns, ca două evenimente observabile
2.3. Paradigma cognitivistă să argumenteze prin exemple că noţiunile deja cunoscute
pot facilita însuşirea altora noi

să construiască scenarii didactice în care să includă


ancore pentru învăţări ulterioare
2.4. Paradigma constructivistă să construiască scenarii didactice/momente ale lecţiei în
care să se utilizeze învăţarea prin descoperire

Cap. III. Utilizarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale în procesul


educaţional
3.1. Atributele tehnologiilor să demonstreze specificul şi limitele mediilor de instruire
informatice şi comunicaţionale asistată de calculator

Pagina 22 din 53
să descrie modul în care, prin utilizarea TIC, elevii sunt
motivaţi;
3.2. Tipologia softului să-i ajute pe elevi să-şi dezvolte competenţe TIC în
educaţional (SE) cadrul orelor

să descrie cum pot fi folosite didactica disciplinei lor şi


TIC pentru a susţine achiziţia de cunoştinţe în domeniul
disciplinelor şcolare
3.3. Categorii multimedia să descrie şi să demonstreze scopul şi caracteristicile
de bază ale diferitelor soft-uri şi ale altor resurse digitale
Cap. IV. Proiectarea pedagogică a softului educaţional
4.1. Proiectarea pedagogică: să aleagă cele mai adecvate instrumente TIC pentru
recomandări generale – jaloane optimizarea predării-învăţării-evaluării pentru tratarea
orientative diferenţiată a situaţiilor de formare
4.2. Proiectarea pedagogică: să utilizeze soft-uri educaţionale pentru proiectarea
pedagogică a mediilor virtuale de instruire
4.2.1. Organizatori grafici să utilizeze tehnicile de organizare a conţinutului
4.2.2. Feedback în educaţional în cadrul unei aplicaţii practice
procesul educaţional
4.2.3. Puncte de sprijin
4.2.4. Procesarea să măsoare efectul utilizării elementelor TIC în sporirea
cognitivă a informaţiei, eficienţei predării-învăţării şi evaluării
4.2.5. Fazele de
dezvoltare ale unui soft să cunoască principiile de design vizual ale softului
educaţional educaţional: plasarea imaginilor, utilizarea culorilor etc.
4.2.6. Resurse multimedia
folosite în dezvoltarea
softului educaţional să utilizeze elemente de ergonomie a ecranului,
4.2.7. Primii paşi spre observând efectul diferitelor variante asupra eficienţei
designul educaţional învăţării
Cap. V. Crearea softului educaţional folosind limbaje de autor
5.1. Utilizarea InfoPath pentru să proiecteze şi să dezvolte software educaţional, în
crearea de aplicaţii care se va pune accentul pe metode interactive de
educaţionale. Aplicaţii InfoPath predare-învăţare;
să-şi formeze şi să-şi dezvolte deprinderii de utilizare a
tehnologiilor informaţiei şi comunicării;
să-şi dezvolte capacităţile de proiectare a situaţiilor
educative cu utilizarea TIC;
să utilizeze metode interactive de predare-învăţare;
să-şi dezvolte deprinderile şi competenţelor de a utiliza
metode de instruire axate pe necesităţile şi
competenţele elevului.
5.2. Crearea de soft să utilizeze principalele caracteristici ale aplicaţiei InfoPath

Pagina 23 din 53
educaţional utilizând Edu pentru a proiecta şi elabora un scenariu de lecţie
Integrator să utilizeze comunităţile online (forum, comunitate virtuală
de învăţare) pentru a realiza proiecte comune

Pagina 24 din 53
4.11. STRATEGII DE FORMARE (METODE, PROCEDEE, INSTRUMENTE,
MIJLOACE, FORME DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE)

Număr
Conţinut tematic total de Strategii de formare
ore
Cap. I. Dinamica societăţii 2 Metode şi procedee utilizate:
contemporane – impactul asupra prelegerea, conversaţia euristică.
educaţiei Abordarea este frontală, în cadrul orelor
de formare directă.
Cap. II. Paradigmele educaţionale în 8 Metode şi procedee utilizate:
faţa provocărilor societăţii prelegerea, conversaţia euristică, lucrul
cunoaşterii. cu manualul, informarea independentă
utilizând resurse tipărite şi de pe
Internet.
Abordarea este frontală, în cadrul orelor
de formare directă. Aplicaţiile practice
vor fi realizate în echipe de învăţare, cu
sarcini de lucru personalizate în funcţie
de disciplină/ arie curriculară.
Sunt prevăzute 2 ore de formare la
distanţă, în cadrul cărora cursanţii se vor
informa şi vor putea iniţia discuţii pe
platforma
http://profesorulcreator.siveco.ro.
Cap. III. Utilizarea tehnologiilor 6 Metode şi procedee utilizate:
informatice şi comunicaţionale în prelegerea, conversaţia euristică,
procesul educaţional exemplificarea, informarea
independentă utilizând resurse tipărite şi
de pe Internet.
În cadrul celor 2 ore de curs se va lucra
frontal. Aplicaţiile practice vor fi realizate
în echipe de învăţare, cu sarcini de lucru
personalizate în funcţie de disciplină/
arie curriculară.

Pagina 25 din 53
Cele 2 ore de formare la distanţă
prevăzute pentru această temă vor fi
folosite pentru continuarea proiectelor
didactice începute în cadrul activităţilor
de la tema anterioară. Pe platforma
http://profesorulcreator.siveco.ro,
cursanţii vor beneficia de suport
continuu din partea tutorilor.
Cap. IV. Proiectarea pedagogică a 32 Metode şi procedee utilizate:
softului educaţional prelegerea, problematizarea,
dezbaterea cu oponent, Philips 66,
exemplificarea, studiul de caz, metoda
proiectului, conversaţia, brainstorming-
ul, modelarea.
Mijloacele pentru desfăşurarea în bune
condiţii a activităţii includ, pentru această
temă, instrumente şi aplicaţii digitale
precum: soft educaţional specializat
(pentru exemplificări concrete pe
discipline), platforme de elearning,
forumuri de discuţii etc.
Cap. V. Crearea softului educaţional 33 Metode şi procedee didactice: instructaj,
folosind limbaje de autor explicaţie, exemplificare, lucru
independent, dezbatere, conversaţie,
studiu de caz, simulare.
Mijloacele de învăţământ: computere,
conexiune la Internet, limbaje de autor şi
platforme specializate pentru construcţia
de soft educaţional: Edu Integrator,
InfoPath (obligatorii), iTeach (opţional, la
latitudinea formatorului şi dacă timpul
permite).

Pagina 26 din 53
4.12. STRATEGII DE EVALUARE METODE, PROCEDEE, INSTRUMENTE,
MIJLOACE FORME DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE)

Evaluarea continuă vizează măsura în care cadrele didactice participante îşi


dezvoltă capacităţile de proiectare a situaţiilor educative cu utilizarea TIC, pornind de la
orele de prezentare teoretică şi de dezbatere a conceptelor constituente domeniului,
până la aplicaţiile practice propuse de a fi desfăşurate în echipe de învăţare.
Modalităţile concrete de evaluare continuă vizează metode şi instrumente precum:
conversaţia, dialogul (în cadrul activităţilor frontale), monitorizarea activităţii individuale
şi în echipă a participanţilor în cadrul probelor/ aplicaţiilor practice, proiectul, portofoliul,
autoevaluarea şi inter-evaluarea.
Element important al învăţării, feedback-ul va fi oferit constant – atât frontal cât şi
personalizat – participanţilor la formare pe tot parcursul cursului, atât la întâlnirile faţă-
în-faţă, cât şi în cadrul activităţilor la distanţă desfăşurate pe platforma
http://profesorulcreator.siveco.ro, prin instrumente specifice incorporate în forumul de
discuţii online.
Evaluării finale îi sunt alocate 8 ore, în cadrul cărora participanţii îşi vor
prezenta proiectele dezvoltate pe parcursul formării precum şi aplicaţiile pe care le-au
dezvoltat în echipă. Va fi urmărită capacitatea de argumentare, măsura în care au
respectat indicaţiile formatorilor, modalitatea în care au integrat sugestiile colegilor,
maniera de aplicare a teoriei în proiectul de dezvoltare a softului educaţional, valoarea
formativă a softului educaţional dezvoltat (sau în curs de finalizare), relevanţa acestuia
pentru unitatea de învăţare/ de conţinut vizată şi pentru obiectivele educaţionale
propuse.
Întrebări suplimentare vor fi adresate de către colegi (pentru valorificarea evaluării ca
experienţă de învăţare), de către formatori şi de către reprezentantul CNFP prezent la
evaluarea finală.

