ANALIZA ȘI DIAGNOZA POTENȚIALULUI UMAN

ÎN LOCALITATEA BACĂU

Mănăilă Alexandru – Andrei

Grupa 307
1. Pozitia geografica

Municipiul Bacău, reședința județului cu același nume, se află în Nord-Estul țării, în

partea central-vestică a Moldovei.

Geografic, se află la intersecția meridianului de 26° 55' longitudine estică cu paralela

de 46° 35' latitudine nordică
Din punct de vedere administrativ se învecinează cu
localitatile Hemeiuș și Săucești în Nord, cu localitatea Letea Veche în est, la sud cu
localitatile Luizi-Călugăra si Nicolae Balcescu iar in vest cu localitatile Măgura și Mărgineni.
Între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186,23 ha.
Patru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în
cea mai mare parte a localității, pe a doua terasă 160-165 m. Se detașează terasa de luncă
joasă, dar se înalță în șesul comun al Bistriței cu Siretul. Albia majoră al Bistriței este
predominată în raza așezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor
pentru acumularea apelor freatice.
Bacăul prezintă un avantaj și prin poziționarea sa în imediata apropiere cu linia de
dislocație subcarpatică. Bacăul se află pe terase plane sau ușor înclinate cu o expoziție estică
și sud-estică, în talazuri stabilizate, având un drenaj bun și o pânză freatică bogată. Luncile și
terasele din apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, viță de vie și cereale.
Dacă în trecut modelarea reliefului se făcea de către cataclisme, după anii 50, omul a fost cel
care ridicând baraje și diguri, între anii 1958-1966, l-a influențat, acționând astfel și asupra
climei.
Poziția și cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a așezării de pe Bistrița, încă
din Evul Mediu Bacăul devenind un important nod de intersecție a principalelor artere
comerciale din partea central vestică a Moldovei. Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc,
care unea orașele baltice cu zona dunăreano-pontică, se intersecta cu Drumul Păcurii, ce
începea la Moinești, cu Drumul Sării, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Brașovului (drumul de
jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpații Orientali prin pasurile Ghimeș, Bicaz,
Tulgheș, și cu drumul plutelor, pe Bistrița. Toate arterele din NV și SV se îndreptau spre
bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.

2. Organizarea administrativ-teritoriala

Bacăul este format dintr-o singură localitate, care nu are subdiviziuni administrative.
Acea localitate este, neoficial, împărțită în 11 cartiere. Există un proiect de reactualizare a
Planului Urbanistic General al municipiului Bacău[21] care delimitează 28 de U.T.R.-uri
(unități teritoriale de referință - reprezentare convențională a unui teritoriu având o funcțiune
predominantă sau/și omogenitate funcțională, caracteristici morfologice unitare, care sunt de
regulă delimitate prin limite fizice existente în teren: elemente naturale, străzi, limite de
proprietate etc.)
3. Evolutia numerica a populatiei

208000
206000
204000
202000
200000
198000
196000
194000
192000
190000
188000
Anul 1996
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995

Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018
Conform graficului alaturat, populatia orasului Bacau a inceput să creasca dupa anul
1992, ajungand la valoarea maxima de 206559 de locuitori in anul 1999. Populatia a inceput
sa scada din anul 2000, valoarea minima fiind inregistrata in anul 2014. Unul dintre factorii
care au condus la scăderea populatiei este criza economica din 2008. Un alt factor este
reprezentat de numarul mare al populatiei varstnice, care s-a nascut preponderent in anii 60,
odata cu promulgarea decretului antiavort.

4. Dinamica demografica
Natalitatea
In Bacau, rata natalității are o tendință generală de scădere. Din anul 1992,
valorile natalităţii din judeţul Bacău au înregistrat o scădere constantă. Cea mai mică valoare a
fost inregistrata in anul 2003, aceasta fiind de 7,3‰. Această tendinta se datoreaza scăderii
din punct de vedere economic al orașului. Locuitorii au facut mai putini copii din cauza lipsei
stabilitatii economice.
 0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0

0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
7.0
8.0
9.0

6.0
10.0
Anul 1992
Anul 1992 Anul 1993
Anul 1993 Anul 1994
Anul 1994
Anul 1995

Mortalitatea
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1998

datoreaza populatiei imbatranite.

