4/3/2019 Pădure - Wikipedia

Pădure
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Pădure (dezambiguizare).
Pădurea este o suprafață mare de teren pe care cresc în stare
sălbatică specii de arbori și arbuști, specii de plante erbacee,
mușchi, dar trăiesc și diferite specii de animale. După natura
lor, pădurile pot fi naturale (apărute spontan) sau cultivate
(prin plantarea puieților de arbori crescuți în pepiniere). Pe
glob, pădurea ocupă circa 30% din suprafața uscatului; în
România, ele se întind pe circa 27% din suprafața totală a
țării.

Cuprins
Ecosistemul unei păduri
Solurile
Tipuri de păduri
Ecosistemul unei păduri de stejar
Fauna și vegetația pădurilor de stejar
Ecosistemul unei păduri de fag
Fauna și vegetația pădurilor de fag
Ecosistemul unei păduri de molid
Fauna și vegetația pădurilor de molid
Imagini
Vezi și
Legături externe

Ecosistemul unei păduri

Mediul de viață se caracterizează prin diferiți factori naturali. Cei lipsiți de viață se numesc factori abiotici, iar
viețuitoarele sau produșii acestora se numesc factori biotici.

Comunitatea de populații (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relații interspecifice se
numește biocenoză.

Unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o biocenoză constituie un ecosistem.

Solurile
Soluri podzolice, tipul de soluri acide. Format prin procesul de podzolizare, transformarea de roca mamă sub influența
de hidroliză acidă, îndepărtarea de nămol, cu două, și metal trivalent din orizonturile superioare eluvial de profilul de
sol în illuvial (ca urmare a migrației de organo-minerale compuși și lessivage – scurgerea de particule de argilă de la
superior la inferior liber distrugerea preliminar de aluminosilicați) și acumularea relativă de siliciu în ele. Podzolice
apare în roci de orice cereale (mecanic), sa încheiat atunci când orizontul de suprafață de sol sunt uneori excesiv de
umed, acid și apă regimul de spălare. Solurile podzolice au fost descris pentru prima data de Dokuchaev (1879), în
provincia Smolensk. Caracterizat de profil acide, sol diferențiată, epuizarea a orizonturilor superioare ale metalelor
nămol și trivalent, îmbogățirea relativă de dioxid de siliciu, de mică putere eluvial-humus orizont, sau chiar lipsa

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pădure 1/4
4/3/2019 Pădure - Wikipedia

acesteia (în humus predomină peste fulvici humic acizi). Orizonturile de profil din soluri podzolice emite: A0 (așternut)
– putere de 1–10 cm; A1 (eluvial-humus) – 1–20 cm, structura gri, sub formă de pulbere, adăugarea de vrac, contine 1-
6% din humus, A2 (podzolice ) – 2–20 cm (uneori mai mult), gri deschis (aproape alb) de culoare, plus lamelar, friabil,
argilos și solurile argiloase conțin podzolice cereale orshteynovye B (illuvial) – 10–50 cm grosime și mai greu pe
textura decât orizonturile superioare, maro, cu krupnomnogogrannoy, structura rar prismatic, C (materialul de bază).

În zona de pădure (Europa de Nord, Siberia, Orientul Indepartat, Europa Centrală și de Sud Canada, nord-estul SUA),
solurile podzolice sunt subtipuri: gleepodzolistye, podzolice, SOD-podzolice și Soddy-palid-podzolice. Există incluziuni
interzonal de subtipuri asociate cu particularitățile locale de formare a solului. Vom descrie solurile podzolice
subtropicale si tropicale din bazinul Amazonului, în zonele tropicale din Asia și Africa, Uniunea Sovietică – în Colchis.
În funcție de natura rocii mamă și unele caracteristici ale subtipurilor moderne și relicte formarea solului solurile
podzolice sunt împărțite în genuri și specii.

În zonele forestiere de soluri podzolice sunt principalele domenii de teren agricol silvicultură și folosesc. Zonele cu
argilă și soluri podzolice (lut) sunt furnizate cu privire la umiditate (în ani umede pot obturarea hidrică a culturilor de
iarnă), deficitul cel mai profund de umiditate a solului observat distribuția dimensiunea de lumină și de secetă. În
solurile podzolice expedient var, aplicarea de îngrășăminte organice și minerale. Efectiv utilizate în scopuri forestiere,
pentru cultivarea produselor agricole culturi.

