Sunteți pe pagina 1din 23

ALINA PARASCHIVA

SILVIU DÃNEÞ

matematicã
Formule [i
no]iuni generale
clasele

V-VIII
Edi]ia a II-a


CORINT
Redactare: Alice Raluca Petrescu
Tehnoredactare: Andrei Cîrtoaje
Coperta: Walter Riess
Date despre autori:
GABRIELA ALINA PARASCHIVA ⎯ profesor gradul I la Colegiul
Na]ional „Gheorghe Laz\r” din Bucure[ti, coautor la auxiliare [colare
pentru clasele V-VIII, autor de articole în reviste de specialitate.
SILVIU D|NE} ⎯ profesor gradul II la Grupul {colar Agricol
„Viaceslav Harnaj” din Bucure[ti, coautor la auxiliare [colare pentru
clasele V-VIII, autor de articole în revista „Arhimede”.
Referent: LILIANA FLORICA VÎJÎIANU ⎯ profesor la {coala
General\ nr. 70, sector 3, Bucure[ti.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României


PARASCHIVA, ALINA
Matematic\: formule [i no]iuni generale: clasele V-VIII / Alina
Paraschiva, Silviu D\ne].- Ed. a 2-a. - Bucure[ti: Corint, 2008
ISBN 978-973-135-428-6
I. D\ne], Silviu
51(075.33)(083.5)

Difuzare [i Clubul c\r]ii :


Calea Plevnei nr. 145, sector 6, cod po[tal 060012, Bucure[ti
Tel.: 021.319.88.22; 021.319.88.33; Fax: 021.319.88.66
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual: www.edituracorint.ro
ISBN: 978-973-135-428-6
Format: 32/ 61 × 86; Coli tipo: 4

Toate drepturile asupra acestei edi]ii sunt rezervate Editurii


CORINT, parte component\ a GRUPULUI EDITORAL CORINT.

Tiparul executat la: FED PRINT S.A.


Prefa]\

Preg\tirea elevilor la matematic\, atât la clas\, cât [i în


vederea sus]inerii unor examene [i concursuri, trebuie s\
porneasc\ de la cunoa[terea, în]elegerea [i re]inerea
no]iunilor teoretice, f\r\ de care orice problem\ r\mâne o
„enigm\ nerezolvat\”.
Lucrarea este organizat\ în dou\ p\r]i, corespunz\toare
celor dou\ ramuri ale studiului matematicii în clasele V-VIII
— algebr\ [i geometrie —, [i realizeaz\ o trecere în revist\
a tuturor no]iunilor de matematic\ incluse în programa
[colar\ din curriculum nucleu [i curriculum aprofundat
pentru gimnaziu. No]iunile sunt structurate [i incluse în
capitole, conform materiei studiate, astfel încât elevul s\ se
poat\ orienta u[or [i, totodat\, s\ aib\ la dispozi]ie tot arse-
nalul teoretic necesar, înso]it de exemplific\ri prin câteva
exerci]ii.
Consider\m c\ prezenta lucrare este un auxiliar didac-
tic util [i eficient, atât pentru elevi, cât [i pentru profesori,
pentru activitatea curent\ desf\[urat\ acas\ sau în clas\, dar
[i pentru examene, reu[ind s\ acopere, în totalitate, într-o
form\ sintetic\, con]inuturile programei de matematic\
pentru gimnaziu.

Autorii
Cuprins

P r e f a þ ã ....................................................................................... 3

ALGEBRÃ

I. Mulþimea numerelor naturale ........................................ 5

1 . Operaþii cu numere naturale ...................................... 5

2 . Compararea ºi ordonarea numerelor naturale ......... 7

3 . Factor comun ............................................................... 7

4 . Puterea unui numãr natural ........................................ 8

5 . Ordinea efectuãrii operaþiilor ºi folosirea

parantezelor ................................................................. 9

6 . Descompunerea numerelor naturale (în baza 10) ... 1 0

7 . Divizibilitatea ............................................................. 1 0

II. Propoziþii ºi mulþimi ....................................................... 1 3

1 . Propoziþii .................................................................... 1 3