Pagina 27 din 53
4.13. CONCORDANŢA DINTRE CONŢINUTURI, ŞI REFERINŢE
BIBLIOGRAFICE

Conţinut tematic Referinţe bibliografice


(subteme)
Cap. I. Dinamica societăţii contemporane – impactul asupra educaţiei
1.1. Societatea BAUMAN, Zygmundt. Globalizarea şi efectele ei sociale. Bucureşti: Antet,
cunoaşterii/societate 2005.
a bazată pe CHIVU, Roxana. Delors, Raport. (STED) Ştiinţele educaţiei. Dicţionar
cunoaştere: note enciclopedic. Bucureşti: SIGMA, 2007, pp. 274-275.
definitorii CORDELLIER, Serge (coord.). Mondializarea dincolo de mituri. Bucureşti:
Editura Trei, 2001.
DELORS, Jacques (coord.). Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO
al Comisiei Inter-naţionale pentru educaţie în secolul XXI. Iaşi: Polirom,
2000.
DRĂGĂNESCU, Mihai. Societatea informaţional şi a cunoaşterii. Vectorii
societăţii cunoaşterii. Online <http://www.racai.ro/INFOSOC-Project/
Draganescu_st_a01_new.pdf>.
FAUR, Edgard. A învăţa să fii (Un raport al UNESCO). Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1974.
LECLERC, Gerard. Mondializarea culturală. Civilizaţiile puse la încercare.
Chişinău: Între-prinderea Editorial-poligrafică Ştiinţa, 2003.
PĂUN, E. & D. Potolea. (coord.). Pedagogie. Fundamentări teoretice şi
demersuri aplicative. Iaşi: Polirom, 2002
PERŢ, Steliana. Societatea informaţională – Societatea cunoaşterii.
Educarea şi formarea forţei de muncă. Bucureşti: Centrul de Informare şi
Documentare Economică, 2004.
STĂNESCU, Vasile. Globalizarea. Între realitatea şi devenirea lumii în
care trăim. În: Academica, 2005, nr. 39 (iunie).
*** Societatea Informaţională – Societatea cunoaşterii. Concepte, soluţii şi
strategii pentru România. Bucureşti: Academia Română, 2001.

1.2. Impactul asupra CHIŞ, V. Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe. Cluj-
educaţiei: noi Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005.
concepte, arii DIACONU, Mihai. Competenţă pedagogică. Ştiinţele educaţiei. Dicţionar
curriculare şi strategii enciclopedic. Vol. I. Bucureşti: SIGMA, 2007.
(competenţe, NOVEANU, Eugen. Competenţă. Ştiinţele educaţiei. Dicţionar
competenţe-cheie, enciclopedic. Vol. I. Bucureşti: SIGMA, 2007.
Pagina 28 din 53
centrare pe elev) PERRENOUD, Ph. Construire des compétences des l`école. Paris: ESF,
1998
RICHELLE, M. Competenţă. În: DORON, R. & PAROT, Fr. Dicţionar de
psihologie. Buc.: Humanitas, 1999.
***Learner-centered psychological principles: A framework for school
redesign and reform. Washington, DC: American Psychological
Association, 1997.

1.3. Noi standarde HUBA, Mary E. & Freed. Jann E. Learner-Centered Assessment on
profesionale pentru College Campuses: Shifting the Focus from Teaching to Learning.
cadrele didactice, Needham Heights, MA: Allyn & Bacon, 2000, p. 4.
determinate de noile NOVEANU, Eugen. Centrare pe elev. STED.
roluri în proiectarea, O’NEILL, G. et alii. (eds). Emerging Issues in the Practice of University
desfăşurarea şi Learning and Teaching. Dublin: AISHE, 2005.
evaluarea procesului McCOMBS, B. L. & L. MILLER. Learner-Centered Classroom Practices
educaţional and Assessments. Maximizing Student Motivation, Learning, and
Achievement. Dallas, TX: Corwin Press, 2007.
STROH, H.R. Applying APA’s learner-centered principles to school-
based group counseling – General features – American Psychological
Association. Professional School Counseling. Oct. 2002. Online:
<http://www. findarticles.com/p/articles/ mi_m0KOC/is_l6/ai_93700942>

Cap. II. Paradigmele educaţionale în faţa provocărilor societăţii cunoaşterii.


2.1. Să reflectăm ASTLEITNER, Hermann. Principles of effective instruction – general
asupra „paradigmei” standards for teachers and instructional designers. În: Journal of
Instructional Psychology, 2005, March.
BOCOŞ, Muşata. Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru
constructivist. Piteşti: Paralela 45, 2008
COSMOVICI, Andrei & Luminiţa IACOB (coord.). Psihologie şcolară.Îaşi:
Polirom, 2005.
Kuhn, Thomas. The Structure of Scientific Revolutions. 1962
NOVEANU, Eugen (coord.). Modele de instruire formativă la disciplinele
fundamentale de învăţământ. Matematică - Fizică – Chimie. Bucureşti:
E.D.P., 1983.

2.2. Paradigma ATKINSON, R. et alii. Introducere în psihologie. Buc.: Ed. Tehnică, 2002;
behavioristă BLOOM, B.S. et alii. Versiunea condensată a taxonomiei obiectivelor
educaţionale. În: Probleme de tehnologie didactică. Bucureşti: E.D.P.,
1977
GAGNE, Robert M. Condiţiile învăţării. Bucureşti: E.D.P., 1975

Pagina 29 din 53
GAGNE, Robert M. Principii de design al instruirii. Bucureşti: E.D.P., 1977
MÂNZAT, I. Istoria psihologiei universale. Bucureşti: Univers Enciclopedic,
2007.
NOVEANU E. P. Tehnica programării didactice. Bucureşti: E.D.P., 1974
SKINNER, B.F. Revoluţia ştiinţifică a învăţământului. Buc.: EDP, 1971.
ZLATE, M. Introducere în psihologie. Buc.: Şansa, 1994

2.3. Paradigma Berryman, S.E. Designing effective learning environments: cognitive


cognitivistă apprenticeship models. Online
<http://www.ilt.columbia.ilt/papers/berryl.html>.
Cerghit, i. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri.
Stiluri. Strategii. Bucureşti: ARAMIS, 2002.
Joiţa, Elena. Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie. Iaşi: Polirom,
2002.
Wilson, B.G. & P. Cole. Cognitive Teaching Models. Online
<http://carbon.cudenver.edu/_ bwilson/hndbkch.html>
2.4. Paradigma BOYLE, T. Constructivism: A suitable Pedagogy for Informatio and
constructivistă Computing Sciences? Online Online
<http://www..ics.ltsn.ac.uc/pub/conf2000/Papers/tboyle.htm>.
DUFFY, T.M. & D.H. Jonassen (Eds.). Constructivism and the technology
of instruction: a conversation. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associate,
1992
JOIŢĂ, Elena. Instruirea constructivistă – o alternativă. Fundamente.
Strategii. Bucureşti: ARAMIS, 2006
KOMMERS, P.A.M., JONASSEN, D. şi MAYES, T. (Eds.). Cognitive Tools
for Learning. Heidelberg: Springer, 1992.
NEGOVAN, V. Tendinţe de reconfigurare a modelelor de instruire în acord
cu evoluţia cunoaşterii de spre învăţare. În: M. Zlate (coord.). Psihologia
la răspântia mileniilor. Iaşi: Polirom, 2001.
PIAGET, Jean. Psihologia inteligenţei. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1965.
PIAGET, Jean. Psihologie şi pedagogie. Răspunsurile marelui psiholog la
problemele învăţământului. Bucureşti: E.D.P., 1972.
PIAGET, Jean. Naşterea inteligenţei la copil. Bucureşti: E.D.P., 1973.
REIBEL, J.H. & Wood, B.D. Pedagogy for the 21st Century.
<http://www.ilt.columbia. edu/Publications/papers/ILTpedagogy.html>;
Russell, G. Constructivist vs.Behaviorist. A Search for the “Ideal learning
Environment”. Online <http://www.uca.edu/divisions/