Tipuri de păduri
Pădure de foioase
Pădure de conifere

Pădure mixtă
Padure de stejar
Padure de fag
Padure de molid

Ecosistemul unei păduri de stejar

Pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de pâna la 700–800 m. În zonele de câmpie, aceste păduri sunt
formate din stejar brumăriu și stejar pufos. În zonele joase, ele sunt formate din stejar în amestec
cu cer sau gârniță (rude cu stejarul). În zona dealurilor înalte se întâlnește gorunul care formează păduri întinse numai
de gorun (numite gorunete) sau în amestec cu alte specii de foioase.

Fauna și vegetația pădurilor de stejar

Fauna: rădașcă, arici, salamandră, cuc, căprioară, vulpe, jder, iepure, urs, cerb, porci mistreti etc.
Vegetația: ghiocel, porumbar etc.
Caracteristici ale biotopului:
- soluri: brune și brun-roșcate de pădure;
- temperatura medie anuală în jur de 10 °C;
- lumina care ajunge până la suprafața solului, filtrată printre coroanele arborilor; de aceea există numeroase plante
erbacee și arbuști.

Componente ale biocenozei:

- arbori: carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic;
- arbuști: măceș, păducel, soc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar;
- plante erbacee: golomăț, păiuș etc.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pădure 2/4
4/3/2019 Pădure - Wikipedia

- animale nevertebrate: viermi, păianjeni, melci, insecte, etc.

- animale vertebrate:brotăcel, șopârlă, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc

Ecosistemul unei păduri de fag

Pădurile de fag (numite și făgete) sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600–1300 m. Pădurile de fag se întâlnesc
însă și la altitudini mai mici, pe versanți umbriți (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versanții însoriți.

Fauna și vegetația pădurilor de fag

Vegetație: alun, ciuperci etc.
Caracteristici ale biotopului:
- soluri: brun-acide, brune de pădure și soluri podzolice;
- temperatura medie anuală de 6-8 °C;
- lumină slabă

Componente ale biocenozei:

- arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de
munte, tei, molid, brad;
- arbuști: alun, mur, corn;
- plante erbacee: ferigă, mușchi, licheni, mierea-ursului,
păius; Pădure de molid
- animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul
fagului);
- animale vertebrate: ciocanitoare, gaiță, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veveriță, mistret, pisică salbatică.

Ecosistemul unei păduri de molid

Pădurile de molid, (numite și molidișuri), ocupă regiunile înalte ale Munților Carpați, de la limita superioară a fagului
până în zona subalpină. Ele sunt instalate la altitudini de 1200–1800 m. În nordul Carpaților, limita inferioară a
pădurilor de molid atinge, în unele locuri, 600 m.

Fauna și vegetația pădurilor de molid

Fauna: omida molidului, ciocănitoare, pițigoi de brădet, forfecuță, șoarece vărgat, jder, cocoș de munte, etc.
Caracteristici ale biotopului:
- soluri: podzolice brune;
- temperatura medie anuală de 3-5 °C;
- precipitații de 800–1300 mm anual;
- lumina foarte slabă, pădurile sunt întunecoase;
- vânturi, uneori, puternice.

Componente ale biocenozei:

- arbori: molid, zadă, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc.
- arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte;
- plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), ferigă;
- animale nevertebrate: insecte (omidă, viespe, etc);
- animale vertebrate: șopârlă de munte, năpârcă, pițigoi de brădet, cocoș de munte, ciocănitoare, veveriță, jder, mierlă,
etc.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pădure 3/4
4/3/2019 Pădure - Wikipedia

Imagini

Pădure de eucalipt Pădure de pin Pădure de pin Pădure de molid

Pădure de cactuşi
în Deşertul Sonora

Vezi și
Ecosistem terestru
Pădure de conifere
Pădure de foioase
Pădure mixtă
Pădure tropicală
Pădurar

Legături externe
Padurile, taram miraculos si hranitor, 23 iunie 2007, Adrian Bucurescu, România liberă
"Plămânul planetei" respiră greu, 19 aprilie 2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
Pădurile tropicale "înghit" tot mai mult carbon, 18 Februarie 2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
A fost descoperită cea mai veche pădure fosilizată, 22 februarie 2012, Descoperă
NASA a realizat harta detaliată a pădurilor de pe Terra, 21 februarie 2012, Descoperă
Multimedia

Frumusețea naturii: 15 luni din viața unei păduri, concentrate într-un clip de 3 minute (VIDEO), 20 martie
2013, Descoperă

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pădure&oldid=12670090

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 7 martie 2019, ora 20:11.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pădure 4/4