2 . Mulþimi ....................................................................... 1 4

III. Mulþimea numerelor întregi .......................................... 1 6

1 . Noþiuni generale ........................................................ 1 6

2 . Operaþii cu numere întregi ....................................... 1 7

IV. Mulþimea numerelor raþionale ..................................... 1 9

1 . Noþiuni generale. Fracþii ........................................... 1 9

2 . Amplificarea ºi simplificarea fracþiilor ................... 2 0

3 . Aducerea fracþiilor la acelaºi numitor ..................... 2 0

4 . Opusul unei fracþii ..................................................... 2 1

5 . Operaþii cu fracþii ...................................................... 2 1

6 . Fracþii ordinare ºi fracþii zecimale ........................... 2 3

V. Mulþimea numerelor reale ............................................. 2 5

1 . Noþiuni generale ........................................................ 2 5

2 . Radicali ....................................................................... 2 5

3 . Intervale de numere reale ......................................... 2 6

125

cuprins scurt.p65 125 11/18/2004, 4:07 PM


Matematicã: formule ºi noþiuni generale — clasele V-VIII

4 . Rapoarte, procente ºi proporþii ................................ 2 7

5 . Medii ........................................................................... 3 0

6 . Mãrimi proporþionale ............................................... 3 1

7 . Calcul algebric ........................................................... 3 4

VI. Ecuaþii ............................................................................... 3 7

1 . Ecuaþia de gradul întâi cu o necunoscutã ............... 3 7

2 . Ecuaþia de gradul al doilea cu o necunoscutã ........ 3 7

VII. Inecuaþia de gradul întâi cu o necunoscutã ............... 3 9

1 . Noþiuni generale ........................................................ 3 9

2 . Rezolvarea inecuaþiilor ............................................. 3 9

VIII. Ecuaþii ºi sisteme de ecuaþii de gradul întâi

cu douã necunoscute ........................................................ 4 0

1 . Ecuaþii de gradul întâi cu douã necunoscute ......... 4 0

2 . Sisteme de ecuaþii de gradul întâi cu douã

necunoscute ............................................................... 4 0

IX. Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuaþiilor ....... 4 4

X . Funcþii ............................................................................... 4 5

1 . Noþiuni generale ........................................................ 4 5

2 . Funcþia liniarã ............................................................ 4 5

GEOMETRIE

I. Unghiul .............................................................................. 5 1

1 . Noþiuni generale ........................................................ 5 1

2 . Clasificarea unghiurilor ............................................ 5 2

II. Triunghiul ......................................................................... 5 6

1 . Noþiuni generale ........................................................ 5 6

2 . Construcþia triunghiurilor ......................................... 5 6

3 . Clasificarea triunghiurilor ........................................ 5 8

4 . Linii importante în triunghi ..................................... 5 9

126

cuprins scurt.p65 126 11/18/2004, 4:07 PM


Cuprins

5 . Proprietãþi ale triunghiurilor .................................... 6 1

6 . Congruenþa ºi asemãnarea triunghiurilor ............... 6 5

7 . Rezultate importante în asemãnarea triunghiurilor ... 6 9

8 . Teoreme importante în triunghiuri oarecare .......... 7 0

9 . Teoreme importante în triunghiuri dreptunghice .. 7 3

1 0 . Rapoarte constante în triunghiurile dreptunghice

(elemente de trigonometrie) .................................... 7 5

11 . Valori particulare ale funcþiilor trigonometrice ..... 7 6

1 2 . Formule pentru aria triunghiului ............................. 7 6

III. Patrulatere ....................................................................... 7 9

1 . Noþiuni generale ........................................................ 7 9

2 . Paralelogramul ........................................................... 7 9

3 . Trapezul ...................................................................... 8 3

4 . Perimetrul ºi aria patrulaterelor studiate ................. 8 4

IV. Linia mijlocie în triunghi ºi trapez .............................. 8 6

V. Cercul .................................................................................. 8 8

1 . Noþiuni generale ........................................................ 8 8