Pagina 30 din 53
academic/coe/students/portofolio1.html>.
VÎGOTSKI, L. S. Opere psihologice alese. Vol. I.II. Bucureşti: EDP, 1971,
1972.
VON GLASERSFELD, Ernst. Radical constructivism and Piaget’s
concepts of knowledge. În: F.B. Murray (Ed.). The Impact of Piagetian
Theory. Baltimore, MD: University Park Press, 1978;
VON GLASERSFELD, Ernst. An Introduction to Radical Constructivism.
Online <http://www.umass.
edu/srri/vonGlasersfeld/onlinePapers/082.html>.
VON GLASERSFELD, Ernst. Pourquoi le constructivisme doit-il etre
radical? În: Revue des sciences de l’education. Vol. XX, 1994, nr. 1,
VON GLASERSFELD, Ernst. Reconstructing the Concept of Knjwledge.
În Archives de Psychologie, 1985, nr. 53

Cap. III. Utilizarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale în procesul educaţional


3.1. Atributele ***Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Programe şcolare.
tehnologiilor Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Clasa a IX-a. Bucureşti, 2009.
informatice şi Burlacu, Cătălina. Educaţia şi folosirea tehnologiilor informatice īn
comunicaţionale comunicare. Online (http://74.125.77.132/search?
q=cache:kBzhxYa9OjoJ:fmi.unibuc.ro)
Cucoş, Constantin. Informatizarea în educaţie. Aspecte ale vizualizării
formării. Iaşi: Polirom, 2006.
Joiţa, Elena. Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de
învăţare cognitiv-constructivistă. Bucureşti: E.D.P., 2007.
UNESCO. Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru cadrele
didactice (SCCD-TIC). 1. Cadru pentru politici educaţionale. 2. Module de
standarde de competenţă. 3. Recomandări pentru implementare.
Bucureşti: Comisia Naţională a României pentru UNESCO & TEHNE-
Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie, 2009
3.2. Tipologia softului BORSOOK, T.K., HIGGINBOTHAM-Wheat. Interactivity: What is it and
educaţional (SE) what can it do for Computer-based Instruction? Educational Technology,
1992, october.
CHURCHES, Andrew. Bloom`s Digital Taxonomy. Online
CUCOŞ, Constantin. Informatizarea în educaţie. Aspecte ale virtualizării
formării. Iaşi: Polirom, 2006.
NOVEANU, D., Cadrul conceptual al domeniului instruire inteligentă
asistată de calculator. În: Tehnologii educaţionale moderne, 1993, 1.

Pagina 31 din 53
PERAZA, D. et alii. Formation des enseignants a l`integration
pedagogique des TIC: Esquisse historique des fondemants, des
recherches et des practiques. In: Revue des sciences de l`education. Vol.
28, 2002, 2.

3.3. Categorii SEGUIN, Pierre (coord.). Internet: une technologie pour l`apprentissage.
multimedia Online (http://colvir.net/ pedagogie/parea/intex.html), 2005
VLADA, Marin. E-Learning şi Software educaţional. CNIV – 2003, Noi
tehnologii de e-learning. Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual,
Software educaţional. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2003.
Instructional Design Knowledge Base. Identify Media to Deliver the
Instructional Program. Online:
http://classweb.gmu.edu/ndabbagh/Resources/IDKB delivery-media.html
Cap. IV. Proiectarea pedagogică a softului educaţional
4.1. Proiectarea *** Guidelines for the Design of Educational Software. ANSI Standards
pedagogică: Committee on Dental Informatics. 2001. Online:
recomandări generale (http://www.dental.pitt.edu/ informatics/ eds wstd/).
– jaloane orientative Burgos, Daniel, & Belen Ruiz Mezcua. 12 didactic practices to develop
the most efficient Learning Virtual Environment. 2003. Online:
(http://dspace.ou.nl/bitstream/12 didactic practices to develop
World Wide Web Consortium. Web Content Accessibility Guidelines 2.0.
Online: (http://www.w3. org/TR/WCAG20/).
4.2. Proiectarea GARDNER, R.J. Cognitive Constructivism: Restructuring mind maps.
pedagogică: Online:
<http://www.cognitivebehavior.com/practice/concepts/cogconstruc.html>
HALL, Tracey &Nicole STRANGMAN. Graphic organizers. Wakefield,
MA: National Center on Accessing the General Curriculum. 2002.
Online: <http://www. cast.org/publications/ncac/ncac_go.html>
IONESCU, Miron & Muşata BOCOŞ (coord.). Tratat de didactică
modernă. Piteşti: Paralela 45, 2009 (Cap. IX.7.2.3. Feedbackul şi
obţinerea lui în lecţie, p.342-343).
JOIŢA, Elena. Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de
învăţare cognitivist-constructivistă. Bucureşti: EDP, 2007
MERKLEY, D.M. & D. Jefferies. Guidelines for implementing a graphic
organizer. În: The Reading Teacher, 54, 2001, 4.
4.2.1. BENCZE, J.L. Constructivist Learning Principles. 2002. Online:
Organizatori (http://www.oise.utoronto.ca/ _Ibencze/constructivism.html)
grafici BROOKS, M.G. & J.G. BROOKS. The courage to be constructivist. În:

Pagina 32 din 53
4.2.2. Feedback Educational Leadership, 1999, 57 (3), p.18-24.
în procesul DE VRIES, Zan. Guidelines for implementing Constructivist Alternatives
educaţional to Disciplines. 1995. Online: (http://tiger.uic.edu/-
4.2.3. Puncte de
sprijin lnucci/MoralEd/practiceldevries.html)
4.2.4. DOOLITLE, P.E. Constructivism: An Introduction. Online education.
Procesarea 1999. Online: (http://edpsycherver.ed.vt.edu1999/tohe2.html)
cognitivă a JONASSEN, D.H. Design of Constructitvist Learning Environment.
informaţiei, 1993. Online: (http://tiger.coe.missouri.edu/-
4.2.5. Fazele de
dezvoltare ale jonassen/courses/CLE/main.html)
unui soft MASON, b. j. & R. BRUNING. Providing feedback in computer-based
educaţional instruction. What the research tells us. 2001. Online:
4.2.6. Resurse (http://dwb4.unl.edu/dwb/Research/MB/MasonBruning.html)
multimedia SAVERY, J.R. & Th. M. DUFFY. Problem Based Learning: An
folosite în
dezvoltarea Instructional model and its constructivism framework. 1995. Online:
softului ( http://crlt.indiana.edu/publications/duffy-pub16.pdf)
educaţional SHUTE, Valerie J. Focus on Formative Feedback. 2007. Online:
4.2.7. Primii paşi (http://www.ets.org/ Me-dia/ Research/pdf/RR-07-11.pdf)
spre designul VASILYEVA, E., PUURONEN, S., PECHENIZKIY, M. and RÄSÄNEN, P.
educaţional Feedback adaptation in web-based applications. În: Int. J. Continuing
Engineering Education and Life-Long Learning, Vol. x, 2006. Online:
(http://www.win. tue.nl/ ~mpechen/publications/ vasilyeva_ijceell.pdf)
*** Instructional scaffolding. În: Wikipedia, the free encyclopedia. Online:
(http://en.wikipedia.org/wiki/Instructional_scaffolding)
BETH, Lewis. Scaffolding. About.com. Guide. Online :
(http://k6educators.about. com/ d/educationglossary/g/scaffolding.htm)
HALL, Tracey &Nicole STRANGMAN. Graphic organizers. Wakefield,
MA: National Center on Accessing the General Curriculum. 2002.
Online: <http://www. cast.org/publications/ncac/ncac_go.html>
IONESCU, Miron & Muşata BOCOŞ (coord.). Tratat de didactică
modernă. Piteşti: Paralela 45, 2009
JOIŢA, Elena. Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de
învăţare cognitivist-constructivistă. Bucureşti: EDP, 2007
MERKLEY, D.M. & D. Jefferies. Guidelines for implementing a graphic
organizer. În: The Reading Teacher, 54, 2001, 4.
VAN DER STUYF, Rachel R. Scaffolding as a Teaching Strategy.
Adolescent Learning and Development , November 17, 2002.
YELLAND, Nicola & Jennifer MASTERS. Rethinking scaffolding in the
information age. În: Computers and Education, 2007 48, p.362-382.
HUITT, W. (2003). The information processing approach to cognition.
Educational Psychology Interactive. Valdosta, GA: Valdosta State