Anul 1999 Anul 1999
Anul 2000 Anul 2000
Anul 2001 Anul 2001
Anul 2002 Anul 2002
Anul 2003 Anul 2003
Anul 2004 Anul 2004
Anul 2005 Anul 2005
Anul 2006 Anul 2006
Anul 2007 Anul 2007
Anul 2008 Anul 2008
Anul 2009 Anul 2009
Anul 2010 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2011
Anul 2012
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017 Anul 2016
Anul 2017
inregistrat o valoare de 5,9‰, ajungand la valoarea de 8,7‰, in anul 2017. Acest lucru se
În orașul Bacau rata mortalitatii are o tendinta generala de creștere. In anul 1992, s-a
 20
60
80

0
40
100
120
140
160
180
200
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
Anul 1992
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1994
Anul 1995 Anul 1995
Anul 1996 Anul 1996
Anul 1997 Anul 1997
Anul 1998 Anul 1998
Anul 1999 Anul 1999
Mortalitatea infantila

Anul 2000 Anul 2000

Anul 2001 Anul 2001
Anul 2002 Anul 2002
Anul 2003 Anul 2003
Anul 2004 Anul 2004
Anul 2005 Anul 2005
Anul 2006 Anul 2006
Anul 2007 Anul 2007

Indicele de vitalitate (indicele lui Pearl)

Anul 2008 Anul 2008
Anul 2009 Anul 2009
Anul 2010 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2011
infantile se datoreaza educatiei parintilor, dar si modernizarii spitalelor.

Anul 2012 Anul 2012

Anul 2013 Anul 2013
Anul 2014 Anul 2014
Anul 2015 Anul 2015
Anul 2016 Anul 2016
Anul 2017 Anul 2017
niciodata la valoarea de 0. Cea mai ridicata valoare a fost inregistrata in anul 1993, aceasta
Rata mortalitatii infantile inregistreaza valori din ce in ce mai mici, insa nu a ajuns

fiind de 25,5‰, iar cea mai mica in anul 2014, 2,8‰. Tendinta de scadere a mortalitatii
 0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0

-2.0
-1.0

0.0
5.0
10.0
20.0
25.0
30.0

15.0
Sosiri
Anul 1992
Anul 1992 Anul 1993
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1995
Anul 1996
Bilantul natural

Anul 1996
Anul 1997
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1998
Anul 1999
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2006
Anul 2007 Anul 2007
Anul 2008 Anul 2008
Anul 2009 Anul 2009
Anul 2010 Anul 2010
Anul 2011 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2012
Anul 2013 Anul 2013
Anul 2014 Anul 2014
Anul 2015 Anul 2015
Anul 2016 Anul 2016
Anul 2017 Anul 2017
Bilantul natural are o tendinta de scadere, ajungand in prezent la valori negative.

numarului mic de locuri de muncă, după intrarea in flaiment a fabricii de bere, cat și a altora.
Sosirile in orasul Bacau inregistreaza o scadere considerabila, din anul 1992 pana in
prezent. Plecand de la valoarea de 24,7‰ si ajungand la 6,6‰. Acest lucru este datorat
 Plecari

După perioada comunistă se inregistreaza o crestere a numarului de plecări, acest lucru

se datorează libertatii pe care au castigat-o romanii, dar si salariile mici, motiv pentru care
pleacă in cautarea unor venituri mai mari. Din 2002, valorile se mentin intre 6‰ si 9 ‰

20.0
18.0
16.0
14.0
12.0
10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
Anul 1993

Anul 2001

Anul 2009
Anul 1992

Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000

Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008

Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017
Bilant migratoriu

Daca pana in anul 1999, valorile bilantului migratoriu pentru Bacau au fost pozitive,
din anul 2000, valorile sunt in mare parte negative, ajungand uneori la 1,7‰.