2 . Poziþii relative ale unei drepte faþã de un cerc ....... 8 9

3 . Poziþii relative a douã cercuri .................................. 9 0

4 . Unghiuri construite relativ la cerc ........................... 9 2

5 . Teoreme referitoare la arce ºi coarde ...................... 9 5

6 . Figuri geometrice înscrise în cerc ........................... 9 6

7 . Poligoane regulate ..................................................... 9 8

8 . Lungimi ºi arii întâlnite în cerc ................................ 9 9

VI. Unghiul a douã drepte în plan ºi spaþiu ................... 1 0 1

VII. Perpendicularitate în plan ºi spaþiu .......................... 1 0 4

1 . Noþiuni generale ..................................................... 1 0 4

2 . Teoreme relative la perpendicularitate ................. 1 0 4

127

cuprins scurtbis.p65 127 11/25/2004, 12:46 PM


Matematicã: formule ºi noþiuni generale — clasele V-VIII

3 . Proiecþii de puncte, segmente ºi drepte ............... 1 0 5

4 . Unghi diedru; unghi plan diedru ......................... 1 0 8

5 . Teorema celor trei perpendiculare ....................... 1 0 9

VIII. Prisma ............................................................................. 111

1 . Noþiuni generale ...................................................... 111

2 . Prisma dreaptã ......................................................... 111

IX. Piramida ......................................................................... 11 4

1 . Noþiuni generale ...................................................... 11 4

2 . Piramida regulatã .................................................... 11 4

X . Trunchiul de piramidã regulatã ................................. 11 7

1 . Aria ºi volumul trunchiului de piramidã regulatã ... 11 7

2 . Cazuri particulare de trunchiuri ............................ 11 8

XI. Ariile ºi volumele corpurilor rotunde ...................... 1 2 0

1 . Cilindrul circular drept .......................................... 1 2 0

2 . Conul circular drept ............................................... 1 2 0

3 . Trunchiul de con circular drept ............................ 1 2 1

4 . Sfera ......................................................................... 1 2 1

XII. Unitãþi de mãsurã ........................................................ 1 2 2

1 . Unitãþi de mãsurã pentru lungime ........................ 1 2 2

2 . Unitãþi de mãsurã pentru arie ................................ 1 2 2

3 . Unitãþi de mãsurã pentru volum ........................... 1 2 3

4 . Unitãþi de mãsurã pentru masã ............................. 1 2 4

5 . Unitãþi de mãsurã pentru timp .............................. 1 2 4

128

cuprins scurt.p65 128 11/18/2004, 4:07 PM


Algebrã

ALGEBRÃ

Capitolul I

Mulþimea numerelor naturale

Simbolurile 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 se numesc cifre.

Numerele scrise astfel 0, 1, 2, ..., 9, 10, 11, .... formeazã

ºirul numerelor naturale.

Observaþie. ªirul numerelor naturale este infinit.

q = {0, 1, 2, 3, ...} – mulþimea numerelor naturale.

q* = {1, 2, 3, ...} = q \ {0}.

Numerele naturale sunt:

• pare – se împart exact la 2, se noteazã n = 2k, k i q;

• impare – nu se împart exact la 2, se noteazã n = 2k + 1, k i q.

1. Operaþii cu numere naturale

1.1. Adunarea

termen + termen = sumã

Proprietãþile adunãrii numerelor naturale:

a) Comutativitatea: a + b = b + a, µ a, b i q.

b) Asociativitatea: a + (b + c) = (a + b) + c, µ a, b, c i q.

c) Elementul neutru: a + 0 = 0 + a = a, µ a i q. (Numãrul

natural 0 este element neutru faþã de adunare.)

1.2. Scãderea

descãzut – scãzãtor = diferenþã

a – b = c, µ a, b i q, a U b.

Proba scãderii: a = b + c.

algebra.p65 5 11/18/2004, 4:15 PM


Matematicã: formule ºi noþiuni generale — clasele V-VIII

1.3. Înmulþirea

deînmulþit · înmulþitor = produs

Notaþie: În loc de semnul „ · “ care simbolizeazã înmulþirea

se foloseºte ºi „D“.