Pagina 33 din 53
University. Online:
<http://www.edpsycinteractive.org/topics/cogsys/infoproc.html>
MITROFAN, Nicolae. Dezvoltare cognitivă. În: Ştiinţele educaţiei.
Dicţionar enciclopedic. Vol.I. Buc.: Sigma, 2007, p.292-294.
MÎNZAT, Ion. Operaţii ale gândirii. În: Ştiinţele educaţiei. Dicţionar
enciclopedic. Vol.II. Buc.: Sigma, 2008, p.811-813.
NEACŞU, Ioan. Învăţare umană. În: Ştiinţele educaţiei. Dicţionar
enciclopedic. Vol.I. Buc.: Sigma, 2007, p.638-642.
REISER, R.A. & DEMPSEY, J.V. (2007). Trends and issues in
instructional design (2nd ed.). Upper Saddle River, NJ: Pearson
Education, Inc.
ROŞCA, Al. Gândirea. În: Roşca, Al. (coord.). Psihologie generală.
Buc.: E.D.P., 1976
ZLATE, M. Psihologia mecanismelor cognitive. Iaşi: Polirom, 2006,
ZLATE, M. Percepţia vizuală şi învăţarea. În: Ştiinţele educaţiei.
Dicţionar enciclopedic. Vol.II. Buc.: Sigma, 2008, p.842-845.
***Online glossary of terms in educational technology. Online
«http://web.ics.purdue.edu/~smflanag/edtech/home.htm»
Boling, Elizabeth & Sonny Kirkley. Interaction Design. 1995 [online]
http://www.indiana.edu/~iirg/ARTICLES/multimedia/
interactionDesign_MM.html.
Bourdieu, P. Despre televiziune. Bucureşti, Meridiane, 1998.
Coman, C. în Relaţiile publice şi mass-media. Iaşi: Polirom, 2000.
Conole, Grainne & Martin Oliver (ed.) Contemporary perspectives in E-
learning research. London: Routledge, 2007.
Dâncu, V.S. Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar.
Cluj-Napoca: Dacia, 1999.
Golu, M. & A. Dicu. Culoare şi comportament. Craiova: Scrisul
Românesc, 1976.
Gliga, Lucia şi Eugen Noveanu (coord.). Tehnologia informaţiei şi
comunicaţiei. Ghid pentru cadrele didactice. MEC, 2002.
Indiana University - AMTEC'97. Visual Design Profiles: Making Sense of
Web Sites Design Guidelines. 1997 [online]
http://www.indiana.edu/~iirg/ RESEARCH/AMTEC/universal.html.
Istrate, Olimpius. Educaţia la distanţă. Proiectarea materialelor.
Botoşani: Agata, 2000.
Joly, M. Introducere în analiza imaginii. Bucureşti: All, 1998.
Mureşan, Pavel. Culoarea în viaţa noastră. Bucureşti: Ceres, 1988.
National Convention of the Association for Educational Communications
and Technology - California, Design Guidelines and Consistency of

Pagina 34 din 53
Navigation Items. [online] http://www.coe.uh.edu/
courses/cuin7317/interface_design.html.
Neacşu, Ioan. Instruire şi învăţare. Bucureşti: Ştiinţifică, 1990.
Nielsen, Jakob. Eyetracking Study of Web Readers. Alertbox.U.S.A.
2000 [online] http://www.useit.com.
Nielsen, Jakob. How Users Read on the Web. Alertbox. U.S.A. 1997
[online] http://www.useit.com.
Nielsen, J., Inverted Pyramids in Cyberspace, 1996 [online]
http://www.useit.com.
Roeves, Thomas C. Text Design Guidelines. 1994 [online] http://
mime1.marc.gatech.edu/MM_Tools/TDG.html.
Rovenţa-Frumuşani, D. Semiotică, societate, cultură. Iaşi: Institutul
European, 1999.
Cap. V. Crearea softului educaţional folosind limbaje de autor
5.1. Utilizarea InfoPath http://office.microsoft.com/ro-ro/infopath-help/getting-started-with-infopath-
pentru crearea de 2010-HA010370230.aspx
aplicaţii educaţionale. http://learnthat.com/2005/04/microsoft-infopath-tutorial-and-online-training-
Aplicaţii InfoPath course/
http://blogs.msdn.com/b/deviations/archive/2010/06/30/help-infopath-forms-
and-moss-2007-get-along.aspx
Ian Williams, Pierre Greborio, Professional InfoPath 2003, Wrox, 2004
Philo Janus, Pro InfoPath 2007, Apress, 2007
5.2. Crearea de soft Cursul tipărit (suportul de curs)
educaţional utilizând
Edu Integrator

Pagina 35 din 53
4.14. METODOLOGIA DE FORMARE
 Pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, orele de formare directa se
vor desfăşura în unităţile şcolare selectate în cadrul proiectului
POSDRU/57/1.3/S/34533 ,,Profesorul – creator de soft educaţional”. După
perioada de implementare a proiectului, programul de formare continua
Proiectarea softului educaţional se va desfăşura prin Casele Corpului Didactic
din fiecare judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti.
 Pe parcursul orelor de Teme practice, cadrele didactice participante sunt tutoriate
de formator, comunicarea realizându-se la distanţă prin e-mail, forum, etc.
 Fiecare grupă va fi formată din cel puţin 15 cadre didactice şi cel mult 25 de
cadre didactice, conform prevederilor din Metodologia de acreditare a
programelor de formare continuă, aprobată prin OMEdCT nr.4611/2005.
 În completarea prelegerilor, discuţiilor frontale, conversaţiei euristice, aplicaţiilor
practice în echipe de învăţare – care se vor folosi în cadrul sesiunilor de formare
faţă-în-faţă, metodele care vor fi utilizate converg către:
o Strategii didactice interactive bazate pe cooperare şi colaborare (metoda
predării-învăţării reciproce, metoda mozaicului, instrumente şi medii
colaborative online)
o Strategii didactice orientate către învăţare creativă (brainstorming, metoda
pălăriilor gânditoare, cercetare, Internet)
 Acestea vor fi propuse şi utilizate atât pentru atingerea obiectivelor formării, cât şi
ca exemplu de practici didactice pe care cadrele didactice formate le pot utiliza în
activităţile cu elevii.