15.0

10.0

5.0

0.0

-5.0

-10.0
Anul 1995

Anul 1997
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994

Anul 1996

Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017
 Migratia internationala pentru munca

Migrația internațională are o tendință generală de creștere de la un minim de 6,2 in

anul 1992, la un maxim de 23 ‰. Dupa cum se poate observa pe grafic, au existat cresteri
neregulate, venite in urma falimentarii fabricilor, locuitorii fiind nevoiti să lucreze in
strainatate pentru venituri mai mari.

25.0

20.0

15.0

10.0

5.0

0.0
Anul 1999

Anul 2008

Anul 2017
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998

Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007

Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Bilantul total

Cea mai mica valoare inregistrata pentru bilantul natural este -5,7 in anul 1992,
continuand sa creasca pana la o maxima de 9,9 in anul 2000. Din 2000 pana in prezent,
valorile variaza intre -1 și 4.

12.0
10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
-2.0
-4.0
-6.0
-8.0
Anul 1997

Anul 2008
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996

Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007

Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017
 5. Presiunea umana asupra teritoriului
Presiunea umană asupra teriotoriului în orașul Bacau este specifica unei zone urbane.
Dupa cum se poate oberva in cele 3 grafice, presiunea umana este mai scazuta in anul 2011,
decat in anul 2002.

Densitatea medie a populatiei

3450

3400

3350

3300

3250

3200
Anul 2002 Anul 2011

Densitatea neta
16000

15800

15600

15400

15200

15000

14800
Anul 2002 Anul 2011
 Densitatea fiziologica
22250

22200

22150

22100

22050

22000

21950

21900

21850

21800

21750
Anul 2002 Anul 2011

6. Structuri si comportamente demografice

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bacău se ridică la

144.307 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
175.500 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români. Pentru 8,6% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși, cu o minoritate de romano-catolici. Pentru 8,68% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.

Structura etnica

Români - 98,85%
Rromi - 0,92%
Maghiari - 0,11%
Germani - 0,05%
Ceangăi - 0,05%
Italieni - 0,03%
 Structura confesionala

Crestin ortodox -
81,22%

Romano-catolic -
16,65%

Religie reformata -
0,02%

Religie
penticostala -
0,95%

Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe

Piramidele pe grupe de vârsta si sexe pentru orasul Bacau au forma de amfora si in
anul 2002, dar si in 2011.

Bazele sunt reduse in ambele perioade ceea ce inseamnca ca numarul copiilor este
scazut. De asemenea varfurile piramidelor sunt dezvoltate ceea ce arata imbatranirea
populatiei din Bacau. Mijlocul piramidelor este dezvoltat si in anul 2002, dar si in 2011.
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani Femei
40-44 ani
35-39 ani Bărbați
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani

-15000 -10000 -5000 0 5000 10000 15000

85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani Femei
40-44 ani
35-39 ani Bărbați
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
-15000 -10000 -5000 0 5000 10000 15000
 Indicele de feminitate
109.5
109
108.5
108
107.5
107
106.5
106
105.5
105
104.5
104
Anul 2002 Anul 2011

Raportul de dependenta demografica

42.5

42.0

41.5

41.0

40.5

40.0

39.5
Anul 2002 Anul 2011
 Potentialul demografic
62.0

60.0

58.0

56.0

54.0

52.0

50.0

48.0
Anul 2002 Anul 2011

Gradul de imbatranire al populatiei

1.2

1.0

0.8

0.6

0.4

0.2

0.0
Anul 2002 Anul 2011
 Indicele de reinnoire a fortei de munnca
1.2

1.0

0.8

0.6

0.4

0.2

0.0
Anul 2002 Anul 2011

Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u

www.desteptarea.ro

http://ccibc.ro/publications/starea-economiei/

www. zdbc.ro

www.bacau.insse.ro

arhivelenationale.ro