Proprietãþile înmulþirii numerelor naturale:

a) Comutativitatea: a · b = b · a, µ a, b i q.

b) Asociativitatea: (a · b) · c = a · (b · c), µ a, b, c i q.

c) Elementul neutru: a · 1 = a, µ a i q. (Numãrul natural

1 este element neutru faþã de înmulþire.)

d) a · 0 = 0, µ a i q.

e) Distributivitatea înmulþirii faþã de adunare:

a · (b + c) = a · b + a · c, µ a, b, c i q.

f) Distributivitatea înmulþirii faþã de scãdere:

a · (b – c) = a · b – a · c, µ a, b, c i q, b > c.

1.4. Împãrþirea

deîmpãrþit : împãrþitor = cât

a : b = c, µ a, b i q, b ≠ 0.
Proba împãrþirii: a = b · c.

Observaþie: 0 : b = 0, µ b i q, b ≠ 0.

Teorema împãrþirii cu rest

Oricare ar fi numerele naturale a ºi b, b ≠ 0, numite

deîmpãrþit ºi, respectiv, împãrþitor, existã douã numere natu-

rale q ºi r, numite cât ºi, respectiv, rest, astfel încât

a = b · q + r, r < b.

Numerele q ºi r, determinate în aceste condiþii, sunt unice.

algebra.p65 6 11/18/2004, 4:15 PM


Algebrã

2. Compararea ºi ordonarea numerelor naturale

Pentru orice douã numere naturale a ºi b existã una ºi

numai una dintre urmãtoarele relaþii:

a < b a mai mic decât b

sau

a = b a egal cu b

sau

a > b a mai mare decât b

Pentru orice a, b i q avem urmãtoarele relaþii:

• a T b dacã ºi numai dacã a < b ºi a = b;

• a U b dacã ºi numai dacã a > b ºi a = b.

Egalitatea ºi inegalitatea numerelor naturale au proprietatea

de tranzitivitate:

• Dacã a < b ºi b < c, atunci a < c, µ a, b, c i q.

• Dacã a T b ºi b T c, atunci a T c, µ a, b, c i q.

• Dacã a > b ºi b > c, atunci a > c, µ a, b, c i q.

• Dacã a U b ºi b U c, atunci a U c, µ a, b, c i q.

• Dacã a = b ºi b = c, atunci a = c, µ a, b, c i q.

Relaþiile <, T, >, U sunt relaþii de ordine ºi ordoneazã

numerele naturale.

3. Factor comun

Pentru orice numere naturale a, b ºi c avem:

a · b + a · c = a · (b + c) ºi

a · b – a · c = a · (b – c), cu b > c.

algebra.p65 7 11/18/2004, 4:15 PM


Matematicã: formule ºi noþiuni generale — clasele V-VIII

4. Puterea unui numãr natural

Definiþii:

t Se numeºte puterea a n-a a numãrului natural a

numãrului a
n
dat prin a n = a a ⋅ ...

⋅ a ⋅ ⋅ a , n U 2, a, n i q,

n ori
unde: a – se numeºte baza puterii;

n – se numeºte exponentul puterii.

t Operaþia matematicã prin care se obþine puterea unui

numãr se numeºte ridicare la putere.

4.1. Reguli de calcul cu puteri

Pentru orice a i q ºi orice m, n i q avem:


1
1. a = a, µ a i q*;
0
2. a = 1, µ a i q*;
m n m+n
3. a · a = a , µ a i q*;
m n m – n
4. a : a = a , µ a i q*, m U n;
m n m·n
5. (a ) = a , µ a i q*;
n n n
6. (a · b) = a · b , µ a, b i q*;
n n n
7. (a : b) = a · b , µ a, b i q*;


8. D
Q
= −Q
, µ a i q*.
D
0
Observaþie: 0 nu se poate efectua.

Definiþie: Puterea a doua a unui numãr natural se mai

numeºte ºi pãtratul acelui numãr.