5. PROCESUL DE FORMARE

Pagina 36 din 53
5.1. SELECŢIA CADRELOR DIDACTICE
Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar care doresc sa participe la programul
de formare continua Proiectarea softului educaţional, se vor înscrie pentru selecţie pe
portalul proiectului, la adresa http://profesorulcreator.siveco.ro, în perioada iulie 2010-august
2010.
Fiecare formator va analiza înscrierile din judeţul care i-a fost repartizat şi, conform
criteriilor de selecţie şi de reprezentativitate, va alcătui lista cadrelor didactice selectate
şi o va trimite către echipa de proiect pentru validare.

Grupul ţintă centralizat conform proiectului 3

Nr. Rural Urban


Nivel TOTAL
crt. Femei Barbati Femei Barbati
Cadre didactice/personal didactic
1 20 13 40 27 100
din învăţământul primar
Cadre didactice/personal didactic
2 din învăţământul profesional şi 70 47 140 93 350
tehnic
Cadre didactice/personal didactic
3 90 60 180 120 450
din învăţământul secundar inferior
Cadre didactice/personal didactic
4 din învăţământul secundar 120 80 240 160 600
superior
300 200 600 400
TOTAL 1.500
500 1.000

5.2. ÎNSCRIEREA CADRELOR DIDACTICE PARTICIPANTE LA


PROGRAMUL DE FORMARE CONTINUA “PROIECTAREA SOFTULUI
EDUCAŢIONAL”

Cadrele didactice selectate să participe la programul de formare continua:

3
Este posibil ca, în urma procesului de selecție, numărul participanților la programul de formare să
sporească (maxim 10% - 15%), în funcție de solicitările din teritoriu și de soluțiile găsite pentru
organizarea grupelor de formare.

Pagina 37 din 53
Vor completa şi semna următoarele documente (original):
 Formularul de înscriere.
 Formularul de înscriere a grupului ţintă
 Declaraţie privind prelucrarea datelor personale
 Scrisoare de intenţie – în care va fi indicat şi grupul / subgrupul (corespunzător
nivelului de învăţământ, în care activează) de lucru pentru care candidează;
 Curriculum vitae în format europass;

Vor completa dosarul de înscriere cu următoarele documente:


 copie a cărţii de identitate/buletinului de identitate;
 copii ale documentelor doveditoare privind studiile finalizate şi calificarea în
domeniu;
 copie certificat căsătorie sau alte acte privind schimbarea numelui (daca este
cazul),
 copii ale documentelor doveditoare privind expertiza în utilizarea calculatorului în
activităţile de predare/învăţare/evaluare, la clasă;
 recomandări – din partea unor instituţii sau persoane (facultativ)
 adeverinţă de la unitatea şcolara de provenienţă din care rezultă funcţia,
specializarea şi încadrarea.
Dosarele vor fi predate formatorului înainte de începerea orelor de formare directă.
Formatorii vor preda dosarele de înscriere echipei de implementare, după finalizarea
programului de formare continuă.

5.3. PREGĂTIREA PROGRAMULUI DE FORMARE

La Sibiu s-a desfăşurat programul de formare a formatorilor (26-29 august) în cadrul


căruia s-a discutat pe marginea suportului de curs, analizându-se temele şi modalităţile
de lucru cu cadrele didactice din grupul ţintă. Au fost abordate aspectele teoretice şi
practice ale programului de formare, formatorii fiind implicaţi în situaţii de învăţare
specifice.

Pagina 38 din 53
După finalizarea activităţii de selecţie, echipa de proiect a trimis prin e-mail, fiecărui
formator, Registrul electronic (Anexa 5) cu datele personale ale cadrelor didactice
participante la programul de formare continua (datele vor fi completate conform
documentelor depuse în dosarul de înscriere).
Formatorii vor contacta prin e-mail cadrele didactice din grupă înainte de începerea
orelor de formare directă şi vor stabili de comun acord orarul programului de formare
continuă.
Formatorii vor completa şi vor trimite (în format electronic) pe adresa
http://profesorulcreator.siveco.ro orarul programului de formare continua (Anexa 6).

5.4. MODEL DE ORAR:

Ziua 1 (data calendaristica):


Tema 1, 2h formare directă - curs
Tema 2, 2h formare directă - curs
4h formare directă - aplicaţii
2h Teme practice în perioada …..

Ziua 2 (data calendaristica):


Tema 3, 2h formare directă - curs
2h formare directă - aplicaţii
2h Teme practice în perioada …..
Tema 4, 2h formare directă - curs (St 4.1)
2h formare directă - aplicaţii (St 4.1)

Ziua 3 (data calendaristica):


Tema 4, 1h formare directă - curs (St 4.1)
1 h formare directă - aplicaţii (St. 4.1)
4h formare directă - curs (St 4.2)
2h formare directă - aplicaţii (St. 4.2)

Pagina 39 din 53
8h Teme practice în perioada …..

Ziua 4 (data calendaristica):


Tema 4, 6 h formare directă - aplicaţii (St 4.2)
6h Teme practice în perioada …..
Tema 5, 1h formare directă - curs (St 5.1)
1h formare directă - aplicaţii (St. 5.1)

Ziua 5 (data calendaristica):


Tema 5, 2h formare directă - curs (St. 5.1)
5h formare directă - aplicaţii (St. 5.1)
1h formare directă - curs (St. 5.2)
8h Teme practice în perioada …..

Ziua 6 (data calendaristica):


Tema 5, 2h formare directă - curs (St. 5.2)
6h formare directă - aplicaţii (St. 5.2)
7h Teme practice în perioada …..

Ziua 7 (data calendaristica):


Evaluare finală – 8 ore

Formatorii vor anunţa începerea programului de formare pe forumul portalului realizat în


cadrul proiectului. Titlul mesajului va conţine informaţii despre grupă (judeţ, locul şi data
desfăşurării)

5.5. DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI DE FORMARE4


Formatorii au fost instruiţi pe întreaga problematic a cursului de formare. Pentru o mai
bună desfăşurare a cursului şi pentru împărţirea sarcinilor de predare, s-au alcătuit
echipe de câte doi formatori. Temele cursului au fost repartizate astfel:

4
Vezi și supra, 4.8. Metodologia de formare

Pagina 40 din 53
Formatorul 1, pentru aspectele didactice - primele 3 zile ale cursului: 24 de ore
tema 1. Dinamica societăţii contemporane. Impactul asupra educaţiei
tema 2. Paradigmele în faţa provocărilor societăţii cunoaşterii
tema 3. Utilizarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale în procesul
educaţional
tema 4. Proiectarea pedagogică a a softului educaţional - subtemele 4.1 şi 4.2
(4.2.1.-4.2.5)

Formatorul 2, pentru aspectele de TIC - ultimele 3 zile ale cursului: 24 de ore


tema 4. Proiectarea pedagogică a softului educaţional - subtema 4.2 (4.2.6. şi
4.2.7)
tema 5. Crearea softului educaţional folosind limbaje de autor
În repartizarea temelor s-a ţinut cont de pregătirea de specialitate şi de competenţele
dobândite de-a lungul carierei didactice a fiecărui formator.

Orele de formare directă


Orele de curs din cadrul formării directe pun la îndemâna profesorului, care face
primii paşi spre designul educaţional, o sintetică platformă pedagogică, ce va permite
cursanţilor construirea unei viziuni teoretice asupra procesului educaţional, la nivelul
gândirii şi practicii educaţionale actuale – aflate într-o fază incipientă a transformării
paradigmei educaţionale tradiţionale. Sunt relevate modalităţile prin care TIC pot fi
folosite pentru predare, învăţare, evaluare. Incorporarea noilor tehnologii în activităţile
didactice se va face prin învăţarea limbajelor de autor InfoPath şi Edu Integrator
În cadrul orelor de aplicaţii din cadrul formării directe vor fi analizate concret
opţiunile proiectantului în ceea ce priveşte tipul de soft pe care doreşte să-l realizeze,
stabilindu-se ce alte elemente din panoplia ştiinţelor educaţiei trebuie respectate. Vor fi
exersate elementele pe care trebuie să le stăpânească un adevărat „designer” (de
utilizarea lor adecvată scopului stabilit depinzând în mare măsură eficienţa softului/
procesului proiectat).
În prima zi a programului de formare continuă:

Pagina 41 din 53
 formatorii vor distribui cadrelor didactice participante cate un pachet, format din
suportul de curs şi o mapă.
 Cursanţii îşi vor crea cont pe portalul proiectului

Orele de formare directă se vor desfăşura conform orarului declarat.