4.2. Compararea puterilor

t Dintre douã puteri care au aceeaºi bazã, este mai mare

puterea care are exponentul mai mare.

a
n
> a
m
⇔ n > m, µ a i q*, n, m i q.
8

algebra.p65 8 11/18/2004, 4:15 PM


Algebrã

t Douã puteri care au aceeaºi bazã sunt egale dacã au

exponenþi egali.

a
n
= a
m
⇔ n = m, µ a i q*, n, m i q.
t Dintre douã puteri cu baze diferite, dar având acelaºi

exponent (diferit de zero), este mai mare puterea care are baza

mai mare.

a
n
< b
n
⇔ a < b, µ a, b i q*, n i q*.

5. Ordinea efectuãrii operaþiilor ºi folosirea

parantezelor

Dacã într-o expresie existã paranteze rotunde, drepte ºi

acolade, începem cu efectuarea calculelor din parantezele rotunde.

Dupã efectuarea acestor calcule, parantezele drepte le transformãm

în paranteze rotunde, iar acoladele în paranteze drepte ºi continuãm

efectuarea calculelor din noile paranteze rotunde.

În funcþie de ordinea în care se executã, celor cinci operaþii

matematice cunoscute pentru numerele naturale – adunarea,

scãderea, înmulþirea, împãrþirea ºi ridicarea la putere – li s-a

alocat un ordin.

Operaþii Ordin

Adunarea ºi scãderea I

Înmulþirea ºi împãrþirea II

Ridicarea la putere III

Dacã un exerciþiu conþine operaþii de ordine diferite, se

efectueazã mai întâi operaþiile de ordinul III, apoi cele de ordinul

II ºi, în final, cele de ordinul I.

algebra.p65 9 11/18/2004, 4:15 PM


Matematicã: formule ºi noþiuni generale — clasele V-VIII

6. Descompunerea numerelor naturale (în baza 10)

ab = a ⋅ 101 + b ⋅ 100
abc = a ⋅ 102 + b ⋅ 101 + c ⋅ 100
abcd = a ⋅ 103 + b ⋅ 102 + c ⋅ 101 + d ⋅ 100
unde a, b, c, d sunt cifre, a ≠ 0.

Observaþie: Orice numãr natural se poate descompune dupã

modelul de mai sus.

7. Divizibilitatea

7.1. Noþiuni generale

Definiþie: Un numãr natural a este divizibil cu b, dacã

existã un numãr natural c astfel încât a = b · c. Numãrul a se

numeºte multiplu de b, iar b se numeºte divizor al lui a.

Notaþie: Se citeºte:

D #E a se divide cu b

sau

b | a b îl divide pe a

Proprietãþile divizibilitãþii:

1. Reflexivitatea: a M a, µ a i q.
2. Antisimetria: dacã a M b ºi b M a, atunci a = b, µ a, b i q.
3. Tranzitivitatea: dacã a M b ºi b M c, atunci a M c, µ a, b, c i q.

4. a M 1, µ a i q.

5. 0 M a, µ a i q.

6. Dacã a M b ºi c M b, atunci D ± F # E , µ a, b, c i q.

7. Dacã a M b, atunci (a · c) M b, µ a, b, c i q.

8. Dacã a M b ºi a M c, atunci a M (b · c), µ a, b, c i q.

10

algebra.p65 10 11/18/2004, 4:15 PM


Algebrã

7.2. Criterii de divizibilitate

² Un numãr natural este divizibil cu 2, dacã ºi numai dacã

ultima cifrã a numãrului este o cifrã parã: 0, 2, 4, 6 ºi 8.

² Un numãr natural este divizibil cu 5, dacã ºi numai dacã

ultima cifrã a numãrului este 0 sau 5.

² Un numãr natural este divizibil cu 10, dacã ºi numai

dacã ultima cifrã este 0.

² Un numãr natural este divizibil cu 3 (sau 9), dacã ºi

numai dacã suma cifrelor numãrului este multiplu de 3 (sau 9).

7.3. Numere prime ºi numere compuse

Definiþii:

t Spunem cã un numãr este prim dacã are ca divizori pe 1

ºi pe el însuºi.

t Un numãr care are mai mult de doi divizori se numeºte

numãr compus.

Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)

Definiþie: Spunem cã d este cel mai mare divizor comun

a douã numere naturale a ºi b dacã:

a) d | a;

b) d | b;


c) orice alt divizor comun d al acelor numere este divizor

ºi pentru d.
QRW

Notaþie: d = c.m.m.d.c.(a, b) = (a, b).

Observaþie: C.m.m.d.c. se aflã astfel:

I. Se descompun numerele a ºi b în produs de factori primi.

II. Se înmulþesc factorii primi comuni, scriºi o singurã

datã, la puterile cele mai mici.

11

algebra.p65 11 11/18/2004, 4:15 PM


Matematicã: formule ºi noþiuni generale — clasele V-VIII

Exemplu: Calculãm (300, 225).

I.

2 2 2 2
300 = 2 · 3 · 5 225 = 3 · 5
2
II. (300, 225) = 5 · 3 = 75.

Definiþie: Douã numere se numesc prime între ele dacã cel

mai mare divizor comun al lor este 1.

Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)

Definiþie: Spunem cã m este cel mai mic multiplu comun

a douã numere naturale a ºi b dacã:

a) a | m;

b) b | m;


c) orice alt multiplu comun nenul m al acelor numere este

multiplu al lui m.
QRW

Notaþie: P = F  P  P  P F  D E = >D E@ .
Observaþie: C.m.m.m.c se aflã astfel:

I. Se descompun numerele a ºi b în produs de factori primi.

II. Se înmulþesc factorii primi comuni ºi necomuni, scriºi

o singurã datã, la puterile cele mai mari.

Exemplu: Calculãm [320, 165].

I.

6
320 = 2 · 5 165 = 3 · 5 · 11

6
II. [320, 165] = 2 · 3 · 5 · 11 = 10 560.

12

algebra.p65 12 11/18/2004, 4:15 PM


Algebrã

Capitolul II

Propoziþii ºi mulþimi

1. Propoziþii

Definiþie: O propoziþie este un enunþ care este ori fals ori

adevãrat.

1.1. Valoarea de adevãr a unei propoziþii

Dacã o propoziþie este adevãratã spunem cã ea are valoarea

de adevãr „adevãrul” ºi o notãm cu A; dacã o propoziþie este

falsã spunem cã are valoare de adevãr „falsul” ºi o notãm cu F.

1.2. Propoziþii compuse

Dacã p ºi q sunt douã propoziþii, atunci putem obþine

urmãtoarele propoziþii compuse:

p ºi q, p sau q, ⎤p. p q p ºi q

A A A
1. p ºi q
A F F
Propoziþia p ºi q este adevãratã când
F A F
propoziþiile p ºi q sunt adevãrate.
F F F

p q p sau q
2. p sau q
A A A
Propoziþia p sau q este adevãratã
A F A
dacã cel puþin una dintre propoziþiile p
F A A
sau q este adevãratã.
F F F

3. ⎤p (se citeºte non p) p ⎤p


Propoziþia ⎤p este falsã atunci când
A F
p este adevãratã ºi adevãratã atunci când
F A
p este falsã.

13

algebra.p65 13 11/18/2004, 4:15 PM


Matematicã: formule ºi noþiuni generale — clasele V-VIII

2. Mulþimi

2.1. Noþiuni generale

O mulþime este bine precizatã când se cunosc obiectele

din care este constituitã.

Dacã A este o mulþime, pentru orice obiect x avem numai

una dintre situaþiile x i A sau [ ∉$, unde i înseamnã

aparþine, iar ∉ înseamnã nu aparþine.

Observaþie: Mulþimea fãrã nici un element se numeºte

mulþimea vidã ºi se noteazã cu ∅.


Exemple de mulþimi:

A = {a, b, c, d | a, b, c, d i q};
2 3
B = {1, a, a , a | a i q};

q = {0, 1, 2, ...};

q* = {1, 2, 3, ...} = q \ {0}.

2.2. Cardinalul unei mulþimi

Definiþii:

t Dacã numãrul de elemente al unei mulþimi se poate

exprima printr-un numãr natural, spunem cã mulþimea este

finitã. Dacã nu, atunci spunem cã mulþimea este infinitã.

t Numãrul natural care exprimã numãrul de elemente al

unei mulþimi finite se numeºte cardinalul mulþimii.

Notaþie: Cardinalul mulþimii A se noteazã cardA sau | A |.

Observaþie: ∅ = .

14

algebra.p65 14 11/18/2004, 4:15 PM


Algebrã

2.3. Relaþii între mulþimii

Fie A ºi B douã mulþimi.

1. Egalitatea

A = B dacã cele douã mulþimi au aceleaºi elemente.

Se citeºte: A egal cu B.

2. Incluziunea

A ⊂ B dacã orice element din A se gãseºte ºi în B.


Se citeºte: A inclus în B.

3. Reuniunea

A N B = {x | x i A sau x i B}.

Se citeºte: A reunit cu B.

4. Intersecþia

A O B = {x | x i A ºi x i B}.

Se citeºte: A intersectat cu B.

5. Diferenþa

A \ B = {x | x i A ºi x ∉ B}.
Se citeºte: A fãrã B.

6. Produsul cartezian

A D B = {(x, y) | x i A ºi y i B}.

15

algebra.p65 15 11/18/2004, 4:15 PM


Matematicã: formule ºi noþiuni generale — clasele V-VIII

Capitolul III

Mulþimea numerelor întregi

1. Noþiuni generale

t Mulþimea numerelor întregi este

m = {..., –n, ..., –2, –1, 0, 1, 2, 3, ..., n, ...}

t m* = m \ {0}

Avem incluziunea: q ⊂ m.
1.1. Opusul unui numãr întreg

Definiþie: Opusul unui numãr întreg a se noteaz㠖a.

Observaþie: Dacã a > 0, atunci –a < 0.

Dacã a < 0, atunci –a > 0.

1.2. Modulul unui numãr întreg

Definiþie: Modulul sau valoarea absolutã a unui numãr

⎧D  GDF D >



întreg a este D = ⎨  GDF D =.
⎪−D GDF <
⎩ D

Proprietãþile modulului:

1. | a | U 0, µ a i m.

2. | a | = | –a |, µ a i m.

3. | a · b | = | a | · | b |, µ a, b i m.

D D
4. = , µ a, b i m, cu b ≠ 0.
E E

5. | a | – | b | T | a + b | T | a | + | b |, µ a, b i m.

16

algebra.p65 16 11/18/2004, 4:15 PM


Algebrã

6. [ =D⇔ [ = ± D , µ a i m*.
7. [ 7D ⇔ − D7 [ 7 D , µ a i m*.
8. [ 8D ⇔ [7 − D VDX[ 8 D , µ a i m*.

2. Operaþii cu numere întregi

2.1. Adunarea

Pentru a aduna douã numere întregi procedãm astfel:

I. Dacã numerele au acelaºi semn, scriem la rezultat semnul

celor douã numere ºi adunãm valorile lor absolute.

II. Dacã numerele sunt de semne contrare, scriem la rezultat

semnul numãrului care are valoarea absolutã mai mare ºi scãdem

valoarea absolutã micã din valoarea absolutã mare.

Proprietãþile adunãrii numerelor întregi:

a) Asociativitatea: a + (b + c) = (a + b) + c, µ a, b, c i m.

b) Comutativitatea: a + b = b + a, µ a, b i m.

c) Elementul neutru: a + 0 = 0 + a = a, µ a i m. (Numãrul

întreg 0 este element neutru pentru adunare.)

2.2. Scãderea

Rezultatul scãderii a douã numere întregi este rezultatul

adunãrii descãzutului cu opusul scãzãtorului.

a – b = a + (–b), µ a, b i m.

2.3. Înmulþirea

Pentru a înmulþi douã numere întregi procedãm astfel:

I. Dacã numerele au acelaºi semn, scriem la rezultat semnul

+ ºi înmulþim valorile lor absolute.

II. Dacã numerele nu au acelaºi semn, scriem la rezultat

semnul – ºi înmulþim valorile lor absolute.