La fiecare întâlnire prevăzută în orar, formatorul va urmări semnarea documentului de
prezenţă de către cadrele didactice participante.

Orele de teme practice


Pe parcursul orelor de formare la distanta (teme practice), formatorii vor interacţiona cu
profesorii din grupul ţintă prin email şi forumul dedicat, disponibil pe portalul dedicat
proiectului, la adresa : http://profesorulcreator.siveco.ro
Fiecare formator va crea pe forum, la începutul desfăşurării programului de formare
continuă, o categorie dedicată grupei pe care o formează.
În acest cadru:
• Formatorii vor transmite cadrelor didactice din grupul ţintă informaţiile şi
documentele solicitate, în termenele stabilite.
• Toate anunţurile legate de activitatea de formare ce se va realiza în cadrul
proiectului, vor fi publicate pe forumul dedicat (orarul programului de formare continua
cu precizarea perioadelor de formare directa, respectiv de formare la distanta, temele
pe care cadrele didactice trebuie sa le realizeze pe parcursul orelor de teme practice).
Pentru fiecare perioada de formare la distanta, formatorul va crea un nou subiect de
discuţie, astfel încât opiniile/recomandările legate de temele ce trebuie realizate în
perioada respectiva sa fie uşor accesibile cadrelor didactice.
• Formatorii vor modera mesajele postate pe forum de către profesorii participanţi la
programul de formare continua care fac parte din grupa condusa şi vor răspunde în
maxim 24 de ore la întrebările şi observaţiile postate.
• Profesorii participanţi la programul de formare continua vor adresa
întrebările/observaţiile legate de curs prin email către formator sau, prin forum.
• Echipa de implementare va răspunde solicitărilor - legate de buna funcţionare a
portalului dedicat proiectului - exprimate pe forum sau e-mail de către formatori sau de

Pagina 42 din 53
către cadrele didactice care fac parte din grupul ţintă, în maxim 4 ore de la primirea
acestora.
• Formatorii vor încuraja comunicarea prin intermediul portalului, în vederea asigurării
maximei transparente în desfăşurarea programului de formare continua şi realizarea
unui cat mai eficient schimb de experienţa între cadrele didactice participante la
programul de formare continuă.
• Cadrele didactice vor comunica – pe parcursul desfăşurării programului de formare
continua - prin intermediul portalului creat in cadrul proiectului ,,Profesorul – creator de
soft educaţional”, POSDRU/57/1.3/S/34533, implementat de MECTS in parteneriat cu
SIVECO România. Portalul pune la dispoziţia cadrelor didactice:
o informaţiile privind desfăşurarea proiectului,
o exemple de bune practici
o oferă posibilitatea comunicării prin intermediul forumului.
• Pe parcursul orelor de formare la distanta (teme practice), cadrele didactice vor
posta pe forum, in cadrul subiectelor dedicate întrebările/observaţiile legate de temele
ce trebuie realizate.
• La finalul programului de formare continua, cadrele didactice vor încărca pe portal
portofoliul realizat. Aceste documente vor putea fi vizualizate de ceilalţi participanţi si
constituie astfel un mediu propice schimbului de idei privind realizarea propriilor aplicaţii
de soft educaţional.

5.6. EVALUAREA FINALĂ

 Cerinţe minimale de performanţă pentru absolvirea programului de formare:


- participare activă la cel puţin 80% dintre activităţile de formare directă de pe
parcursul programului
- elaborarea unui proiect de unitate de învăţare în cadrul căreia se utilizează
TIC
- elaborarea unor note pe marginea temelor de reflecţie propuse pe parcursul
cursului

Pagina 43 din 53
- demonstrarea stăpânirii temeinice a conceptelor şi teoriilor fundamentale cu
care operează domeniul
- identificarea aspectelor privind mediile virtuale cu valoare adăugată pentru
teoria şi practica instruirii
- capacitatea de motivare argumentată a alegerii unor soluţii şi instrumente TIC
adecvate pentru o situaţie educativă dată
- capacitatea de analiză critică a iniţiativelor, proiectelor şi programelor de e-
learning
- utilizarea mediilor colaborative online pentru dezvoltare profesională continuă.

 Evaluare finală se va desfăşura în locaţia în care se desfăşoară programul de


formare continuă, în luna martie 2011, conform planificării realizate de către echipa
de implementare, de comun acord cu CNFP şi comunicata formatorilor şi cadrelor
didactice participante la programul de formare continuă. Din comisia de examinare
constituită în acest scop va face parte şi un reprezentant al CNFP sau al CSA.
Aceasta activitate se va desfăşura in prezenta unui inspector CNFP

 Constă în:
o Prezentarea de către fiecare cadru didactic participant la programul de
formare continua a portofoliului de proiect (care va conţine: scenariul
temei, modalitatea de utilizare şi aplicaţia software) realizat pe parcursul
orelor de formare directa şi completat/finalizat pe parcursul orelor de teme
practice ce se vor desfăşura după ultima zi de formare directa.
o Aprecierea portofoliului se va face prin calificative (Excelent, Foarte Bine,
Bine, Suficient, Insuficient)
o Completarea online pe portalul proiectului, a unui chestionar de evaluare
privind impactul programului de formare continua.
o Publicarea proiectului pe portal în spaţiul rezervat grupei. Proiectele
publicate vor participa la selecţia realizata de echipa de proiect care va
desemna cele 15 proiecte care vor participa la concursul naţional de
proiecte. Rezultatele selecţiei vor fi publicate pe portal.

Pagina 44 din 53
5.7. FINALIZAREA PROGRAMULUI DE FORMARE

Formatorii vor întocmi Dosarul grupei (un biblioraft), care va conţine următoarele
documente:

 Formularele de înscriere (Anexa 2)


 Formularele de înscriere a grupului ţintă (Anexa 3)
 Declaraţiile privind prelucrarea datelor personale (Anexa 4)
 Orarul programului de formare continua (Anexa 6)
 Registrul electronic (Anexa 5)
 Raport de şcolarizare (Anexa 9), va conţine:
▫ Lista finala a absolvenţilor programului de formare continua
▫ Rezultatele chestionarului de evaluare a programului de formare continua
(pentru fiecare item, se va completa numărul de cadre didactice)
 Prezenţa la programul de formare continuă cu semnăturile cadrelor didactice
participante (Anexa 7)
 Chestionarele de evaluare a cursului completate şi semnate de cadrele didactice
participante la curs (Anexa 8)
 Fişele de tutoriat completate şi semnate de către formator, pentru fiecare cadru
didactic participant (Anexa 11)
 Catalog evaluare finală (Anexa 10)
 Lista finală absolvenţi (Anexa 12)

Documentele elaborate de către inspectorul CNFP în etapa de “Evaluarea finală”


sunt: procesul verbal şi raport de constatare. Aceste documente se depun la
dosarul grupei evaluate.

5.8. ELIBERAREA ATESTATELOR

Absolvenţii programului de formare continua „Proiectarea softului educaţional” vor


primi la finalizarea cursului un atestat purtător de 25 credite transferabile.
Pagina 45 din 53
Tipărirea atestatelor se va realiza la sediul SIVECO Romania SA, după evaluarea
finala.