17

algebra.p65 17 11/18/2004, 4:15 PM


Matematicã: formule ºi noþiuni generale — clasele V-VIII

Regula semnelor la înmulþire:

(+) · (+) = (+) (+) · (–) = (–)

(–) · (–) = (+) (–) · (+) = (–)

Proprietãþile înmulþirii numerelor întregi:

a) Asociativitatea: (a · b) · c = a · (b · c), µ a, b, c i m.

b) Comutativitatea: a · b = b · a, µ a, b i m.

c) Elementul neutru: a · 1 = 1 · a = a, µ a i m . (Numãrul

întreg 1 este element neutru pentru înmulþire.)

d) a · (–1) = (–1) · a = –a, µ a i m.

e) (–a) · (–1) = (–1) · (–a) = a, µ a i m.

f) Distributivitatea înmulþirii faþã de adunare:

a · (b + c) = a · b + a · c, µ a, b, c i m.

g) Distributivitatea înmulþirii faþã de scãdere:

a · (b – c) = a · b – a · c, µ a, b, c i m.

2.4. Împãrþirea

Împãrþirea numerelor întregi este asemãnãtoare cu cea a

numerelor naturale ºi are aceleaºi proprietãþi.

18

algebra.p65 18 11/18/2004, 4:15 PM


Algebrã

Capitolul IV

Mulþimea numerelor raþionale

1. Noþiuni generale. Fracþii


D
Definiþie: Un raport de numere întregi , a, b i m, b ≠ 0,
E

astfel încât a nu se împarte exact la b este numãr raþional.

^ = {
D

E
_ D E ∈ P E ≠  } – mulþimea numerelor raþionale.

{* = { \ {0}.

Avem incluziunile: q ⊂ m ⊂ {.
D
Definiþie: O expresie de forma  FXD E ∈ T ºi b ≠ 0, se
E

numeºte fracþie. Numãrul a se numeºte numãrãtor, numãrul


D
b se numeºte numitor, iar raportul este câtul neefectuat al
E
împãrþirii a : b.

Observaþii:
D
1. Dacã >  , atunci fracþia se numeºte supraunitarã ºi
E

are loc relaþia a > b.


D
2. Dacã <  , atunci fracþia se numeºte subunitarã ºi are
E

loc relaþia a < b.


D
3. Dacã =  , atunci fracþia se numeºte echiunitarã ºi
E
are loc relaþia a = b.

D F
Definiþie: Douã fracþii ºi cu a, b, c, d i q, sunt
E G
echivalente sau egale dacã ºi numai dacã a · d = b · c.

D F
Se scrie: = ⇔ D⋅G = E⋅F .
E G

19

algebra.p65 19 11/18/2004, 4:15 PM


Matematicã: formule ºi noþiuni generale — clasele V-VIII

2. Amplificarea ºi simplificarea fracþiilor

Definiþii:

t A amplifica o fracþie înseamnã a înmulþi ºi numãrãtorul

ºi numitorul acesteia cu un numãr diferit de 0.



 
Exemplu: = .
 

t A simplifica o fracþie înseamnã a împãrþi ºi numãrãtorul

ºi numitorul acesteia cu un divizor comun al lor.


 
Exemplu: = .
 

t Fracþia ireductibilã este o fracþie care are numãrãtorul

ºi numitorul numere prime între ele.

3. Aducerea fracþiilor la acelaºi numitor

Pentru a aduce douã sau mai multe fracþii la acelaºi numitor,

adicã la cel mai mic numitor comun, procedãm astfel:

1. Aflãm cel mai mic numitor comun, care este, de fapt,

c.m.m.m.c al numitorilor.

2. Împãrþim numitorul comun la numitorul fiecãrei fracþii

ºi amplificãm fracþia respectivã cu câtul obþinut.

  
Exemplu: Aducem la acelaºi numitor fracþiile , ºi .
  

[   ]= 

⋅  ⋅  = 


18) 25) 6)
3 7 1   
, , ºi obþinem , ºi .
25 18 75   

20

algebra.p65 20 11/18/2004, 4:15 PM