Pagina 46 din 53
6. BIBLIOGRAFIE RELEVANTĂ ŞI RESURSE
SUPLIMENTARE RECOMANDATE:

*** Guidelines for the Design of Educational Software. ANSI Standards Committee on
Dental Informatics. 2001. Online: (http://www.dental.pitt.edu/ informatics/ eds
wstd/).
*** Instructional scaffolding. În: Wikipedia, the free encyclopedia. Online:
(http://en.wikipedia.org/wiki/Instructional_scaffolding)
*** Societatea Informaţională – Societatea cunoaşterii. Concepte, soluţii şi strategii
pentru România. Bucureşti: Academia Română, 2001.
***Learner-centered psycholopgical principles: A framework for school redesign and
reform. Washington, DC: American Psychological Association, 1997.
***Metodologia implementării competenţelor cheie în curriculumul şcolar aplicat. CD.
Buc.: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2010.
***Ministerul educaţiei, cercetării şi inovării. Programe şcolare. Tehnologia informaţiei şi
a comunicaţiilor. Clasa a ix-a. Bucureşti, 2009.
***Online glossary of terms in educational technology. Online
«http://web.ics.purdue.edu/~smflanag/edtech/home.htm»
ASTLEITNER, Hermann. Principles of effective instruction – general standards for
teachers and instructional designers. În: Journal of Instructional Psychology,
2005, March.
ATKINSON, R. et alii. Introducere în psihologie. Buc.: Ed. Tehnică, 2002;
BAUMAN, Zygmundt. Globalizarea şi efectele ei sociale. Bucureşti: Antet, 2005.
BENCZE, J.L. Constructivist Learning Principles. 2002. Online:
(http://www.oise.utoronto.ca/ _Ibencze/constructivism.html)
BERRYMAN, S.E. Designing effective learning environments: cognitive apprenticeship
models. Online <http://www.ilt.columbia.ilt/papers/berryl.html>.

Pagina 47 din 53
BETH, Lewis. Scaffolding. About.com. Guide. Online : (http://k6educators.about. com/
d/educationglossary/g/scaffolding.htm)
BLOOM, B.S. et alii. Versiunea condensată a taxonomiei obiectivelor educaţionale. În:
Probleme de tehnologie didactică. Bucureşti: E.D.P., 1977
BOCOŞ, Muşata. Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Piteşti:
Paralela 45, 2008
BORSOOK, T.K., HIGGINBOTHAM-Wheat. Interactivity: What is it and what can it do
for Computer-based Instruction? Educational Technology, 1992, october.
BOYLE, T. Constructivism: A suitable Pedagogy for Informatio and Computing
Sciences? Online Online
<http://www..ics.ltsn.ac.uc/pub/conf2000/Papers/tboyle.htm>.
BROOKS, M.G. & J.G. BROOKS. The courage to be constructivist. În: Educational
Leadership, 1999, 57 (3), p.18-24.
BURGOS, Daniel, & Belen Ruiz Mezcua. 12 didactic practices to develop the most
efficient Learning Virtual Environment. 2003. Online:
(http://dspace.ou.nl/bitstream/12 didactic practices to develop
BURLACU, Cătălina. Educaţia şi folosirea tehnologiilor informatice īn comunicare.
Online (http://74.125.77.132/search?q=cache:kBzhxYa9OjoJ:fmi.unibuc.ro)
CANTO-SPERBER, Monique & Jean-Pierre DUPUY. Competencies for the Good Life
and the Good Society. A Philosophical Perspective. DeSeCo Expert Report.
Swiss Federal Statistical Office. Neuchâtel, 1999
CERGHIT, i. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri. Stiluri.
Strategii. Bucureşti: ARAMIS, 2002.
CHIŞ, V. Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe. Cluj-Napoca:
Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005.
CHIVU, Roxana. Delors, Raport. (STED) Ştiinţele educaţiei. Dicţionar encicloedic.
Bucureşti: SIGMA, 2007, pp. 274-275.
CHURCHES, Andrew. Bloom`s Digital Taxonomy.
CORDELLIER, Serge (coord.). Mondializarea dincolo de mituri. Bucureşti: Editure Trei,
2001.
COSMOVICI, Andrei & Luminiţa IACOB (coord.). Psihologie şcolară.Îaşi: Polirom, 2005.

Pagina 48 din 53
CUCOŞ, Constantin. Informatizarea în educaţie. Aspecte ale vizualizării formării. Iaşi:
Polirom, 2006.
DE VRIES, Zan. Guidelines for implementing Constructivist Alternatives to Disciplines.
1995. Online: (http://tiger.uic.edu/-lnucci/MoralEd/practiceldevries.html)
DELORS, Jacques (coord.). Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei
Inter-naţionale pentru educaţie în secolul XXI. Iaşi: Polirom, 2000.
DIACONU, Mihai. Competenţă pedagogică. Ştiinţele educaţiei. Dicţionar enciclopedic.
Vol.I. Bucureşti: SIGMA, 2007.
Documente CNFP: Standarde pentru funcţiile didactice din învăţământul preuniversitar.
DOOLITLE, P.E. Constructivism: An Introduction. Online education. 1999. Online:
(http://edpsycherver.ed.vt.edu1999/tohe2.html)
DRĂGĂNESCU, Mihai. Societatea informaţional şi a cunoaşterii. Vectorii societăţii
cunoa-şterii. Online <http://www.racai.ro/INFOSOC-Project/
Draganescu_st_a01_new.pdf>.
DUFFY, T.M. & D.H. Jonassen (Eds.). Constructivism and the technology jf instruction:
a conversation. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associate, 1992
FAUR, Edgard. A învăţa să fii (Un raport al UNESCO). Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 1974.
GAGNE, Robert M. Condiţiile învăţării. Bucureşti: E.D.P., 1975
GAGNE, Robert M. Principii de design al instruirii. Bucureşti: E.D.P., 1977
HALL, Tracey &Nicole STRANGMAN. Graphic organizers. Wakefield, MA: National
Center on Accessing the General Curriculum. 2002. Online: <http://www.
cast.org/publications/ncac/ncac_go.html>
HUBA, Mary E. & Freed. Jann E. Learner-Centered Assessment on College Campuses:
Shifting the Focus from Teaching to Learning. Needham Heights, MA: Allyn &
Bacon, 2000, p. 4.
HUITT, W. (2003). The information processing approach to cognition. Educational
Psychology Interactive. Valdosta, GA: Valdosta State University. Online:
<http://www.edpsycinteractive.org/topics/cogsys/infoproc.html>
IONESCU, Miron & Muşata BOCOŞ (coord.). Tratat de didactică modernă. Piteşti:
Paralela 45, 2009
JOIŢA, Elena. Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie. Iaşi: Polirom, 2002.

Pagina 49 din 53
JOIŢA, Elena. Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitivist-
constructivistă. Bucureşti: EDP, 2007
JOIŢĂ, Elena. Instruirea constructivistă – o alternativă. Fundamente. Strategii.
Bucureşti: ARAMIS, 2006
JONASSEN, D.H. Design of Constructivist Learning Environment. 1993. Online:
(http://tiger.coe.missouri.edu/-jonassen/courses/CLE/main.html)
KOMMERS, P.A.M., JONASSEN, D. şi MAYES, T. (Eds.). Cognitive Tools for Learning.
Heidelberg: Springer, 1992.
KUHN, Thomas. The Structure of Scientific Revolutions. 1962
LECLERC, Gerard. Mondializarea culturală. Civilizaţiile puse la încercare. Chişinău:
Între-prinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa, 2003.
MACAVEI, Elena. Tratat de pedagogie: propedeutica. (Cap. 3.32. Uniunea Europeană,
educaţia şi învăţământul). Bucureşti: ARAMIS, 2007.
MÂNZAT, I. Istoria psihologiei universale. Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2007.
MASON, b. j. & R. BRUNING. Providing feedback in computer-based instruction. What
the research tells us. 2001. Online:
(http://dwb4.unl.edu/dwb/Research/MB/MasonBruning.html)
McCOMBS, B. L. & L. MILLER. Learner-Centered Classroom Practices and
Assessments. Maximizing Student Motivation, Learning, and Achievement.
Dallas, TX: Corwin Press, 2007.
MERKLEY, D.M. & D. Jefferies. Guidelines for implementing a graphic organizer. În:
The Reading Teacher, 54, 2001, 4.
MITROFAN, Nicolae. Dezvoltare cognitivă. În: Ştiinţele educaţiei. Dicţionar
enciclopedic. Vol.I. Buc.: Sigma, 2007, p.292-294.
MÎNZAT, Ion. Operaţii ale gândirii. În: Ştiinţele educaţiei. Dicţionar enciclopedic. Vol.II.
Buc.: Sigma, 2008, p.811-813.
NEACŞU, Ioan. Învăţare umană. În: Ştiinţele educaţiei. Dicţionar enciclopedic. Vol.I.
Buc.: Sigma, 2007, p.638-642.
NEGOVAN, V. Tendinţe de reconfigurare a modelelor de instruire în acord cu evoluţia
cunoaşterii de spre învăţare. În: M. Zlate (coord.). Psihologia la răspântia
mileniilor. Iaşi: Polirom, 2001.
NOVEANU E. P. Tehnica programării didactice. Bucureşti: E.D.P., 1974

Pagina 50 din 53
NOVEANU, D., Cadrul conceptual al domeniului instruire inteligentă asistată de
calculator. În: Tehnologii educaţionale moderne, 1993, 1.
NOVEANU, Eugen (coord.). Modele de instruire formativă la disciplinele fundamentale
de învăţământ. Matematică - Fizică – Chimie. Bucureşti: E.D.P., 1983.
NOVEANU, Eugen. Centrare pe elev. STED, 2009.
NOVEANU, Eugen. Competenţă. Ştiinţele educaţiei. Dicţionar encicloedic.Vol. I.
Bucureşti: SIGMA, 2007.
O’NEILL, G. et alii. (eds). Emerging Issues in the Practice of University Learning and
Teaching. Dublin: AISHE, 2005.
PĂUN, E. & D. Potolea. (coord.). Pedagogie. Fundamentări teopretice şi demersuri
aplicative. Iaşi: Polirom, 2002
PERAZA, D. et alii. Formation des enseignants a l`integration pedagogique des TIC:
Esquisse historique des fondemants, des recherches et des practiques. In:
Revue des sciences de l`education. Vol. 28, 2002, 2.
PERRENOUD, Ph. Construire des compétences des l`école. Paris: ESF, 1998
PERŢ, Steliana. Societatea informaţională – Societatea cunoaşterii. Educarea şi
formarea forţei de muncă. Bucureşti: Centrul de Informare şi Documentare
Economică, 2004.
PIAGET, Jean. Naşterea inteligenţei la copil. Bucureşti: E.D.P., 1973.
PIAGET, Jean. Psihologia inteligenţei. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1965.
PIAGET, Jean. Psihologie şi pedagogie. Răspunsurile marelui psiholog la problemele
învăţământului. Bucureşti: E.D.P., 1972.
REIBEL, J.H. & Wood, B.D. Pedagogy for the 21st Century. <http://www.ilt.columbia.
edu/Publications/papers/ILTpedagogy.html>; Russell, G. Constructivist
vs.Behaviorist. A Search for the “Ideal learning Environment”. Online
<http://www.uca.edu/divisions/ academic/coe/students/portofolio1.html>.
REISER, R.A. & DEMPSEY, J.V. (2007). Trends and issues in instructional design (2nd
ed.). Upper Saddle River, NJ: Pearson Education, Inc.
RICHELLE, M. Competenţă. În: DORON, R. & PAROT, Fr. Dicţionar de psihologie. Buc.:
Humanitas, 1999.
ROŞCA, Al. Gândirea. În: Roşca, Al. (coord.). Psihologie generală. Buc.: E.D.P., 1976

Pagina 51 din 53
SAVERY, J.R. & Th. M. DUFFY. Problem Based Learning: An Instructional model and
its constructivism framework. 1995. Online:
( http://crlt.indiana.edu/publications/duffy-pub16.pdf)
SEGUIN, Pierre (coord.). Internet: une technologie pour l`apprentissage. Online
(http://colvir.net/ pedagogie/parea/intex.html), 2005
SHUTE, Valerie J. Focus on Formative Feedback. 2007. Online: (http://www.ets.org/
Me-dia/ Research/pdf/RR-07-11.pdf)
SKINNER, B.F. Revoluţia ştiinţifică a învăţământului. Buc.: EDP, 1971.
STĂNESCU, Vasile. Globalizarea. Între realitatea şi devenirea lumii în care trăim. În:
Academica, 2005, nr. 39 (iunie).
STROH, H.R. Applying APA’s learner-centered principles to school-based group
counseling – General features – American Psychological Association.
Professional School Counseling. Oct. 2002. Online: <http://www.
findarticles.com/p/articles/ mi_m0KOC/is_l6/ai_93700942>
UNESCO. Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru cadrele didactice (SCCD-
TIC). 1. Cadru pentru politici educaţionale. 2. Module de standarde de
competenţă. 3. Recomandări pentru implementare. Bucureşti: Comisia
Naţională a României pentru UNESCO & TEHNE-Centrul pentru Dezvoltare
şi Inovare în Educaţie, 2009
VAN DER STUYF, Rachel R. Scaffolding as a Teaching Strategy. Adolescent Learning
and Development , November 17, 2002.
VASILYEVA, E., PUURONEN, S., PECHENIZKIY, M. and RÄSÄNEN, P. Feedback
adaptation in web-based applications. În: Int. J. Continuing Engineering
Education and Life-Long Learning, Vol. x, 2006. Online: (http://www.win.
tue.nl/ ~mpechen/publications/ vasilyeva_ijceell.pdf)
VÎGOTSKI, L. S. Opere psihologice alese. Vol. I.II. Bucureşti: EDP, 1971, 1972.
VLADA, Marin. E-Learning şi Software educaţional. CNIV – 2003, Noi tehnologii de e-
learning. Conferinţa Naţională de Învăţământ Virual, Software educaţional.
Bucureşti: Editura Universităţii din BucureşTi, 2003.
VON GLASERSFELD, Ernst. An Introduction to Radical Constructivism. Online
<http://www.umass. edu/srri/vonGlasersfeld/onlinePapers/082.html>.

Pagina 52 din 53
VON GLASERSFELD, Ernst. Pourquoi le constructivisme doit-il etre radical? În: Revue
des sciences de l’education. Vol. XX, 1994, nr. 1,
VON GLASERSFELD, Ernst. Radical constructivism and Piaget’s concepts of
knowledge. În: F.B. Murray (Ed.). The Impact of Piagetian Theory. Baltimore,
MD: University Park Press, 1978;
VON GLASERSFELD, Ernst. Reconstructing the Concept of Knjwledge. În Archives de
Psychologie, 1985, nr. 53
WILSON, B.G. & P. Cole. Cognitive Teaching Models. Online
<http://carbon.cudenver.edu/_ bwilson/hndbkch.html>
World Wide Web Consortium. Web Content Accessibility Guidelines 2.0. Online:
(http://www.w3. org/TR/WCAG20/
YELLAND, Nicola & Jennifer MASTERS. Rethinking scaffolding in the information age.
În: Computers and Education, 2007 48, p.362-382.
ZLATE, M. Introducere în psihologie. Buc.: Şansa, 1994
ZLATE, M. Percepţia vizuală şi învăţarea. În: Ştiinţele educaţiei. Dicţionar enciclopedic.
Vol.II. Buc.: Sigma, 2008, p.842-845.
ZLATE, M. Psihologia mecanismelor cognitive. Iaşi: Polirom, 2006,

Pagina 53 din 53